* este determinat de specificul limbii în care a fost creată poezia *

Piciorul metric Componenţa Exemple Observaţii

„Doină, doină, cântic dulce”  este ritmul poeziei
TROHEU (Doina) populare
┴─
┴─⁄┴─⁄┴─⁄┴─
„Un cânt pribeag îmbrăţişează firea.” „iambii suitori”
IAMB (O. Goga – Dăscăliţa) (M. Eminescu –
─┴ „De mult mă lupt cătând în vers Scrisoarea II)
măsura” (M. Eminescu – Iambul)
„Mihnea încalecă, calul său tropotă” (D. „săltăreţele dactile”
DACTIL Bolintineanu – Mihnea şi baba) (M. Eminescu –
┴── Scrisoarea II)

„Pe vodă-l zăreşte călare trecând /  este adesea ritmul

AMFIBRAH Prin şiruri, cu fulgeru-n mână.” invocaţiei
─┴─ (G. Coşbuc – Paşa Hassan) G. Coşbuc - Poetul
„Băutura aceasta sorbită de zei”  este un ritm solemn
ANAPEST (Şt. Aug. Doinaş – Paradise-cocktail)
──┴
„Ne-nţeles rămâne gândul „Şi-i diamant, peonul,
Ce-ţi străbate cânturile, îndrăzneţul”
Zboară vecinic, îngânându-l, (M. Eminescu - Cum
PEON I ┴─── Valurile, vânturile.” negustorii din
(M. Eminescu – Dintre sute de catarge) Constantinopol)

„Luceafărul aşteaptă”  În antichitate era

─┴──⁄─┴─ utilizat în comedia
PEON II ─┴── (peon II + amfibrah) greacă şi în pean.

„O mreajă de văpaie”  A nu se confunda

peonul cu peanul.
─┴─⁄──┴─ Cei doi termeni au o
PEON III ──┴─ (amfibrah + peon III)
etimologie comună,
dar peanul
„Să mă lăsaţi să mor /La marginea
denumeşte o specie
mării”
lirică, un imn coral
(M. Eminescu – Mai am un singur dor) închinat unui zeu,
PEON IV ───┴ ───┴⁄─┴ de obicei Apollo.
„Sara pe deal buciumul sună cu jale” „Stelele-n cer
CORIAMB (M. Eminescu) Deasupra mărilor...”
┴──┴ (M. Eminescu)
┴ ─ ─ ┴ ⁄⁄┴ ─ ─ ⁄ ┴ ─ ─ ⁄┴ ─
© Prof. Emilia Pop