Cazuri și funcții sintactice
Predicat dacă verbul este la:
Este partea de vorbire
flexibilă în raport cu modul,
timpul, persoana și numărul, care
exprimă acțiuni, stări sau calități Subiect, dacă verbul este la:
privite ca procese în derulare.
Clasificarea verbelor:
➢ Predicative
➢ Nepredicative (copulative
sau auxiliare)
➢ Impersonale
➢ Personale
Exemple
Indicativ: Am cumpărat un cadou pentru prietena mea.
Imperativ: Fă tema!
Conjunctiv: Să ne vedem de ale noastre!
Condițional-optativ: Ți-aș fi cumpărat un cadou
Infinitiv: A se căsători era soluția găsită
Gerunziu: Se aude pregătindu-se de ploaie.
Supin: E ușor de pregătit un spectacol?
Nume predicativ, dacă verbul este la: Infinitiv: Sarcina lui era de a se pregăti continuu.
Supin: Tema este de pregătit
Atribut, daca verbul este la: Infinitiv: Obiceiul de a se pregăti încet o costă.
Gerunziu: Văd copii pregătindu-se de activități.
Supin: Tema de pregătit pentru mâine e grea.
Complement direct, dacă verbul este la: Infinitiv: Să veniți la mine pentru a va sfătui.
Gerunziu:. Am auzit pregătindu-se petrecerea
Supin: Am de pregătit un proiect.
Complement indirect, dacă verbul este la: Infinitiv: S-a plictisit a se pregăti zilnic.
Gerunziu: M-am plictisit pregătindu-mă singur
Supin: M-am saturat de pregătit atâtea hârtii.
Complement circumstanțial de timp, dacă Infinitiv: A venit înainte de a se pregăti.
verbul este la: Gerunziu: S-a împiedicat, pregătindu-se de alergat.
Complement circumstanțial de mod, daca Infinitiv: A plecat fără a-i mulțumi.
verbul este la: Gerunziu: A plecat cântând de bucurie.
 Funcții sintactice Exemple
Nominativ
Subiect: Iulia este bogată.
Nume predicativ: Aceasta este Diana.

Este partea de vorbire Acuzativ:

flexibilă ce denumește: ființe,
obiecte, fenomene ale naturii,
sentimente, stări sufletești,
precum și unele noțiuni
abstracte.
Clasificarea substantivelor:
➢ Propriu : America
➢ Comun: apă
➢ Simplu : floare
➢ Compus: floarea-soarelui
Nume predicativ:
Complement direct:
Complement indirect:
Complement circumstanțial de mod:
Complement circumstanțial de loc:
Complement circumstanțial de timp:
Complement circumstanțial de agent:
Atribut substantival prepozițional:
Genitiv
Subiect:
Nume predicativ:
Atribut substantival genitival:
Complement circumstanțial de loc:
Complement circumstanțial de timp:
Dativ
Nume predicativ:
Complement indirect:
Complement circumstanțial de mod:
Atribut substantival prepozițional:
Discuția este despre Alina.
Pe Ioana o doare capul.
Am discutat despre Alina
Am făcut ca Andreea.
Învățăm la Andreea
Într-o seară am plecat la Andreea
Scrisoarea a fost scrisă de Andreea.
Scrisoarea despre Andreea m-a impresionat.
Ai noștrii s-au întâlnit la film
Toate persoanele au fost contra Andreei
Silueta Andreei este de invidiat.
Andreea s-a mutat în spatele casei bunicilor ei.
Am ajuns înaintea Andreei.
Copilul devine asemenea Andreei.
I-am cumpărat Andreei o floare
Copilul se comportă asemenea Andreei.
Presupunerile împotriva Andreei s-au dovedit valide.
 Cazuri și funcții sintactice
Nominativ
Subiect:
Nume predicativ:
Este partea de vorbire flexibilă care are rolul de a înlocui substantivul Acuzativ
Complement direct:
Clasificare: Complement indirect:
Complement de agent:
Pronume personal : eu, tu, ție, ele. Complement circumstanțial de loc:
Pronume personal de politețe: dumneta, dumneavoastră, dumitale Complement circumstanțial de timp:
Pronume reflexiv: sie, sine, sieși Complement circumstanțial de mod:
Pronume de întărire: însumi, însuți, însămi, însele, însăți, însuși Complement circumstanțial de cauză:
Pronume posesiv: al meu, al tău, ale sale , ale voastre, ale lor Nume predicativ:
Pronume demonstrative de apropiere: acesta, aceasta, aceștia, acestea Atribut prepozițional:
Pronume demonstrative de depărtare: acela, aceea, aceia, acelea Genitiv
Pronume demonstrative de identitate: același, aceeași, aceiași, aceleași Atribut genitival:
Pronume demonstrative de diferențiere: celălalt, cealaltă, ceilalți, Nume predicativ:
celelalte; cestălalt, ceastălaltă, ceștilalți, cestelalte Complement indirect:
Pronume neotărât: cineva, oricine, altcineva, orice, fiecare, unul, alta Complement circumstanțial de cauză:
Pronume negative: nimeni, nimic, niciun, nicio Complement circumstanțial de timp:
Pronume interogative: Ce? Cine? Care? Complement circumstanțial de loc:
Pronume relative: Ce, cine, care, cee ace, cai care Dativ
Complement indirect:
Atribut pronominal:
Complement circumstanțial de timp:
Nume predicativ:
Exemple
Ea merge în parc.
Favoriții sunt ceilalți.
Îi văd pe aceia.
Se gândește la noi.
Construcția a fost gândită de ea.
Voi călători până la ei.
Fetele au ajuns după ei.
Gândești ca el.
A lipsit din cauza ei.
Cadourile sunt pentru ai ei.
Un verișor de-al lor a venit în vizită.
Câinele acestora alerga în parc.
Meritul este al lui.
Ea a luat vina asupra ei.
A plâns din cauza acelora.
Studenții au plecat înaintea lui.
Trenul s-a oprit în spatele ei.
Nu i-am spus povestea mea
Copilul își pune fularul pe cuier.
A ajuns la serviciu potrivit lui.
Copilul va deveni asemeni lui
 Funcții sintactice Exemple
Atribut adjectival: Am văzut un copil înalt.
Este o parte de vorbire flexibilă a cărei principală caracteristică Nume predicativ: Munca este grea.
este aceea că indică o însușire a unui obiect. Apare însoțit de Complement indirect: Din timidă a devenit îndrăzneață.
un substantiv, pe care îl determină și cu care se acordă în gen, Complement circumstanțial de timp: De mic era inteligent.
număr și caz. Complement circumstanțial de mod: Băiatul este mai mult arătos decât talentat.
Complement circumstanțial de cauză: Sare de bucurie.
Clasificarea adjectivelor:
-Simple: frumos, rău
-Compuse: alb-negru, rău-platnic

