Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3. Şcolile de management
Grupând teoriile elaborate în domeniul ştiinţei conducerii, se diferenţiază şcolile sau curentele
de gândire principale:
1. Şcoala clasică sau universală
Această şcoală are trei componente.
1. Managementul ştiinţific. F. Taylor (1856-1915), G. Emerson, F.,L. Gilberth ,H Gant ş.a
2. Managementul administrativ. H. Fayol (1841-1925),.
3. Managementul birocratic. M. Veber
3
Este orientată prioritar la clasificarea rolului şi locului omului în procesul producţiei materiale.
Mayo considera că atitudinea muncitorilor referitor la schimbarea la care sunt supuşi e mai
importantă decât condiţiile obiective ale schimbării. Adepţii propun favorizarea colaborării între
indivizi în scopul de a rezolva problemele la nivel de grup şi de a funcţiona pe baza unor relaţii
informale.
Idei generale:
- factorul uman este în prim plan în orice formă de organizare;
- metodele de conducere trebuie să asigure condiţii de colaborare atât între manageri, cât şi
între aceştia şi executanţi;
- activitatea omului nu este determinată numai de recompense băneşti, ci şi de satisfacerea
unor anumite cerinţe de ordin moral;
- recunoaşterea influenţei structurilor informale.
3. Şcoala cantitativă (după unele surse reuneşte două şcoli: şcoala deciziilor şi şcoala
matematică) – consideră conducerea ca un sistem de modele şi procese matematice, concentrează
atenţia asupra proceselor decizionale, soluţionarea problemelor legate de decizie, conţinutul şi
fundamentarea ei, elaborarea modelului matematic fiind problema principală. Limitele şcolii date
constau în faptul că aparatul matematic este incapabil de a rezolva problemele de ordin social care
apar în cadrul organizaţiei
4. Şcoala sistemică nu este un set de principii şi indicaţii referitor la procesul de conducere,
dar mai degrabă un mod de gândire referitor la organizaţie. Astfel ea este privită ca un sistem deschis
care este caracterizat prin entropie, sinergism şi interdependenţa subsistemelor.
Org. este un sistem deschis care are intrări şi ieşiri, iar în interior se desfăşoară un proces de
transformare a resurselor în bunuri prin intermediul unei tehnologii