Anul CX, nr.

1181/vineri, 1 iulie 1994 TRIBUNA Pagina 3

■
‘/£- ''

TRIBUNA CULTURA /u - r '- iin j V Á ------- --

' e x p o z iţ ia '
DE
i r

i \ P R E D A Ş I Ş C O L IL E FAIANŢĂ şl
DANICl D€L€ANU
N T R A N S IL V A N IA ÎN DOUA IPOSTAZC PORŢELAN
“Aventura conştiinţei mele a început într-o zi de înţelege panteismul naturii, acel glas al câmpiei Meşteşugul şi arta ceramicii
iarnă când o anumită întâmplare m-a făcut să ce-ţi dă fiorul eternităţii, incompatibilitatea om- Daniel Deleanu este student în anul IV, la Facultatea de
Litere, secţia engleză-română, din Sibiu. Cele dintâi poezii constituie una din cele mai
înţeleg deodată că exist". (“Viaţa ca o pradă” natură, dar se va întoarce mereu cu nostalgie vechi manifestări umane. Stau
Ed.ll.C.R., Buc., 1979. p.5). spre admirabila figură a profesorului de la Cristur le-a publicat în 1992, în “Luceafărul” şi “Euphorion”. Având o m ărturie în a c e s t s e n s
Copilul care ţinea o pâine mare în braţe e trezit pe care îl a ş e a z ă alături de învăţătorul mare încredere în poezia pe care o scrie-nu pentru sertar ci strălucitele creaţii ale
la realitatea conştiinţei de vocea Tatălui, aceeaşi Teodorescu de la Siliştea-Gumeşti şi de părinţi. dintr-o irepresibilă nevoie de a comunica nemijlocit cu alţii, civilizaţiei neolitice, apoi cele
voce care mai târziu, în momentul plecării la Atât în “Viaţa ca o pradă” şi mai ales în Daniel Deleanu şi-a strâns versurile scrise între timp şi le-a din Grecia clasică, epoca
Bucureşti, după şcolarizarea de la Cristur, va “Convorbirile cu Florin Mugur”, Preda îşi publicat, în regie proprie, în două plachete: EFIGIILE HIMEREI romană şi cea bizntină.
marca despărţirea dintre ei urmată apoi de aminteşte de cuvintele profetice ale profesorului Produsele de ceramică, la
întâlnirea lor sub aceeaşi vrajă a cuvântului în său. Acesta la o oră de română, după ce aplicase (1992) şi TACI (1993). Fiind imprimate într-un tiraj de uz - am
spune - familial, ele sunt inaccesibile publicului iubitor de început simple ca înfăţişare,
“eterna lumină a zilei de vară” a Cărţii. câtorva elevi o pedagogie punitivă, se apropie au ajuns cu timpul să atingă
O altă aventură care în final se va situa sub de banca elevului Preda şi citeşte întâi pentru poezie. Poezia lui Deleanu se află într-un evident proces de
splendori neegalate de nici un
aceeaşi fascinaţie a logosului este călătoria în Sine, apoi cu voce tare, exclamând: “Ce adâncă decantare şi de tentare a formulei, a accentelor celor metal, de nici o piatră, fie ea
Ardeal spre “şcolile cele înalte”. în “Viaţa ca o frumos!...Cé frumos!...Excepţional! Bravo! Ai s- mai adecvate tensiunii ei ideatice şi mărturisitei dorinţe de a preţioasă. Arta ceramicii, aşa
pradă” e evocată această călătorie iniţitică (a ajungi un mare scriitor...Intre multe lucruri şoca a poetului. Acesta mărturiseşte preferinţă pentru o poezie cum apare ea în prezent, este
doua, prima fiind la Câmpulung) ce-l va duce pe absurde ce mi s-au întâmplat, ăsta păstrează “neutră”, dinamică, pentru un discurs “obiectiv", rece, rezultatul eforturilor unui şir
tânărul Preda spre Daimonul creaţiei. Lume a îpsă specificul lui: e reconfortant şi mi-l amintesc nesfârşit de geneisţii care
transcendenţelor etnice, Transilvania, cu Abrudul întotdeauna cu mare plăcere. Din acest punct cerebralizat, poezia menită unei lecturi “rapide”... Rămâne de
văzut dacă poezia pe care o va scrie .în continuare îl va s-au întrecut în a crea frumu:
şi mai ales Cristurul, a însemnat pentru Preda de vedere comportarea lui seamănă perfect cu seţi utile, nepieritoare.
un spaţiu-etos în accepţiunea mai veche de a învăţătorului meu Teodorescu... Faptul că n-am contrazice sau nu.
