CLASA A IX-A

Unitatea tematică: DRAGOSTEA

Citește cu atenție textul de mai jos, apoi scrie răspunsul la cerințele următoare:

,,Erau, spre pod, două drumuri: unul la stânga, iar cellalt la dreapta. Persida știa că e mai scurt cel
de la stânga, dar nu stete decât o clipă pe gânduri, apoi, fără de voie, apucă la dreapta, spre măcelărie.
O nouă ștrengărie! Tocmai în fața măcelăriei Persida trecu ulița ca să apuce colțul, și acum i se
împăienjeniră ei ochii, și iar îi era ca și când un fel de leșin ar cuprinde-o. Îi era rușine, grozav de rușine,
și își vedea, parcă, obrajii roșiți de năvala sângelui.
Națl sfărâma tocmai cu barda încheietura de la un genunchi, și când Persida se ivi peste drum și
apucă spre măcelărie, el rămase cu privirea pierdută și barda îi tremura în mână. Hubăroaie se ridică din
jeț și înaintă până în ușă; servitoarea, care ținea coșul ca să i se dea carnea, se uita și ea mirată, iar
dincolo, peste drum, la cellalt colț, se oprise un bătrân și stătea cu gura căscată.
Persida trecea ca prin văpaie mistuitoare, iară Trică venea doi pași în urma ei domol și cu capul
ridicat.
— Trică, grăi dânsa după ce trecu de măcelărie, vino mai iute, nu mă lăsa singură!
— Frumoasă e, șerpoaica! grăi Hubăroaie. A cui să fie oare? Mi-e ca și când aș mai fi văzut-o
undeva.
Națl dete din umeri! El știa, ce-i drept, unde a mai văzut-o, dar nu știa a cui este.
— E de dincolo, din mănăstire, răspunse servitoarea; o vei fi văzut la fereastră.
Obrajii lui Națl, și altfel rumeni, se făcură roșii ca bujorul.
— Nu, zise Hubăroaie; ferestrele nu se deschid.
— Ai văzut? întrebă dl Bereki, bătrânul din cellalt colț, care acuma trecuse ulița și stătea în ușa
măcelăriei.
— A cui e?
— Se poate să mai întrebi? e leită muma ei!
— Așa e! Da, e fata Marei, grăi Hubăroaie mai întâi mirată, apoi dezamăgită.
„Păcat”! îi venea să mai zică, dar n-a rostit vorba. Era oarecum înduioșată de gândul că e mare
nenorocire să fii atât de fragedă, atât de frumoasă și să ai mamă pe Mara, precupeață și podăriță.”
(Ioan Slavici, Mara)

1. Rezumă, în 30 – 50 de cuvinte, conținutul fragmentului dat.

2. Motivează decizia Persidei de a apuca ,,la dreapta, spre măcelărie”.
3. Explică sensul din text al sintagmei: Frumoasă e, șerpoaica!
4. Motivează succesiunea de stări sufletești care se reflectă în secvența: Da, e fata Marei, grăi
Hubăroaie mai întâi mirată, apoi dezamăgită.
5. Precizează perspectiva narativă utilizată în textul dat.
6. Prezintă modurile de expunere utilizate în fragmentul dat.
7. Explică semnificația a două figuri de stil diferite din textul dat.
8. Analizează simbolismul drumului prin raportare la evoluția personajelor în roman.
9. Ilustrează cu exemple din textul dat două mijloace diferite de caracterizare a personajului.
10. Comentează, în minimum 50 de cuvinte, semnificația secvenței: „Păcat”! îi venea să mai zică,
dar n-a rostit vorba. Era oarecum înduioșată de gândul că e mare nenorocire să fii atât de
fragedă, atât de frumoasă și să ai mamă pe Mara, precupeață și podăriță.”