Geografie și didactica geografiei

Fișa 2
EXERCIȚII DE PROBLEMATIZARE
E1
Cât timp durează „călătoria” / mișcarea Pământului în jurul Soarelui ? Subliniați răspunsul
corect.
A. o zi
B. o săptămână
C. o lună
D. un an
E. nici una dintre duratele / variantele de mai sus
E2
Care zi a anului are durata cea mai lungă, în emisfera sudică? Subliniați răspunsul corect:
A. 21 ianuarie
B. 21 martie
C. 22 decembrie
D. 23 septembrie
E. 22 iunie
F. o altă zi

Fig. 1 Distribuția temperaturii și precipitațiilor în cursul unui an (Argentina)

Fig 2. Poziția Pământului, pe orbită, la echinocții și solstiții

1
Geografie și didactica geografiei
Fișa 2

Fig 3. Poziția Pământului pe orbită, în cele patru anotimpuri

Fig . 4 Înclinarea axei Pământului

2
Geografie și didactica geografiei
Fișa 2
E3
O misiune științifică debarcă în Antarctida în luna decembrie. A ales perioada cea mai
potrivită? De ce?
Da, pentru că în sud este vară australă.
E4
Venind dintr-o excursie, un elev povestește următoarele: „Dimineața am pornit prin pădure
pe un soare puternic care lumina scoarța copacilor plină de mușchi. Vântul bătea dinspre est și ne
ușura urcușul.
S-a strecurat vreo greșeală în povestirea elevului?
Dimineața soarele nu luminează puternic. Mușchii indică nordul.

E5
Fiind într-o tabără de vară, un grup de școlari din clasa a III-a a făcut mai multe excursii pentru
cunoașterea împrejurimilor. La sfârșit, elevii au întocmit o schiță geografică.
Urmăriți cu atenție descrierea de mai jos și reconstituiți, pe o coală cu pătrățele, această schiță,
considerând că un pătrățel este egal cu 1 km.
„Comuna Alunișul este așezată la confluența a două râuri: Râul Repede care izvorăște la 20 km
nord și Râul Alb care izvorăște la 15 km vest. Din confluența lor se formează Râul Mare care curge
spre SE.
Pe Râul Repede, la 10 km de la izvor, este un lac artificial și o hidrocentrală. La un km de
comună trece o șosea și o cale ferată pe direcția NE-SV. Ele trec peste Râul Mare, peste un pod. La 5
km de comună, pe malul drept al Râului Alb, este o pădure.
La 2 km N de comună este o fabrică de conserve care prelucrează legumele din grădinile care
înconjoară comuna.
E6. În ce parte a atmosferei oxigenul este mai răspândit? Motivați-vă răspunsul.
Oxigenul este mai răspândit în troposferă.
E7. Prin ce se deosebește atmosfera din marile orașe de aerul respirat pe vârf de munte?
Atmosfera în orașe aerul este poluat, iar la munte este curată.
E8. Ce urmări ar avea dispariția bioxidului de carbon din atmosferă? Dar a oxigenului?
Dispariția bioxidului de carbon din atmosferă ar duce la dispariția plantelor.
E9. În același anotimp, în aceeași zi însorită, în același moment al zilei, un grup de excursioniști se află la
poalele unui munte, iar un altul în vârful acestuia. În cele două puncte era aceeași temperatură? Motivați-vă
răspunsul.
Nu, nu este aceeași temperatură în cele două puncte. Pe vârful muntelui temperatura este mai scăzută.
E10. Dacă principala sursă de încălzire a atmosferei este Soarele, de ce nu se înregistrează temperaturile cele
mai ridicate în stratele mai înalte ale atmosferei, acestea fiind mai apropiate de Soare?
Razele solare traversează atmosfera fără a o încălzi.
E11. La Sulina, localitate situată la vărsarea Dunării în mare, buletinul meteorologic indică în timpul iernii o
temperatură cu câteva grade mai ridicată decât în restul țării. De ce?
Rolul moderator al mării Negre determină ierni mai blânde și veri mai răcoroase.

