Nevoia de audit financiar și

servicii de asigurare
1. Limite și considerații privind demersul de audit financiar
2. Activități desfășurate în limita competențelor
3. Reglementări în domeniul auditului situațiilor financiare
din România
 1. Limite și considerații privind demersul de
audit financiar
• Nevoia de audit financiar pune în lumină trei teorii care justifică
demersul de audit și anume:
A. Teoria asigurării
• Are la bază două principii: principiul asigurării, respectiv
principiul informației.
• Principiul asigurării presupune că auditorul furnizează un anumit
grad de asigurare persoanelor care se bazează pe informația
auditată. Potrivit principiului informației, informațiile auditate
devin mai credibile și, în consecință, sunt mai utile în procesul de
luare a deciziilor.
• Această teorie abordează auditul prin prisma nevoilor
informaționale ale utilizatorilor principali: acționarii și investitorii.
 1. Limite și considerații privind demersul de
audit financiar
B. Teoria agenției
• Justifică auditul prin prisma faptului că finanțatorii (acționarii) nu
pot avea încredere deplină că managerii vor folosi în mod adecvat
resursele primate.
• Necesitatea auditului constă în faptul că atât managerii, cât și
acționarii doresc o credibilitate mărită a situațiilor financiare și o
asigurare a desfășurării activităților companiei conform cadrului
legal în vigoare.
• Auditorul este dorit de management deoarece o opinie adusă de un
profesionist va îmbunătăți și imaginea conducerii și a acționarilor.
 1. Limite și considerații privind demersul de
audit financiar
C. Teoria motivațională
• Justifică auditul prin prisma comportamentului profesional calitativ
superior al auditorilor. Astfel, auditul aduce plus valoare entității
auditate, atât prin oferirea unei asigurări rezonabile asupra
activităților, proceselor, informațiilor auditate, cât și prin
recomandările făcute în vederea creșterii performanței entității.
• Procesul de audit are o importanță deosebită în creșterea
performanței economiei românești, limitarea risipei de resurse și a
posibilităților de fraudă și corupție, precum și detectarea din timp a
deficiențelor.
 2. Activități desfășurate în limita competențelor

• Auditorii pot presta o gamă variată de servicii profesionale pentru

clienții lor. Acestea pot fi sintetizate de maniera următoare:
a) Servicii de audit
• Cele mai multe cabinete de audit și/sau expertiză contabilă privesc
acest serviciu ca fiind cel mai bine remunerat dintre toate
categoriile de servicii contabile care le pot fi solicitate. Ca sferă de
cuprindere, un serviciu de audit poate fi solicitat de societăți sau
instituții publice în legătură cu fondurile pe care le gestionează, de
fundații nonprofit etc.
 2. Activități desfășurate în limita competențelor
b) Servicii fiscale
• În orice stat din lume, guvernul impune o legislație fiscală care să-i
permită colectarea fondurilor necesare îndeplinirii funcțiilor sale.
În cazul în care legislația fiscală dintr-o anumită țară este foarte
dezvoltată, fie interpretabilă, auditorii sunt solicitați în mod natural,
în postura de consultanți fiscali, ca fiind cea mai în măsură să
îndeplinească un astfel de serviciu. Din acest motiv, dar nu în mod
exclusiv, auditorii au și pregătire juridică, iar în cazul marilor
cabinete de audit există compartimente distincte de consultanță
juridică și fiscală.
 2. Activități desfășurate în limita competențelor
c) Servicii de consultanță pentru management
• Este un serviciu relativ nou pe care auditorii sunt solicitați să-l
presteze. Exemple de astfel de servicii pot fi următoarele:
consultanță în ceea ce privește sistemul informatic al companiei,
studii de piață, de recrutare a personalului, de implementare a
controlului intern, altfel spus, orice altă sarcină în afara celor
implicate de audit, consultanță fiscală sau contabilă. Acest tip de
consultanță poate fi solicitat împreună cu serviciul de audit sau
separat, în ceea ce privește deontologia profesională, se consideră
că independența auditorului nu este afectată de prestarea unor astfel
de servicii atâta vreme cât acesta nu se implică în luarea deciziilor
pentru compania auditată, ci face doar recomandări pentru
management.
 2. Activități desfășurate în limita competențelor
d) Servicii de consultanță contabilă
• În legislația românească, acest tip de servicii sunt incluse în
categoria serviciilor conexe. Auditorul își pune în practică
cunoștințele de contabilitate în măsura în care este solicitat să
efectueze un astfel de serviciu. Cabinetele de audit, în special cele
mici, prestează o serie de servicii de consultanță contabilă pentru
clienții lor. Există de asemenea, situații în care unele companii
dispun de personal care să organizeze evidența contabilă, dar nu și
de specialiști care să pregătească situațiile financiare. Cabinetele de
audit efectuează atunci așa-numitele servicii de compilație, care
implică întocmirea conturilor anuale ale companiilor, fără să dea
nicio garanție cu privire la acestea.
 3. Reglementări în domeniul auditului
situațiilor financiare din România
• A. Adoptarea Directivei Uniunii Europene nr. 2014/56/UE a
Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind
auditul legal al situațiilor financiare anuale și al situațiilor
financiare consolidate.
• Transpunerea Directivei în legislația națională s-a făcut prin Legea
nr. 162/2017 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale
și al situațiilor financiare anuale consolidate, care vizează aspecte
cu privire la:
- Autorizarea persoanelor fizice și juridice;
- Formarea profesională și pregătirea continuă;
- Registrul public;
- Etica profesională;
- Standardele de audit și raportarea auditului;
- Asigurarea calității;
- Răspunderea auditorului statutar și a firmei de audit;
- Sistemul de supraveghere publică;
- Investigații și sancțiuni.
 3. Reglementări în domeniul auditului
situațiilor financiare din România
• B. Aspecte privind auditul în România sunt reglementate de Legea
contabilității nr. 82/1991, Ordinul MFP nr. 1802/2014 pentru
aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare
anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate și
Legea nr. 162/2017 privind auditul statutar al situațiilor financiare
anuale și situațiilor financiare anuale consolidate și de modificare a
unor acte normative.
• Situațiile financiare anuale sunt însoțite de raportul
administratorilor, raportul de audit sau raportul comisiei de
cenzori, după caz, și de propunerea de distribuire a profitului sau
de acoperire a pierderilor contabile.
 3. Reglementări în domeniul auditului
situațiilor financiare din România

• Situațiile financiare anuale ale persoanelor juridice de interes

public sunt supuse auditului financiar, care se efectuează de către
auditori financiari, persoane fizice sau juridice autorizate.
• Sunt supuse, de asemenea, auditului financiar situațiile financiare
întocmite în vederea efectuării operațiunilor de fuziune, divizare
sau a încetării activității persoanelor care au obligația auditării
situațiilor financiare anuale.
• Situațiile financiare anuale întocmite de persoanele juridice care la
data bilanțului depășesc limitele a două dintre următoarele criterii:
total active: 3.650.000 euro, cifră de afaceri netă: 7.300.000 euro,
număr mediu de salariați în cursul exercițiului financiar 50, sunt
auditate potrivit legii.