Materiale Dentare Sem1

UMF EXAMENE
examen.umfiasi.ro/questionPreview
Anul 2
Anul 3
Semestrul I
Semestrul II
Total
Disciplina întrebări
GERONTOSTOMATOLOGIE 0
PARODONTOLOGIE I 163
DIAGNOSTIC ORO - DENTAR 150
ENDOCRINOLOGIE 0
MATERIALE DENTARE 225
INSTRUMENTAR ȘI APARATURĂ PENTRU MEDICINA

DENTARĂ 160
PREVENȚIE ORO - DENTARĂ 0
IGIENĂ 0
OCLUZOLOGIE 295
ODONTOTERAPIE I 237
1/111
1. În cazul biomaterialelor dentare este adevărat că:
1. Totalitatea materialelor cu utilizare exclusivă în etapele de laborator pentru

obținerea protezelor dentare
2. Implantele sunt biomateriale dentare
3. Agenții abrazivi sunt biomateriale dentare
4. Gipsurile sunt biomateriale dentare
5. Linerii pentru tratarea plăgii dentinare sunt biomateriale dentare
6. Cerurile sunt biomateriale dentare
7. Pastele pentru obturații intracanalare sunt biomateriale dentare
8. Masele ceramice sunt biomateriale dentare
9. Reprezintă totalitatea materialelor care vin în relație directă cu țesuturile
parodontale și formează cu acestea legături stabile, restaurând
funcționalitatea lor
10. Masele de ambalat sunt biomateriale dentare
2. În cazul materialelor dentare propriu-zise este adevărat că:
1. Linerii pentru tratarea plăgii dentinare sunt materiale dentare propriu-zise

2. Pastele pentru obturații intracanalare sunt materiale dentare propriu-zise
3. Gipsurile sunt materiale dentare propriu-zise
4. Masele ceramice sunt materiale dentare propriu-zise
5. Reprezintă totalitatea materialelor care vin în relație directă cu țesuturile
parodontale și formează cu acestea legături stabile, restaurând
funcționalitatea lor
6. Implantele sunt materiale dentare propriu-zise
7. Totalitatea materialelor cu utilizare exclusivă în etapele de laborator pentru
obținerea protezelor dentare
8. Agenții abrazivi sunt materiale dentare propriu-zise
9. Masele de ambalat sunt materiale dentare propriu-zise
10. Cerurile sunt materiale dentare propriu-zise
2/111
3. În cazul clasificării după originea materialului este adevărat că:
1. Gipsul dentar este de origine organică

2. Răşinile polimerice sunt de origine organică
3. Răşinile diacrilice compozite sunt de origine mixtă (organo-anorganică)
4. Cimenturile zinc oxid eugenol armate (ZOE) sunt de origine mixtă (organo-
anorganică)
5. Răşinile polimerice sunt de origine minerală
6. Cimenturile zinc oxid eugenol armate (ZOE) sunt de origine organică
7. Gipsul dentar este de origine mixtă (organo-anorganică)
8. Gipsul dentar este de origine minerală
9. Amalgamele sunt de origine organică
10. Materialele pot fi de origine minerală, de origine organică și de origine mixtă
(organo-anorganică)
4. În cazul clasificării după originea materialului este adevărat că:
1. Răşinile polimerice (rășini acrilice/diacrilice) sunt de origine organică

2. Gipsul dentar este de origine minerală
3. Cimenturile zinc oxid eugenol armate (ZOE) sunt de origine mixtă (organo-
anorganică)
4. Gipsul dentar este de origine organică
5. Răşinile polimerice sunt origine mixtă (organo-anorganică)
6. Materialele pot fi de origine minerală, de origine organică și de origine mixtă
(organo-anorganică)
7. Cimenturile zinc oxid eugenol armate (ZOE) sunt de origine organică
8. Răşinile diacrilice compozite sunt de origine minerală
9. Amalgamele sunt de origine minerală
10. Răşinile diacrilice compozite sunt de origine organică
3/111
5. În cazul clasificării materialelor după relaţia de contact cu ţesuturile moi, este
adevărat că:
1. Materialele provizorii de fixare sunt materiale de durată

2. Materiale de durată (definitive) vin în contact provizoriu cu ţesuturile
parodontale pentru o perioadă de timp
3. Materialele de amprentă sunt materiale provizorii cu relaţie de contact
parodontală scurtă
4. Materialele de amprentă sunt materiale speciale
5. Materialele provizorii au o relaţie de contact parodontală scurtă (24-48 ore)
6. Materiale speciale care au o relaţie de contact cu ţesuturile parodontale
instantanee, pasageră
7. Materiale de durată (definitive) vin în contact permanent cu ţesuturile
parodontale pentru o perioadă lungă de timp
8. Materialele provizorii au o relaţie de contact parodontală scurtă (24-72 ore)
9. Materialele provizorii au o relaţie de contact parodontală mai lungă (7-14 zile)
10. Materialele provizorii au o relaţie de contact parodontală mai lungă (7-10 zile)
6. În cazul clasificării materialelor după domeniul de aplicare, este adevărat că:
1. Materialele utilizate în medicina dentară preventivă sunt folosite în cabinetul

de medicină dentară
2. Materiale pentru prelucrarea şi lustruirea protezelor sunt folosite în cabinetul
3. Materialele pentru modele sunt utilizate în laboratorul de tehnică dentară
4. Materialele pentru lustruit obturaţii, sunt utilizate în laboratorul de tehnică
dentară
5. Materialele pentru obţinerea protezelor dentare sunt utilizate în laboratorul de
tehnică dentară
6. Materialele pentru machete directe sunt folosite în cabinetul de medicină
dentară
7. Materialele pentru amprentare sunt utilizate în laboratorul de tehnică dentară
8. Materialele pentru obţinerea protezelor dentare sunt utilizate în cabinetul de
medicină dentară
9. Materialele pentru machete indirecte sunt folosite în cabinetul de medicină
dentară
10. Materialele pentru tipare sunt utilizate în laboratorul de tehnică dentară
4/111
7. În cazul clasificării materialelor după domeniul de aplicare, este adevărat că:
1. Materialele pentru amprentare sunt folosite în cabinetul de medicină dentară

2. Materialele de fixare sunt utilizate în cabinetul de medicină dentară
3. Materialele pentru machete directe sunt utilizate în laboratorul de tehnică
dentară
4. Materialele pentru restaurări coronare sunt utilizate în cabinetul de medicină
dentară
5. Materialele de fixare sunt utilizate în laboratorul de tehnică dentară
6. Materialele pentru amprentare sunt utilizate în laboratorul de tehnică dentară
7. Materialele pentru lustruit obturaţii sunt utilizate în laboratorul de tehnică
dentară
8. Materiale pentru prelucrarea şi lustruirea protezelor sunt folosite în cabinetul
9. Materialele pentru lustruit obturaţii sunt folosite în cabinetul de medicină
dentară
10. Materialele pentru prelucrarea şi lustruirea protezelor sunt utilizate în
laboratorul de tehnică dentară
8. În cazul clasificării materialelor după comportamentul chimic local, este adevărat că:
1. Polimerii fac parte din categoria biomaterialelor bioactive

2. Titanul face parte din categoria biomaterialelor biotolerate
3. Biomateriale biotolerate, local acestea generează formarea unui manşon
fibro-conjunctiv, rezultat din interacţiunea osului cu ionii metalici netoxici
4. Osteogeneza de legătură este caracteristică a biomaterialelor bioactive
5. Apariţia legăturii chimice între biomaterial şi os este caracteristică a
biomaterialelor bioactive
6. Osteogeneză la distanţă este caracteristică a biomaterialelor bioactive
7. Alumino-ceramica face parte din categoria biomaterialelor biotolerate
8. Biomateriale biotolerate, local acestea generează formarea unui manşon
fibro-conjunctiv, rezultat din interacţiunea osului cu ionii metalici toxici
9. Aliajele de Co-Cr-Mo fac parte din categoria biomaterialelor biotolerate
10. Osteogeneză la distanţă este caracteristică a biomaterialelor biotolerate
5/111
9. Referitor la clasificarea materialelor după comportamentul chimic local, este
adevărat că:
1. Alumino-ceramica face parte din categoria biomaterialelor bioinerte

2. Oţelurile inoxidabile fac parte din categoria biomaterialelor biotolerate
3. Biomateriale bioinerte generează în zona de interfaţă osteogeneză la distanţă
4. Biomateriale bioactive, pentru acestea este caracteristică osteogeneza de
contact, cu apariţia legăturii chimice între biomaterial şi os
5. Fosfatul de calciu face parte din categoria biomaterialelor biotolerate
6. Biomateriale bioinerte generează în zona de interfaţă osteogeneză de contact
7. Hidroxiapatitele fac parte din categoria biomaterialelor bioactive
8. Biosticlele fac parte din categoria biomaterialelor biotolerate
9. Tantalul face parte din categoria biomaterialelor bioinerte
10. Alumino-ceramica face parte din categoria biomaterialelor bioactive
10. Referitor la proprietățile materialelor dentare, este adevărat că:
1. Proprietățile optice fac parte din categoria proprietăților chimice

2. Proprietățile electrice fac parte din categoria proprietăților mecanice
3. Proprietățile electrice fac parte din categoria proprietăților fizice
4. Proprietățile termice fac parte din categoria proprietăților chimice
5. Coroziunea face parte din categoria proprietăților fizice
6. Plasticitatea face parte din categoria proprietăților chimice
7. Coroziunea face parte din categoria proprietăților chimice
8. Proprietățile optice fac parte din categoria proprietăților fizice
9. Proprietățile termice fac parte din categoria proprietăților fizice
10. Plasticitatea face parte din categoria proprietăților mecanice
11. În cazul proprietăților materialelor dentare, este adevărat că:
1. Maleabilitatea face parte din categoria proprietăților mecanice

2. Plasticitatea face parte din categoria proprietăților chimice
3. Rezistenţa la încovoiere face parte din categoria proprietăților chimice
4. Coroziunea face parte din categoria proprietăților mecanice
5. Flexibilitatea face parte din categoria proprietăților mecanice
6. Fluajul face parte din categoria proprietăților mecanice
7. Fenomenul de oboseală face parte din categoria proprietăților mecanice
8. Ductilitatea face parte din categoria proprietăților chimice
9. Duritatea face parte din categoria proprietăților mecanice
10. Tenacitatea şi fragilitatea fac parte din categoria proprietăților chimice
6/111
12. Referitor la tipurile de adeziune ale unui material, este adevărat că:
1. Adeziune nespecifică sau prin atracţie intermoleculară se datorează unor

legături care se formează prin absorbţia mecanică a aderentului pe suprafaţa
adezivului
2. Adeziune mecanică apare la nivelul unor suprafeţe lucioase, datorită fixării
sau legării fizice
3. Adeziune electrostatică apare datorită atracţiei sarcinilor electrice, dar este
neglijabilă
4. Adeziune specifică sau prin atracţie intermoleculară se datorează unor
legături care se formează prin absorbţia fizico-chimică a adezivului pe
suprafaţa aderentului
5. Adeziune chimică se referă la aderenții care se leagă de adezivi prin legături
interatomice
6. Adeziune specifică sau prin atracţie intermoleculară se datorează unor
legături precum forţele Van der Waals, legăturile de hidrogen
7. Adeziune chimică se referă la adezivii care se leagă de aderent prin legături
ionice, covalente sau coordinative
8. Adeziune mecanică apare la nivelul unor suprafeţe rugoase, datorită fixării
sau legării mecanice
9. Adeziune specifică sau prin atracţie intermoleculară se datorează adezivilor
care se leagă de aderent prin legături ionice, covalente sau coordinative
10. Adeziune electrostatică apare datorită respingerii sarcinilor electrice, dar nu
este neglijabilă
13. Referitor la condiţiile impuse sistemelor adezive, este adevărat că:
1. Nu trebuie luată în considerare rezistenţa aderentului solidificat

