Cr.M.

RO RED: 01
Curriculum 31.08.
DATA:
Metodologia și etica cercetării 2019

F.01.O.001 PAG. 1/22

Aprobat la Consiliul Profesoral al Facultăţii Aprobat la şedinţa Catedrei Drept Public

de Drept proces-verbal nr. 01 din 31 august 2019

proces-verbal nr. 01 din 31 august 2019 şef catedra _______________________________

preşedinte ___________________________

Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Studii Politice și Economice Europene

„Constantin Stere”

Facultatea DREPT

Catedra Drept Public

Domeniul general de studiu – 042 Drept

Ciclul II Masterat

Curriculum

METODOLOGIA ȘI ETICA CERCETĂRII

Chişinău - 2019
 I. PRELIMINARII
Cursul de Metodologie și etica cercetării are menirea de a asigura temeiuri introductive în
metodologia şi practica cercetării ştiinţelor sociale în general şi a ştiinţelor juridice în special.
Cursul are ca scop familiarizarea masterandzilor și doctorandzilor cu principalele aspecte
teoretice ale metodologiei dreptului şi formarea abilităţilor de analiză a diverselor probleme
(teorii, tipuri de abordări,etc.) de natură juridică.
În cadrul disciplinei sunt prevăzute două modalităţi de desfăşurare a activităţilor: curs şi
seminar, fiind structurate pe 3 compartimente: Metodologia generală fundamentală, Metodologia
juridică fundamentală şi Metodologia juridică aplicată. Prelegerea având un rol orientativ-
tematic, centrul de greutate al prelegerilor îl formează prezentarea cadrelor teoretice esenţiale de
analiză şi cercetare. Cursul va consta din analiza principalelor orientări teoretice şi metodologice
în ştiinţele sociale şi a principiilor subsumate acestora. Activitatea didactică urmăreşte
transmiterea unui sistem de cunoştinţe ştiinţifice despre metodologia cercetării în general şi a
metodologiei ştiinţelor juridice în special, urmărind însuşirea unui limbaj specific metodologiei
precum şi familiarizarea cu demersul unei cercetări metodologice concrete.
Pentru seminar există o bibliografie specifică de consultat şi elaborarea în baza acestora a
anumitor lucrări în care masteranzii vor elabora lucrări ca aplicaţii în cazuri concrete a tematicii
studiate.
Astfel, în final, se doreşte ca doctoranzii să fie familiarizaţi de co-existenţa diverselor
orientări teoretice şi metodologice, precum şi de logicile şi proiectele de cercetare pe care aceste
orientări le-au generat.

Obiectivele generale ale însuşirii acestei discipline sunt:

- distingerea specificului metodologiei dreptului, iar în cadrul acesteia, diferenţele dintre
variatele orientări şi practici metodologice dezvoltate în drept;
- asimilarea conţinuturilor conceptelor de bază ale proiectării cercetării în perspectiva
operării cu ele în contexte prefigurate de profesor, cât şi create în mod independent;
- elaborarea structurii unui proiect de cercetare social-empirică, precizând elementele
componente şi relaţiile dintre ele.

Scopul Curriculei constă în:

formularea şi operarea termenilor științifici care sunt necesari şi utili pentru întreaga ştiinţă a
dreptului prin însuşirea şi aplicarea concepţiilor ce fundamentează ştiinţa dreptului, şi va
conduce la formarea şi dezvoltarea de competenţe profesionale.
Reieşind din scopul propus, rezultatele preconizate ale cursului decurg din următoarele
aspecte, pe care le considerăm ca avînd importanţă majoră: însuşirea cunoştinţelor, dezvoltarea
anumitor capacităţi, formarea aptitudinilor, care formează competenţele profesionale și
urmărește realizarea următoarelor obiective:

✓ obţinerea de date, informaţii şi cunoştinţe noi, relevante pentru structura şi

funcţionalitatea obiectului cercetării;
✓ evidenţierea fenomenelor sociale şi a proceselor de transformare induse de acţiunea
factorilor de influenţă asupra comportamentului şi evoluţiei obiectului cercetat;
✓ modelarea empirică sau/şi numerică a funcţiilor de răspuns caracteristice sistemului
investigat;
✓ simularea şi predicţia stărilor şi evoluţiei specifice sistemului;
✓ optimizarea funcţionării obiectului cercetării în raport cu o mulţime dată de criterii şi
restricţii;
✓conducerea în timp real a obiectului cercetării;
✓ asigurarea compatibilităţii obiectului cercetării şi efectelor dezvoltate de acesta cu
mediul ambiant natural şi social.
 II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Ore total: Responsabil

Evaluarea
Sem de disciplină
Forma de Codul Denumirea

credite
Nr. de
estr inclusiv
învăţământ disciplinei disciplinei
ul Total
C S L LI

F01O03 Metodolo I 150 30 30 - 90 ex 5 Gheorghe

gia și etica Avornic
cercetării
Marin
cu frecvenţă Domente
la zi
Ion
Craiovan
Ioan Humă

F01O03 Metodolo I 150 30 - 12 ex 5 Gheorghe

gia și etica 0 Avornic
cercetării
Marin
cu frecvenţă Domente
redusă*
Ion
Craiovan
Ioan Humă

Unităţi de conţinut şi repartizarea orientativă a orelor

N Ore
r.
Unităţi de conţinut Lucrul
d/ Curs Seminar
o individual

zi f/r* zi f/r* zi f/r*

1. Statutul ştiinţelor contemporane. Metodele și 2 2 2 4 2

metodologiile în cîmpul filosofiei și științei.
2. Gnoseologia şi epistemologia dreptului. Dreptul în 2 2 2 4 2
cadrul tabloului ştiinţific contemporan.
3. Metodologie generală şi metodologii particulare. 4 2 3 6 3
Obiectul de studiu al metodologiei dreptului.
4. Orientări epistemologice şi metodologice în cercetarea 2 2 2 4 2
sistemului juridic. Dreptul în contextul cunoașterii
științifice contemporane.
5. Natura sistemică a dreptului. Relaţiile dintre 1 1 1 1
elementele sistemului juridic.
6. Calificarea juridică. 1 1 1 1 1
7. Metode şi principii de coordonare a regulilor juridice. 2 2 2 4 2
8. Metodologia interpretării dreptului. 2 2 2 4 2

9. Metodologia interpretării dreptului de către 3 2 2 5 8

instanţele.

10. Metodologia argumentării în drept. 2 2 2 5 8

11. Bazele metodologice ale procesului de creare a legilor. 2 1 2 4 6

12. Metodologia jurisdicţională. 3 1 2 5 8

13. Dreptul în sfera normativului social. Normativitatea 2 1 2 5 7

juridică.
14. Metodologia naturii sistemice a dreptului. 1 2 3 5
Metodologia jurisdicțională.

15. Metodologia realizării cercetării juridice cu titlul de 2 1 2 4 6

teză.

Total 45 22 45 8 90 150

* pentru specialităţile cu frecvenţă redusă

III. COMPETENŢE
Competenţe generale:
- abilitatea de adaptare a realizărilor ştiinţifice din alte domenii la investigaţiile
problemelor fundamentale ale dreptului;
- selectarea metodelor eficiente de luare a unei decizii orientate spre perfecţionatea
sistemului de drept;
- identificarea şi utilizarea tehnologiilor contemporane de informare eficiente în domeniul
dreptului;
- abilitatea de a lucra în echipă;
- capacitatea de aplicare a cunoştinţelor teoretice în practică;
- abilitatea de comunicator la nivel interpersonal şi de grup;
- monitorizarea activitatăţii instituţiilor din sistemul dreptului;
- determinarea esenţei sistemului naţional de drept al RM.

