Portofoliu Istorie

Tiberius Caesar Augustus, născut Tiberius Claudius Nero (16 noiembrie 42 î.Hr. – 16
martie 37), a fost al doilea împărat roman și a domnit de la moartea lui Augustus în anul 14 până
la moartea sa în 37.

Fiu al senatorului Tiberius Claudius Nero și al Liviei

Drusilla, Tiberius devine, în urma căsătoriei mamei sale cu
Octavianus, în 38 î.Hr., fiul vitreg al viitorului împărat
Augustus. Tiberius beneficiază de o strălucită educație și începe
cariera armelor în calitate de tribunus militum în campania lui
Augustus din Hispania împotriva triburilor cantabrilor din anii
26-25. În anul 20 î.Hr. conduce solia romană în Orient, care
instalează un rege clientelar Romei pe tronul Armeniei și
obține, după încheierea tratatului romano-part, retrocedarea
insignelor romane pierdute în bătălia de la Carrhae (53 î.Hr.).

Prima decizie pe care a luat-o a fost asasinarea lui

Agrippa Postumus, un rival serios, întemnițat pe
insula Planasia. Deținea din anul 12, alături de
Augustus, puterea supremă și era considerat
moștenitorul enormei averi personale a acestuia.

Împreună cu fratele său, Nero

Claudius Drusus, Tiberius supune,
în anii 15-13, triburile reților și
vindelicilor din ținuturile dintre Alpi
și cursul superior al Dunării. Între
12-9 î.Hr., cucerește regiunea dintre
Alpii răsăriteni și Dunărea mijlocie,
populate de triburi celtice și ilire
(viitoare Pannonie) și le alipește
provinciei Illyricum. Ca fiu vitreg al
lui Augustus, Tiberius era bine
situat, dar nu a devenit automat
urmaș la tronul imperial. În 25 î.Hr.,
i-a fost atribuit primul post de ofițer
în Cantabria.
 Panteonul este o clădire din Roma (Italia), comandată de Marcus Agrippa ca un templu
pentru toți zeii din Roma antică, și reconstruită de împăratul Hadrian, în jurul anului 126 d.Hr.
Panteonul (în latină și greacă Pantheon înseamnă „templul dedicat tuturor zeilor”) este o clădire
situată în Roma.
Aceasta a fost construită inițial ca templu pentru cele șapte zeități guvernatoare ale celor
șapte planete în statul religios al Romei Antice, din secolul al VII-lea fiind transformată într-o
biserică creștină. Este cea mai bine conservată clădire romană și cea mai importantă clădire
veche din lume cu acoperișul original intact. Deși identitatea arhitectului rămâne incertă, mulți o
atribuie lui Apolodor din Damasc.

Până în secolul al XX-lea, Panteonul a fost cea mai mare construcție din beton existentă
în lume. Cupola din beton este relativ ușoară, pentru că în compoziția betonului nu s-a folosit
pietriș, ci puzzolană. Puzzolanele naturale sunt minerale ușoare, rezistente la apa de mare,
formate prin sedimentarea cenușii vulcanice produse în timpul erupțiilor vulcanice bazaltice.
Conțin silice, aluminiu și oxid de fier (care îi conferă culoarea roșie), precum și var și oxid de
magneziu. Panteonul se găsește în Piazza della Rotonda. La o distanță de 230 de metri de la
intrarea în Panteon se află San Salvatore delle Coppelle, o biserică medievală atribuită
comunității române unite din Roma.
 Hinduismul este o religie originară din India și cea mai răspândită credință din această
țară. La nivel mondial, există peste un miliard de hinduși, în special în India, Sri Lanka, Nepal,
Mauritius, Bangladesh, Singapore și Indonezia. Acest lucru face din hinduism a treia cea mai
răspândită și mai importantă religie a lumii, după creștinism și islam.
Hinduismul este reprezentat de credința în Brahman, ființă absolută, impersonală,
creatoare a Universului. Brahmanul este Sinele suprem. Brahman este mai bine descris ca
realitate infinită, omniprezentă, omnipotentă, incorporală, transcedentă, conștiință infinită și
fericire infinită. Conform Veda, Brahman există dintotdeauna și va exista în veci. El este în toate
lucrurile dar transcende toate lucrurile, el este sursa divină a întregii Vieți. Este absolutul divin:
toți zeii religiei hinduse nu sunt decât fațete și încarnări ale lui Brahman.
Acest univers este în întregime penetrat de Mine, în forma Mea nemanifestată. Toate
existențele sunt în Mine, dar eu nu sunt în ele. În același timp, nimic din ceea ce este creat nu
este în Mine. Iată puterea mea supranaturală! Eu susțin toate existențele, Eu sunt prezent peste
tot, întrucât sunt chiar sursa întregii creații. Așa cum în spațiul eterat se ține vântul puternic,
suflând peste tot, astfel să știți că în mine se țin toate existențele.

Cuvântul „hindus” sau „hindu” este legat de

fluviul Indus și desemnează pe locuitorii spațiului
indian, înainte de sec. al XIX-lea neexistând cuvântul
hinduism. Etimologic vorbind sensul cuvântului este de origine persană și înseamnă „oamenii de
dincolo de Indus”. Acest cuvânt a fost inventat prin mimetism de la termenii creștinism, iudaism,
etc. Este religia care a primit numele (ca și iudaismul) după numele poporului și nu al
fondatorului sau doctrinei. Hinduismul este, practic, religia „oamenilor de dincolo de Indus”.
Hinduismul, poate în măsură mai mare decât orice altă
religie, reprezintă o colecție de mai multe credințe religioase.
Conceptele spirituale ale triburilor ariene nomade ce au invadat
continentul indian, s-au amestecat cu dogmele ce prevalau în Valea
Indusului, formând o religie unică, în sensul că, spre deosebire de
altele, nu are un întemeietor singular, bazându-se în schimb pe o
confederație de zeități locale. Hinduismul a apărut pe parcursul
mileniului al doilea precreștin, în jurul anului 1500 i.Hr., fiind fondat
de casta brahmanilor, formată din preoți..
Bibliografie
ww.wikipedia.ro
www.e-referate.ro