-Variabile (își schimbă forma): puternic -> puternică

-Invariabile (nu-și schimbă forma): alb , negru, dulce, precoce

Funcții sintactice Exemple

Subiect: Trei au ajuns la timp.
Complement direct: L-am observat pe al doilea.
Complement indirect: Am citit despre cel de-al șaselea.
Este partea de vorbire flexibilă care exprimă determinarea Complement circumstanțial de mod: A plătit însutit pentru fapta comisă.
numerică a obiectelor, persoanelor, fenomenelor etc. Complement circumstanțial de loc: Am parcat mașina în spatele celei de-a doua.
Numeral cardinal- exprimă fie un număr abstract, fie numărul Complement circumstanțial de scop: Urmează două teste, iar pentru amândouă am
elementelor menționate într-o propoziție sau frază. învățat.
Numeralele cardinale pot fi: Nume predicative: Andreea este a doua.
Numerale cardinale propriu-zise: doi, trei, cinci, nouă Atribut: Femeia avea patru pisici.
Numerale colective: amândoi, tustrei
Numerale multiplicative: înzecit, triplu, dublu
Numerale distributive: câte doi, câte patru
Numerale fracționare: treime, sfert, jumătate
Numerale adverbiale: de trei ori, de șapte ori
Numeral ordinal- exprimă ordinea numerică a obiectelor în cadrul
unei înșiruiri. Ex: primul, al doilea, al treilea
 Funcții sintactice
Atribut adverbial:
Nume predicativ:
Complement circumstanțial de loc:
Este partea de vorbire neflexibilă care arată caracteristici ale unei acțiuni sau pe Complement circumstanțial de mod:
cele ale unei stări Complement circumstanțial de timp:
Exemple
Scrisoarea de acolo este a mea.
Este rău să nu ajungi la timp.
Eu voi merge altundeva.
Mașina se deplasează încet.
Ajung acasă poimâine.