Competenţe specifice:
doctorantul va fi capabil să:
- cunoască problemele teoretice şi practice ale dreptului;
- aplice cunoştinţele teoretice din cadrul metodologiei dreptului în evaluarea şi
soluţionarea unor probleme de ordin practic;
- interpreteze acte normative;
- utilizeze cele mai avansate şi recente elaborări şi interpretări ale raporturilor şi normelor
de drept ramurale;
- iniţieze şi să depisteze probleme de drept propuse spre soluţionare în procesul activităţii
juridice;
- selecteze metodele eficiente de luare a unei decizii profesionale;
- abordeze sistemic sistemul dreptului;
- utilizeze modalităţi eficiente de formare a conştiinţei juridice;
- dea dovadă de capacităţi de analiză şi sinteză ale informaţiei achiziţionate la nivel de
specializare;
 - ofere soluţii ale problemelor de drept prin utilizarea noilor cunoştinţe;
- elaboreze judecăţi pe baza informaţiilor incomplete şi a cadrului legislativ.

IV. OBIECTIVE GENERALE

La nivel de cunoaştere şi înţelegere:

- să definească conceptele fundamentale;
- să identifice particularităţile social-istorice ale evoluţiei procesului de cercetare în diferite
perioade;
- să relateze despre idei, concepţii, metode ale procesului de cunoaştere a sistemului dreptului;
- să determine modul de apariţie a diverselor concepţii, idei, noţiuni în domeniul dreptului;
- să interpreteze din perspectivă istorică modalităţi de analiza a fenomenului juridic şi a
sistemului dreptului;
- să înţeleagă modalităţile de redactare a proiectelor practice şi a lucrărilor de cercetare
ştiinţifică;
- să însuşească noţiunile de baza privind tehnicile şi procedurile de redactare a legilor.

La nivel de aplicare:
- să clasifice concepţii, teorii ale dreptului;
- să compare diverse moduri de abordare a dreptului;
- să stabilească logica evoluţiei sistemului dreptului în dependenţă de anumite concepţii
existente;
- să utilizeze metodele de analiză a dreptului în cercetarea problemelor domeniului;
- să aplice cunoştinţele teoretice asupra analizei realităţii sociale;
- să efectueze generalizări asupra rezultatelor analizelor teoretice din domeniul dreptului;
- să înţeleagă si însuşească mecanismele juridice specifice tehnicii legislative;
- să realizeze interpretarea juridică a normelor;
- să analizeze modul de redactare a proiectelor practice de cercetare;
- să coreleze cunoştinţele teoretice cu abilitatea de a le aplica în practică.

La nivel de integrare:
- să aprecieze fenomenul dreptului în contexte istorice concrete;
- să prognozeze evoluţia anumitor procese juridice şi a sistemului juridic;
- să stabilească asemănări dintre concepţiile istorice şi cele actuale;
- să investigheze probleme actuale din domeniu;
- să dobândească deprinderi practice necesare redactării şi întocmirii lucrărilor practice;
- să însuşească tehnicile de redactare a actelor juridice;
- să evalueze importanţa regulilor juridice pentru fenomenul politic;
- să realizeze implementarea ideii de necesitate a promovării şi respectării legalităţii;
- să promoveze regulile de deontologie profesională;
- să manifeste o atitudine responsabilă faţă de pregătirea continuă;
- să realizeze cunoaşterea operativă şi aplicarea corespunzătoare a noilor legi sau a modificărilor
legislative şi a jurisprudenţei.
 V. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI UNITĂŢI DE CONŢINUT

Obiectivele de referinţă Conţinuturi

- să identifice conceptele de bază în metodologie; I. Metodologie generală fundamentală.

- să analizeze metodele de studiu al problemelor Statutul ştiinţelor contemporane. Metodele
abordate; și metodologiile în cîmpul filosofiei și
- să argumenteze distincţia metodologică a ştiinţelor științei.
socio-umane în sistemul ştiinţelor;
- să explice conceptul de teorie; ● Repere istorice în analiza ştiinţei.
- să identifice diverse perspective de definire a
● Esenţa ştiinţelor contemporane.
teoriilor;
● Distincţia metodologică a ştiinţelor
- să-şi expună opinia asupra aplicabilităţii teoriilor;
socio – umane şi statusul praxiologic al
- să stabilească legătura între teorie şi metodă în
acestora.
cadrul ştiinţelor juridice;
● Teoria: repere analitice şi conceptuale.
- să evalueze critic teoriile;
● Teoria şi metodologia ştiinţelor.
- să aplice în activitatea teoretică şi cea practică
teoriile cunoscute;
- să identifice rolul istoriei dreptului pentru
metodologia juridică;
- să expună specificul științelor socio-umane;
- să analizeze diferențele între mecanismele de
realizare a segmentării şi integrării ştiinţelor sociale;
- să aplice cunoştinţele teoretice în
stabilirea statutului ştiinţelor juridice;
- să opereze cu metodele specifice
ştiinţelor juridice.
- să analizeze standardele metodologice
ale teoriei dreptului;
- să explice geneza teoriei dreptului;
- să explice necesitatea studiului teoriei
şi istoriei dreptului;
- să stabilească raporturi între teoria şi
filosofia dreptului.
- să identifice rolul istoriei dreptului 2. Dreptul în cadrul tabloului ştiinţific
pentru metodologia juridică; contemporan.
- să expună specificul metodologic al ● Teorie şi metodă în cadrul dreptului.
ştiinţelor socio-umane; ● Locul ştiinţelor juridice în sistemul ştiinţelor
- să analizeze diferenţele între contemporane (delimitări terminologice şi
mecanismele de realizare a conceptuale).
segmentării şi integrării ştiinţelor ● Sistemul ştiinţelor juridice.
sociale; ● Clasificarea ştiinţelor juridice.
- să aplice cunoştinţele teoretice în ● Funcţiile ştiinţelor juridice.
stabilirea statutului ştiinţelor juridice;
- să opereze cu metodele specifice
ştiinţelor juridice.
- să analizeze standardele metodologice
ale teoriei dreptului;
- să explice geneza teoriei dreptului;
- să explice necesitatea studiului teoriei
şi istoriei dreptului;
- să stabilească raporturi între teoria şi
filosofia dreptului.

- să determine rolul cunoaşterii în 3. Gnoseologia şi epistemologia dreptului.

