Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.Regionala Iasi
‐linia Dornesti‐ Siret, care mai exista in teren, intr‐o stare relativ buna.Ultimul tren de calatori a ajuns
la Siret in 2008. Astazi gara Siret este pensiune turistica.
Inaugurata in 1986, avea 16 km si statiile: Manastioara HM, Vascauti h., si Siret. Gara Siret (care avea
4 linii) este acum pensiune turistica! In 1988, pe aceasta linie circula 4 perechi de trenuri PM/zi si o
pereche directa Siret‐Dornesti‐ Radauti de tren C.
‐linia Cacica‐ Paltinoasa (culmea, si electrificata!) unde circulatia s‐a oprit din cauza unei alunecari
de teren in zona statiei Varfu Dealului. In 2006 circulatia trenurilor de calatori este oprita pe aceasta
sectie. Are 13 km si statiile: Cacica, Varfu Dealului HM si Ilisesti h. Din toamna anului 2010 se
preconizeaza refacerea si redeschiderea ei. Se circula la “cale libera”.
‐Dangeni‐Saveni. Constructia ei a inceput inainte de 1989 (facea parte dintr‐un proiect mai amplu‐
urma ca linia sa fie prelungita pana la Darabani. Din cauza politicii de "economie" a sfarsitului anilor
80', s‐a preferat un traseu mai scurt prin Vlasinesti, in locul unuia mai lung dar mai stabil prin Hanesti).
Linia este inaugurata la 5 iulie 1991 (gara Saveni urma sa fie cea mai moderna din judetul Botosani).
Planul initial prevedea continuuarea liniei dincolo de Saveni, pentru a se realiza legatura cu exploadare
de nisip cuartos de la Miorcani, si pentru realizarea legaturii cu orasul Darabani si chiar a unei legaturi
feroviare internationale cu‐pe atunci‐URSS, pe la Radauti Prut/Lipcani. Dupa 1991 aceasta prelungire a
liniei este abandonata (urmele terasamentului erau vizibile pana la Podriga, iar organizarea de santier
continuua pana la Mileanca). Insa, in 1998, ca urmare a unor alunecari de teren din zona haltei
Vlasinesti, circulatie este intrerupta. Astazi, unele portiuni din linie au fost furate, la fel si macazele
de intrare in gara Saveni, iar cladirea garii Saveni este "locuinta sociala" si arata jalnic. Avea 16 km si
statiile: Vlasinesti h., Saveni.
‐Harlau‐ Botosani
Lucrarile la linie incep in anii 80'. S‐a reusit realizarea: pasajului de la Maxut, a tunelului de la
Flamanzi (terminat in 1998), si a terasamentului pana la Flamanzi. O data cu terminarea acestei linii,
se prevedea si constructia unei noi gari a orasului Botosani, pe alt amplasament.
‐Bicaz‐ Bicaz Chei. Mai este folosita pentru traficul de marfa, de catre "HOLCIM". Lungimea este de cca
21 km, si la inceput era linie ingusta. In 1952 se construieste actuala linie normala. Statiile ar fi:
Tasca, Tepeseni, Bicaz‐Chei.
‐Comanesti‐ Moinesti. Ultimile trenuri de calatori la Moinesti au ajuns in 1997. In prezent linia ar mai fi
folosita pentru vagoanele‐cisterna. Linia are 8 km, fiind inaugurata in 1898. Statiile era: Vlasinesti h.,
Moinesti. Se circula la “cale libera”.
‐Valea Uzului Gara‐ Rafo Darmanesti. A fost inchisa o data cu rafinaria Darmanesti. Linie construita in
anii 50', in lungime de cca 3 km. Linia mai exista partial pe teren, insa portiuni din ea au fost furate.
Total RCF Iasi: 12 linii (din care 7 numai in judetul Suceava), insumand 210 km (linii normale).
