Deva - Tîrgu Jiu

Prezentare
Porțiunea Deva – Simeria face parte din calea ferată Arad – Alba Iulia, construită în
concesiune de compania privată „Erste Siebenbürger Eisenbahn“ (în română Prima cale ferată
din Transilvania). Linia a fost dată în folosință la 22 decembrie 1868.

Pentru exploatarea cărbunelui din zona Petroșani s-a hotărât construirea căii ferate
Simeria - Petroşani - Livezeni – Lupeni, ce porneşte de la Simeria (193 m) şi urcă pe valea
Streiului, afluent al Mureşului, până la Subcetate (292 m) traversând ţara Haţegului, care se află
între munţii Poiana Ruscă şi munţii Sebeşului.

De la Subcetate linia urcă până la Băniţa (727 m), cel mai înalt punct al liniei, apoi
traversează Carpaţii Meridionali între Retezat şi Parâng până la Petroşani şi Livezeni.

De la Livezeni (571 m) linia urcă pe valea Jiului spre vest până la Lupeni (634 m).

Construcţia căii ferate Simeria - Petroşani a început în primăvara anului 1868 din gara
Simeria, locul unde valea Streiului întâlneşte valea Mureşului, și a fost terminată în 1875.

Linia însoţeşte valea Streiului până la Petros, de unde urcă în continuare pe valea pârâului
Merişor până la Băniţa, cumpăna apelor, punctul cel mai înalt al liniei de unde coboară apoi pe
valea râului Băniţa până la Petroşani.

De la început constructorul a întâmpinat două mari dificultăţi: alunecările de teren şi

terenul argilos moale.

Datorită acestor fapte, din cei 78,8 km ai liniei Simeria-Petroşani numai 5,7 km erau
orizontali, rampele însumând 60,7 km şi pantele 12,3 km.

Diferenţa de nivel între Simeria şi Băniţa era de 540 m pe o distanţă de 67,6 km, iar între
Băniţa şi Petroşani pe o distanţă de 11,2 km era o diferenţă de nivel de 120 m.

Linia avea 66 de curbe cu rază minimă de 189,6m.

Au fost construite 8 tuneluri şi porţiuni boltite în lungime de: 98 m, 55,4 m, 23,7 m, 78,5
m, 5,2 m, 137,4 m, 143,3 m şi ultimul de 615 m înainte de staţia Băniţa.

De la sud spre nord, pe teritoriul României, linia fusese aşternută în etape: Filiaşi —
Cărbuneşti la 16 ianuarie 1888, Cărbuneşti — Tg. Jiu la 1 iulie 1888 şi Tg. Jiu — Bumbeşti la 1
aprilie 1916.
Primul studiu al traseului Bumbeşti — Livezeni a fost făcut în timpul primului război
mondial de către administraţia căilor ferate austro-ungare, dar acesta nu putea fi aplicat
întrucât avea curbe cu raze foarte mici şi declivităţi mari.

În anul 1921 s-au studiat cartografic mai multe trasee, cu variante pe văile Sadului,
Sîmbotinului şi Porcului, însă fără rezultate pozitive. Traseele studiate, cu rezistenţă de 19
kg/tonă, impuneau tuneluri în lungime totală de până la 21 km, faţă de traseul pe valea Jiului
care, cu rezistenţă de 15,5 kg/tonă, impunea o lungime de tuneluri de numai 14 km.
1
 Construcţia liniei a început în martie 1924 prin antreprize, executându-se până în anul
1931, când a fost întreruptă, următoarele lucrări mai importante: linia pe 4 km până la Podul
Pleşa (Jiu I), tunelul Pleşa (237 m) şi tunelul Leurzeaua (217,50 m) precum şi viaductele de
coastă Leurzeaua, Trîntor şi Meri. La cele două tuneluri s-a lucrat doi ani. Pe unele porţiuni cu
stâncă ele nu au fost căptuşite, dar în anul 1941 s-a executat o îmbrăcăminte cu zidărie de
piatră, deoarece stânca prezenta unele degradări pe porţiunile mai slabe.

Între anii 1941—1944, deşi lucrările au fost atacate aproape pe tot traseul, astfel ca ele să
fie terminate în 1945, totuşi un volum apreciabil de lucrări de artă nu s-a putut termina, ele
rămânând a se executa mai târziu. Reluate după război, lucrările au continuat până în anul
1948, dar ritmul a fost lent, întreaga atenţie în această perioadă fiind concentrată asupra
refacerii lucrărilor distruse de război. În iunie 1947, linia era întinsă pe 14 km (dinspre Bumbeşti
9 km şi dinspre Livezeni 5 km).