activitatea cotidiană; ● Cunoaşterea ca activitate specifică.
- să analizeze concepţiile existente în ● Distincţia gnoseologie-epistemologie.
gnoseologie şi epistemologie; ● Specificul cunoaşterii în cadrul dreptului -
- să descrie specificul epistemic al Epistemologia dreptului.
fenomenului juridic; ● Teorie şi filosofie în orizontul de cunoaştere
- să compare concepţiile a fenomenului juridic.
epistemologice cu cele ale ● Libertate şi responsabilitate în procesul de
epistemologiei dreptului; cunoaştere.
- să evalueze probleme de
epistemologie juridică;
- Să formuleze modele de eficientizare
a cunoaşterii în cadrul dreptului
- să analizeze mecanismul de realizare
a procesului de cunoaştere;
- să analizeze avantajele studiului
raţionalităţii pentru îmbunătăţirea
procesului de cunoaştere;
- să evalueze responsabilitatea
subiectului cunoscător.
- să identifice specificul sistemului
juridic;
- să descrie specificul principalelor
orientări epistemologice şi
metodologice;
- să explice utilitatea conceptului de
sistem juridic;
- să justifice relevanţa conceptului de
sistem în drept;
- să distingă diversele tipuri de sistem;
- să aplice cunoştinţele acumulate în
evaluarea realităţilor sociale.
- să identifice elementele sistemului
juridic;
- să analizeze esența normativității juridice;
- să analizeze trăsăturile sistemului juridic;
- să argumenteze esența naturii sistemice a dreptului.
- să analizeze specificul elementelor sistemului
juridic;
- să aplice concepţiile teoretice însuşite;
- să compare diverse forme de sistemicitate;
- să stabilească caracteristicile sistemicităţii formale;
- să estimeze utilitatea paradigmei lui N. Luhman.
sistemului juridic.
- să fundamenteze calificarea actelor juridice;
- să argumenteze calificarea faptelor juridice;
- să identifice noţiunea de standard în drept;
- să propună un model propriu de calificare juridică
a faptelor invocate de sinestătător;
- să identifice metodele raţionamentului juridic;
- să folosească procedeele logice formale în
construcţia argumentelor;
- să identifice în discursul juridic diferite metode ale
raţionamentului juridic.
4. Metodologie generală şi metodologii
particulare.
● Consideraţii generale.
● Necesitatea de a recurge la metodă.
● Metodă şi metodologie.
● Principii metodologice.
● Distincţia metodologică a ştiinţelor
juridice şi specificul lor metodologic.
● Metodele cercetării ştiinţifice a
fenomenului juridic.
5. Orientări epistemologice şi metodologice
în cercetarea sistemului juridic.
● Relevanţa conceptului de sistem pentru
drept.
● Perspective deschise prin analiza sistemelor:
- H. Kelsen,
- H.L.A. Hart.
● Sistemul juridic şi temporalitatea.
● Sistemul juridic şi ordinea socială.
6. Relaţiile dintre elementele sistemului
juridic.
● Elementele şi trăsăturile elementelor
● Caracterul unitar al sistemului dreptului şi
sistemului juridic.
● Sistematicitate statică şi dinamică.
● Sistematicitate formală.
● Sistematicitate materială.
● Sistematicitate lineară şi circulară.
● Paradigma autopoietică a lui N. Luhman.
7. Prelucrarea juridică a faptelor.
Instrumentele dreptului.
● Instrumente conceptuale (norme şi drepturi
subiective);
● instrumente tehnice (formalismul juridic,
prezumţiile şi ficţiunile);
● instrumente operaţionale(contractul ca act
juridic, şi teoria reprezentărilor ca formă de
aplicare în dreptul privat şi cel public).
- să identifice metodele şi principiile de
coordonare a regulilor juridice;
- să divizeze după criterii elaborate de ei
metodele de coordonare a regulilor
juridice;
- să determine metodele adecvate
cercetării în funcţie de scopul cercetării;
- să utilizeze metodele în activitatea
profesională;
Să diferenţieze între diferite metode de
coordonare a regulilor juridice;
- să aplice metodele de coordonare a
regulilor juridice.
- să stabilească termenii de referinţă a
interpretării juridice;
- să diferenţieze între interpretare şi
traducere;
- să determine relaţia dintre interpretare şi
cunoaştere;
- să descrie metodele de interpretare a
dreptului;
- să selecteze metodele de interpretare în
activitatea ştiinţifică;
- să diferenţieze între metodele de
interpretare a dreptului;
- să aplice metodele de interpretare.
- să determine scopul interpretării;
- să stabilească limite ale interpretării;
- să explice utilizrea interpretării în caziri
simple şi complexe;
Să facă distincţie între cazuri simple şi
complexe;
- să analizeze o hotărâre explicativă a
Curţii Supreme de Justiţie şi să specifice
metodele aplicate;
- să aplice metodele de interpretare;
- să analizeze o hotărâre de interpretare a
Curţii Constituţionale şi să specifice
metodele aplicate.
8. Calificarea juridică.
● Noţiunea şi necesitatea calificării.
● Apreciere, calificare, încadrare.
● Relevanţa conceptelor şi categoriilor pentru
calificare.
● Raţionalitate şi subiectivitatea calificărilor.
● Metodele raţionamentului juridic: inducţie,
deducţie, analiză, sinteză, utilizarea
procedeelor logicii formale şi a silogismului
în cadrul gîndirii juridice.
9. Metode şi principii de coordonare a
regulilor juridice
● Metode şi principii de coordonare a regulilor
juridice în cadrul aceluiaşi sistem juridic;
● Metode bazate pe autoritatea textelor;
● Metode de coordonare bazate pe domeniul
textului metode bazate pe coerenţa
sistemului juridic şi în cadrul diverselor
sisteme juridice;
● Coordonarea regulilor din cadrul diverselor
sisteme juridice.
10. Metodologia interpretării dreptului.
● Conceptul de interpretare.
● Interpretare şi cunoaştere.
● Necesitatea şi importanţa interpretării
dreptului.
● Doctrinele interpretării.
● Metode de interpretare a dreptului :
-metoda sistemică;
-metoda istorică,
-metoda teleologică,
-metoda sociologică,
-metoda extrînsecă şi
-metoda intrînsecă
- să determine scopul interpretării;
- să stabilească limite ale interpretării;
- să explice utilizarea interpretării în cazuri
simple şi complexe;
Să facă distincţie între cazuri simple şi
complexe;
- să analizeze o hotărâre explicativă a
Curţii Supreme de Justiţie şi să specifice
metodele aplicate;
- să aplice metodele de interpretare;
- să analizeze o hotărâre de interpretare a
Curţii Constituţionale şi să specifice
metodele aplicate.
- să identifice argumentarea ca tehnică
juridică;
- să integreze argumentarea în cadrul
comunicării juridice;
- să folosească strategiile argumentative;
- să identifice standardele etice în
argumentare;
- să aplice principiile etice în
argumentarea juridică.
- să descrie metode specifice diverselor
activităţi juridice;
- să identifice diferenţele între
metodele utilizate în diverse activităţi
juridice;
- să opereze cu diverse metode în
activitatea proprie sau preferabilă;
- să explice modalităţi de utilizare a
metodologiei în activitatea cotidiană a
juristului;
- să însuşească procedee de aplicare
practică a metodelor însuşite în
dependenţă de importanţa acestora.
- să determine specificul procesului de
judecată;
- să descrie drepturile şi obligaţiile
părţilor; ale judecătorului;
- să determine problemele metodologice
vizând stabilirea faptelor pe plan fizic şi
juridic;
- să demonstreze responsabilitate în
activitatea profesională;
- să stabilească cadrul metodologic în
elaborarea unui cod deontologic;
- să elaboreze exigenţe proprii de inclus
în codul deontologic al judecătorului.
11. Metodologia interpretării juridice de
către instanțele judecătorești.
● Scopurile şi limitele interpretării
judecătoreşti. Interpretarea în cazurile simple.
● Interpretarea în cazurile dificile.
● Modalităţi de aplicare a interpretării de către
Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
12. Metodologia argumentării în drept.
● Argumentarea-parte componentă a
comunicării juridice.
● Conceptualizarea argumentării.
● Perspective de analiză.
● Actorii argumentării şi pregătirea
auditoriului. Tipologia şi metodologia
formulării argumentelor.
● Argumentarea ca tehnică juridică.
● Reguli de tehnică argumentativă retorică.
● Standarde etice pentru argumentare.
13. Bazele metodologice ale procesului de
creare a legilor.
● Importanţa şi exigenţele creaţiei legislative.
● Determinarea conţinutului legii: faze ale
procesului de concepere a legilor
(diagnosticarea necesităţilor sociale;
stabilirea măsurilor legislative).
● Redactarea normei: procedee de redactare:
stabilirea obiectivelor; determinarea
conţinutului legii.
● Metode specifice aplicate în procesul de
elaborare a legilor.
14. Metodologia jurisdicţională.
● Funcţia jurisdicţională şi metodologia.
● Fazele aplicării dreptului.
● Stabilirea faptelor pe plan fizic. Stabilirea
faptelor pe plan juridic.
● Strategia procesului.
● Drepturile şi obligaţiile părţilor.
● Probleme metodologice ale probării: sarcina
probei, administrarea probei.
● Adoptarea deciziei.
 - să descrie procesul de selectare a unei teme de
cercetare ştiinţifică;
- să identifice probleme de cercetare de maximă
actualitate;
- să elaboreze propriul program de cercetare a unei
probleme de natură juridică;
-să aplice normele de scriere a unei lucrări;
- să elaboreze un discurs pentru prezentare publică;
- să respecte normele de management în elaborarea
lucrării ştiinţifice.
15. Metodologia cercetării ştiinţifice
● Ghid metodologic în realizarea tezei de
cercetare ştiinţifică
● Managementul iniţial al cercetării.
● Alegerea temei de cercetare.
● Elaborarea şi administrarea programului de
cercetare ştiinţifică.
● Normele tehnice de scriere a lucrării şi
susţinerea publică a tezei.