2.Regionala Galati
‐Focsani‐ Odobesti. Ultimul tren de calatori a circulat pe aceasta sectie in 1995 sau 1996. Ulterior, au
mai circulat trenuri de marfa. Linia mai exista in teren, dar semnalizarea statiei Odobesti este
dezafectata. Avea 11 km, si statiile: Unirea h. (un timp HM), Odobesti. A fost inaugurata in 1893. Se
circula la “cale libera”.
‐Barbosi‐Catusa‐Malina‐Barbosi Triaj (15 km). Construita dupa 1960, in interiorul CSG. Mai este folosita.
Se circula la “cale libera”.
‐Lacu Sarat‐ platforma Chiscani. Linie construita dupa 1960, pentru deservirea platformei industriale
Chiscani. Lungime: 15 km. Linia se desprinde din statia Lacu Sarat, traverseaza DN2B (spre Buzau),
trece apoi peste Lacul Sarat, coboara spre sud, trece pe sub DN21(spre Slobozia) si pe sub linia de
tramvai, si se opreste la platforma industriala si termocentrala Chiscani. Linia exista pe teren, dar este
putin utilizata.
Total RCF Galati: 4 linii, insumand 41 km linie normala si 3 km linie incalecata (cu 4 sine).
3.Regionala Constanta
‐Tandarei‐ Giurgeni
Lunga de 19 km, construita in 1943, avea 4 statii: Chirana, Gura Ialomitii, Lunca Dunarii, Giurgeni). A
fost complet demontata din teren in anii 2000‐2001.
‐Dorobantu‐Betonaj‐Constanta Obor
In 1956 exista, lungimea ei fiind de ? km.
‐Constanta‐Baile Mamaia
Dupa desfiintarea cai ferate Constanta‐ Baile la Vii, in lungime de 3,1 km (in 1903, ca urmare a
inceperii lucrarilor de constructie la noul port Constanta, inaugurat in 1909), cu o parte din
materialele recuperate, Directia Linii‐ Serviciul Linii Constanta, inaugureaza la 2/15 octombrie 1905,
linia ferata Constanta‐ Baile Mamaia, in lungime de 8 km. In anul 1928, din motive strategice, Directia
Generala a CFR prelungeste aceasta cale ferata pe traseul: Baile Mamaia‐ Mamaia Sat‐ Scoala de
tragere si bombardament (cca 6 km), linia urmand sa deserveasca si portul militar Tasaul.
Traseul initial al liniei pornea din vechea gara Constanta, traversa zona centrala a orasului (pe Calea
Mangaliei, prin apropierea cimitirului musulman), iar, de la intersectia actualelor bulevarde Tomis si
Mamaia se orienta spre nord, prin cartierul Tabacariei si pe malul marii. Deoarece linia devenisera o
frana in calea dezvoltarii urbane, micile trenuri turistice au fost scoase de pe strazile Constantei, ele
continuuand sa circule pe un nou traseu, ce a fost deschis la 14 iulie 1938.
Tot in 1938 vechea statie de debarcare de la Baile Mamaia a fost mutata pe un nou amplasament (situat
la km 9 al liniei), iar, la km 10, a fost infiintata halta Rex, ce urma sa deserveasca hotelul cu accelasi
nume, proaspat inaugurat de Directia Generala a CFR.
Intre anii 1944‐1960 aceasta cale ferata mai este folosita doar pentru transportul de marfuri, iar in
anul 1949 este legata cu linia ferata Palas‐Capu Midia, traseu folosit pentru constructia canalului
navigabil Poarta Alba‐ Midia Navodari.
In anul 1960 (o data cu inaugurarea noi gari Constanta) linia este desfiintata, o mica portiune a sa,
cuprinsa intre Ramificatia Mamaia si Mamaia Sat, fiind folosita, pana in anul 1962, pentru transportul
materialelor utilizate la ridicarea blocurilor din cartierul Tabacariei.
Asadar, aceasta linie s‐a compus din sectoarele: Constanta‐ Baile La Vii (3 km), Constanta‐ Baile
Mamaia (8 km), Baile Mamaia‐ Scoala de Tragere si Bombardament (6 km), Scoala de Tragere si
Bombardament‐ Racord linia 806 (5 km). Total: 22 km.