2. Adezivul trebuie să umecteze bine aderentul
3. Grosimea stratului de adeziv este foarte importantă: o grosime prea mare are
un efect negativ asupra rezistenţei adeziunii
4. Grosimea stratului de adeziv nu este importantă: o grosime prea mare nu are
un efect negativ asupra rezistenţei adeziunii
5. Aderentul trebuie să umecteze bine adezivul
6. Vâscozitatea adezivului trebuie să îi permită curgerea uşoară pe suprafaţa
aderentului
7. Vâscozitatea aderentului trebuie să îi permită curgerea uşoară pe suprafaţa
adezivului
8. Solidificarea adezivului să se producă fără modificări dimensionale mari
(dilataţie/contracţie minimă)
9. Trebuie luată în considerare rezistenţa adezivului solidificat
10. Lichefierea adezivului să se producă cu modificări dimensionale minime
(dilataţie minimă)
7/111
14. Referitor la prepararea suprafeţelor amelare, este adevărat că:
1. Utilizarea gelului de H2SO4 2,5% reprezinta o tehnica de adi¿ie

2. Gravajul acid reprezintă o tehnică de demineralizare
3. Utilizarea papainei reprezintă o tehnică de adiție
4. Gravajul acid cu tripsină este cel mai des utilizat în practica curentă
5. Atacul enzimatic proteolitic reprezintă o tehnică de demineralizare
6. Utilizarea agenţilor oxidanţi (H2O2) reprezintă o tehnică de condensare
7. Pentru prepararea suprafeţelor amelare există 3 tehnici: de demineralizare, de
adiție și de condensare
8. Pentru prepararea suprafeţelor amelare există 2 tehnici: de demineralizare și
de adiție
9. Utilizarea agenţilor chelatori (EDTA) reprezintă o tehnică de demineralizare
10. În practica curentă s-a impus atacul enzimatic proteolitic cu acid ortofosforic
37-50% (cel mai frecvent acid ortofosforic 37%), aplicat timp de 60 secunde
15. În cazul preparării suprafeţelor amelare, nu este adevărat că:
1. Pentru prepararea suprafeţelor amelare există 2 tehnici: de demineralizare și

de adiție
2. Gravajul acid cu tripsină este cel mai des utilizat în practica curentă
3. În practica curentă s-a impus atacul enzimatic proteolitic cu acid ortofosforic
37-50% (cel mai frecvent acid ortofosforic 37%), aplicat timp de 60 secunde
4. Utilizarea agenţilor chelatori (EDTA) reprezintă o tehnică de demineralizare
5. Pentru prepararea suprafeţelor amelare există 3 tehnici: de demineralizare, de
adiție și de condensare
6. Gravajul acid reprezintă o tehnică de demineralizare
7. Atacul enzimatic proteolitic reprezintă o tehnică de demineralizare
8. Utilizarea gelului de H2SO4 2,5% reprezinta o tehnica de adi¿ie
9. Utilizarea papainei reprezintă o tehnică de adiție
10. Utilizarea agenţilor oxidanţi (H2O2) reprezintă o tehnică de condensare
16. Referitor la condiţionarea suprafeţelor metalice, este adevărat că:
1. Se realizează prin gravaj electrolitic/electrochimic

2. Se realizează prin depunere a unui strat intermediar de TiO
3. Se realizeaza prin depunere a unui strat intermediar de Si2O3
4. Se realizează prin depunere a unui strat intermediar de CuO
5. Se realizează prin ceramizare
6. Se realizează prin cositorire
7. Se realizează prin sablare
8. Se realizează prin silanizare
9. Se realizează prin cheratinizare
10. Se realizează prin depunere a unui strat intermediar de CaO
8/111
17. În cazul condiţionării suprafeţelor metalice, nu este adevărat că:
1. Se realizează prin depunere a unui strat intermediar de CaO

2. Se realizează prin depunere a unui strat intermediar de CuO
3. Se realizează prin ceramizare
4. Se realizează prin cositorire
5. Se realizează prin sablare
6. Se realizează prin depunere a unui strat intermediar de TiO
7. Se realizează prin gravaj electrolitic/electrochimic
8. Se realizeaza prin depunere a unui strat intermediar de Si2O3
9. Se realizează prin cheratinizare
10. Se realizează prin silanizare
18. În cazul reacţiilor alergice ale materialelor dentare, este adevărat că:
1. Eroziunile/ulceraţiile fac parte din categoria simptomelor subiective

2. Eritemul face parte din categoria simptomelor subiective
3. Durerea face parte din categoria simptomelor subiective
4. Senzaţia de arsură face parte din categoria simptomelor obiective
5. Senzaţia de arsură face parte din categoria simptomelor subiective
6. Diminuarea sensibilităţii gustative (chiar ageuzie) face parte din categoria
simptomelor subiective
simptomelor obiective
8. Eroziunile/ulceraţiile fac parte din categoria simptomelor obiective
9. Durerea face parte din categoria simptomelor obiective
10. Eritemul face parte din categoria simptomelor obiective
19. Referitor la reacţiile alergice ale materialelor dentare, nu este adevărat că:
1. Durerea face parte din categoria simptomelor obiective

2. Eroziunile/ulceraţiile fac parte din categoria simptomelor subiective
3. Durerea face parte din categoria simptomelor subiective
4. Senzaţia de arsură face parte din categoria simptomelor subiective
5. Eroziunile/ulceraţiile fac parte din categoria simptomelor obiective
6. Eritemul face parte din categoria simptomelor obiective
7. Senzaţia de arsură face parte din categoria simptomelor obiective
8. Eritemul face parte din categoria simptomelor subiective
simptomelor subiective
simptomelor obiective
9/111
20. Referitor la materialele dentare cu risc biologic, este adevărat că:
1. Compuşii metalici (de plumb sau staniu) din compoziţia elastomerilor nu

prezintă risc biologic
2. Nichelul din compoziţia unor aliaje poate produce reacţii alergice
3. Pulberea materialelor de amprentă pe bază de hidrocoloizi ireversibili poate fi
inhalată, iar unele produse conţin compuşi cu plumb
4. Unele cimenturi parodontale care au în compoziţia lor fibre de azbest nu
prezintă risc biologic
5. Zirconiul din compoziţia unor aliaje poate produce reacţii alergice
6. Hidroxidul de calciu este cu risc biologic prin efectul lui toxic
7. Particulele de silice din materialele de ambalat sunt cu risc biologic
8. Mercurul este cu risc biologic prin vaporii lui care sunt toxici
9. Unele cimenturi dentare care conţin componente acide pot cauza iritaţii
10. Unele cimenturi dentare care conţin componente alcaline pot cauza iritaţii
21. Referitor la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o membrană, este

adevărat că regăsim:
1. Capacitatea de a nu fi eficace fără a induce interacţiune nedorită între corp şi

material
2. Să nu poată fi aplicate uşor, astfel încât să nu se evite plasarea incorectă sau
inadecvată cât şi procedurile laborioase
3. Încorporarea în membrană de elemente tisulare care nu permit integrarea
acesteia în ţesuturi
4. Să poată fi aplicate uşor, astfel încât să se evite plasarea incorectă sau
5. Să nu constituie o barieră pentru celulele epiteliale şi să nu furnizeze un
spaţiu adecvat pentru regenerarea osului alveolar, ligamentului şi cementului
6. Să constituie o barieră pentru celulele epiteliale şi să furnizeze un spaţiu
adecvat pentru regenerarea osului alveolar, ligamentului şi cementului
7. Încorporarea în membrană de elemente tisulare care permit integrarea
8. Să nu posede proprietăţi mecanice şi/sau structurale ce permit membranei să
reziste la forţele exercitate asupra sa şi să nu prevină colapsul ţesuturilor moi
9. Capacitatea de a fi eficace fără a induce interacţiune nedorită între corp şi
material
10. Să posede proprietăţi mecanice şi/sau structurale ce permit membranei să
reziste la forţele exercitate asupra sa şi să prevină colapsul ţesuturilor moi
10/111
22. Referitor la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o membrană, nu este
1. Să constituie o barieră pentru celulele epiteliale şi să furnizeze un spaţiu

adecvat pentru regenerarea osului alveolar, ligamentului şi cementului
2. Capacitatea de a nu fi eficace fără a induce interacţiune nedorită între corp şi
material
3. Să posede proprietăţi mecanice şi/sau structurale ce permit membranei să
reziste la forţele exercitate asupra sa şi să prevină colapsul ţesuturilor moi
4. Capacitatea de a fi eficace fără a induce interacţiune nedorită între corp şi
material
5. Să nu posede proprietăţi mecanice şi/sau structurale ce permit membranei să
reziste la forţele exercitate asupra sa şi să nu prevină colapsul ţesuturilor moi
6. Încorporarea în membrană de elemente tisulare care nu permit integrarea
7. Să nu poată fi aplicate uşor, astfel încât să nu se evite plasarea incorectă sau
8. Să poată fi aplicate uşor, astfel încât să se evite plasarea incorectă sau
9. Încorporarea în membrană de elemente tisulare care permit integrarea
10. Să nu constituie o barieră pentru celulele epiteliale şi să nu furnizeze un
spaţiu adecvat pentru regenerarea osului alveolar, ligamentului şi cementului
23. Referitor la indicaţiile regenerării tisulare ghidate (RTG) cu membrane (după

Gottlow), este adevărat că regăsim:
1. Indicații locale: pacienţi cooperanţi

2. Indicații locale: leziuni inter-radiculare grad II şi III
3. Indicații locale: leziuni infraosoase cu 2-3 pereţi
4. Indicații locale: pacienţi cu răspuns tisular bun la reevaluare
5. Indicații generale: pacienţi cooperanţi
6. Indicații generale: leziuni infraosoase cu 2-3 pereţi
7. Indicații generale: pacienţi cu răspuns tisular bun la reevaluare
8. Indicații generale: leziuni inter-radiculare grad II şi III
9. Indicații generale: pacienţi cu stare generală bună
10. Indicații locale: pacienţi cu stare generală bună
11/111
24. Referitor la indicaţiile regenerării tisulare ghidate (RTG) cu membrane (după
Gottlow), nu este adevărat că regăsim:
1. Indicații generale: leziuni infraosoase cu 2-3 pereţi

2. Indicații locale: leziuni inter-radiculare grad II şi III
3. Indicații generale: leziuni inter-radiculare grad II şi III
4. Indicații locale: pacienţi cu stare generală bună
5. Indicații locale: leziuni infraosoase cu 2-3 pereţi
6. Indicații generale: pacienţi cooperanţi
7. Indicații generale: pacienţi cu stare generală bună
8. Indicații generale: pacienţi cu răspuns tisular bun la reevaluare
9. Indicații locale: pacienţi cooperanţi
10. Indicații locale: pacienţi cu răspuns tisular bun la reevaluare
25. Referitor la contraindicaţiile regenerării tisulare ghidate (RTG) cu membrane (după

Gottlow), este adevărat că regăsim:
1. Contraindicații generale: stare generală afectată

2. Contraindicații locale: fumători
3. Contraindicații generale: leziuni infraosoase largi, cu adâncime redusă
4. Contraindicații locale: alveoliză orizontală
5. Contraindicații locale: leziuni infraosoase largi, cu adâncime redusă
6. Contraindicații locale: gingie ataşată insuficientă apical de baza defectului (< 2
mm)
7. Contraindicații generale: alveoliză orizontală
8. Contraindicații generale: fumători
9. Contraindicații generale: gingie ataşată insuficientă apical de baza defectului
(< 2 mm)
10. Contraindicații locale: stare generală afectată
26. Referitor la contraindicaţiile regenerării tisulare ghidate (RTG) cu membrane (după

Gottlow), nu este adevărat că regăsim:
1. Contraindicații locale: fumători

2. Contraindicații generale: alveoliză orizontală
3. Contraindicații locale: stare generală afectată
4. Contraindicații generale: stare generală afectată
5. Contraindicații locale: leziuni infraosoase largi, cu adâncime redusă
6. Contraindicații generale: gingie ataşată insuficientă apical de baza defectului
(< 2 mm)
7. Contraindicații generale: fumători
8. Contraindicații generale: leziuni infraosoase largi, cu adâncime redusă
9. Contraindicații locale: gingie ataşată insuficientă apical de baza defectului (< 2
mm)
10. Contraindicații locale: alveoliză orizontală
12/111
27. Referitor la membranele neresorbabile, este adevărat că:
1. Reprezintă dezavantaj: pun probleme legate de recuperarea tisulară

postoperatorie
2. Reprezintă avantaj: necesită o a II-a intervenţie pentru îndepărtare
3. Reprezintă dezavantaj: necesită o a II-a intervenţie pentru îndepărtare
4. Reprezintă dezavantaj: permit un control al timpului de aplicare
5. Reprezintă avantaj: îşi păstrează integritatea structurală pe toată perioada
menţinerii intratisulare
6. Reprezintă avantaj: permit un control al timpului de aplicare
7. Reprezintă dezavantaj: pun probleme legate de cost
8. Reprezintă avantaj: nu pun probleme legate de acceptarea de către pacient
9. Reprezintă dezavantaj: îşi păstrează integritatea structurală pe toată perioada
10. Reprezintă avantaj: nu pun probleme legate de recuperarea tisulară
postoperatorie
28. Referitor la membranele neresorbabile, nu este adevărat că:
1. Reprezintă avantaj: nu pun probleme legate de acceptarea de către pacient