VI. LUCRUL INDIVIDUAL

Nr. Produsul Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de

preconizat realizare
Analiza şi cercetarea
Republica evoluţiei istorice a
Plan bine determinat
Moldova stat de Republicii Moldova ca Timp de o
1. drept. stat de drept. Concluzii proprii bine lună
argumentate
referat Sistematizarea
evenimentelor produse

Studierea a 2 surse din doctrina

Realizarea Analiza doctrinei ce rusa
dreptului Timp de 2
2. ţine de tratarea
Bibliografie minim 10 surse săptămîni
studiu teoretică a temei
5-7 foi

Ideologia
juridică şi Analiza subiectelor şi Volum minim 15 slide
psihologia efectuarea unei
juridică. cercetări, observaţii
Plan Timp de o
3. luna
Prezentare în asupra evoluţiei Prezentarea coraportului dintre jumătate.
format acestor componente a ideologie juridică şi psihologie,
electronic conştiinţei juridice influenţe reciproce.
power-point

Răspunderea Identificarea legislativă a tipurilor

juridică. de raspundere juridică
Timp de o
5 Studiu Analiza doctrinară Utilizarea 4 minim acte normative
comparativ lună
Utilizarea a 6 surse din doctrina
Studiul evoluţiei rusa, română, franceză.
şi perfecţionării
 instituţiei date.
Cercetarea
temeiurilor
răspunderii
juridice

VII. EVALUAREA DISCIPLINEI

1. Evaluări sumative periodice: lucrări de control; testări
2. Evaluarea finală
Model de test

1. Statutul Științelor contemporane.

1.Identifcaţi ştiinţa şi trăsăturile distinctive ale ştiinţelor în general şi ale ştiinţelor juridice în
special. 3p
2.Generalizaţi criteriile de clasificare a ştiinţelor, în general, şi a celor juridice în special. 5 p
3.Argumentaţi necesitatea studierii metodologiei și eticii cercetării pentru un viitor cercetător
şi rolul acesteia în studiul celorlalte ştiinţe. 7 p

2.Scop, ideal şi funcţii în cercetare.

2.1. Caracterizaţi scopul cercetării dreptului la diferite etape de dezvoltare istorică. 3p
2.2. Determinaţi idealul şi valorile în cercetarea juridică. 5 p
2.3. Estimaţi funcţiile dreptului și cercetării juridice în Republicii Moldova la etapa
contemporană. 7 p
Baremul:
30 p. = 10
29p.- 26p.= 9
25p.-21p.= 8
20p.-15p.= 7
14p.-10p.= 6
9p.-6p.= 5
5p.-3p.= 4
2p.=3
1p.=2
0p.=1
VIII. TEMATICA REFERATELOR
1. Statutul ştiinţelor contemporane.
2. Gnoseologia şi epistemologia dreptului.
3. Dreptul în cadrul tabloului ştiinţific contemporan.
4. Metodologie generală şi metodologii particulare.
5. Obiectul de studiu al metodologiei dreptului.
6. Orientări epistemologice şi metodologice în cercetarea sistemului juridic.
7. Relaţiile dintre elementele sistemului juridic.
8. Prelucrarea juridică a faptelor. Instrumentele dreptului.
9. Calificarea juridică.
10. Metode şi principii de coordonare a regulilor juridice.
11. Metodologia interpretării dreptului.
12. Metodologia interpretării dreptului de către instanţele judecătoreşti.
13. Metodologia argumentării în drept.
14. Bazele metodologice ale procesului de creare a legilor.
15. Metodologia jurisdicţională.
16. Metodologia realizării cercetării juridice cu titlul de teză.
17. Dreptul în cadrul tabloului ştiinţific contemporan.
18. Ştiinţa dreptului ca sistem.
19. Obiectul de studiu al metodologiei dreptului.
20. Metode specifice activităţii juridice.
21. Specificul metodologiei juridice în activităţi particulare.
22. Dimensiunea metodologică a proiectării cercetării ştiinţifice în drept.

CERINŢE înaintate faţă de forma şi conţinutul referatului:

Volumul referatului nu mai mic de 10- 12 pagini scris de mână și 8-10 pagini tapate
1. Foia de titlu: Ministerul, Universitatea, Școala Doctorală, Tema, a elaborat, conducător
ştiinţific, localitate şi anul (Chişinău 20__)
2. Cuprinsul (planul)
3. Introducerea: aproximativ 1 pagină, se evidenţiază actualitatea şi importanţa problemei
cercetate legătura cu specialitatea
4. Conţinutul: structurat în capitole, paragrafe, secţiuni şi scris de mână:
Capitolul1 ( include fundamentare teoretică, analiză, sinteze, etc. a problemei cercetării)
1.1. (1.1.1., 1.1.2. etc.) 1.2. 1.3. …
Capitolul 2(aplicare, rezultate cercetări, studii de caz, etc.) 2.1. (2.1.1., 2.1.2. etc.) 2.2.
2.3. …
Trimiterile: I variantă permisă în text după citat, ex.: [9. p.199]
II variantă permisă în subsol, ex.: 1. Palii A. Cultura comunicării. Chişinău: Epigraf,
1999. p. -199.
5. Concluzii generale şi recomandări (aproximativ 1 pagină)
6. Referinţe bibliografice: nu mai puţin de 15 surse.

IX. EVALUAREA DISCIPLINEI

Evaluarea curentă se va realiza prin susţinerea referatelor, analiza studiilor de caz, aprecierea în
rezultatul participării active la discuţiile din cadrul prelegerilor, precum și evaluarea finală care
se va realiza prin susținerea unui examen.