Total RCF Constanta: 7 linii, insumand 139 km linie normala (fara linia Dorobantu‐ Betonaj‐ Constanta
Obor).
4.Regionala Bucuresti
‐Pietrosita‐ Depozit ?
A facut parte din ceea ce urma sa fie linia transcarpatica Pietrosita‐Moroieni‐ Sinaia. Are cca 1 km si
este impracticabila.
‐Bucuresti Nord‐ Panduri h. Inaugurata la 13/26 decembrie 1872, este desfiintata in 1966. Avea 3 km si
facea parte din linia ferata care asigura legatura dintre primele gari Bucurestene‐ Gara Filaret si Gara
de Nord. (*lungimea totala a liniei ferate Bucuresti Nord‐ Panduri h.‐ Bucuresti Filaret era de 7 km*).
Pana la sfarsitul anilor 50’ este utilizata pentru traficul de calatori (statiile erau: Bucuresti Nord km 0,
Regie h. km 1, Pionerilor/Grozavesti/Cotroceni h. km 2, Panduri h. km 3, Dealul Spirii km 4, Ram.
Rahova km 6 si Bucuresti‐Filaret km 7). Dupa 1960 (o data cu desfiintarea garii Filaret) mai este
folosita pentru transportul de marfa, iar, in 1966, portiunea dintre CET Grozavesti si Panduri h., este
desfiintata (rambleul mai este vizibil in Gradina Botanica), restul liniei ramanand ca linie industriala,
pentru a deservi: CET Grozavesti, fabrica paine „Spicul”, fabrica de paine Plevna si fabrica de bere
Grivita. In 1987, cu ocazia amenajarii raului Dambovita in interiorul Bucurestiului, podul feroviar peste
Dambovita de la Grozavesti este desfiintat. Dupa 1990, cu ocazia construirii Carfour Orhideea, linia
ferata se limiteaza la Soseaua Orhideelor.
‐Bucuresti Obor‐ Titan Sud HM. Linie inaugurata in 1913, avea 3 km. Pleca din gara Bucuresti Obor,
traversa soseaua Baicului, traversa strada Fantanica, apoi mergea paralel cu strada Hobita (pe aceasta
portiune linia mai exista ca linie industriala pentru deservirea “Frigotehnica”), apoi traversa soseaua
Pantelimon (in dreptul “Electroaparataj”), traversa Bdul. Chisinaului (fosta strada Socului), apoi
intrada paralel cu Aleea Macazului, si de aici deservea fabrica de paine Titan. Pana prin 2000, de aici
linia continuua ca linie industriala, traversa Soseaua Morarilor, apoi merge paralel cu Bdul. Basarabia
(fosta strada Industriilor), traverseaza strada Ion Sahighean, apoi din ea se ramifica o linie industriala
care deserveste “Granitul” si “Prodplast” si ajunge la HM Titan Sud (fosta HM 23 August). In 1969
portiunea de liniei dintre Bucuresti Obor si fabrica de paine Titan este desfiintata.
‐Bucuresti Vest‐ Cotroceni‐ Panduri h.‐ Dealul Spirii‐ fosta Ram. Bucuresti Filaret‐ Bucuresti Progresu.
Linie construita in mai multe etape: 19/31 octombrie 1869 Ram.Bucuresti Filaret‐ Bucuresti Progresu,
13/26 decembrie 1872 Panduri h.‐ Ram. Bucuresti Filaret si anii 50’ Bucuresti Vest‐ Cotroceni‐ Panduri
h. Lungimea totala a liniei este de 18 km (Bucuresti Vest km 0, Bucuresti Cotroceni km 6,2, Panduri h.
km 8, Dealul Spirii km 9, Ram. Rahova km 11, Ram. Filaret km 12, Bucuresti Progresu km 18). Din 1
noiembrie 1960, o data cu desfiintarea garii Bucuresti Filaret, pe aceasta linie circula numai trenuri de
marfa (totusi, pana in 1988, ar mai fi plecat unele trenuri de calatori din gara Bucuresti Cotroceni). In
prima parte a anilor 90’ dispare gara Dealul Spirii, iar, in ultimii ani, si gara Bucuresti Cotroceni este
aproape complet “demolata”. Trenuri de marfa pe aceasta linie au mai circulat constant pana in 1995.