2. Reprezintă avantaj: permit un control al timpului de aplicare
3. Reprezintă dezavantaj: îşi păstrează integritatea structurală pe toată perioada
4. Reprezintă dezavantaj: pun probleme legate de recuperarea tisulară
postoperatorie
5. Reprezintă dezavantaj: necesită o a II-a intervenţie pentru îndepărtare
6. Reprezintă dezavantaj: pun probleme legate de cost
7. Prezintă ca avantaj: îşi păstrează integritatea structurală pe toată perioada
8. Reprezintă avantaj: nu pun probleme legate de recuperarea tisulară
postoperatorie
9. Reprezintă dezavantaj: permit un control al timpului de aplicare
10. Reprezintă avantaj: necesită o a II-a intervenţie pentru îndepărtare
13/111
29. Referitor la membranele resorbabile, este adevărat că:
1. Reprezintă avantaj: necesită o manoperă suplimentară pentru îndepărtare

2. Reprezintă avantaj: nu necesită manoperă suplimentară pentru îndepărtare
3. Reprezintă avantaj: oferă control limitat al perioadei de aplicare
4. Reprezintă avantaj: nu produc reacţii tisulare inflamatorii în cursul perioadei
de resorbţie
5. Reprezintă avantaj: reduc timpul şi costul manoperei
6. Reprezintă dezavantaj: măresc disconfortul pacientului
7. Reprezintă avantaj: reduc disconfortul pacientului
8. Reprezintă dezavantaj: pot produce reacţii tisulare inflamatorii în cursul
perioadei de resorbţie
9. Reprezintă dezavantaj: oferă control limitat al perioadei de aplicare
10. Reprezintă dezavantaj: cresc timpul şi costul manoperei
30. Referitor la membranele resorbabile, nu este adevărat că:
1. Reprezintă avantaj: nu necesită manoperă suplimentară pentru îndepărtare

2. Reprezintă avantaj: reduc disconfortul pacientului
3. Reprezintă dezavantaj: măresc disconfortul pacientului
4. Reprezintă avantaj: oferă control limitat al perioadei de aplicare
5. Reprezintă dezavantaj: cresc timpul şi costul manoperei
6. Reprezintă avantaj: reduc timpul şi costul manoperei
7. Reprezintă dezavantaj: pot produce reacţii tisulare inflamatorii în cursul
perioadei de resorbţie
8. Reprezintă avantaj: necesită o manoperă suplimentară pentru îndepărtare
9. Reprezintă dezavantaj: oferă control limitat al perioadei de aplicare
10. Reprezintă avantaj: nu produc reacţii tisulare inflamatorii în cursul perioadei
de resorbţie
14/111
31. Referitor la membranele pentru regenerare tisulară, este adevărat că:
1. Membranele neresorbabile prezintă ca avantaj: îşi păstrează integritatea

structurală pe toată perioada menţinerii intratisulare
2. Membranele neresorbabile prezintă ca avantaj: permit un control al timpului
de aplicare
3. Membranele resorbabile prezintă ca avantaj: necesită o manoperă
suplimentară pentru îndepărtare
4. Membranele resorbabile prezintă ca avantaj: reduc timpul şi costul manoperei
5. Membranele neresorbabile prezintă ca avantaj: nu îşi păstrează integritatea
6. Membranele resorbabile prezintă ca avantaj: nu necesită manoperă
7. Membranele resorbabile prezintă ca avantaj: cresc timpul şi costul manoperei
8. Membranele neresorbabile prezintă ca avantaj: nu permit un control al
timpului de aplicare
9. Membranele resorbabile prezintă ca avantaj: reduc disconfortul pacientului
10. Membranele resorbabile prezintă ca avantaj: cresc disconfortul pacientului
32. Referitor la membranele pentru regenerare tisulară, nu este adevărat că:
1. Membranele resorbabile prezintă ca avantaj: necesită o manoperă

2. Membranele resorbabile prezintă ca avantaj: cresc disconfortul pacientului
3. Membranele neresorbabile prezintă ca avantaj: îşi păstrează integritatea
4. Membranele neresorbabile prezintă ca avantaj: nu permit un control al
timpului de aplicare
5. Membranele resorbabile prezintă ca avantaj: reduc disconfortul pacientului
6. Membranele neresorbabile prezintă ca avantaj: permit un control al timpului
de aplicare
7. Membranele neresorbabile prezintă ca avantaj: nu îşi păstrează integritatea
8. Membranele resorbabile prezintă ca avantaj: cresc timpul şi costul manoperei
9. Membranele resorbabile prezintă ca avantaj: nu necesită manoperă
10. Membranele resorbabile prezintă ca avantaj: reduc timpul şi costul manoperei
15/111
33. Cu privire la membranele pentru regenerare tisulară, este adevărat că:
1. Membranele resorbabile prezintă ca dezavantaj: oferă control limitat al

perioadei de aplicare
2. Membranele resorbabile prezintă ca dezavantaj: pot produce reacţii tisulare
inflamatorii în cursul perioadei de resorbţie
3. Membranele neresorbabile prezintă ca dezavantaj: necesită o a II-a
intervenţie pentru îndepărtare
4. Membranele neresorbabile prezintă ca avantaj: pun probleme legate de
acceptarea de către pacient
5. Membranele neresorbabile prezintă ca dezavantaj: pun probleme legate de
cost
6. Membranele resorbabile prezintă ca avantaj: pot produce reacţii tisulare
inflamatorii în cursul perioadei de resorbţie
7. Membranele resorbabile prezintă ca avantaj: oferă control limitat al perioadei
de aplicare
8. Membranele neresorbabile prezintă ca avantaj: necesită o a II-a intervenţie
pentru îndepărtare
9. Membranele neresorbabile prezintă ca avantaj: pun probleme legate de cost
10. Membranele neresorbabile prezintă ca dezavantaj: pun probleme legate de
acceptarea de către pacient
16/111
34. Referitor la regenerarea tisulară ghidată, este adevărat că:
1. Pentru a exclude ţesuturi specifice, în cursul fazei de vindecare a unui defect

parodontal tratat chirurgical, s-au dezvoltat dispozitive parodontale denumite,
în mod obişnuit, bariere sau membrane pentru regenerare tisulară
2. O membrană nu trebuie să acţioneze ca un biomaterial
3. O membrană trebuie să acţioneze ca un biomaterial
4. La ora actuală sunt comercializate 2 tipuri de membrane: resorbabile și
neresorbabile
5. Regenerarea tisulară ghidată porneşte de la necesitatea refacerii osului
alveolar, ligamentelor parodontale şi cementului radicular după intervenţia
chirurgicală concomitent cu blocarea proliferării ţesutului epitelial în interiorul
defectelor osoase
6. La ora actuală sunt comercializate 2 tipuri de membrane: permeabile și
nepermeabile
7. Pentru a include ţesuturi specifice, în cursul fazei de distrugere a unui defect
parodontal tratat chirurgical, s-au dezvoltat dispozitive parodontale denumite,
în mod obişnuit, bariere sau membrane pentru regenerare tisulară
8. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o membrană sunt: lipsa de
compatibilitate, includere celulară, închiderea spaţiului, neintegrare tisulară,
dificultate în utilizare, activitate nebiologică
9. Regenerarea tisulară ghidată porneşte de la necesitatea distrugerii osului
alveolar, ligamentelor parodontale şi cementului radicular după intervenţia
chirurgicală concomitent cu atragerea proliferării ţesutului epitelial în interiorul
defectelor osoase
10. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o membrană sunt:
biocompatibilitate, excludere celulară, menţinerea spaţiului, integrare tisulară,
uşurinţa în utilizare, activitate biologică
17/111
35. Referitor la materialele aloplastice comparativ cu cele autologe, homologe şi
heterologe, este adevărat că:
1. Reprezintă dezavantaj: imposibilitatea de a li se îmbunătăţi proprietăţile fizice

şi chimice
2. Reprezintă avantaj: disponibilitatea practic nelimitată
3. Reprezintă dezavantaj: prin standardizarea lor nu se poate obţine un nivel
calitativ mai ridicat şi constant
4. Reprezintă avantaj: prin standardizarea lor se poate obţine un nivel calitativ
mai ridicat şi constant
5. Reprezintă avantaj: nu prezintă riscul declanşării unei reacţii de corp străin,
care va duce invariabil la pierderea implantului
6. Reprezintă avantaj: disponibilitatea practic limitată
7. Reprezintă dezavantaj: prezintă riscul declanşării unei reacţii de corp străin,
care va duce invariabil la pierderea implantului
8. Reprezintă avantaj: manipulare mai uşoară decât a celorlalte
9. Reprezintă dezavantaj: manipulare mai dificilă decât a celorlalte
10. Reprezintă avantaj: posibilitatea de a li se îmbunătăţi proprietăţile fizice şi
chimice
36. În cazul amalgamelor dentare, este adevărat că:
1. Amalgamele dentare fac parte din categoria materialelor nefizionomice de

obturații coronare
2. Amalgamul dentar este un aliaj dentar în care unul dintre elementele de aliere
este mercurul în stare lichidă, iar ceilalţi constituienţi sunt în principal argintul
şi staniul
3. Forma clasică- sistem bicomponent nedozat: pulbere - lichid (Hg)
4. Forma clasică- sistem bicomponent nedozat: pastă - lichid (Hg)
5. Amalgamul dentar este un compozit dentar în care unul dintre elementele de
aliere este mercurul în stare lichidă, iar ceilalţi constituienţi sunt în principal
argintul şi fluorul
6. Forma modernă – sistem capsulat nedozat
7. Amalgamele dentare fac parte din categoria materialelor fizionomice de
obturații coronare
8. Forma modernă – sistem capsulat predozat
9. În cazul amalgamelor dentare există 2 forme de prezentare: clasică și
modernă
10. În cazul amalgamelor dentare există 2 forme de prezentare: amalgame cu
reacție de adiție și amalgame cu reacție de condensare
18/111
37. Referitor la amalgamele dentare, este adevărat că:
1. Proprietăţile amalgamelor (fizice, chimice şi biologice) au o deosebită

importanţă practică, întrucât intervin hotărâtor în determinarea succesului
clinic al acestor obturaţii
2. Proprietăţile amalgamelor (fizice, chimice şi biologice) nu au o importanţă
practică, întrucât nu intervin în determinarea succesului clinic al acestor
obturaţii
3. Amalgamele dentare sunt indicate pentru reconstituiri coronare simple
4. Amalgamele dentare sunt indicate pentru obturarea cavităţilor de clasa I-a, a
II-a, a V-a
5. Amalgamele dentare sunt indicate pentru obturarea cavităţilor de clasa III-a, a
IV-a, a VIII-a
6. Amalgamele dentare sunt indicate pentru proteze armate
7. Amalgamele dentare sunt materiale nefizionomice de obturații coronare
8. Amalgamele dentare sunt indicate pentru reconstituiri radiculare simple
9. Amalgamele dentare sunt indicate pentru obturaţii armate
10. Amalgamele dentare sunt materiale fizionomice de obturații radiculare
38. Privitor la amalgamele dentare este adevărat că:
1. Amalgamul dentar este utilizat pentru obturarea cavităţilor de clasa VI-a, a IV-
a, a III-a
este mercurul în stare solidă
3. Amalgamul dentar este un material fizionomic de obturații corono-radiculare
4. Amalgamul dentar este un material nefizionomic de obturații coronare
5. Amalgamul dentar este utilizat pentru reconstituiri coronare complexe
6. Amalgamul dentar este utilizat pentru obturarea cavităţilor de clasa I-a, a II-a,
a V-a
este mercurul în stare lichidă
8. Amalgamul dentar este utilizat pentru obturaţii armate
9. Amalgamul dentar este utilizat pentru reconstituiri coronare simple
10. Amalgamul dentar conține alți constituenți precum argintul si siliciul
19/111
39. Referitor la proprietățile amalgamelor dentare, este adevărat că:
1. Coeficientul de dilatare termică a amalgamului este aproape de două ori mai

mare decât cel al ţesuturilor dentare
2. Variaţiile dimensionale sunt în principal consecinţa fenomenului de priză şi a
fluctuaţiilor de temperatură
3. Coeficientul de dilatare termică a amalgamului este aproape de două ori mai
mic decât cel al ţesuturilor dentare
4. La nivelul unei obturaţii de amalgam, modificările dimensionale ce apar
consecutiv supunerii la variaţii de temperatură sunt reduse (3-6 µm pentru
oscilaţii între 9 - 52°C)
5. Amalgamele nu sunt conducătoare de căldură
6. Rezistenta la tracţiune a amalgamelor este mult mai mare decât rezistenţa la
compresiune
7. Variaţiile dimensionale nu sunt consecinţa fenomenului de priză şi a
fluctuaţiilor de temperatură
8. La nivelul unei obturaţii de amalgam, modificările dimensionale ce apar
consecutiv supunerii la variaţii de temperatură sunt extrem de mari (3-6 µm
pentru oscilaţii între 9 - 52°C)
9. Amalgamele sunt bune conducătoare de căldură
10. Rezistenta la tracţiune a amalgamelor este mult mai redusă decât rezistenţa
la compresiune
40. Referitor la proprietățile chimice ale amalgamelor dentare, este adevărat că:
1. Cel mai important fenomen este coeziunea