X. SUBIECTE PENTRU EXAMEN

la disciplina „TEHNICI MODERNE DE CERCETARE ȘI METODOLOGIA
CERCETĂRII”
1. Statutul ştiinţelor contemporane.
2. Repere istorice în analiza ştiinţei.
3. Esenţa ştiinţelor contemporane.
4. Distincţia metodologică a ştiinţelor socio - umane şi statusul praxiologic al acestora.
5. Teoria: repere analitice şi conceptuale.
6. Teoria şi metodologia ştiinţelor.
7. Dreptul în cadrul tabloului ştiinţific contemporan.
8. Teorie şi metodă în cadrul dreptului.
9. Locul ştiinţelor juridice în sistemul ştiinţelor contemporane (delimitări terminologice şi
conceptuale).
10. Sistemul ştiinţelor juridice.
11. Clasificarea ştiinţelor juridice.
12. Funcţiile ştiinţelor juridice.
13. Gnoseologia şi epistemologia dreptului.
14. Cunoaşterea ca activitate specifică.
15. Distincţia gnoseologie-epistemologie.
16. Specificul cunoaşterii în cadrul dreptului - Epistemologia dreptului.
17. Teorie şi filosofie în orizontul de cunoaştere a fenomenului juridic.
18. Libertate şi responsabilitate în procesul de cunoaştere.
19. Metodologie generală şi metodologii particulare.
20. Consideraţii generale.
21. Necesitatea de a recurge la metodă.
22. Metodă şi metodologie.
23. Principii metodologice.
24. Distincţia metodologică a ştiinţelor juridice şi specificul lor metodologic.
25. Metodele cercetării ştiinţifice a fenomenului juridic.
26. Metodologie juridică fundamentală
27. Orientări epistemologice şi metodologice în cercetarea sistemului juridic.
28. Relevanţa conceptului de sistem pentru drept.
29. Perspective deschise prin analiza sistemelor:
- H. Kelsen,
- H.L.A. Hart.
30. Sistemul juridic şi temporalitatea.
31. Sistemul juridic şi ordinea socială.
32. Relaţiile dintre elementele sistemului juridic.
33. Elementele şi trăsăturile elementelor sistemului juridic.
34. Caracterul unitar al sistemului dreptului şi sistemului juridic.
35. Sistematicitate statică şi dinamică.
36. Sistematicitate formală.
37. Sistematicitate materială.
38. Sistematicitate lineară şi circulară.
39. Paradigma autopoietică a lui N. Luhman.
40. Prelucrarea juridică a faptelor. Instrumentele dreptului.
41. Instrumente conceptuale (norme şi drepturi subiective);
42. Instrumente tehnice (formalismul juridic, prezumţiile şi ficţiunile);
43. Instrumente operaţionale (contractul ca act juridic, şi teoria reprezentărilor ca formă de
aplicare în dreptul privat şi cel public).
44. Calificarea juridică.
45. Noţiunea şi necesitatea calificării.
46. Apreciere, calificare, încadrare.
47. Relevanţa conceptelor şi categoriilor pentru calificare.
48. Raţionalitate şi subiectivitatea calificărilor.
49. Metodele raţionamentului juridic: inducţie, deducţie, analiză, sinteză, utilizarea
procedeelor logicii formale şi a silogismului în cadrul gîndirii juridice.
50. Metode şi principii de coordonare a regulilor juridice în cadrul aceluiaşi sistem juridic
51. Metode bazate pe autoritatea textelor,
52. Metode de coordonare bazate pe domeniul textului metode bazate pe coerenţa sistemului
juridic şi în cadrul diverselor sisteme juridice
53. Coordonarea textelor prin referire la principiile generale ale dreptului;
54. Coordonarea regulilor din cadrul diverselor sisteme juridice
55. Metodologie aplicată
56. Metodologia interpretării dreptului.
57. Conceptul de interpretare.
58. Interpretare şi cunoaştere.
59. Necesitatea şi importanţa interpretării dreptului.
60. Doctrinele interpretării.
61. Metode de interpretare a dreptului
62. Metodologia interpretării juridice de către judecători.
63. Scopurile şi limitele interpretării judecătoreşti. Interpretarea în cazurile simple.
64. Interpretarea în cazurile dificile.
65. Modalităţi de aplicare a interpretării de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
66. Argumentarea-parte componentă a comunicării juridice.
67. Conceptualizarea argumentării.
68. Perspective de analiză.
69. Actorii argumentării şi pregătirea auditoriului.
70. Tipologia şi metodologia formulării argumentelor.
71. Argumentarea ca tehnică juridică.
72. Reguli de tehnică argumentativă retorică.
73. Standarde etice pentru argumentare.
74. Importanţa şi exigenţele creaţiei legislative.
75. Determinarea conţinutului legii: faze ale procesului de concepere a legilor (diagnosticarea
necesităţilor sociale; stabilirea măsurilor legislative)
76. Redactarea normei: procedee de redactare; stabilirea obiectivelor; determinarea
conţinutului legii.
77. Metode specifice aplicate în procesul de elaborare a legilor
78. Funcţia jurisdicţională şi metodologia.
79. Fazele aplicării dreptului.
80. Stabilirea faptelor pe plan fizic. Stabilirea faptelor pe plan juridic.
81. Strategia procesului.
82. Drepturile şi obligaţiile părţilor.
83. Probleme metodologice ale probării: sarcina probei, administrarea probei.
84. Adoptarea deciziei.
85. Metodologia cercetării ştiinţifice
86. Managementul iniţial al cercetării.
87. Alegerea temei de cercetare.
88. Elaborarea şi administrarea programului de cercetare ştiinţifică.
89. Normele tehnice de scriere a lucrării şi susţinerea publică a tezei.