In prezent, linia mai exista pe teren, dar intr‐o stare foarte proasta, fiind impracticabila (linie
acoperita de pamant si vegetatie, iar in zona intersectiei cu Calea 13 septembrie a fost acoperita cu
asfalt!).
5. Regionala Craiova
‐Campulung‐ Argesel
Ultimul tren de calatori a circulat in 2003. In prezent linia ar mai fi folosita de "HOLCIM". Construita
intre 1964‐1966, are 14 km si statiile: Olga Bancic ("Parc Kretulescu") h., UM‐Muscel Post Ajutor
Miscare, Pravat h., Leresti h., Argesel. Se circula la “cale libera”.
‐celebra Valcele‐ Ramnicu Valcea, cu o adevarata "poveste". Intra Bujoreni Valcea‐ Ramnicu Valcea Est
(“Goranu”)‐ Valcele, linia urma sa aiba 41 km si statiile: Bujoreni Valcea, Ramnicu Valcea Est, Samnic,
Ciofrangeni, Schitu‐Matei, Tutana si Valcele.
‐Amaradia‐ Barsesti.
Era folosita pentru platforma industriala Barsesti.
Linie electrificata, lunga de cca 7 km, construita in 1967, este folosita la transportul de clicherit de la
Rupea. Se circula la “cale libera”.
‐Raureni‐ Mina de sare Ocnele Mari‐ Ocnita Valcea. Linie construita inainte de 1914, in lungime de 6
km, folosita la transportul de sare. Linia deservea si o fabrica de ata. In anii 1964‐1965 portiunea
dintre mina de sare Ocnele Mari si Ocnita Valcea a fost desfiintata.
In “Mersul trenurilor”, din 1956, apar trenuri de calatori pe aceasta linie, cu statiile: Raureni (km 0),
Copacel h. (km 2), Ocnele Mari h. (km 4) si Ocnita‐Valcea (km 6).
‐Lotru‐Brezoi. Linie construita inainte de 1914, in lungime de cca 3 km, este astazi demontata din
teren in buna parte, ramanand doar cele doua poduri metalice, peste raurile Olt si Lotru.
‐Golenti‐ Poiana Mare. In 2009 a circulat ultimul tren de calatori. Are 7 km. Exista in teren. Pe aceasta
linie, in anul 2001, au circulat ultimile trenuri mixte (M), din Romania.
‐Jiu‐ Jiu
2 km, se circula la “cale libera”.
6.Regionala Timisoara
‐Boutari‐ Sarmisegetusa HM
A fost singura linie cu cremaliera din Romania, inaugurata in 1908 . In 1978 este inchisa circulatiei,
sub motivul construirii unui nou traseu, mai putin abrupt (care prevedea si constructia unui tunel de
creasta). Insa nu s‐a mai reusit acest lucru, dupa 1990 inregistrandu‐se furturi repetate, alunecari de
teren, linia fiind astazi aproape complet distrusa. Avea 19 km si statiile: Bucova, Portile de Fier HM,
Zaicani.
‐Lupeni‐Uricani‐Valea de Brazi.
Linie construita probabil in anii 50, in lungime de cca 12 km, era folosita la transportul carbunilor.
Dupa inchiderea minei Valea de Brazi si din cauza faptului ca un pod (din cele 4) peste Jiu este avariat,
linia nu mai este utilizata. La un moment dat, era preconizat si introducerea de trenuri de calatori.
‐Petrosani‐ Petrila
Linie construita in anii 50;, in lungime de cca 4 km (are si un tunel), este folosita la transportul
carbunilor. Au circulat mai demult si trenuri de calatori.
‐Pecica‐ Battonya
Linie desfiintata in 1956, cu ocazia revoltei anticomuniste maghiare. In perioada 1956‐1960, cu sinele
recuperate de la aceasta linie (in lungime de 12 km) este construita linia ferata Seitin‐ Nadlac.