2. Alterarea chimică a amalgamelor poate varia de la simple modificări de
culoare, la alterări mai importante
3. Cel mai important fenomen este coroziunea
4. Proprietățile chimice ale amalgamelor dentare sunt în legătură directă cu
posibilităţile elementelor din compoziţia acestora de a reacţiona cu mediul
bucal
5. Proprietățile chimice ale amalgamelor dentare nu au legătură directă cu
posibilităţile elementelor din compoziţia acestora de a reacţiona cu mediul
bucal
6. Umiditatea reziduală de pe pereţii externi ai cavităţii determină apariţia
fenomenelor de coeziune internă
7. Alterarea mecanică a amalgamelor poate varia de la simple modificări de
adaptare, la alterări mai importante
8. În cazul amalgamelor, coeziunea este localizată doar la suprafeţele aparente
ale obturaţiei
9. Umiditatea reziduală de pe pereţii interni ai cavităţii determină apariţia
fenomenelor de coroziune internă
10. În cazul amalgamelor, coroziunea nu este localizată doar la suprafeţele
aparente ale obturaţiei
20/111
41. Privitor la proprietățile amalgamelor dentare, este adevărat că:
1. În momentul inserţiei, pasta de amalgam trebuie să aibă o plasticitate

suficientă pentru a permite adaptarea intimă la pereţii cavităţii (plasticitate de
adaptare)
2. Duritatea nu variază în funcţie de clasa de amalgam mai ales la o oră de la
inserare
3. Amalgamele sunt bune conducătoare de căldură
4. Eliberarea de plumb din amalgamul de cupru reclamă evitarea folosirii acestor
produse, datorită efectelor toxice ale plumbului
5. Eliberarea de cadmiu din amalgamul de cupru reclamă evitarea folosirii
acestor produse, datorită efectelor toxice ale cadmiului
6. În momentul inserţiei, pasta de amalgam trebuie să aibă o rigiditate mare
pentru a permite adaptarea intimă la pereţii cavităţii (plasticitate de lucru)
7. În general, duritatea amalgamelor este de circa 110 HK
8. În general, duritatea amalgamelor este de circa 1100 HK
9. Amalgamele nu sunt deloc conducătoare de căldură
10. Duritatea variază în funcţie de clasa de amalgam mai ales la o oră de la
inserare
42. Referitor la dozarea și prepararea amalgamelor dentare este adevărat că:
1. Triturarea reprezintă amestecul aliajului cu mercurul în vederea obţinerii unei

mase omogene
2. Durata triturării automate este de 15-20 secunde
3. Dozarea poate fi extemporanee - în situaţia sistemului capsulat predozat
4. Raportul mercur/aliaj este de 1:2
5. Triturarea poate fi realizată clasic: manual (triturare manuală)
6. Triturarea poate fi realizată modern: triturare mecanică
7. Dozarea poate fi industrială- în situaţia sistemului bicomponent nedozat
8. Dozarea poate fi extemporanee -în situaţia sistemului bicomponent nedozat
9. Procesul de triturare manuală durează circa 2,5-4 minute
10. Dozarea poate fi industrială- în situaţia sistemului capsulat predozat
21/111
43. Privitor la dozarea si prepararea amalgamelor dentare nu este adevărat că :
1. Triturarea poate fi realizată modern: triturare mecanică

2. Dozarea poate fi extemporanee -în situaţia sistemului bicomponent nedozat
3. Durata triturării automate este de 30-40 secunde
4. Raportul mercur/aliaj este de 2:1
5. Dozarea poate fi extemporanee - în situaţia sistemului capsulat predozat
6. Dozarea poate fi industrială- în situaţia sistemului capsulat predozat
7. Procesul de triturare manuală durează circa 2,5-5 minute
8. Triturarea reprezintă amestecul aliajului cu mercurul în vederea obţinerii unei
mase omogene
9. Triturarea poate fi realizată clasic: manual (triturare manuală)
10. Dozarea poate fi industrială- în situaţia sistemului bicomponent nedozat
44. Referitor la aurul precipitat, este adevărat că :
1. Una din forme este Aur pulbere

2. Se obţine prin laminarea lingourilor de aur
3. Se prezintă sub 3 forme
4. Electrodepunerea – aurul dintr-o soluţie electrolitică este electrodepus sub
formă de particule sferice micronice
5. Se obţine prin atomizare şi electrodepunere
6. Una din forme este folia ondulată
7. Se prezintă sub 4 forme de folii
8. Una din forme este folia laminată de aur
9. Una din forme este folia simplă
10. Atomizarea- lingoul de aur se topeşte fiind pulverizat în camere cu
temperatură joasă, vidate
45. Privitor la aurul precipitat, nu este adevărat că :
1. Se obţine prin atomizare şi electrodepunere

3. Se prezinta sub 3 forme
9. Una din forme este aur pulbere
10. Se prezintă sub 4 forme de folii
22/111
46. Privitor la folia de aur, este adevărat că :

7. Se obține prin atomizare și electrodepunere
8. Grosimea foliei: 0,001-0,007 mm
47. Despre folia de aur, nu este adevărat că :

8. Se obține prin atomizare și electrodepunere
10. Grosimea foliei: 0,001-0,007 mm
48. Referitor la tehnica de lucru cu aurul coeziv, este adevărat că :
1. Decontaminarea - aurul coeziv livrat se decontaminează de impurităţi prin

încălzire la cca 950°C
3. Condensarea aurului se face prin 4 metode
4. Condiţionarea aurului direct (degazarea) - cu lampa de spirt
5. Condensare pneumatică - cea mai indicată
6. Condensarea electronică – nu se indică
7. Condensarea electronică - cea mai indicată
8. Condensarea aurului cu instrumente de mână
9. Condensare pneumatică – nu se indică
10. Condiţionarea aurului direct (degazarea) - cu fuloare şi ciocan special
23/111
49. Privitor la tehnica de lucru cu aurul coeziv, nu este adevărat că :
1. Condensare pneumatică – nu se indică

2. Condiţionarea aurului direct (degazarea) - cu fuloare şi ciocan special
4. Condensarea electronică – nu se indică
5. Condensarea aurului cu instrumente de mână
7. Condensarea aurului se face prin 4 metode
8. Condensarea electronică - cea mai indicată
9. Condiţionarea aurului direct (degazarea) - cu lampa de spirt
10. Condensare pneumatică - cea mai indicată
50. Referitor la observațiile biomecanice ale aurului coeziv, este adevărat că :
1. Obturaţiile cu folii de aur coeziv - nu se indică

2. Este indicată utilizarea diferitelor forme de aur direct (particule şi folii) pentru
obţinerea unor restaurări coronare de durată
3. Cu cât dimensiunea condensatoarelor este mai mică cu atât proprietăţile
obturaţiei vor fi mai bune
4. Cu cât dimensiunea condensatoarelor este mai mare cu atât proprietăţile
5. Formele micronice de aur coeziv pur oferă aceleaşi proprietăţi, obţinându-se
obturaţii foarte rezistente mecanic
6. Obturaţiile cu folii de aur coeziv sunt cele mai indicate
obturaţii slab rezistente mecanic
obţinerea unor restaurări coronare provizorii
9. Cu cât condensarea particulelor este mai riguroasă, atunci şi rezistenţa la
condensare este mai mare
10. Cu cât condensarea particulelor este mai mică, atunci şi rezistenţa la
24/111
51. Privitor la observațiile biomecanice ale aurului coeziv, nu este adevărat că :
1. Cu cât dimensiunea condensatoarelor este mai mică cu atât proprietăţile

2. Cu cât condensarea particulelor este mai riguroasă, atunci şi rezistenţa la
obturaţii foarte rezistente mecanic
4. Cu cât condensarea particulelor este mai mică, atunci şi rezistenţa la
obturaţii slab rezistente mecanic
6. Obturaţiile cu folii de aur coeziv sunt cele mai indicate
7. Cu cât dimensiunea condensatoarelor este mai mare cu atât proprietăţile
obţinerea unor restaurări coronare de durată
9. Obturaţiile cu folii de aur coeziv - nu se indică
obţinerea unor restaurări coronare provizorii
52. Referitor la cimentul silicat, este adevărat că :
1. Este un material clasic de origine minerală, utilizat pentru obturaţiile coronare

fizionomice
2. Este un material nefizionomic de obturații coronare
3. Se indică în obturarea cavităţilor de clasa IV-a, pe feţele orale ale dinţilor
frontali
4. Se prezintă în varianta clasică : sistem bicomponent capsulat
5. Este un material modern de origine minerală, utilizat pentru obturaţiile
coronare fizionomice
6. Se indică în obturarea cavităţilor de clasa II-a pe dinţii frontali
7. Se prezintă în varianta clasică: sistem bicomponent nedozat, pulbere-lichid
8. Se indică în obturarea cavităţilor de clasa V-a pe dinţii frontali şi laterali
9. Este un material fizionomic de obturații coronare
10. Se prezintă în varianta modernă: sistem bicomponent capsulat
25/111
53. Referitor la dozarea cimentului silicat, este adevărat că :
1. Dozarea pulberii se realizează cu ajutorul unui flacon prevăzut cu picurător

2. Raportul ideal în cazul dozarii extemporanee este de 2,6 g pulbere / 1,4 ml
lichid
3. Dozarea industrială se realizează în cazul sistemului bicomponent nedozat
4. În urma dozarii industriale cantitățile necesare de pulbere și lichid sunt
introduse în capsule din material plastic
5. Dozarea extemporanee se realizează în cazul sistemului bicomponent
nedozat
6. Dozarea extemporanee se realizează în laboratoarele producătoare
7. Dozarea industrială se realizează în laboratoarele producătoare, cu ajutorul
balanţelor analitice farmaceutice
8. Dozarea extemporanee : cantităţile dozate se aplică pe plăcuţa de sticlă
sterilă, una peste cealaltă
9. Raportul ideal în cazul dozării extemporanee este de 1,6 g pulbere / 0,4 ml
lichid
10. Dozarea poate fi de 2 feluri : extemporanee și industrială
54. Privitor la prepararea cimentului silicat, este adevărat că :
1. Momentul optim pentru prelevare este atunci când suprafaţa amestecului şi-a
obținut luciul
2. Se înglobează progresiv lichidul în pulbere
3. Timpul de preparare pentru metoda clasică este de 1 minut
4. Prepararea poate fi de 2 feluri : clasică și modernă
5. Se obţine o pastă omogenă, de consistenţă chitoasă
6. Se aplică cantităţile dozate corespunzător pe suprafaţa rugoasă a plăcuţei de
sticlă, una peste cealaltă
7. Pasta obținută prezintă un grad de vâscozitate și elasticitate extrem de mari
pentru inserarea în cavitate
8. Metoda modernă presupune preparare mecanică cu ajutorul malaxoarelor
speciale
9. Metoda clasică presupune preparare manuală
10. Timpul de preparare pentru metoda modernă est de 10-20 secunde
26/111
55. Referitor la proprietățile cimentului silicat, este adevărat că :
1. Are toxicitate pulpară