Arta ceramică a ţinut cont în
“c asă” (în greaca veche cuvântul “etos” are şi uitat cuvintele lui (ale lui Salanţiu) dovedeşte că Poetul este dublat de o conştiinţă reflexivă, fiind pasionat în evoluţia sa de obiceiuri şi de
înţelesul de “locuinţă”). selecţionăm din ceea ce ni se întâmplă în viaţă, egală măsură de comentariul critic şi de eseu. Şi în alte gustul estetic, utilul şi frumosul
Ţinut al armoniilor ancestral-cosmice, cu românii lucrurile care ne pot susţine şi care ne întăresc împrejurări - prezentând comunicări sau referate la seminarul fiind strâns legate una de alta
ce manifestă stăruinţa metodică şi vocaţia epicii în aspiraţiile noastre, chiar dacă acele aspiraţii de literatură română - s-a dovedit un ingenios şi subtil interpret prin imbatabila inteligenţă
de idei a metafizicii, Transilvnia va oferi tânărului, sunt încă într-o formă embrionară, nucleare şi umană.
de telet literar. Pentru ca profilul său să fie cât mai aproape de
venit din zariştea câmpiei teleormănene, un pentru noi înşine". (Florin Mugur, “Convorbiri cu Arta porţelanului, care intră
spaţiu al “locuirii” într-o ordine morală în care Marin Preda”, Ed. Albatros, Buc., 1973, p. 147- adevăr, să menţionăm că face traduceri de poezie din/în limba
engleză, încercându-şi chiar “norocul” să scrie poezie în limba în sfera noţiunii generale de
individualul se deschide în rigoarea generalului. 148). “c e r a m ic ă ”, c u n o a ş te
Spaţiu al locuirii şi nu al adăpostirii; locuire Plecarea de la Şcoala Normală din Cristur se va ângleză (cu toate că locul unui poet autentic nu âe află decât momente de mare dezvoltare
semnificând o libertate a individualului în general, face sub imperativul actului nedrept impus de în propria-i limbă, singura care îi pune la îndemânădisponibilităţi în antichitate prin măiestria
o “închidere care se deschide”, cum ar spune Dictatul de la Viena. Ultima clasă o va urma la multiple pentru a se exprima în esenţialitatea fiinţei lui, restul ceramiştilor_ chinezi şi
1 regretatul Constantin Noica. Bucureşti, unde timpul nu va fi atât de răbdător fiind “modă”,capriciu, complex “idiomatic”). ja ponezi. încercări de
în şcolile din Transilvania, la Abrud şi apoi în cei cu el ca la Cristur. Profesorul de română din producere a porţelanului în
Ilie GUŢAN
doi ani la Cristur, elevul Preda se va situa într-un ultima clasă, poetul şi criticul Vladimir Streinu, îi Europa sunt cunoscute inca
spaţiu al locuirii de sine, în Daimonul logosului va lăsa o amintire neplăcută, ceea ce va lumina
creator. Fascinat încă din copilărie de rostirea prin contrast şi mai mult locuirea întru cuvânt de
DESCINDERE LA DOMICILIU din secolele XV-XVII în Italia,
la Veneţia, Ferrara şi Florenţa,
cuvântului, Preda va găsi la Cristur un mediu aici din Transilvania. iată-mă la capătul absenţei mi-a crescut până la umeri în Franţa la Paris şi Rouen şi
prielnic lucrării puterii magice a acestuia. Aici Tânărul Preda se va reîntoarce în orăşelul în în Germania la Berlin.