‐Cenad‐ Apatfalva
Idem. Picioarele vechiului pod feroviar peste raul Mures mai exista.
7.Regionala Cluj
‐Huedin‐ Calatele
Ultimul tren a circulat pe aici in 1997, iar, zece ani mai tarziu, linia este complet demontata, chiar de
catre CFR‐Infrastructura. Construita in perioada interbelica, avea 14 km si statiile: Zamu Bihorului hc.,
Calata h., Calatele HM.
‐Abrami‐Popesti
Construita in anii 50’, are 12 km si deservea mina Voievozi. In prezent, ar fi inchiriata de “Via Terra
Spedition”. Exista in teren. Se circula la “cale libera”.
‐Oradea Est‐ Rontau h. (pana in anii 60’ era HM)‐ Baile Felix hc.‐ Rogoz‐ Holod
In 1994 s‐a produs o alunecare de teren, in urma careia segmentul Baile Felix hc‐ Rogoz‐ Holod este
inchis circulatiei. Un timp au mai circulat trenuri automotoare pana la Baile Felix hc. In prezent, linia
exista in teren, dar dincolo de Baile Felix hc. este impracticabila (portiuni din linie, in zona Dragesti,
sunt demontate, iar restul liniei este acoperita de pamant si vegetatie pe alocuri).
Linie construita inainte de 1914, are 49 km si statiile: Oradea Est, Oradea Est Triaj h., Rontau h.
(candva HM), Baile Felix hc., Cordau hc., Mierlau HM, Calea Mare hc., Tasad hc., Dragesti HM, Ceica,
Dusesti h., Zavoiu Crisana h., Rogoz, Holod.
Intre Oradea Est‐ Baile Felix hc. Este “linie cu conducere centralizata”, iar intre Baile Felix hc.‐
Cordau h. (in 2011 operatorul privat TFG reia circulatia trenurilor de calatori pana la Cordau h.)‐
Rogoz‐ Holod se circula la “cale libera”.
‐Rogoz‐ Dobresti
Si aceasta linie a ajuns, prin "afaceri" dubioase, in proprietatea unei firme private, care in primele zile
ale anului 2009 a demontat‐o. Construita in anii 50’, avea 10 km.
‐Criseni‐ Zalau, linie desfiintata dupa 1960, cand s‐a construit noua gara Zalau Nord (intre 1976‐1980).
Avea cca 5 km.
‐Baia Mare Sud‐ Baia Sprie, inchisa la 14 iulie 1988, si furata bucata cu bucata de tiganii din zona!.
Construita in 1905, avea cca 8 km.
‐Baia Mare Sud‐ Baia Mare Nord‐ Ferneziu, in lungime de 19 km, construita in 1906, se circula (extrem
de rar) numai pana la Baia Mare Nord.
Total RCF Cluj: 16 linii, insumand 207 km linie normala si 12 km linie incalecata (cu 4 sine).
8.Regionala Brasov
‐Chileni‐Voslabeni
Linie construita in 1984, cu traverse din lemn, sina tip 49, prindere tip K, cu materiale semibune,
viteza de circulatie 40 km/h (atunci) si 30 km/h (acum), in lungime de cca 7 km. Linie simpla
electrificata, cu conducere centralizata.
In 1935 este inaugurata cariera de piatra(andezit) Suseni (Chileni).
‐Augustin‐ Capeni
Linie construita in 1958, in lungime de 4 km, probabil inca folosita.
‐Ucea‐ Victoria
Linia este inchiriata catre "Viromet", fiind utilizata pentru traficul de marfa. Linia a fost construita in
noiembrie 1939 si are 7 km. Sectie “cu conducere centralizata”. Statia Victoria era una dintre putinele
(daca nu chiar singura!) unde mai putea fi intalnit sistemul de semnalizare “chei fara bloc”‐ “tablou cu
stifturi” TS.