2. Efect fizionomic inițial bun, dar în timp se colorează
3. Duritate mai mare decât cea a dentinei
4. Are proprietăți carioprofilactice
5. Rezistența la compresiune mai slabă decât a altor cimenturi clasice
6. Conductivitate termică ridicată
7. Nu aderă chimic la smalț sau dentină
8. În timpul prizei apar modificări dimensionale de tipul dilatației
9. Coeficient mare de dilatare termică
10. La pacienţii respiratori oral suprafaţa obturaţiei devine opacă
56. Privitor la cimentul silicat, este adevărat că :
1. Este indicat pentru obturarea cavităţilor de clasa IV-a pe dinţii frontali

2. Pulberea cimentului silicat poate prezenta 15-30 nuanţe
3. Este indicat pentru obturarea cavităţilor de clasa I-a, pe feţele orale ale dinţilor
frontali, în foramen caecum
4. Face parte din categoria materialelor clasice de origine minerală, utilizate
pentru obturaţiile coronare fizionomice
5. Este indicat pentru obturarea cavităţilor de clasa V-a pe dinţii frontali și laterali
6. Este indicat pentru obturarea cavităţilor de clasa III-a pe dinţii laterali
7. Este indicat pentru obturarea cavităţilor de clasa III-a pe dinţii frontali
8. Face parte din categoria materialelor clasice de origine minerală, utilizate
pentru obturaţiile radiculare fizionomice
9. Pulberea cimentului silicat poate prezenta 15-18 nuanţe
10. Este indicat pentru obturarea cavităţilor de clasa I-a, pe feţele vestibulare ale
dinţilor frontali, în cingulum
57. Printre materialele restaurativ- coronare, este adevărat că se găsesc:
1. Cimenturi ionomere de sticlă

2. Conurile de rășini sintetice
3. Compomerii
4. Cianoacrilații
5. Gutierele vililice
6. Rășini diacrilice compozite
7. Conurile de argint
8. Conurile de gutapercă
9. Cimenturi silicat
10. Cimenturi ionomere modificate cu răşini
27/111
58. Din categoria materialelor restaurativ- coronare, fac parte:
1. Gutierele vinilice
2. Pansamente odontale fotopolimerizabile
3. Membranele resorbabile
4. Cimenturi ionomere modificate cu răşini
5. Amalgamele dentare
6. Membranele neresorbabile
7. Aurul coeziv
8. Materialele de condiţionare a ţesuturilor
9. Cimenturi ionomere de sticlă
10. Cimenturile ionomere metalice
59. Referitor la materialele restaurativ- coronare, este adevărat că:
1. Amalgamele dentare sunt materiale restaurativ- coronare fizionomice

2. Aurul coeziv face parte din categoria materialelor restaurativ- coronare
fizionomice
3. Cimenturile ionomere modificate cu răşini fac parte din categoria materialelor
restaurativ- coronare fizionomice
4. Aurul coeziv face parte din categoria materialelor restaurativ- coronare
nefizionomice
5. Compomerii fac parte din categoria materialelor restaurativ- coronare
fizionomice
6. Amalgamele dentare sunt materiale restaurativ- coronare nefizionomice
7. Compomerii fac parte din categoria materialelor restaurativ- coronare
nefizionomice
8. Cimenturile silicat fac parte din categoria materialelor restaurativ- coronare
fizionomice
9. Cimenturile ionomere modificate cu răşini fac parte din categoria materialelor
restaurativ- coronare nefizionomice
10. Cimenturile silicat fac parte din categoria materialelor restaurativ- coronare
nefizionomice
28/111
60. Referitor la forma de prezentare a materialelor restaurativ- coronare, este adevărat
că:
1. În cazul amalgamelor dentare, forma clasică de prezentare este de sistem

bicomponent nedozat: pulbere - lichid (Hg)
2. Aurul coeziv este livrat în 2 forme de prezentare: aur amalgamat și capa de
aur
3. Aurul coeziv este livrat în 2 forme de prezentare: aur precipitat și folia de aur
4. În cazul amalgamelor dentare, forma modernă de prezentare este de sistem
bicomponent nedozat: pulbere - lichid (Hg)
5. În cazul cimenturilor silicat, varianta clasică de prezentare este de sistem
bicomponent nedozat, pulbere-lichid
6. În cazul cimenturilor silicat, varianta modernă de prezentare este de sistem
bicomponent capsulat
capsulat nedozat
8. În cazul cimenturilor silicat, varianta clasică de prezentare este de sistem
bicomponent capsulat
capsulat predozat
10. În cazul cimenturilor silicat, varianta modernă de prezentare este de sistem
bicomponent nedozat, pulbere-lichid
61. Referitor la compoziția chimică a răşinilor diacrilice compozite, este adevărat că:
1. Răşinile diacrilice compozite sunt formate dintr-o fază anorganică

(discontinuă)
2. Răşinile diacrilice compozite sunt formate dintr-o fază gazoasă (discontinuă)
3. Răşinile diacrilice compozite sunt formate dintr-o fază organică (continuă)
4. Faza organică conține monomeri de bază, monomeri de diluție, sistemul de
iniţiere și aditivi
5. Faza organică conține o masă de umplutură constând în particule fine,
micronice, divizate, dispersate în faza anorganică
6. Cel mai frecvent monomer de bază este TEGDMA (trietilen-glicol-dimetacrilat)
7. Monomerii de diluţie sunt compuşi mono, di-, tri-funcţionali cu vâscozitate
redusă (au rolul de a dilua vâscozitatea monomerilor de bază
8. Cel mai frecvent monomer de diluție este Bis-GMA (Bis fenol-A-glicidil-
dimetacrilat)
9. Răşinile diacrilice compozite sunt formate dintr-o fază minerală (continuă)
10. Cel mai frecvent monomer de bază este Bis-GMA (Bis fenol-A-glicidil-
dimetacrilat)
29/111
62. În cazul răşinilor diacrilice compozite, este adevărat că:
1. În funcţie de dimensiunea particulelor, răşinile compozite se clasifică în

compozite cu micro-umplutură
compozite cu macro-umplutură
3. În funcţie de dimensiunea monomerilor, răşinile compozite se clasifică în
compozite cu medium-umplutură
compozite cu nano-umplutură (de ultimă generaţie)
compozite cu nano-umplutură (de ultimă generaţie)
compozite cu medium-umplutură
compozite cu macro-umplutură
compozite cu micro-umplutură
9. Sistemele monocomponente sunt autopolimerizabile
10. Sistemele monocomponente sunt fotopolimerizabile
63. Referitor la caracteristicile individuale ale răşinilor diacrilice compozite - sisteme

bicomponente, este adevărat că:
1. Pentru sistemul pastă/lichid, în cazul pastelor mai chitoase, pot sedimenta; se

impune agitarea cutiei înainte de utilizare pentru omogenizarea pastei
2. Sistemul pastă/lichid, cel mai frecvent se prezintă sub formă încapsulată
3. Pentru sistemul pastă/pastă, în cazul pastelor mai fluide, particulele de
umplutură pot sedimenta; se impune agitarea flaconului înainte de utilizare
pentru omogenizarea pastei
4. Sistemul pulbere/lichid, cel mai frecvent se prezintă sub formă încapsulată
5. Pentru sistemul pulbere/lichid, pulberea este constituită din faza anorganică şi
iniţiator
6. Pentru sistemul pastă/pastă se amestecă lungimi egale din cele două paste
timp de 2-2,5 minute
7. Pentru sistemul pastă/lichid se respectă întocmai raportul indicat de
producător
8. Pentru sistemul pastă/pastă se amestecă cantităţi egale din cele două paste,
timp de 20-30 secunde
9. Pentru sistemul pastă/lichid nu trebuie să se respecte raportul indicat de
producător
10. Pentru sistemul pulbere/lichid, pulberea este constituită din faza organică şi
aditivi
30/111
64. Privitor la caracteristicile individuale ale răşinilor diacrilice compozite - sisteme
bicomponente, este adevărat că:
1. Pentru sistemul pastă/pastă o eroare de 30% în aprecierea cantităţilor de

pastă nu influenţează decisiv proprietăţile materialului polimerizat
2. Pentru sistemul pastă/lichid, dificultatea de a îngloba în totalitate lichidul
(acceleratorul) în pasta vâscoasă, prelungeşte timpul de polimerizare
3. Pentru sistemul pulbere/lichid, pulberea este constituită din faza organică şi
aditivi
4. Pentru sistemul pulbere/lichid, pulberea este constituită din faza anorganică şi
iniţiator
5. Pentru sistemul pastă/pastă se amestecă cantităţi egale din cele două paste,
timp de 20-30 secunde
6. Pentru sistemul pulbere/lichid, lichidul este format din polimerii de diluție
7. Pentru sistemul pulbere/lichid, lichidul este format din monomeri de bază şi de
diluţie
8. Pentru sistemul pastă/pastă, dificultatea de a îngloba în totalitate pasta
catalizator în pasta bază, micșorează timpul de polimerizare
9. Pentru sistemul pastă/pastă se amestecă lungimi egale din cele două paste,
timp de 2-2,5 minute
10. Pentru sistemul pulbere/lichid o eroare de 30% în aprecierea cantităţilor de
lihid nu influenţează decisiv proprietăţile materialului polimerizat
65. În cazul caracteristicilor răşinilor diacrilice compozite - sisteme bicomponente, este

adevărat că:
1. Timp limitat de lucru

2. Pentru sistemul pastă/pastă, dificultatea de a îngloba în totalitate pasta
catalizator în pasta bază, micșorează timpul de polimerizare
3. Timp nelimitat de lucru
4. Pentru sistemul pulbere/lichid, lichidul este format din polimerii de diluție
5. Posibilitatea înglobării aerului
6. Amestecul se realizează în vid
7. Se utilizează spatule din oţel inoxidabil
8. A se evita contaminarea componentelor între ele
9. Pentru sistemul pastă/lichid se respectă întocmai raportul indicat de
producător
10. Nu se utilizează spatule din oţel inoxidabil deoarece metalele din compoziţia
acestuia alterează cromatica
31/111
66. În cazul răşinilor diacrilice compozite - sisteme monocomponente, este adevărat că:
1. Posibilitatea controlului calitativ în timpul utilizării reprezintă un dezavantaj al

sistemelor monocomponente faţă de cele bicomponente
2. Posibilitatea controlului cantitativ în timpul utilizării reprezintă un avantaj al
3. Sistemele monocomponente au apărut ca urmare a aplicării practice a
sistemului de iniţiere chimică
4. Se prezintă sub formă de pulbere (răşini diacrilice compozite) sau lichid (răşini
diacrilice neşarjate)
5. Timpul de lucru nelimitat reprezintă un avantaj al sistemelor monocomponente
faţă de cele bicomponente
6. Omogenitatea structurală a compozitului reprezintă un avantaj al sistemelor
monocomponente faţă de cele bicomponente
7. Timpul de lucru limitat reprezintă un avantaj al sistemelor monocomponente
8. Sistemele monocomponente au apărut ca urmare a aplicării practice a
sistemului de iniţiere foto
9. Se prezintă sub formă de pastă (răşini diacrilice compozite) sau lichid (răşini
10. Omogenitatea structurală a compozitului reprezintă un dezavantaj al
32/111
67. În cazul răşinilor diacrilice compozite - sisteme monocomponente, este adevărat că
regăsim:
1. Lichidele sunt introduse în flacoane din sticlă prevăzută cu pipetă care permite
depunerea lichidului direct în cavitatea orală
2. Obţinerea unei suprafeţe netede încă din timpul fotopolimerizării (utilizând
matrice), eliminându-se problemele ridicate de finisarea reconstituirilor din
compozit reprezintă un dezavantaj al sistemelor monocomponente faţă de
cele bicomponente
3. Obţinerea unei suprafeţe netede încă din timpul fotopolimerizării (utilizând
matrice), eliminându-se problemele ridicate de finisarea reconstituirilor din
compozit reprezintă un avantaj al sistemelor monocomponente faţă de cele
bicomponente
4. Pastele pot fi ambalate în seringi, cutii, capsule predozate (utilizate împreună
cu un dispozitiv tip pistol)
5. Timpul de lucru limitat reprezintă un avantaj al sistemelor monocomponente
6. Timpul de lucru nelimitat reprezintă un avantaj al sistemelor monocomponente
7. Lichidele sunt introduse în flacoane din material plastic la care se adaptează o
canulă care permite depunerea lichidului direct în cavitate
8. Se prezintă sub formă de pastă (răşini diacrilice compozite) sau lichid (răşini
9. Se prezintă sub formă de pulbere (răşini diacrilice compozite) sau lichid (răşini
10. Pulberile pot fi ambalate în flacoane, cutii, capsule predozate (utilizate
împreună cu un dispozitiv tip pistol)
68. În cazul tehnicii de lucru cu răşini diacrilice compozite, este adevărat că:
1. Smalţul se gravează cu acid fosforic 37-50%