tânguirea unui impuls suveran proiectat în afară
exista o societate de lectură în tradiţia celor care şi-a plimbat amintirile şi neliniştile tinereţii, La sfârşitul secolului al XVII-
cunoscute de istoria noastră literară. Elevii, într-un florar de mai al anului 1941 pentru a-şi peste-ntinsul neliniştii mele. un behăit de ţap
beau apa care trimiţându-şi lea cercetările germanilor
îndrumaţi de profesorul Iustin Salanţiu, îşi citeau ridica certificatul de trei clase de Şcoală Normală, Ehrenfried W alther ven
aici încercările literare dintre care cele mai reuşite certificat eliberat cu nr.118/27.05 şi ulterior prin îmi dizolvă gura destinul la plimbare, Tscirnhaus şi'ale lui Johann
vor intra în revista şcolară ce era gata pentru anii 1950, dacă e să dăm crezare paginilor din şi-mi înfund capul iată-mi harul - Fr. Bottger s-a u dovedit
tipar în anul şcolar ’39-'40, după cum aflăm din “Viaţa ca o pradă”, unde relatează vizita făcută în galvanice alcătuiri repetând intrjecţiile. fructuoase, în a şa fel încât în
registrul de procese-verbale al consiliului la fostul coleg de bancă Codrin, acela al cărui de seară şi ridurile 1708, se obţinea pentru prima
pedagogic, registru în care sunt inserate discuţiile tată îl dusese cu sania într-o vacanţă hibernală iarba între timp ce duhnesc bâlbâială. dată porţelanul european. Doi
pe această temă în ziua de 10 ianuarie 1940. la el acasă într-un sat din Apuseni. ani mai târziu apărea la Dresda
Războiul a împiedicat apariţia revistei şi deci, a Evadarea lui Preda din condiţia de ţăran ce-i ♦ ♦ ♦ un decret emis de "principele
debutului lui Preda, care se va produce mai era destinată, călătoria iniţiatică spre şcolile din elector al Saxoniei prin care
j târziu, la Bucureşti. în bildungsroman-ul său Ardeal comportă determinările unui destin, iar aceleaşi oblice cârteli şi-adiacente distanţe
plasma în cataractă nevăzută dar gâfâitoare a n u n ţa d e s c o p e r ir e a
“Viaţa ca o pradă" scriitorul menţionează destinul alege din experienţele noastre de viaţă porţelanului şi, totodată,
împrejurările debutuluiîn suplimentul “Popasuri” pe acelea care se transformă în experienţe de irişii lui Christ în imersiune la pândă: două roţi negre.
înfiinţarea manufacturii în
al ziarului “Timpul”: “Câteva zile am stat în casă cunoaştere. Cum impactul cu Destinul s-a produs claxoane dâre şi amprente palatul A lbrechtburg din
şi am scris. Am reluat ceva deja scris pe vremea în aceste locuri, în toposul mioritical protoistoriei pasta rarefiată Meissen.
când eram la Cristur-Odorhei. Erau primele noastre, clipa aceea transformată în destin şi a încremenitei lumini La scurt timp după acest
mele încercări, pe care le citisem în cenaclul locul acesta al destinului nu se uită şi nu se pe alocuri decret: împăratul Carol al VI-
şcolii, mici schiţe care povesteâu despre părăsesc. cu miros de moleculă sacadată-n surdină, lea al Austriei acorda privilegiul
nedumerirea unui ţăran care nu înţelegea alt Preda e prin urmare aici cu noi şi printre noi şi fabricării primelor porţelanuri
ţăran (op. cit., p. 281-282). nu se poate să nu-liubim pe “cel mai iubit dintre albă ca poţelanul
a u s tr ie c e re a liz a te în
Oricum, aici la Cristur va începe marea aventură pământeni!” muzica rătăcind pe culoare
m a n u fa c tu ră din Viena.
a cuvântului graţie şi, ori poate în primul rând, lui Prof, loan Mariş tumefiată de lance. P rodusele acestui centru
Iustin Salanţiu. Mai târziu, notează scriitorul, va ________________ Liceul “Octavian Goga” SibiuJ ) DANIEL DELEANU cunosc o largă circulaţie în
Europa şi în special în cadru!
Imperiului hab sb u rg ic ,
determinând apariţia altor
Exotismul - între alteritatea lucrurilor şi examenul identităţii cu sine manufacturi de faianţă şi
porţelan cum au fost cele de
Acolo unde se face simţită o diferenţă - ceea ce exotice, ca dat al existenţei, îşi pierde tensiunea, căci continua complementare, perfecta împletire dintre
la Papa şi Herend din Ungaria
implică o puternică individualitate - acolo apare exoticul. apare reluarea experienţei, individual, prin fiecare dintre subiect şi obiect.
Prima călătorie în jurul lumii, care a demonstrat că sau Batiz din Transilvania.