‐In fine, mai exista celebra linie normala suburbana din Brasov (Bartolomeu‐Satulung), construita la
sfarsitul secolului 19 si aproape complet demontata in 1960. O mica sectiune din actuala linie
industriala dintre "Roman" si "Metrom" facea parte din aceasta linie. Inaugurata la 7 martie 1892 si
desfiintata in 1962, singura linie ferata suburbana din Romania – linia Bartolomeu‐ Satulung‐, avea 16,3
km si 10 statii.
Total lungime linii ferate inchise pentru traficul de calatori sau desfiintate: 1041 km, din care:
‐linii de ecartament normal: 1026 km
‐linii incalecate (cu 4 sine): 15 km
Mentionez ca aceste date le‐am luat din “Mersul trenurilor”, valabil pe anul 2010, comparativ cu
“Mersul trenurilor” editia 1988/1989 si comparativ cu alte surse (pentru liniile care nu apar in “MT
1988/1989”).
S
O lista extrem de utila. Uite ca pana acum nu m‐am gandit la asa ceva. Felicitari!
Railway is my way!
Daniel
Mesaje: 9782
Membru din: 28 Oct 2009, 21:05
Localitate: Bucuresti
Avertismente: 1
Deșii știu că nu scriu unde trebuie, dar nu știu unde e topicul normal de linii dezafectate sau
abandonate.
În spatele parcării de unde locuiesc, adică la depoul CFR Buzău, este o linie dezafectată cred că de
mai bine de 20 de ani. ”Tamponul” e din lemn, iar linia mai e foarte puțin vizibilă cred că în cea mai
mare parte îngropată nu știu dacă și parțial scoasă.
Ikarus_260
Mesaje: 1501
Membru din: 09 Mar 2013, 22:39
Aici nu știu cum mergea linia, adică dacă drept sau spre cea principală. Cei drept s‐au cam șters toate
urmele, cred că la timpul ei a fost linie de garare a câtorva vagoane.
urmele, cred că la timpul ei a fost linie de garare a câtorva vagoane.
Ca fapt‐divers, am găsit și becul nu știu ce tensiune primea (numai e clar ce scria pe el) și dacă o
mai fi bun.
Flickr!
S
Interesanta descoperirea. Probabil a fost o linie de garare/stationare. Nu cunosc schita statiei si nu pot
sa ma pronunt decat din imagini. Ceea ce numesti tu "tampon" se numeste opritor fix. Nu stiu sigur la
ce tensiune se alimenta becul felinarului dar presupun ca la 220V.
Railway is my way!
Daniel
Mesaje: 9782
Membru din: 28 Oct 2009, 21:05
Localitate: Bucuresti
Avertismente: 1
Nu le prea am cu CFR‐ul, tampon ai văzut că l‐am scris cu ghilimele. Cei drept mă pasionează
foarte mult istoria, fostele linii dezafectate mai ales. În cartierul de vis‐a‐vis (adică Mihai Viteazul)
sunt multe linii dezafectate dar încă întregi, spre fabrica de pâine și specialități ‐Boromir‐ de exemplu.
Cei drept, în București au fost mult mai multe linii chiar și în inima orașului deja șterse de tot (mai e
vizibilă doar cea care mergea la fabrica de ciocolată, undeva pe Viilor, dezafectată după revoluție),
mai erau pe la Rocar (eram copil când le vedeam, la stradă erau întregi după intrau în bălării) treceam
Ikarus_260
cu 141 pe la fosta fabrică de autobuze și erau 2 căi ferate care traversau la nici 50m distanță între ele.
O dată cu asfaltarea, au dispărut dar liniile sunt încă (oarecum) vizibile pe lângă fosta fabrică, linia Mesaje: 1501
Membru din: 09 Mar 2013, 22:39
continuă spre Baduc (pe unde și‐au făcut țiganii corturi, chiar pe linii ) și care ajunge la CFR
Progresul.
Mai pleca o linie de la Republica spre Basarabiei, e sigur încă vizibilă până aproape de Mega Image‐ul
construit chiar pe unde trecea trenul apoi LIDL‐ul (linia nu știu unde continua să meargă) cel puțin prin
2006 încă erau, dezafectate.