În primăvara anului 1948 lucrările au fost declarate de interes național, linia fiind
terminată după aproape şapte luni de muncă, la 22 octombrie 1948, şi inaugurată după nouă
zile.

Linia urcă continuu pe întregul traseu, de la cota 300,74 m din staţia Bumbeşti până la
cota 572,38 m în staţia Livezeni.

Cele opt poduri mari sunt toate peste Jiu, ultimele două fiind peste Jiul de Est şi situate
înainte şi, respectiv, după staţia Livezeni. Celelalte şase poduri poartă următoarele nume: Pleşa,
Leurzeaua, Similoi, Noroaie, Schuster şi Fabian.

Deoarece linia ferată nu putea urmări exact cursul sinuos al Jiului a trebuit ca, în foarte
multe locuri, muntele să fie străpuns. Astfel, au apărut cele 39 de tuneluri de lungimi cuprinse
între 29 m şi 523 m (Murga Mare), majoritatea având între 100 şi 200 m lungime. Două dintre
aceste tuneluri (Zăcerii, 60 m şi prelungire Polatişte, 120 m), au fost executate după darea în
exploatare a liniei. Lungimea celor 39 tuneluri raportată la lungimea traseului revine la circa 255
m tunel la un km de linie.

Prin volumul impresionant de podeţe, poduri şi viaducte (2 166m), tuneluri (7 880 m) şi

ziduri de sprijin (2 500 m) care ocupă 12,6 km din lungimea de 31 km a traseului, linia
Bumbeşti — Livezeni are o densitate a lucrărilor de artă de 40 %, fiind cea mai grea construcţie
feroviară din ţară.

(Informaţii din: Dumitru Iordănescu, Constantin Georgescu – 1881 – 1981, Construcții

pentru transporturi în România, vol. I, CCCF București, 1986; Radu Bellu – Mică monografie a
căilor ferate din România, vol. 3, Regionala de căi ferate Timişoara, Ed. Filaret, Bucureşti, 1997;
Şerban Lacriţeanu, Ilie Popescu – Istoricul tracţiunii feroviare din România, vol. 2, Ed. ASAB,
Bucureşti, 2007; Tiberiu Svoboda – Cărbunele și drumurile sale de fier, Caietele Petro-Aqua nr.
7, Petroșani 2007)