Cu siguranţă că o expoziţie ce etalează obiecte noi. Rămâne energia condensată în capacitatea de a Se constată în ultimii ani ai
aparţinând unei colecţii denumite, de altfel, “exotică”, considera altfel, de a schimba punctul de vedere şi “Extremul îndepărtat” nu mai există, poate să nu fie
secolului al XlX-lea, o orien­
va atinge prin existenţa sa, dincolo de valoarea exotismul nu mai este degradat. Diversitatea se afirmă nicicând o deziluzie, căci repetiţia nu există. La limită
tare a produselor manufacturii
informativă, şi acest scop. Concept.larg, cu atribute plenar, individualitateaîmpreunăcusenzaţiade altceva, nici identicul. Savoarea contactului cu diferenţa ţine de
tot mai mult spre clasicism,
îndelung discutate şi susceptibile de noi şi noi complementare, fac din lume un spectacol savuros. Cu individ ca parte integrantă a mecanismului inteligenţei
interpretări, exotismul afirmă alteritatea lucrurilor şi omeneşti, şi în acest caz, chiar şi o călătorie, în cel mai preferând motivele antice în
o condiţie: antagonismul, şubred şi inutil în înţelegerea decorarea artistică, rol deose
constituie totodată un examen al identităţii cu sine. fiinţării în diferenţă, nu-şi află locul aici. Comparaţiile, bun sens al cuvântului, poate fi oricând exotică,
Noţiune vastă, care redusă la accepţia sa geografică, neriscând nimic din partea numeroaselor curiozităţi bit jucându-l în acest sens sce­
chiar dacă emulative, când ochiul şi, mai apoi inima vor nele mitologice sau pagini din
şi-ar semnala din start umbrirea, descreşterea, poate să-l primească pe celălalt, vor tinde spre diferenţa superficiale sau a modernizărilor tehnice. Doar o îmbo­
istoria Greciei şi Romei antice.
dispariţia. Cu amendamentul că “mondializarea” decelabilă în imensa unitate a fiinţării. Nu competiţia găţire măsurând distanţele spirituale dintre două reali­
Dar, apariţia fabricilor de sticlă
existenţei în multiplele sale planuri şi mediatizarea exterioară, asimilarea, cu orgoliul de a fi făcut mai mult tăţi, exotismul devenind, din produs al spaţiului,creator
din Imperiu (mai ales cele din
culturalăsuntdaturiasimilabileîn timp. Prima experienţă decât alţii (asemenea celui care, încercând să facă şi el, de spaţiu, de valori în continuă recompunere, de
Boemia) lovesc puternic în
exotică rămâne natura, lumea exterioară atât de pe un mâner de pumnal flori asemănătoare cu ale reveniri şi îndelungi aprecieri interioare.
manufacturile de porţelan şi
deosebită de noi, şi percepţia exotică se conturează meşterilordedeparte, constata cu mândrie nedisimulată Maria Bozan
începând din copilărie concomitent cu integrarea în faianţă silindu-le să-şi reducă
că ale lui erau mult mai frumoase şi mai trainice din Muzeograf, drastic producţia şi, totodată,
lume. Şi atunci pericolul de a pierde savoarea senzaţiei felurite pricini) dau trăirea exotică, ci perpetua întregire, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale “ASTRAL scăzând calitatea artistică a
acestora.
Din produsele manufacturii
vieneze ale perioadei sale de
vârf “Alt-Wien” precum şi din
cele peste 70 de obiecte
ralizate la Batiz (Transilvania)
se constituie recent deschisa
expoziţie de faianţă şi porţelan
de la Muzeul de Istorie sibian.
Piesele, donaţii ale diferiţilor
posesori particulari, intrate în
colecţii prin anii 1912-1915,
*rtn
în special servicii de masă,
căni pentru lapte, cafetiere,
zaharniţe, fructiere, dar şi vase
*a e pentru flori şi decorative, stau
IÍ.V . mărturie a artei şi priceperii
celor care le-au produs, fiind
în acelaşi timp motiv de inspi­
raţie pentru forma şi decorarea
porţelanurilor moderne.
La C a s a Artelor a fost desc h isă expoziţia fotografică a artistului Martin mai diferite ce caracterizează a c e ste zone locuite d e comunitatea s ă s e a s c ă . Lucian GIURA
Eichler din Germania, care prezintă imagini din localităţile populate de saşi. Expoziţia, răm ânând deschisă pâ n ă la 20.07, e ste o invitaţie pentru toţi m uzeograf,
Dovedind un ochi deschis la tot şi la toate, fotograful surprinde aspectele cele amatorii de fotografie şi nu numai lor._________________Foto: Andrei BUTA Muzeul de Istorie ,