În Ploiești, pe șos. Vestului undeva traversau 2 linii spre o fabrică, dar prin 2014 au început asfaltările
și s‐au scos și liniile normal dacă eraudezafectate... oricum, înainte produceam ceva, ajungeam cu
trenul până în fața blocului că erau fabrici peste tot, și din două, una ‐ ori că au dispărut fabricile și
totodată și liniile, cu timpul, ori că se renunță încet‐încet la ecologie? (pe unde au băgat dieseluri).
Flickr!
S
Pai au existat de‐a lungul timpului tot felul de interese imobiliare si economice care au dus la
disparitia multor linii ferate industriale si nu numai, care strabateau orasele. Asta a fost din pacate...
Railway is my way!
Daniel
Mesaje: 9782
Membru din: 28 Oct 2009, 21:05
Localitate: Bucuresti
Avertismente: 1
Luându‐mă după street view‐ul de la Google, aș putea arăta câteva ”fraze” din cele zise de mine mai
sus.
Acum la fosta fabrică Rocar, cum am spus, liniile au început să dispară o dată cu asfaltarea.
Aici traversau 2 linii cam la nici 50m distanță între ele, stânga se ducea spre Militari iar dreapta venea
de la Progresu.
Deci în fața fabricii Rocar, mai exact la Pieptănari.
Ikarus_260
Mesaje: 1501
Membru din: 09 Mar 2013, 22:39
Luând‐o pe lângă fosta fabrică Rocar (cândva Autobuzul, Tudor Vladimirescu), spre Progresu, linia pur
și simplu a dispărut ori a fost furată de... deh, cartierul.
Ajungem la Toporași, la fel, linia a dispărut.
Continuând, linia a început să iasă la suprafață iar la Baduc încă se văd clar 3 linii, care par într‐o bună
stare.
Apoi linia iar a dispărut...
La Progresu, se mai vede decât o singură linie (dar eu îmi amintesc că până prin 2005, mai erau cel
puțin încă 2 linii).
Aici încă este activitate, nu știu exact ce trenuri vin dar cert e că zona încă e folosită.
Și pe lângă unde întorc autobuzele, tot așa, mai traversează niște linii nu știu la ce fabrică mergeau...
dezafectate normal.
O mai fi activă porțiunea spre Ferentari, linia încă pare în bună stare.
Flickr!
S
Din pacate nu cunosc prea bine zona. Dar odata cu disparitia fabricii de autobuze era clar ca vor
disparea si liniie ferate industriale care o deserveau. Despre linia de la Obor s‐a mai tot scris de‐a
lungul timpului pe tot netul. Eu am prins‐o in vremea cand era folosita intens chiar undeva inainte de
1989 si facea legatura intre gara Obor si Halele Obor care erau aprovizionate cu marfuri de tot felul.
Oricum interesanta descrierea ta. Sunt lucruri de care nu stiam pana acum.
Mesaje: 9782
Membru din: 28 Oct 2009, 21:05
Localitate: Bucuresti
Avertismente: 1
Ikarus_260
Mesaje: 1501
Membru din: 09 Mar 2013, 22:39
Și la depoul de tramvaie ”Găgeni”, tot din Ploiești.
Flickr!
S
Am găsit linia din ”spatele” meu, în dreptul spitalului CFR (cam la vreo 150m distanță).
Ikarus_260
Mesaje: 1501
Membru din: 09 Mar 2013, 22:39
Cum spuneam, la fabrica de pâine și specialități Boromir (jud. Buzău). O linie pare să mai fie în uz,
fiindcă am văzut 2 locomotive LDH.
În ultima fotografie, cu o mică atenție se pot observa una dintre cele 2 locomotive LDH.
Flickr!
S
Afișează mesajele de la anteriorul: Toate mesajele Sortează după Data mesajului Crescător Dute
Scrie un răspuns 11 mesaje • Pagina 1 din 1
Prima pagină Echipa • Șterge toate cookieurile forumului • Ora este UTC + 2