Clasificarea adverbelor:
➢ După formă:
Adverbe simple: așa, altfel, aici, acolo, bine, rău.
Adverbe compuse: după-amiază, azi dimineață,
➢ După înțeles:
Adverbe de loc: undeva, sus, acolo, aici.
Adverbe de timp: târziu, devreme, ieri, astăzi.
Adverbe de mod: așa, altfel, mișelește, astfel, nicicum
➢ În funcție de înlocuirea unor cuvinte ce exprimă contextul:
Adverbe demonstrative: așa cum, altfel, astfel, aici
Adverbe nehotărâte: oriunde, undeva, oricât
Adverbe negative: nicicum, niciunde, niciodată.
Adverbe interogative: unde, când, cum, că

Este o parte de vorbire neflexibilă
care, asemenea prepoziției, nu
îndeplinește nicio funcție sintactică
în mod independent.
Clasificare
În funcție de structura lor: În funcție de raporturile pe care le realizează în cadrul unei propoziții sau fraze:
Simple: și, să, iar, dar, ca, ci, sau, ori. • Coordonatoare: • Subordonatoare:
Compuse: ca să, încât să, astfel Copulative: și, nici Polivalente: că, dacă, de, să
încât.. Disjunctive: sau, ori, fie De timp: până
Adversative: dar, iar, însă, ci De mod: precum, așa cum
Conclusive: deci, așadar etc. De cauză: deoarece, căci, fiindcă, întrucât, cum
De consecință: Încât
De concesie: deși

Prepoziția este partea de vorbire auxiliară, neflexibilă și
fără autonomie sintactică (nu are sens de una singură),
ce arată prezența a doi termeni: regentul și
subordonatul acestuia.
Nu îndeplinesc funcții sintactice în mod independent.
Cu toate acestea, împreună cu partea de vorbire pe
care o introduc în cadrul unei propoziții, ele se
comportă ca o singură parte de propoziție.
Clasificare:
Simple:
-primare (a, la, pe, lângă, cu, peste, împotriva etc.),
-formate prin conversiunea unor părți de vorbire
distincte (dedesubtul, înăuntrul, înaintea, împrejurul
etc.).
Compuse: de pe, fără de, până la, printre, dinspre.
Regimul cazual al prepoziției:
Prepoziții cu regim de acuzativ: primare
(despre, la, înainte etc. – cu excepția
prepozițiilor asupra și contra) și compuse (cu
excepția prepoziției deasupra – până la, fără
de, de către etc.)
Prepoziții cu regim de genitiv: prepoziții
formate în urma conversiunii adverbelor (ex.
înaintea, împrejurul, înapoia, îndărătul etc.),
precum și prepozițiile: asupra, deasupra și
contra.
Prepoziții cu regim de dativ: grație,
mulțumită, datorită etc.
Locuțiunile prepoziționale
De loc: de-a lungul, din afara, în/din afara, în/din spatele,
în stânga, în mijlocul, în jurul etc.
De timp: în cursul, în/pe timpul, la începutul, înainte de,
odată cu etc.
De mod: asemănător cu, contrar cu, în conformitate cu,
în funcție/ depinzând de, la fel cu, potrivit cu, altfel decât
etc.
De cauză: din pricina, din cauza, întrucât etc.
De scop: în vederea, cu scopul etc.
Condiționale: în cazul, în caz de etc.
Concesive: în pofida, în ciuda, chiar dacă etc.
Sociative: împreună cu, cu tot cu etc.
Instrumentale: cu ajutorul, prin intermediul etc.
De relație: referitor la, cât despre, relativ la, în ceea ce
privește etc. • opoziționale: în locul, în loc de etc.
Cumulative: în afară de..., pe lângă etc.
De excepție: cu excepția, în afară de..

Funcții sintactice Exemple

Predicat: Hai la joacă!
Interjecția- este partea de vorbire neflexibilă care exprimă: un sentiment, Subiect: Se aude din bucătărie: tic-tac!
un ordin, un îndemn sau o modalitate de adresare. Nume predicativ: Era vai de el.
Onomatopee- interjecțiile care imită sunete existente în natură: mieunatul Complement direct: În sala de spectacole, am auzit: tronc!
pisicilor, ropotul ploii și alte astfel de sunete. Atribut: Din casa prietenei mele se aude un zgomot puternic:
Clasificarea interjecțiilor: - în funcție de structura lor, interjecțiile pot fi: boc!
Simple: vai!, of!, miau!, bum! Etc. Complement circumstanțial: Pisica mieuna de zor: miau!
Compuse: tic-tac, șontâc-șontâc, bim-bam etc

- hotărât: fata, băiatului, lui Vasile - posesiv (genitival): ai, a, al, ale;
-nehotărât: un, o, unei, unui, unor, niște; - demonstrativ (adjectival): cel, cea, cei, cele