2. Se aplică agenţii de legătură amelari
3. Se aplică răşina şi se polimerizează
4. Smalţul se gravează cu acid lactic 37-50%
5. Se aplică rășina și se monitorizează pacientul
6. Zona gravată se spală cu jet de apă timp de 20 s fară a fi necesară uscarea
7. Alegerea tipului de răşină diacrilică în funcţie de cerințele pacientului
8. Alegerea tipului de răşină diacrilică în funcţie de scopul de utilizare
9. Nu este necesară aplicarea agenţiilor de legătură amelari
10. Zona gravată se spală cu jet de apă timp de 20 s după care se usucă 20 s
33/111
69. În cazul proprietăţilor răşinilor diacrilice compozite (RDC), este adevărat că:
1. Compozitele cu microumplutură au cea mai crescută absorbţie de apă

2. Abrazia compozitelor s-a demonstrat a fi o pierdere orizontală, omogenă de
substanţă, neimportantă
3. Rezistenţa la compresiune a RDC este mult mai mare decât cea la tracţiune
4. Coeficientul de dilatare termică scade cu creşterea conţinutului în umplutură
anorganică al răşinii
5. Compozitele cu macroumplutură au cea mai crescută absorbţie de apă
6. Compozitele aplicate în zone cu stress ridicat trebuie să prezinte un modul de
elasticitate ridicat
7. Compozitele aplicate în zone cu stress ridicat trebuie să prezinte un modul de
elasticitate scăzut
8. Coeficientul de expansiune crește cu creşterea conţinutului în umplutură
organică al răşinii
9. Abrazia compozitelor s-a demonstrat a fi o pierdere verticală importantă,
neomogenă de substanţă
10. Rezistenţa la compresiune a RDC este mult mai mică decât cea la tracţiune
70. Referitor la proprietăţile răşinilor diacrilice compozite (RDC), este adevărat că:
1. Absorbţia de apă creşte cu conţinutul în fază organică

2. Contracţia de polimerizare duce la apariţia unor tensiuni care favorizează
adeziunea mecanică a compozitului la ţesuturile dure dentare
3. Compozitele fotopolimerizabile au o creştere continuă a vâscozităţii din
momentul aplicării în cavitate
4. Răşinile diacrilice nu aderă chimic la smalţ şi dentină
5. Răşinile diacrilice aderă chimic la smalţ şi dentină
6. Absorbţia de apă scade cu conţinutul în fază organică
7. Contracţia de polimerizare duce la apariţia unor tensiuni care acţionează
distructiv asupra adeziunii mecanice a compozitului la ţesuturile dure dentare
8. Compozitele autopolimerizabile au o creştere continuă a vâscozităţii din
momentul amestecării celor două componente
9. Cele mai vâscoase şi, în acelaşi timp, cele mai dificil de manipulat sunt
compozitele de zona frontală
10. Cele mai vâscoase şi, în acelaşi timp, cele mai dificil de manipulat sunt
compozitele de zona posterioară
34/111
71. Privitor la proprietăţile răşinilor diacrilice compozite (RDC), este adevărat că:
1. Răşinile diacrilice sunt materiale biocompatibile

2. Efect anticariogen
3. Acumularea de placă bacteriană ridică probleme la restaurările din răşini
diacrilice cu suprafaţă lucioasă
4. Iritaţia pulpară produsă de monomeri este mai mare decât cea indusă de
cimenturile silicat şi răşinile acrilice
5. Au fost elaborate răşini diacrilice neşarjate şi compozite capabile să elibereze
ioni de iod pe o perioadă mai lungă de timp
ioni de fluor pe o perioadă mai lungă de timp
7. Iritaţia pulpară produsă de monomeri este mai mică decât cea indusă de
cimenturile ionomere de sticlă şi masele ceramice
8. Efect carcinogen
9. Răşinile diacrilice nu sunt materiale biocompatibile
diacrilice cu suprafaţă rugoasă
72. În cazul proprietăţilor răşinilor diacrilice compozite (RDC), nu este adevărat că:
1. Iritaţia pulpară produsă de monomeri este mai mică decât cea indusă de
cimenturile ionomere de sticlă şi masele ceramice
2. Iritaţia pulpară produsă de monomeri este mai mare decât cea indusă de
cimenturile silicat şi răşinile acrilice
3. Răşinile diacrilice nu sunt materiale biocompatibile
ioni de fluor pe o perioadă mai lungă de timp
diacrilice cu suprafaţă lucioasă
6. Efect anticariogen
ioni de iod pe o perioadă mai lungă de timp
8. Răşinile diacrilice sunt materiale biocompatibile
diacrilice cu suprafaţă rugoasă
10. Efect carcinogen
35/111
73. În cazul răşinilor diacrilice compozite, este adevărat că:
1. Sunt indicate pentru tratamentul hipoplaziilor şi displaziilor dentare

2. Sunt indicate pentru fixarea faţetelor de ceramică, compozit, bracket-urilor
3. Sunt indicate pentru tehnici abrazive
4. Sunt indicate pentru obturarea cavităţilor de clasa I, II, IV, VI, VII
5. Sunt indicate pentru obturarea cavităţilor de clasa I, II,III, IV, V
6. Sunt indicate pentru obturaţii de bază
7. Sunt indicate pentru protezarea fixă provizorie
8. Sunt indicate pentru tehnici adezive
9. Sunt indicate pentru fixarea provizorie a faţetelor de ceramică
10. Sunt indicate pentru fixarea provizorie a faţetelor acrilice
74. Referitor la răşinile diacrilice compozite, nu este adevărat că:
1. Sunt indicate pentru fixarea faţetelor de ceramică, compozit, bracket-urilor

2. Sunt indicate pentru protezarea fixă provizorie
5. Sunt indicate pentru fixarea provizorie a faţetelor metalice
7. Sunt indicate pentru fixarea provizorie a faţetelor din cianoacrilați
8. Sunt indicate pentru obturarea cavităţilor de clasa I, II, IV, VII, VIII
75. În cazul indicațiilor răşinilor diacrilice compozite, este adevărat că regăsim:
1. Fixarea protezelor mobile

2. Desigilări de şanţuri şi fosete
3. Obturaţii retrograde post rezecţii apicale
4. Fixarea provizorie a faţetelor semifizionomice
5. Tehnici abrazive
6. Protezarea fixă provizorie
7. Tehnici adezive
8. Fixarea faţetelor de ceramică, compozit, bracket-urilor
9. Sigilări de şanţuri şi fosete
10. Reconstituire de bonturi
36/111
76. Referitor la indicațiile răşinilor diacrilice compozite, nu este adevărat că regăsim:
1. Fixarea provizorie a faţetelor semifizionomice

2. Tehnici adezive
3. Fixarea protezelor mobile
4. Sigilări de şanţuri şi fosete
5. Tehnici abrazive
6. Protezarea fixă provizorie
7. Fixarea faţetelor de ceramică, compozit, bracket-urilor
8. Reconstituire de bonturi
9. Desigilări de şanţuri şi fosete
10. Obturaţii retrograde post rezecţii apicale
77. Referitor la indicațiile răşinilor diacrilice compozite, este adevărat că:
1. Sunt indicate pentru reconstituiri de bonturi

2. Sunt indicate pentru obturaţii retrograde post rezecţii apicale
3. Sunt indicate pentru sigilări de şanţuri şi fosete
6. Sunt indicate pentru desigilări de şanţuri şi fosete
8. Sunt indicate pentru obturaţii de bază ale șeilor
10. Sunt indicate pentru fixarea provizorie a lucrărilor protetice mobile
78. Privitor la răşinile diacrilice compozite, nu este adevărat că:

3. Sunt indicate pentru sigilări de şanţuri şi fosete
4. Sunt indicate pentru desigilări de şanţuri şi fosete vestibulare
5. Sunt indicate pentru obturaţii de bază în chirurgia parodontală
8. Sunt indicate pentru fixarea pasageră a protezelor ceramice
37/111
79. Referitor la cimenturile ionomere de sticlă (CIS), este adevărat că:
1. Se prezintă sub formă de sistem anhidru

2. TIP II: cimenturi pentru restaurări coronare (restaurative cements)
3. Se prezintă sub formă de sistem hidroponic
4. Se prezintă sub formă de sistem bicomponent pulbere-lichid
5. TIP I: cimenturi pentru restaurări coronare (restaurative cements)
6. TIP I: chituri adezive (luting cement)
7. TIP III: chituri abrazive (luting cement)
8. Se prezintă sub formă de sistem monocomponent: lichid
9. TIP III: cimenturi pentru obturaţii de bază (lining cements)
10. TIP II: cimenturi pentru obturaţii de bază (lining cements)
80. În cazul cimenturilor ionomere de sticlă (CIS), nu este adevărat că:
1. Se prezintă sub formă de sistem monocomponent: lichid

2. TIP II: cimenturi pentru restaurări coronare (restaurative cements)
3. TIP I: cimenturi pentru restaurări coronare (restaurative cements)
4. Se prezintă sub formă de sistem hidroponic
5. TIP II: cimenturi pentru obturaţii de bază (lining cements)
6. TIP III: chituri abrazive (luting cement)
7. Se prezintă sub formă de sistem anhidru
8. TIP III: cimenturi pentru obturaţii de bază (lining cements)
9. TIP I: chituri adezive (luting cement)
10. Se prezintă sub formă de sistem bicomponent pulbere-lichid
81. Referitor la proprietățile cimenturilor ionomere de sticlă (CIS), este adevărat că:
1. Aderă mecanic de suprafeţele polare active: gips

2. Rezistenţă scăzută la atacul factorilor agreabili din mediul oral
3. Stabilitate dimensională bună
4. Eroziunea de lungă durată – nesemnificativă
5. Cariostatice datorită eliberării ionilor de F
6. Stabilitate dimensională scăzută
7. Cariostatice datorită eliberării ionilor de I
8. Eroziunea de scurtă durată – nesemnificativă
9. Aderă chimic de suprafeţele polare active: smalţ, dentină
10. Rezistenţă la atacul factorilor agresivi din mediul oral
38/111
82. Privitor la cimenturile ionomere de sticlă (CIS), este adevărat că:
1. Sunt indicate pentru obturaţii coronare- cavităţi de clasa a V-a, leziuni

cuneiforme
3. Sunt indicate pentru obturaţii coronare pe dinţi temporari
4. Sunt indicate pentru cimentarea adezivă a coroanelor şi punţilor dentare
5. Sunt indicate pentru cimentarea provizorie a coroanelor
7. Sunt indicate pentru fixarea provizorie a fațetelor ceramice
8. Sunt indicate pentru obturarea cavităţilor de clasa I, II, III, IV, VII
10. Sunt indicate pentru obturarea cavităţilor de clasa I (pe fețele orale ale dinților
frontali), III, V
83. În situația cimenturilor ionomere de sticlă (CIS), este adevărat că:
1. Sunt indicate pentru obturaţii coronare- cavităţi de clasa a V-a, leziuni

cuneiforme
2. Sunt indicate pentru sigilări profilactice (şanţuri şi fose)
3. Sunt indicate pentru obturarea cavităţilor de clasa I, II, III, IV, VIII
5. Sunt indicate pentru tehnici de colorare
6. Sunt indicate pentru tehnici de protezare
9. Sunt indicate pentru obturaţii radiculare
10. Sunt indicate pentru tehnici de colaj
84. Referitor la indicațiile cimenturilor ionomere de sticlă (CIS), este adevărat că:
1. Sunt indicate pentru tehnici de amprentare