Ruta în MSTS
Construcţia în Microsoft Train Simulator a urmat cu fidelitate traseul din realitate al rutei și
declivităţile.
Deşi s-au făcut eforturi deosebite pentru optimizarea graficii şi obiectelor incluse, este
recomandabilă următoarea configuraţie: Windows XP (sau ulterior), procesor 2 GHz (sau mai
2
bun), 2 GB RAM (sau mai mult) din care 1 GB alocat Microsoft Train Simulator, placă video de
minimum 512 MB (preferabil 1024 MB sau mai mult).
Este necesară prezenţa tuturor celor şase rute ce vin odată cu MSTS.
Ruta foloseşte Xtracks 3.20 şi NewRoads 4.0 Standard.
Arhiva rutei instalează automat tot ceea ce este necesar și lansează la final installme.bat,
pentru a copia fişierele din cele şase rute implicite ale MSTS.
Trebuie activată opțiunea Textured Skies în joc. De asemenea, Quantity of Sounds trebuie
setat la High, iar Overall Display Quality trebuie setat la Best graphics.
La prima rulare a rutei, MSTS va genera fişierele tampon pentru teren (terrain buffers).
Ruta are definite vederi de manevre în toate stațiile și în defilee. Acestea se pot accesa din
vederea „7” când sunteţi în zona respectivă.
Limitele de viteză precum și timpii de mers pentru diferite ranguri de trenuri se regăsesc în
livretele de mers aflate în directorul rutei.
Ruta conține următoarele zone industriale: Termocentrala Mintia, fabrica de
ciment de la Chișcădaga, Deva, Simeria, Simeria Triaj (cocoașa de triere este
funcțională), exploatarea de ghips de la Călan Băi, Hațeg, fabrica de cărămizi
refractare de la Baru Mare, Petroșani Triaj, Petroșani, mina Livezeni, preparația de
la Coroiești, mina Vulcan, mina Paroșeni, termocentrala Paroșeni, mina Lupeni,
Lupeni, fabricile de la Valea Sadului și Bumbești, Ecaterina Teodoroiu, Tîrgu Jiu.
În atenția creatorilor de activități!
Liniile ocupate (peroane și liniile de încărcare-descărcare) sunt marcate prin
indicativul „OC” în terminația numelui. Materialul rulant static aflat pe acele linii are
amplasate palete roșii la ambele capete, iar activitatea va lua sfârșit odată ce un
tren le atinge.
Trierea în Simeria Triaj se poate face în anumite condiții:
- nu se triază vagoane singure decât dacă au tonaj mare (peste 70 tone) și
DOAR ca ultime vagoane triate dintr-un convoi (odată ajunse la baza pantei, vor mai
merge încă vreo 50 m și se vor opri)
- nu se triază mai mult de 5 vagoane legate, din care primul nu va fi niciodată
un vagon gol sau pe 2 osii, pentru că primul vagon nu va avea suficientă forță de
frânare să oprească șirul din spatele lui înainte de a depăși semnalul de ieșire din
capătul grupei de expediere (cei vreo 20 de kN forță de frânare ai vagoanelor goale
sau pe 2 osii nu pot opri cam 350 tone, cât cântăresc vagoanele legate în spatele
lor), ceea ce va duce inevitabil la încheierea activității cu mesajul de semnal trecut
pe roșu.
- se triază în ordinea 5 vagoane legate, 4 vagoane legate, 3 vagoane legate, 2
vagoane legate, 1 vagon izolat, respectând condițiile de mai sus. Evident, se pot tria
grupe de câte 5, 4, 3 sau 2 vagoane una după alta, dar nu se poate tria o grupă de 4
vagoane după una de 3, de exemplu, pentru că un tonaj mai mic înseamnă oprirea
'mai în scurt', tonajul mai mare ce vine pe linie după cel oprit aproape de baza
pantei deraind la impactul cu tonajul mai mic staționar pe linie.
Pentru a crea efectul de triere se pot folosi macazurile manuale la baza pantei,
macazuri ce pot fi comutate de către jucător în timp ce triază, apărând, astfel, câte 2
posibilități de 'trimitere' pe diferite linii a vagoanelor pentru fiecare linie de triere de
pe cocoașă, în total 4 variante (posibile prin tragerea convoiului de pe cocoașă
înapoi pe linia din grupa de primire și împingerea apoi pe cealaltă linie de triere pe
cocoașă, toate macazurile din triaj fiind manuale).
În atenția creatorilor de rute!
Ruta instalează în Global/Shapes un număr de bucăți de linie cu texturi
speciale precum și un tsection.dat particularizat, ce va avea efect asupra tipurilor de
bucăți de linii disponibile în Route Editor.

3
Mulţumiri
Autorii mulţumesc următorilor:
Tudor Sălcudeanu, Paul Pascu, Voicu Sabău, Ștefan Medeleanu, Mircea Benta,
sadguardian, sorynaccio, Andrei Barbat, Arny, Ailenei Gabriel, Bobilca Valentin
Echipa Google Earth – hărțile și imaginile pentru markere
John C. Stanford - Demex
S. van de Laak - Catenary master
Derek Wilde, Vince Cockeram - Object Alignment Utility
Okrasa Ghia, Norbert Rieger - X-Tracks
Alessandro Baldi - FlyTo
Jeffrey Kraus-Yao, Vince Cockeram, Robert Murphy, Dave Nelson – informațiile
oferite pe forumul trainsim.com
Obiectele folosite sunt create de:
Daniel Gaudard, vaclav19, André Schachtschabel, Pavel Matousek, Curt Esser,
Ian Jenkins, Reg Furniss, Mike Stephan, Alain Noël, Arno Staudenmaier, Sven
Sprenger, Terry Thornton, Bill Bzak, Ron Picardi, Dany Neumann, lokdan, Spike,
Kebarko, Ondra Janis, Alain Cheuton, Nello, José Jiménez, Rail-Fan Marcel, Michael
Sinclair, Jean-Claude Gendre, Frank Carver, Leo, Manuel Mader, Ron Mays, Dieter
Penzel, Terry Thornton, Paul Gausden, Peter Harvey, Andy Miller, Stephen
Thompson, Tom Galbardi, Gary Ball, Swier Garst, Robert Fontaine, Kerr McIntosh,
Michael Gilmore, Peter Denekamp.

Drept de autor
Autorii îşi păstrează dreptul de autor asupra rutei. Orice modificări trebuie aprobate înainte
de a fi făcute publice.
© 2013 Mihai Eftimie, Dorin Dronca, Marian Aurel Mihai www.train-sim.ro