XI.. BIBILIOGRAFIE SELECTIVĂ PE TEME

Tema1. Statutul ştiinţelor contemporane
1. Mihai N. Introducere în metodologia şi filosofia ştiinţei. - Chişinău: Editura ARC,
1997;
2. Parvu I. Introducere în epistemologie. - Iaşi: Editura Polirom, 1998;
3. Roşca R. Cercetarea interdisciplinară ca metodologie a ştiinţelor (Cazul filosofiei
dreptului).-Iaşi: Editura Lumen, 2007;
4. Hollis M. Întroducere în filosofia ştiinţelor sociale.- Bucureşti: editura Trei, 1994;
5. Pârvu I. Teoria ştiinţifică. Bucureşti 1981;
6. Ţapoc Vasile. Teoria şi metodologia ştiinţei contemporane: Concepte şi interpretări.
– Chişinău, Editura CEP USM, 2005;
7. Păunescu M. Metodologia cercetării sociale, Bucureşti 2004;
8. Trigg R. Intelegerea ştiinţei sociale. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1996;
9. Marga A. Metodologie şi argumentare filosofică. Cluj 1991;
10. Sporici V. Filosofia şi metodele ştiinţifice. în Ştiinţă şi contemporaneitate. – Bacău:
Editura Comitetului judeţean de cultura şi educaţie, 1991;
Tema 2. Dreptul în cadrul tabloului ştiinţific contemporan
1. Gheorghe C. Mihai, Radu I. Motica. Fundamentele dreptului.- Bucureşti: Editura
ALL, 1997;
2. S. Popescu. Conceptii contemporane despre drept. - Bucuresti: Editura
Academiei, 1985;
3. S. Popescu. Statul de drept in dezbaterile contemporane. Ed.Academiei,
Bucuresti, 1998 Gh. Avornic. Teoria generală a dreptului.- Chişinău: Editura
Cartier, 2004;
4. I. Craiovan. Metodologie juridică. – Bucureşti: Universul Juridic, 2005;
Tema 3. Gnoseologia şi epistemologia dreptului.
1. I. Craiovan. Metodologie juridică. – Bucureşti: Universul Juridic, 2005;
2. I. Humă, Cunoaştere şi interpretare în drept.- Bucureşti: Editura Academiei
Romane, 2005;
3. Roşca R. Cercetarea interdisciplinară ca metodologie a ştiinţelor (Cazul
filosofiei dreptului).-Iaşi: Editura Lumen, 2007;
4. Biriş I. Valorile dreptului şi logica intenţională.- Arad: 1996;
Tema 4. Metodologie generală şi metodologii particulare.
1. Dima T. Metodele inductive. Bucureşti 1975;
2. Botezatu P.Valoarea deducţiei. Bucureşti, 1971;
3. Craiovan I. Metodologie juridică. Bucureşti 2005;
4. Sofia Popescu, Dragos Iliescu. Probleme actuale ale metodologiei
juridice.Bucureşti, 1979;
5. King G., Keohane R., Verba S. Fundamentele cercetării sociale, Iaşi 2000;
6. Ţapoc Vasile. Teoria şi metodologia ştiinţei contemporane: Concepte şi interpretări. –
Chişinău, Editura CEP USM, 2005;
Tema 5. Analiza sistemică a dreptului. Orientări epistemologice şi metodologice în
cercetarea sistemului juridic.
1. Gh. Avornic, Teoria generală a dreptului. Editura Cartier, Chişinău, 2004;
2. B.Negru, A.Negru. Teoria generală a dreptului şi statului. Chişinău: ed.Bonos Offices, 2006;
3. J.Carbonnier, Sociologie juridique, Paris, 1972. (Карбонье Ж., Юридическая социология,
М: Прогресс, 1986);
4. A.-J. Arnaud "Critique de la raison juridique, t,1:"Ou va la sociologie du droit?", Paris,
LCDJ, 1981;
5. Cl.W.Canaris "De la maniere de constater et de combler les lacunes de la loi en droit
allemand // Le probleme des lacunes en droit "(Etudes publiees sous la direction de
Ch.Perelman). Bruxelles, Bruylant, 1968;
6. С. С. Алексеев. Общая теория права. Москва, 2008;
7. Т.К.Хартли, Основы права Европейского сообщества. М., Юнити, Будапешт, COLPI,
1998;
8. Ch.Perelman, O.Tyteka. Traite de l argumentation;
9. Sofia Popescu, Dragoş Iliescu. Probleme actuale ale metodologiei juridice. Bucureşti, 1979;
10. Leontin-Jean Constantinesco, Tratat de drept comparat. Vol.I, Bucureşti: All, 1997;
11. Constantin Stroe “Compendiu de filosofia dreptului”, Lumina Lex, 1999;
12. A.Burian, O.Balan, E.Serbenco Drept internaţional public, Cişinău, 2005;
13. Duculescu Victor, Dreptul integrării europene. Tratat elementar. Bucureşti, 2003;
14. Victor Dan Zlătescu, Introducere în legistica formală, Bucureşti,1995,ed.Rompit;
Tema 6. Relaţiile dintre elementele sistemului juridic.
1. B.Negru, A.Negru. Teoriagenerală adreptului şistatului. Chişinău: ed.Bonos Offices,
2006;
2. Gh. Avornic, Teoria generală a dreptului. Editura Cartier, Chişinău, 2004;
3. F.Ost, Michel van de Kerchove. Systeme juridique entre ordre et desordre. Paris: PUF,
1988;
4. N.Bobbio. Des criteres pour resoudre les antinomies // Les antinomies en droit;
5. F.Ost. L'interpétation logique et systematique et le postulat de rationalité de législateur //
L'interpretation en droit. Approche pluridisciplinaire, sous la direction de M.van de
Kerchove, Bruxelles, 1978;
6. Ph.Gerard Droit, egalité et idéologie. Contribution a l'etude critique des principes
généraux du droit. Bruxelles, 1981;
7. Ch.Perelman.Logique juridique;
8. I.Humă, Introducere în studiul dreptului. Iaşi: editura fundaţiei „Chemarea”, 1993;
9. Gh.Moroianu. Actualitatea normativismului Kelsenian. Bucureşti: ALL BECK, 1998;
Tema 7. Prelucrarea juridică a faptelor. Instrumentele dreptului.
1. B.Negru, A.Negru. Teoria generală a dreptului şi statului. Chişinău: ed.Bonos Offices,
2006;
2. Gh. Avornic, Teoria generală a dreptului. Editura Cartier, Chişinău, 2004;
3. Dobrinescu I. Întroducere în logica juridică.- Bucureşt: 1996;
4. Rodica Miga-Beşteliu. Drept internaţional public. Bucureşti, 1997;
5. E. Aramă Repere metodologice pentru studierea şi aplicarea dreptului. Editura CEP
USM, Chişinău, 2009;
6. Gh.Mihai. Fundamentele dreptului. Vol.IV. Bucureşti: editura ALL Beck, 2005;
7. Vladimir Hanga. Dreptul şi tehnica juridică. Bucureşti: Lumina lex, 2000;
8. M. Orlov Curs de contencios administrativ. Chişinău, 2009;
9. I. Craiovan . Tratat elementar de teoria generală a dreptului. Bucureşti: ALL BECK, 2001;
Tema 8. Calificarea juridică.
1. J-L.Bergel. Metodologie juridique. Paris: PUF, 2001;
2. Vladimir Hanga. Dreptul şi tehnica juridică. Bucureşti: Lumina lex, 2000;
3. E. Aramă Repere metodologice pentru studierea şi aplicarea dreptului. Editura CEP USM,
Chişinău, 2009;
4. Gheorghe C. Mihai, Radu I. Motica, Fundamentele dreptului. Ed. ALL, 1997;
5. Gh. Avornic, Teoria generală a dreptului. Editura Cartier, Chişinău, 2004;
6. B.Negru, A.Negru. Teoria generală a dreptului şi statului. Chişinău: ed.Bonos Offices, 2006;
7. I. Craiovan . Tratat elementar de teoria generală a dreptului. Bucureşti: ALL BECK, 2001;
Tema 9. Metode şi principii de coordonare a regulilor juridice.
1. I.Vida. Manual de legistică formală. Bucureşti, 2000;
2. Vonică, Romul Introducere generală în drept, Bucureşti, 2000;
3. N.Ecobescu, V.Duculescu. Drept internaţional public. Bucureşti: Hyperion, 1993;
4. Fuerea Augustin. Manualul Uniunii Europene. Bucureşti: Universul juridic, 2006;
5. Thatham Allan, Osmochescu Eugen. Dreptul Uniunii Europene. Chişinău: editura Arc,
2003;
6. Victor Dan Zlătescu, Introducere în legistica formală, Bucureşti,1995,ed.Rompit;
7. B.Negru, A.Negru. Teoria generală a dreptului şi statului. Chişinău: ed.Bonos Offices,
2006;
8. Gh. Avornic, Teoria generală a dreptului. Editura Cartier, Chişinău, 2004;
9. Gh.Moroianu. Actualitatea normativismului Kelsenian. Bucureşti: ALL BECK, 1998;
Tema 10. Metodologia interpretării dreptului.
1. Elena Aramă, Iuliana Savu. Controverse teoretice şi aspecte practice ale interpretării
dreptului, Editura CEP USM, Chisinău, 2005;
2. Elena Aramă Repere metodologice pentru studierea şi aplicarea dreptului. Editura CEP
USM, Chişinău, 2009;
3. Umberto Eco. Interpretare si suprainterpretare. Ed. Pontica, Constanta, 2004;
4. Gh. Avornic, Teoria generală a dreptului. Editura Cartier, Chişinău, 2004;
5. Gheorghe Mihai. Fundamentele dreptului. Argumentare şi interpretare în drept. Editura
Lumina Lex;
6. I. Craiovan. Metodologie juridică. – Bucureşti: Universul Juridic, 2005;
7. B.Negru, A.Negru. Teoria generală a dreptului şi statului. Chişinău: ed.Bonos Offices,
2006;
8. L.Grunberg. Axiologia şi condiţia umană. Bucureşti, editura politică, 1972;
Tema 11. Metodologia interpretării juridice de către judecători
1. С. С. Алексеев. Право; Азбука - Теория - Философия.(Опыт комплексного
исследования). М.,1999;
2. Francis Kernaleguen. Institution judiciares. Ed.LITEC, 1994;
3. Dana Apostol Tofan. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. Editura
ALL BECK, 1999;
4. R.Dworkin. Drepturile la modul serios. Chişinău, 1998;
5. A. Barak, Judicial discretion, Yale University Press, 1989;
6. Imre Szabo. Interpretarea normelor juridice, Bucureşti: Editura ştiinţifică, 1964;
7. Gheorghe C.Mihai, Interpretare şi argumentare în drept, Bucureşti: Lumina Lex, 1998;
8. T.Wurtenberger. Rolul metodologiei juridice în cadrul statului de drept şi democratic.//
Revistanaţională dedrept, 2005, nr.5, p.33;
9.Законодательная техника (под ред. Ю.А. Тихомирова). M., 2000;
10. Frédéric- JéromePansier. Méthodologie du droit. Paris, editions Litec, 1998;
11. Ю. А. Тихомиров, И. В. Котелевская. Правовые акты. M., 1999;
12. G. I. Chuzbaian. Exerciţiul puterii. Bucureşti, 2000, P. 46;
13.Francois Ost, Michel Van De Kerchove. Entre la lettre et l`esprit. Bruxelles, 1989;
14. Marin Voicu. Protecţia europeană a drepturilor omului.Bucureşti, 2001;
Tema 12. Metodologia argumentării în drept
1. Gheorghe C. Mihai, Fundamentele dreptului. Argumentare şi interpretare în drept. Editura
Lumina Lex, Bucureşti;
2. Gheorghe Mihai, Retorica tradiţională şi retorici moderne. Edditura ALL, 1998;
3. Karin C. Rybacki, Donald J.Rybacki, O întroducere în arta argumentării. Editura Polirom, Iaşi,
2005;
4. Cesarela Carp, Dragoş Panainte, Ghidul avocatului de succes. Editura ALL BECK, Bucureşti
2003;
5. Rodica Rosca, Retorică şi comunicare, Editura CEP USM; Chişinău 2007;
Tema 13. Bazele metodologice ale procesului de creare a legilor.
1. Gheorghe C. Mihai, Radu I. Motica, Fundamentele dreptului. Ed. ALL, 1997;
2. Victor Dan Zlătescu. Legistica formală. Bucureşti: Rompit, 1995;
3. Gh. Avornic, Teoria generală a dreptului. Editura Cartier, Chişinău, 2004;
4.Законодательная техника (под ред. Ю.А. Тихомирова). M., 2000;
5.I.Vida. Manual de legistică formală. Bucureşti, 2000;
6.Vonică, Romul Introducere generală în drept, Bucureşti, 2000;
7.B.Negru, A.Negru. Teoria generală a dreptului şi statului. Chişinău: ed.Bonos Offices, 2006;
Tema 14. Metodologia jurisdicţională
1. Craiovan Ion. Metodologia juridică. Bucureşti: ALL, 2005;
2. B.Negru, A.Negru. Teoria generală a dreptului şi statului. Chişinău: ed.Bonos
Offices, 2006;
3. Avornic Gheorghe Tratat de Teoria Generală a statului şi dreptului, Editura
Cartier, Vol.I Chişinău 2009, pagini-440, 43 c.a.- Manual;
4. Avornic Gheorghe Tratat de Teoria Generală a statului şi dreptului, Editura
Cartier, Vol.II Chişinău 2010, . 45 c.a.- Manual;
5. Feodorov Grigore. ,,Актуальные проблемы Теории и государства и права,,CEP USM
Chişinău 2010 p.424 27c.a;
 6. E. Aramă. Repere metodologice pentru studierea şi aplicarea dreptului. Editura CEP USM,
Chişinău, 2009;
7. Aramă Elena, Iuliana Savu. Controverse teoretice şi aspecte practice ale interpretării
dreptului, Editura CEP USM, Chisinău, 2005;
8. Aramă Elena. Controlul constituţionalităţii legilor: istorie şi actualitate. Chişinău:
ed.Museum, 2000;
9. Manolache Octavian. Tratat de drept comunitar. Bucureşti: ed. C.H. Beck, 2006;
Tema 15. Metodologia cercetării ştiinţifice
1. Biriş I. Valoriledreptului şilogicaintenţională.- Arad: 1996;
2. B.Negru, A.Negru. Teoriagenerală adreptului şistatului. Chişinău: ed.Bonos Offices,
2006;
3. Gh. Avornic, Teoria generală a dreptului. Editura Cartier, Chişinău, 2004;
4. Edith Jaillardon et Dominique Roussillon, Outils pour la recherche jurudique.
Methodologie de la these de doctorat et du memoire de master en droit, AUF, 2007;
5. Frederic-Jerome Pansier, Methodologie du droit. Paris: Litec, 1998;
6. Craiovan Ion. Metodologia juridică. Bucureşti: ALL, 2005;