3
Geografie și didactica geografiei
Fișa 2

Fig. 5 Țărmul românesc al Mării Negre

Fig. 6 Bazinul Mării Negre

4
Geografie și didactica geografiei
Fișa 2

E12. De ce la începutul verii apa mării este mult mai rece decât temperatura uscatului și aerului?
Apa mării este mult mai rece la începutul verii decât temperatura uscatului și a aerului, pentru că a cedat
căldură în timpul iernii către uscat.
E13. De ce vara în zilele cu cer înnorat este mai răcoare decât în zilele senine?
Este mai răcoare când este cer înnorat, pentru că norii rețin o parte din căldura emisă de soare.
E14. De ce iarna nopțile cu cer senin sunt mai geroase decât cele cu cer acoperit?
Nopțile cu cer senin sunt mai geroase pentru că lipsesc norii și căldura se propagă pe pământ, se disipă
în atmosferă.
E15. Un grup de excursioniști a pornit o dată cu răsăritul Soarelui să escaladeze vârful muntelui.
Urcușul este greu, dar briza de munte-vale, care bate dinspre creastă, le răcorește obrajii și îi ajută să
străbată mai ușor ultima parte a urcușului. În text s-a strecurat o greșeală. Citiți cu atenție textul și
subliniați cu roșu greșeala geografică. Explicați de ce este greșită afirmația din text.
Dimineața briza bate dinspre vale spre creasta muntelui.
E16. În imaginile de mai jos este reprezentat același țărm de mare în două momente ale aceleiași zile cu
vreme frumoasă. Examinați cu atenție imaginile și precizați în care dintre ele țărmul este reprezentat
dimineața și în care seara.

Țârmul este reprezentat dimineața în a doua imagine, în prima imagine fiind țârmul reprezentat seara.
Fig. 7
E17. În aceeași zonă de căldură, unde este mai puternică evaporația?
a. deasupra mărilor și oceanelor
b. deasupra câmpiilor
c. deasupra pădurilor
Subliniați cu o linie continuă (marcați cu albastru) zona cu evaporație maximă și cu o linie întreruptă
(marcați cu culoarea roșie) zona cu evaporație minimă.

5
Geografie și didactica geografiei
Fișa 2
E18. În localitatea X vremea era răcoroasă dar liniștită, apoi a început să bată vântul care a adus ploaie.
Ce caracteristici aveau masele de aer aduse de vânt?
Masele de aer vin dinspre oceanul Atlantic.

E19. Priviți cu atenție cele trei imagini și precizați în care dintre ele timpul este frumos, liniștit. Cum
este temperatura aerului în imaginea aleasă?
Timpul este frumos și liniștit în prima imagine. Presiunea atmosferică este mai scăzută în a doua și a treia imagine,
fiind mai cald. Iar în prima imagine temperatura aerului este mai scăzută.

Fig. 8

PROBLEMATIZAREA ÎN STUDIUL HIDROSFEREI

E20. Deși oceanele au apă sărată, afirmația „principala sursă de apă dulce pentru plantele și animalele planetei o
constituie oceanele“ nu este greșită. De ce?
Pentru că prin evaporare se elimină sărurile și vaporii, care intră în componența norilor.
E21. O parte dintr-o picătură de apă se găsește acum într-un lac din Carpați, iar peste câteva luni ea se poate găsi
în zăpada de la Polul Nord. Cum a ajuns acolo? Descrieți drumul parcurs.
Prin circuitul apei în natură.
E22. Este corectă afirmația: „În apa mării găsim particule din apa celui mai îndepărtat izvor de munte.“ Dacă da,
de ce?
Da, afirmația este corectă.
E23

6
Geografie și didactica geografiei
Fișa 2
Pentru sporirea resurselor de apă dintr-o unitate agricolă situată într-o regiune de câmpie s-
au făcut mai multe sondaje în stratele superficiale ale scoarței Pământului și la fiecare sondaj s-a
remarcat o altă succesiune de strate, ca în schițele alăturate. Precizați în care sondaj s-a ajuns la
pânza freatică. Marcați stratul de apă prin linii întrerupte de culoare albastră (comentați)

Fig. 9
S-a ajuns la pânza freatică în ultimul sondaj.
E24. Cum ajung apele din râuri în mări și oceane? Dar apele din lacuri?
Apele ajung din râuri în fluvii și apoi în mări și oceane și din lacuri prin evaporare.
E25. Observați cu atenție profilul de mai jos și indicați cu o săgeată porțiunile în care se pot forma
mlaștini, bălți, lacuri. Scrieți în dreptul săgeții denumirea apei stătătoare respective.
lac

Fig. 10

7
Geografie și didactica geografiei
Fișa 2

E26
Citiți lista alăturată de roci și grupați-le după asemănări în cele trei căsuțe.
Denumiți fiecare grupă în casetele rămase libere.
În funcție de ce criteriu ați făcut această grupare? nisip, bazalt (rocă
magmatică/vulcanică/efusivă), pietriș, granit (rocă magmatică/intrusivă), marmură (metamorfică),
bolovăniș (sedimentară), cărbuni (sedimentare/ organogene), sare (sedimentară).

Roci sedimentare Roci eruptive Roci metamorfice

nisip Bazalt marmura

pietriș granit

Cărbuni

sare

E37. Colorați, cu culori corespunzătoare, formele de relief existente pe teritoriul României

Fig. 11
8
Geografie și didactica geografiei
Fișa 2
Explicații legate de schimbarea datelor la care are loc solstițiul de vară și de iarnă