Caracterizare de personaj

X este personajul principal/protagonistul textului fragmentar al operei literare Y de

Z, deoarece participă la evenimentele prezentate şi reprezintă instanţa naratorială
prin intermediul căreia autorul textului epic/dramatic îşi exprimă viziunea despre
lume, atitudinea faţă de aceasta, sentimentele sau ideile.

X este creionat atât prin mijloace de caracterizare directe, cât şi indirecte.

Caracterizarea directă este realizată prin intermediul unui discurs descriptiv de tip
portret; realizată de către narator (discurs la persoană a III-a- AUTORUL OFERĂ
INFORMAŢII DESPRE STATUTUL SOCIAL, PORTRETUL FIZIC,
VESTIMENTAŢIA -SE COMENTEAZĂ) ; realizată de către alte personaje
(discurs la persoana a II-a şi a III-a) ; autocaracterizarea (discurs subiectiv-
monolog interior).

Portretul moral este dominant şi se realizează prin caracterizarea indirectă (discurs

bazat pe sugestie; confirmă sau infirmă caracterizarea directă) şi reiese din:
comportamentul personajului (fapte, idei, atitudini) ţipare cognitive ale
personajului; acte de comunicare verbală, paraverbală; raportul personaj-lume;
mediul în care trăieşte, numele, prenumele, poreclă (cognomenul); limbajul folosit
de personaj (registru, particularităţi).

Trăsătură dominantă a personajului X este…(1/2 scene din care reiese această)