XII. BIBLIOGRAFIA

Bibliografie 1. Dicţionar de termeni juridici uzuali explicativ-practic / Ion Pitulescu, Pavel

Obligatorie Abraham, Emil Derşidan, Ion Ranete. - Bucureşti: Naţional, 1997.
selectivă 2. Mic dicţionar juridic / Vladimir Hanga. - Bucureşti: Lumina Lex, 1999.
3. Dicţionar de drept civil. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
1980.
4. Dicţionar de filosofie. - Bucureşti: Editura Politică, 1978.
5. Dicţionar politic. - Bucureşti: Editura Politică, 1975.
6. Dicţionar latin-român. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1962.
7. Dicţionar spaniol-român. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1964.
8. Constituţia Republicii Moldova // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. -
1994. - Nr.1.
9. Legea Republicii Moldova privind modul de publicare şi intrare în vigoare a
actelor oficiale, nr.173-XVIII din 06.07.1994 // Monitorul Oficial al Repub-
licii Moldova. - 1994. - Nr.1 (cu modificările din 30.03.2000 // Monitorul
Oficial al Republicii Moldova. - 2000. - Nr.915-XIV).
10. Legea Republicii Moldova privind frontiera de stat // Monitorul Oficial al
Republicii Moldova. - 1994. - Nr.12.
11. Gheorghe Avornic, Tratat de Teoria Generală a Statului și Dreptului,
Chișinău: Tipografia Centrală, vol.I – 2009, vol.2 - 2010.
12. Ion Craiovan, Tratat de Teoria Generală a Dreptului. – București, 2015.
13. E.Aramă, V.Coptileţ, Z. Lupaşcu. Istoria dreptului românesc, Chişinău 2007.
14. Ioan Humă, Interpretarea dreptului, București, 2008.
15. Ioan Humă, Gheorghe Avornic, Interpretatia prava, Moscova, 2016.
16. Costică Voicu. Teoria Generală a Deptului, Bucureşti, 2014.
17. Ion Craiovan, Metodologia juridică, București, 2012.
18. Ion Craiovan, Gheorghe Avornic, Ioan Humă, Metodologie juridică,
Chișinău, 2013.
19. Ion Craiovan, Gheorghe Avornic, Ioan Humă, Prin labirintul juridic, studiu
monografic, Chișinău, 2014.
20. Gheorghe Avornic, Ion Craiovan, Ioan Humă, Raisa Grecu, Dumitru
Postovan, Tratat de Teoria Generală a Statului și Dreptului în 2 volume, Iași,
Vasluiana, 2016.
21. Elena Arama Repere metodologice pentru studierea şi aplicarea
dreptului.CEP USM, Chişinău 2009,13.25c.a.-monografie.
22. Nicolae Popa, Gheorghe Dănişor, Ion Dogaru, Dan Claudiu Dănişor
,,Filosofia dreptului” Marile curente, Ediţia 3 Editura C. H. Beck, Bucureşti
2010.
23. Baltag Dumitru, Baltag Ecaterina Teoria generală a dreptului, Chişinău 2009.
24. Vrabie Genoveva, Popescu Sofia. Teoria generală a dreptului. - Iaşi, 1995.
25. Dogaru Ion, Dănişor Dan Claudiu, Dănişor Gheorghe. Teoria generală a
dreptului. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 2006.