2. Sunt indicate pentru sigilări profilactice (şanţuri şi fose)
3. Sunt indicate pentru cimentarea provizorie a coroanelor şi punţilor dentare
4. Sunt indicate pentru tehnici de colaj
7. Sunt indicate pentru tehnici de chirurgie ortognată
8. Sunt indicate pentru obturarea cavităţilor de clasa I, II, III, IV, VII
9. Sunt indicate pentru cimentarea adezivă a coroanelor şi punţilor dentare
10. Sunt indicate pentru obturaţii coronare pe dinţi temporari
39/111
85. În cazul cimenturile ionomere modificate cu răşini (CIMR) este adevărat că:
1. Prezintă estetică superioară cimenturilor ionomere de sticlă (CIS), dar

inferioară răşinilor diacrilice compozite (RDC)
2. Donator de ioni de F în cantităţi mai mici decât cimenturile ionomere de sticlă
(CIS)
3. Donator de ioni de Fl în cantităţi mai mari decât cimenturile ionomere de sticlă
(CIS)
4. Prezintă un grad de deshidratare mai mic decât al cimenturilor ionomere de
sticlă (CIS); nu necesită protecţie imediată
6. Prezintă estetică superioară răşinilor diacrilice compozite (RDC), dar
inferioară cimenturilor ionomere de sticlă (CIS)
7. Sunt indicate pentru cimentarea pasageră a coroanelor şi punţilor dentare
8. Sunt indicate pentru fixarea coroanelor şi punţilor (tip I)
9. Prezintă un grad de deshidratare mai mare decât al cimenturilor ionomere de
sticlă (CIS); necesită protecţie imediată
10. Sunt indicate pentru obturaţii coronare (tip II)
86. În cazul cimenturilor ionomere metalice (CIM), este adevărat că:
1. Proprietăţile mecanice sunt inferioare amalgamelor

2. Proprietăţile mecanice sunt superioare amalgamelor
3. Sunt indicate pentru obturaţii în dentaţia permanentă la nivelul zonei de ghidaj
5. Porozitate este redusă pe baza unei densităţi mai mari
6. Prelucrarea este mai dificilă decât în cazul cimenturilor ionomere de sticlă
(CIS) convenţionale
7. Sunt indicate pentru sigilări lărgite
8. Sunt indicate pentru obturaţii în dentaţia permanentă la nivelul zonei de sprijin
9. Porozitate este crescută pe baza unei densităţi mai mari
10. Prelucrarea este mai uşoară decât în cazul cimenturilor ionomere de sticlă
(CIS) convenţionale
40/111
87. Referitor la cimenturile ionomere metalice (CIM), este adevărat că:
1. Prezintă rezistenţă la abraziune, rupere şi duritatea inferioare faţă de

cimenturile ionomere de sticlă (CIS)
2. Sunt indicate pentru reconstituiri coronare în dentaţia temporară
4. Porozitate este redusă pe baza unei densităţi mai mari
6. Porozitate este crescută pe baza unei densităţi mai mari
7. Sunt indicate pentru sigilări lărgite
8. Prezintă rezistenţă la abraziune, rupere şi duritatea mai mari faţă de
cimenturile ionomere de sticlă (CIS)
10. Proprietăţile mecanice sunt superioare amalgamelor
88. În cazul compomerilor, este adevărat că:
1. Absorb apa datorită poliacizilor

2. Dilatarea termică are valori similare cu cele ale structurilor dentare
3. Eliberează cantităţi mai mici de fluor faţă de cimenturile ionomere de sticlă
(CIS) şi CIS modificate cu răşini
4. Dilatarea termică are valori crescute față de cele ale structurilor dentare
5. Absorb apa datorită polimerului hidroxilic
6. Eliberează cantităţi mai mari de fluor faţă de cimenturile ionomere de sticlă
(CIS) şi CIS modificate cu răşini
7. Vâscozitatea este mai mare decât a răşinilor compozite
8. Vâscozitatea este mai mică decât a răşinilor compozite
9. Au o manevrabilitate facilă
10. Au o manevrabilitate dificilă
89. Referitor la indicațiile compomerilor, este adevărat că:
1. Sunt indicați pentru restaurări tip sandwich la cavităţile de clasa a II-a

2. Sunt indicați pentru cimentarea provizorie, pasageră a coroanelor şi punţilor
dentare
3. Sunt indicați pentru obturaţii retrograde post rezecţii apicale
4. Sunt indicați pentru tehnici de protezare
5. Sunt indicați pentru restaurarea dinţilor temporari
6. Sunt indicați pentru refacerea temporară a dinţilor fracturaţi
7. Sunt indicați pentru obturarea cavităţilor radiculare de clasa I, II, III, IV, V
8. Sunt indicați pentru tehnici de amprentare
9. Sunt indicați în cazul leziunilor cervicale cariogene sau necariogene
(abraziuni, eroziuni)
10. Sunt indicați în cazul proceselor carioase radiculare
41/111
90. Privitor la indicațiile compomerilor, este adevărat că:
1. Sunt indicați pentru refaceri de bonturi

2. Sunt indicați în cazul proceselor carioase radiculare
3. Sunt indicați pentru restaurări tip sandwich la cavităţile de clasa a II-a
4. Sunt indicați pentru cimentarea provizorie lucrărilor protetice mobile
5. Sunt indicați pentru restaurarea dinţilor temporari
6. Sunt indicați pentru tehnici de protezare pe implant
7. Sunt indicați pentru obturaţii retrograde post rezecţii radiculare
8. Sunt indicați pentru obturarea protezelor de clasa I, II, III, IV, V
9. Sunt indicați pentru refacerea temporară a dinţilor fracturaţi
10. Sunt indicați pentru tehnici de îndiguire și cofrare
91. Referitor la obturația radiculară, este adevărat că :
1. Are ca scop blocarea germenilor microbieni în canaliculele dentinare

2. Are ca scop împiedicarea infectării parodonţiului marginal
3. Are ca scop asigurarea vindecării bontului apical, închiderii apexului şi
cicatrizării osteitelor periapicale
4. Are ca scop blocarea germenilor microbieni în afara canaliculelor dentinare
5. Are ca scop asigurarea vindecării bontului protetic
6. Are ca scop împiedicarea infectării parodonţiului apical
7. Reprezintă faza inițială a tratamentului endodontic
8. Are ca scop închiderea ermetică a canalelor radiculare pe toată lungimea şi
lăţimea lor, până la apex
9. Reprezintă faza finală a tratamentului endodontic
10. Are ca scop închiderea ermetică a canalelor radiculare pe toată lungimea şi
lăţimea lor,până la nivel coronar
92. Referitor la calitățile materialelor de obturație radiculară, este adevărat că :
1. Trebuie sa fie radio-transparent

2. Trebuie să posede calităţi antiseptice limitate
3. Trebuie să se prepare simplu
4. Trebuie să închidă canalul radicular
5. Trebuie să aibă o culoare diferită de a dentinei
6. Trebuie să fie radio-opac
7. Trebuie să aibă un timp de priză rapid
8. Trebuie să coloreze dintele și dentina
9. Trebuie să fie hidrofil pentru ţesuturile periapicale
10. Trebuie să se poată dezobtura uşor
42/111
93. Privitor la calitățile materialelor de obturație radiculară, este adevărat că :
1. Trebuie să nu provoace răspuns imunologic, să nu fi mutagen/carcinogen

2. Trebuie să fie histofil pentru ţesuturile periapicale şi bacteriostatic
3. Trebuie să nu se poată dezobtura
4. Trebuie să se prepare greu
5. Trebuie să aibă o culoare asemănătoare cu cea a dentinei
6. Trebuie să se poată steriliza şi menţine steril
7. Trebuie să posede calităţi antiseptice de durată
8. Trebuie să nu coloreze dintele
9. Trebuie să se resoarbă în canal
10. Trebuie să nu închidă etanș canalul radicular
94. Dintre calitățile pe care trebuie să le posede materialul de obturație radiculară

pentru a închide canalul radicular, regăsim :
1. Să sufere variații dimensionale în timp

2. Să fie solid
3. Să se resoarbă în canal
4. Să se dizolve în salivă
5. Să nu se resoarbă în canal
6. Să nu se dizolve în salivă
7. Să nu se dizolve în secreţii
8. Să fie fluid ( pentru a pătrunde în toate anfractuozităţile canalului)
9. Să nu sufere variaţii dimensionale în timp
10. Să se dizolve în secreții
95. Din categoria materialelor de obturație radiculară - paste neresorbabile, fac parte :
1. Ciment fosfat de zinc

2. Conuri din răşini sintetice
3. Materiale din grupa bachelitelor
4. Paste cu acţiune biologică
5. Materiale derivate din gutapercă
6. Materiale pe bază de răşini epoxidice
7. Materiale pe bază de zinc oxid eugenol
8. Conuri de gutapercă
9. Paste cu acţiune antiseptică îndelungată
10. Conuri de argint
43/111
96. Din categoria materialelor de obturație radiculară - paste care rămân moi în canal,
fac parte :
1. AH26, Araldit, Epon, Pinox, Diaket

2. Pasta iodoformată Walkhoff
3. Pasta Rockle’s
4. Eugenat de zinc iodoformat
5. Pasta Robin, N2, Riebler, Foredent, Spaad, Sani
6. Pasta Asphalin I şi II
7. Paste cu hidroxid de calciu
8. Pastele cu antibiotice
9. Endomethasone
10. Ciment fosfat de zinc iodoformat
97. Din categoria materialelor de obturație radiculară - paste care se întăresc în canal,
fac parte :
1. Conuri de fildeş
2. Ledermix
3. Eugenat de zinc iodoformat
4. Pasta Asphalin I şi II
5. Conuri de gutapercă
6. Ciment fosfat de zinc iodoformat
7. Triopasta Gysi
8. AH26, Araldit, Epon, Pinox, Diaket
9. Radiocalex 3
10. Conuri de argint
98. Materialele de obturație radiculară se clasifică, după substanța de bază pe care o

conțin, astfel:
1. Paste pe bază de caolin

2. Preparate pe bază de eugenat
3. Paste pe bază de răşini epoxidice
4. Paste pe bază de cianoacrilat
5. Preparate pe bază de azbest
6. Preparate pe bază de eugenol şi corticosteroizi
7. Preparate care conţin antibiotice
8. Preparate pe bază de ciment silicat
9. Preparate care conţin paraformaldehidă
10. Preparate pe bază de ciment glassionomer
44/111
99. Referitor la pasta iodoformată Walkhoff este adevărat că :
1. Combate secreţia persistentă în canal 15-20 zile

2. Este o pasta cu acțiune biologică
3. Se utilizează pentru tratamentul cariei simple superficiale
4. Pasta reprezintă o combinație de antibiotice cu spectru bacterian foarte larg și
corticosteroizi (cu efect anti-inflamator)
5. Se utilizează pentru obturaţii radiculare la dinţi temporari
6. Este bine tolerată de ţesuturile periapicale în caz de depăşire a apexului
7. Se utilizează pentru tratamentul cariei simple profunde
8. Este o pastă neresorbabilă
9. Are în compoziție: soluţie Walkhoff (monoclorfenol, camfor, mentol) + oxid de
zinc + iod
10. Are o apreciabilă putere antiseptică
100. Despre pasta Rockle's, este adevărat că :
1. Conţinutul mare de formaldehidă îi conferă acţiune bactericidă

