Sunteți pe pagina 1din 3

-2- Genuri de audit.

De regula bazele teoretice ale auditului în occident se limitează la examinarea


următoarelor genuri de audit:
- auditul operational;
- auditul de corespundere
- auditul rapoartelor financiare.
1. Auditul operational- reprezintă controlul procedeelor și metodelor de
funcționare a unei organizații cu scopul evaluării productivității și eficienței. După
finisarea acestui audit, managerul entității controlate primește recomandări
referitoare la perfecționarea operațiunilor. În auditul operațioanl controlul nu se
limitează doar la contabilitate, el poate include evaluarea structurii organizaționale,
metodelor de producție și marketing, etc.
2. auditul de corespundere – determină dacă la entitate se respecta
procedurile și regulele speciale care au fost prescrise personalului de către
administarție. Rezultatul auditului se anunță unei personae din subdiviziunea
controlată și nicidecum utilizatorilor externi. Administrația subiectului economic
reprezintă principala grupă de personae preocupate de corespunderea procedurilor și
regulilor prescrise. De aceea majoritatea lucrărilor de acest tip este efectuată de
auditorii angajați la subdiviziunea economică.
3. Auditul rapoartelor financiare- se efectuează pentru a controla dacă
situațiile financiare corespund critereilor stabilite. Auditul rapoartelor financiare
presupune că informația va fi utilizată de diferite grupe și pentru scopuri diferite, de
aceea , cea mai efectivă varianta este cînd auditorul efectuează verificarea și prezintă
raportul de audit care poate fi folosit de către toți utilizatorii.

Între auditul operational și auditul rapoartelor financiare există următoarele


diferențe:
a. Destinația auditului: la verificarea situațiilor finaciare auditorul acordă atenție
corectitudinii reflectății operațiunilor economice în contabilitate si situații
finaciare, iar auditul operational pune accentual pe eficiență și productivitate.
Auditul rapoartelor finaciare este orientat spre perioadele trecute, iar auditul
operational se referă la viitorul activității economice.
b. Prezentarea rapoartelor: la auditul rapoartelor financiar, raportul de audit este
folosit de mulți utilizatori printre care acționari și bănci, iar la auditul
operational rapoartele se prezintă în primul rind administrației entității
controlate.
Serviciile de audit.
Serviciile de audit sunt grupate în atestate ( ce necesită prezentarea raportului de
audit) și neatestate(ce nu necesită prezentarea rapoartelor de audit).

Pe lîngă cele trei genuri de audit la serviciile de atestare prestate de firma de audit
se referă:
- controlul corectitudinii- se bazează pe analiza eficienței controlului intern al
subiectului economic controlat.
- proceduri convenite cu clientul- în conofrmitate cu comanda clientului, auditorul
poate verifica sectoare separate a evidenței analitice a firmei clientului.
La rîndul său, serviciile neatestate se referă la:
- restabilirea și ținerea evidenței contabile- întocmirea situațiilor financiare;
- planificarea fiscala și optimizarea impozitelor, întocmirea declarațiilor privind
veniturile și prezentarea intereselor clientului la serviciile fiscale;
- servicii de consultanță prestate -de regulă se referă atît la documentele contabile și
fiscale, cît și la documentele sistemelor computerizate, tehnologiei, producerii ș.a.

-3- Genurile de auditori.


Conform practicii internaționale toți auditorii pot fi repartizați în următoarele grupe
mari:

1. Auditori externi (sau independenți)- sunt persoanele neangajate la serviciu în


cadrul entității și organizației, precum și cele ce nu dețin relații de rudenie cu
reprezentanții conducerii lor, neimplicate (chiar și tangential, de exemplu: ca
deținător de acțiuni) în evaluarea economică a acestuia. Asemenea auditori
efectuează de regulă auditul rapoartelor financiare. Aceștea pot fi:
a. Contabili autorizați- sau contabili publici certificați, contabili experți la
exercitarea funcției de confirmare a informației financiare, ei de obicei se
numesc auditori.
b. Firmele de audit- sau firmele de contabili publici certificați. La exercitarea
funcției de confirmare ei sunt deasemenea denumiți auditori și lucrează cu
clienții în baza contractelor.
c. Auditul instituției guvernamentale- care prezintă darea de seamă față de
organul legislativ sau de stat.În acest compartiment se pot include și organele
fiscale, atît naționale cît și internaționale.

2. Auditori interni –sunt angajații acelor entități, a căror subdiviziuni structurale


le revizuiesc, dar care lucrează în componența administrației independent de
acele subdiviziuni și acele genuri de activitate verificate și revizuite de ei.
-4- O rganizarea acticvității de audit în RM (pag. 10-11)

S-ar putea să vă placă și