Publicații recente:
1. Simona Cristea, Teoria generală a dreptului. Editia 3, București, Editura C.H.
Beck, 2019, ISBN: 978-606-18-0835-9, 208 p.;

2. Simona Cristea, Teoria generală a dreptului. Caiet de seminar, Editia 7,

București, Editura Universul Juridic, ISBN: 978-606-39-0183-6, 2017, 368 p.;

3. Simona Cristea, Doctrine juridice. Curs și caiet de seminar, Editia 7, București,

Editura Universul Juridic, ISBN: 978-606-39-0014-3; 978-606-39-0015-0, 2017,
320 p.;

4. Trăian Cornel Briciu, Claudiu Constantin Dinu, Paul Pop, Instituții judiciare,
Editia 2, București, Editura C.H. Beck, 2016, ISBN: 978-606-18-0617-1, 600 p.;

5. Alexandru Bleoanca, Teoria generală a dreptului. Editia 3, București, Editura

C.H.Beck, 2016, ISBN: 978-606-18-0628-7, 166 p,;

6. Sofia Popescu, Maria Luiza Hrestic, Alexandru Șerban, Madalena Viziteu,

Teoria generală a dreptului, Editura Pro Universitaria, 978-606-26-0596-4, 2016,
336 p.;

7. Ioan Vida, Ioana Cristina Vida, Teoria generală a dreptului, București, Editura
Universul Juridic, ISBN: 978-606-673-889-7, 2016, 206 p.;

8. Roberta Plosca, Teoria generală a dreptului. Editia 4, București, Editura C.H.

Beck, 2016, ISBN: 978-606-18-0208-1, 286 p.;

9. Ion Craiovan, Tratat de teoria generală a dreptului, Editia 3, București, Editura

Universul Juridic, ISBN: 978-606-673-612-1, 2015; 600 p.;

10. Momcilo Luburici, Teoria generală a dreptului, București, Editura Pro

Universitaria, ISBN: 978-606-26-0148-5, 2014, 194 p.;

11. Petrica Trusca, Cristian Jora, Andrada Mihaela Trusca, Ilioara Genoiu, Lucia
Uta, Bogdan Patrascu, Curs selectiv pentru licenta, București, Editura Universul
Juridic, 2014, ISBN: 978-606-673-370-0, 564 p.;

12. Costică Voicu, Adriana Voicu, Teoria generală a dreptului, București, Editura
Universul Juridic,2013, ISBN: 978-606-673-234-5, 404 p.;

13. Virginia Vedinaș, Daniela Ciochină, Apel la demnitate și normalitate,

București, Editura Universul Juridic, 2012, ISBN: 978-973-127-993-0, 120 p.;

14. Burtea-Cioroianu Cristina-Eugenia, Elena Veronica Nicola, Metodologie

juridică, București, Editura Universul Juridic, 2012, ISBN: ISBN: 978-973-127-
847-6, 200 p.;

15. Dragoș Marian Rădulescu, Elemente fundamentale dre drept, București,

Editura Universul Juridic, 2011, ISBN: 978-973-127-710-3, 224 p.;

16. Alexandru Florin Magureanu, Principiile ramurilor de drept, București,

Editura Universul Juridic, 2011, ISBN: 978-973-127-647-2, 348 p.;

17. Mihail Albici, Despre drept și știința dreptului, București, Editura Universul
Juridic, 2010, ISBN: 978-973-127-344-0, 216 p.;

18. Gheorghe Botea, Drept-Curs universitar pentru facultatile cu profil economic,

București, Editura Pro Universitaria, 2010, ISBN: 978-973-129-439-1, 780 p.;

19. Mihail Niemesch, Teoria generală a dreptului, Ediția 2, București, Edit ra

Hamangiu, 2016, ISBN: 9786062707156, 264 p.;

20. Nicolae Popa, Teoria generală a dreptului. Editia 3, București, Editura C.H.
Beck, 2014, 272 p.;

21. Danisor Dan Claudiu, Danisor Gheorghe, Dogaru Ion, București, Editura
C.H. Beck, 2006, ISBN: 978-973-115-043-7, 512 p.;

22. Ilioara Jenoiu, Raportul Juridic, Studii Juridice, București, Editura C.H.
Beck, 2007, ISBN: 978-973-115-106-9, 328 p.;

23. Daniela Vacaroiu, Evolutia izvoarelor dreptului - privire speciala asupra

dreptului roman, București, Editura Universul Juridic, 2006, ISBN: 978-973-
8929-27-2, 384 p.;

Publicații în alte limbi:

26. Фёдоров Г.К.,,Актуальные проблемы Теории и государства и права,,CEP
USM
Кишинёв 2010 p.424 27c.a.
27. Алексеев С.С. и коллектив. Проблемы теория государства и права. -
Москва: Норма, 2007.
28. Васильев А.М. Правовые категории. - Москва, 1976.
29. M. H. Mapченко Проблемы теория государства и права, Москва, 2013,
30. Давид Рене, Жоффре-Спинози Камилла. Основные правовые системы
современности. - Москва: Международные отношения, 1999.
31. Енгибарян Р.В., Краснов Ю.К. Теория государства и права. - Москва:
Юристъ, 1999.
32. Керимов Д.А. Культура и техника правотворчества. - Москва, 1991.
33. Комаров С.А., Малько А.В. Теория государства и права: краткий учебник
для вузов. - Москва: Норма-Инфра·М, 1999, 2014.
34. Bergel Jean-Louis. Théorie générale du droit. Édition II. - Paris: Dalloz, 2009.
35. Bobbio Norberto. Essais de théorie du droit / Traduit par Michel Guéret avec
la collaboration de Christophe Agostini. La raison dans le droit. - Paris:
Bruylant LGDJ, 1998, 2012.
36. Burdeau Georges. Traité de Science Politique (în 8 volume): “Démocratie” et
“L’État”. - Paris: Éditions du Seuil, 1989, 2015.
37. Мамут Л. Наука о государстве и праве: необходимость радикального
обновления // Философские науки, 1989, №11.
38. Нерсесянц В.С. Философия права. - Москва, 1997.
39. Сырых В.М. Метод правовой науки: основные элементы, структура. -
Москва, 1980.
Publicații electronice:
40. www.justice.gov.md; www.justice.md; www.usembassy.md
41. http://www.usm.md; www.pll.md; www.lex.md
42. www.msu.ru; www.spbu.ru; www.usu.ru
43. http://www.mupk.ru/urisprudence.html; http://jurist.mosgu.ru/kafedri.php
44. http://www.msu.ru/; http://law.rambler.ru/schemes/
45. http://www.law.harvard.edu/library; http://www.ksg.harvard.edu/library
46. http:/www.fas.harvard.edu/~phildept/html/resources.html
47. http://ksgnotes1.harvard.edu/bcsia/library
48. http.//wjh.harvard.edu/psych/lib_social.html;
49. http.//huri.harvard.edu/library.html
50. http://drept.central.ucv.ro; http://www.uttgm.ro/despre/index.html
51. http://www.mkogalniceanu.ro; www.top100.ro
52. http://www.itatti.it/library_inf_home_nw1.html
53. www.google.com
54. www.coe.int
55. www.u_bordeaux4.fr; www.u_paris2.fr; www.univ_savoie.fr
56. www.legifrance.gouv.fr; www.assemblee_nationale.fr; www.senat.fr
57. www.journal_official.gouv.fr
58. www.ulaval.ca
59. www.droit.org
60. www.dreptonline.ro/carti/start_carti_categorie.php?id_categorie=34,
61. www.dreptonline.ro/carti/start_carte.php?id_carte=242
62. https://www.cartea.ro/carti/Teoria-Generala-A-Dreptului_70596.html
63. addictious.com/drept/teoria-generala-a-dreptului-veronica-rebreanu-
download-pdf-ebook-epub
64. https://www.libraronline.ro/carte/7-dileme-in-teoria-comparatiei--i58178