2. Combate secreţia persistentă în canal 20-30 zile
3. Este bine tolerată de ţesuturile parodontale în caz de depăşire a apexului
4. Este indicată în mumifierea pulpei în extirparea devitală şi amputaţia devitală
5. Este indicată în sterilizarea canalului în parodontita apicală cronică
6. Se utilizează pentru tratamentul cariei dentare
7. Are o apreciabilă putere hemostatică
8. Se utilizează pentru obturaţii coronare la dinţi temporari
9. Este indicată în sterilizarea canalului în gangrena simplă
10. Are în compoziția sa formaldehidă, fenol, dexametazonă, excipienţi
101. Despre pastele cu acțiune biologică (din categoria materialelor de obturație

radiculară), este adevărat că :
1. Se menţin sub pansament ocluziv 24-72 ore

2. Indicaţia majoră: extirparea vitală, pasta pe bază de hidroxid de calciu
contribuind la cicatrizarea bontului pulpar apical
3. Sufera fenomenul de dilatație în timp
4. Pastele trebuie să aibă un pH foarte scăzut (3-4)
5. Sunt paste pe bază de hidroxid de calciu
6. Se introduc la nivel coronar cu acul Kerr
7. Au contracţie mică de priză
8. Pastele trebuie să aibă un pH foarte crescut (10-12)
9. Au contracţie mare de priză
10. Se folosesc pentru obturaţii provizorii ale canalelor
45/111
102. Referitor la pastele cu acțiune biologică (din categoria materialelor de obturație
radiculară), este adevărat că:
1. Observaţiile clinice au demonstrat închiderea deficitară a apexului sau

vindecarea leziunilor coronare
2. Observaţiile clinice au demonstrat închiderea bună a apexului sau vindecarea
leziunilor parodontale apicale
3. Se obturează treimea apicală a canalului cu pastă pe bază de hidroxid de
calciu, celelalte 2 treimi obturându-se cu paste care se întăresc pe canal
4. Datorită capacităţii de inhibare a cicatrizării prin neodentinogeneză ele se
folosesc în obturaţia mixtă de canal gen pastă-con de gutapercă
5. Se obturează treimea coronară a canalului cu pastă pe bază de hidroxid de
calciu, celelalte 2 treimi obturându-se cu paste care se resorb pe canal
6. Se introduc în canal cu acul Lentulo
7. Este indicată în mumifierea pulpei în extirparea devitală şi amputaţia devitală
8. Conţinutul mare de formaldehidă îi conferă acţiune bactericidă
9. Se menţin sub pansament ocluziv 5-10 zile
10. Datorită capacităţii de stimulare a cicatrizării prin neodentinogeneză ele se
folosesc în obturaţia mixtă de canal gen pastă-pastă
103. Din categoria materialelor de obturație radiculară pe bază de zinc oxid eugenol, fac
parte :
1. Diaket
2. Eucaperca
3. Pasta Lentulo
4. Calcipast
5. Ah26
6. Pasta Riebler
7. Pasta Robin
8. Eugenat de zinc + 10 % iodoform
9. Formula Rickert
10. Endomethasone
46/111
104. Despre materialul pentru obturație radiculară, ENDOMETHASONE (Septodont),
este adevărat că :
1. Efectul antiinflamator și antiseptic se menține câteva ore de la aplicarea în

canal
2. Se prezintă în sistem bicomponent : pulbere – lichid
3. Se mixează pulberea de Endomethasonă cu lichidul în proporție de 5:1
4. Este resorbabil la nivelul canalului radicular
5. Este neresorbabil la nivelul canalului radicular
6. Se prezintă în sistem bicomponent : pastă – pastă
7. Timp de mixare: 60 secunde
8. Se adaugă 10 % iodoform pentru obţinerea unei paste smântânoase
9. Este un material de obturație radiculară antiseptic, neiritant, radioopac
10. Se mixează pulberea de Endomethasonă cu lichidul în proporție de 7:1, timp
de 40 secunde
105. Referitor la cimentul fosfat de zinc ca material pentru obturație radiculară, este
adevărat că :
1. Este indicat pentru obturaţia canalelor în timpul rezecţiei apicale

2. Materialul se obţine din amestecul pulberii şi lichidului de ciment fosfat de zinc
la care se adaugă 10 % iodoform
3. Nu este obligatoriu să se asocieze cu un con de gutapercă
4. Este foarte ușor de dezobturat din canal
5. Se prepară extemporaneu prin dizolvarea pulberii de ciment fosfat în
cloroform
6. Este indicat pentru obturaţii radiculare la dinţi monoradiculari
7. Este bine tolerat de ţesuturile periapicale în caz de depăşire a apexului
8. Rezultă din condensarea aldehidei formice cu fenolii
9. Asigură o închidere perfect etanşă a canalului radicular datorită aderenţei
intime de pereţii dentinari cât şi contracţiei mici de priză
10. Are un timp de priză mai mare (30-50min)
47/111
106. Referitor la dezavantajele cimentului fosfat de zinc ca material pentru obturație
radiculară, este adevărat că:
1. Este indicat pentru obturaţiile radiculare la dinţii pluriradiculari

2. Are un timp de priză mai mare (30-50min)
3. Este foarte greu de dezobturat din canal datorită durităţii şi lipsei unui solvent
specific
4. Este antiseptic – nu trebuie să i se adauge iodoform
5. Este foarte ușor de dezobturat din canal
6. Este contraindicat pentru obturaţiile radiculare la dinţii pluriradiculari
7. Nu este radio-opac – trebuie să i se adauge iodoform
8. Timp de priză mai mic (3-5 minute)
9. Este radio-opac - nu trebuie să i se adauge iodoform
10. Nu este antiseptic – trebuie să i se adauge iodoform
107. Despre materialele pentru obturație radiculară, derivate din gutapercă, este
adevărat că:
1. Sunt obţinute din solubilizarea gutapercii în solvenţi anorganici

2. Eucaperca se prepară extemporaneu prin dizolvarea în cloroform a gutapercii
3. Cloroperca se obţine din solubilizarea gutapercii în ulei de eucalipt
4. În funcţie de solvent, există 2 tipuri de materiale: Cloroperca si Eucaperca
5. Sunt obţinute din solubilizarea gutapercii în solvenţi organici
6. Cloroperca se prepară extemporaneu prin dizolvarea în cloroform a gutapercii;
se adaugă timol si iodoform (îi conferă proprietăţi bactericide şi de
radioopacitate)
7. Eucaperca are aceleaşi calităţi, defecte şi indicaţii ca şi cloroperca
8. Eucaperca se obţine din solubilizarea gutapercii în ulei de eucalipt
9. Eucaperca are calităţi, defecte şi indicaţii diferite de cloroperca
10. Cloroperca introdusă în canal se întăreşte însă suferă în timp o contracţie
nesemnificativă
48/111
108. Despre materialele pentru obturație radiculară, din grupa bachelitelor, este adevărat
că :
1. Ca avantaj: au proprietatea de a pătrunde pe o distanţă relativ mare în

interiorul canaliculelor dentinare (2-3 mm) pe care le sterilizează şi le
obturează
2. Din această categorie fac parte: Pasta Riebler, Foredent, Spad
3. Nu sunt iritante pentru ţesuturile periapicale în caz de depăşire a apexului
4. Rezultă din condensarea aldehidei formice cu cloroformul
5. Au contracţie mare de priză şi în timp
6. Ca dezavantaj: acţiune puternic antiinflamtorie datorită formaldehidei şi
cloroformului
7. Rezultă din condensarea aldehidei formice cu fenolii, în anumite condiţii de
mediu
8. Au contracţie mică de priză şi în timp
9. Nu colorează dinţii în roz
10. Ca avantaj: acţiune puternic bactericidă datorită formaldehidei şi rezorcinei
109. Despre materialul pentru obturație radiculară, pe bază de rășini epoxidice - AH26,
este adevărat că :
1. Are contracţie de priză în timp

2. Se poate dezobtura usor
3. Aderă perfect de dentină şi nu are contracţie de priză în timp
4. Neresorbabil din canal
5. Respectarea proporţiei de preparare este ușor de realizat
6. Este resorbabil in canal
7. Materialul se obţine din amestecul pulberii cu lichidul pe o plăcuţă de sticlă, în
raportul de 1 parte pulbere şi 2,5 părţi lichid
8. Este impenetrabil pentru salivă, secreţii şi germenii microbieni
9. Asigură o închidere etanşă a canalelor radiculare, superioară tuturor celorlalte
tipuri de materiale
10. Este bine tolerat de ţesuturile periapicale, neproducând reacţii dureroase
49/111
110. Despre materialul pentru obturație radiculară, pe bază de rășini epoxidice - DIAKET,
este adevărat că:
1. Prepararea constă în amestecul unei pulberi cu un lichid, în proporţie de 0,8

părţi pulbere la 1 parte lichid
2. Timpul de priză este de 1-2 ore
3. Se prezintă în sistem bicomponent pastă- pastă
4. Introducerea de pulbere în cantitate mică determină: scurtarea timpului de
priză la câteva minute
5. Introducerea de pulbere în cantitate mică determină: apariţia de bule de aer în
masa materialului
6. Introducerea de pulbere în cantitate mică determină: scăderea aderenţei de
pereţii dentinari şi deci a etanşeităţii
7. Timpul de priză este de 6-8 ore
8. Introducerea de pulbere în cantitate mare determină: apariţia de bule de aer în
masa materialului
9. Se prezintă în sistem bicomponent pulbere-lichid
10. Rezultă din condensarea ciclică complexă de policetone şi răşini epoxidice
111. Referitor la materialele solide de obturație radiculară, este adevărat că:
1. Exista 3 tipuri de conuri

2. Pot fi conuri de gutapercă
3. Pot fi conuri de răşini sintetice
4. Pot fi conuri de argint
5. Pot fi conuri de răşini diacrilice
6. Exista 2 tipuri de conuri de răşini sintetice
7. Sunt prezentate comercial sub formă de conuri necalibrate într-o gamă redusă
de dimensiuni
8. Sunt prezentate comercial sub formă de conuri calibrate într-o gamă largă de
dimensiuni, corespunzătoare instrumentarului folosit pentru lărgirea canalelor
radiculare
9. Exista 2 tipuri de conuri de gutapercă
10. Sunt prezentate comercial sub formă de conuri necalibrate într-o gamă extrem
de limitată de dimensiuni
50/111
112. Referitor la conurile de gutapercă, ca materiale de obturație radiculară, este
adevărat că :
1. Compoziţie: gutapercă, oxid de cupru, sulfat de bismut, ceară, oxizi nemetalici

2. Compoziţie: gutapercă, oxid de zinc, sulfat de bariu, ceară, oxizi metalici
3. Sunt indicate în obturaţii mixte de canal (pastă + con de gutapercă)
4. Sunt de culoare galbenă
5. Sunt aplicate în canal cu ajutorul acului Lentulo
6. Sunt indicate în obturaţii simple coronare
7. Sunt livrate într-o singură varianta dimensională
8. Sunt de culoare roz
9. Sunt livrate într-o varietate de tipodimensiuni
10. Sunt indicate pentru metode de condensare : verticală şi laterală
113. Referitor la avantajele conurilor de gutapercă, este adevărat că :
1. Sunt resorbabile
2. Sunt radio-opace
3. Sunt uşor de dezobturat
4. Sunt radiotransparente
5. Slăbesc etanşeitatea obturaţiilor
6. Sunt greu de dezobturat
7. Sunt neresorbabile
8. Sunt impenetrabile pentru salivă, secreţii, germeni microbieni
9. Se dizolvă în salivă, secreţii, germeni microbieni
10. Îmbunătăţesc etanşeitatea obturaţiilor
114. Referitor la conurile de argint, ca material de obturație radiculară, este adevărat că:
1. Au flexibilitate mică
2. Nu au efect antiseptic oligodinamic
3. Au efect antiseptic oligodinamic
4. Prezintă în compoziţie: argint 99,8%, cupru şi crom 0,2 %
5. Sunt greu de dezobturat
6. Sunt ușor de dezobturat
7. Nu necesită numeroase radiografii de control pentru verificarea corectitudinii
obturaţiei
8. Sunt indicate în cazul dinţilor cu rădăcini incomplet formate
9. Depăşirea apexului consituie o sursă permanentă de iritaţie
10. Au flexibilitate mare
51/111
115. Privitor la conurile de rășini sintetice, ca materiale de obturație radiculară, este
adevărat că :
1. Sunt impenetrabile pentru salivă

2. Sunt impenetrabile pentru germenii microbieni
3. Nu sunt radio-opace
4. Sunt impenetrabile pentru secreții
5. Prezintă în compoziţie: răşini epoxidice, formaldehidă și teflon
6. Prezintă în compoziţie: răşini epoxidice, răşini acrilice, nylon, poliesteri, teflon
7. Se solubilizează în contact cu unele componente ale materialelor de obturaţie
(eugenol, timol)
8. Se întăresc în contact cu unele componente ale materialelor de obturaţie
(eugenol, timol)
9. Favorizează penetrarea secreţiilor şi germenilor microbieni
10. Favorizează penetrarea salivei
116. În cazul portamprentelor, este adevărat că:
1. Sunt utilizate pentru inserarea şi dezinserarea amprentelor de pe cîmpul

protetic
2. Sunt definite ca suporturi rigide, deformabile, confecţionate din materiale
rezistente, în care se aplică materialul de fixare
3. După suprafaţa de contact cu câmpul protetic există portamprente metalice
4. După suprafaţa de contact cu câmpul protetic există portamprente unidentare
– amprentează un singur dinte (tip inele de cupru / aluminiu)
5. După suprafaţa de contact cu câmpul protetic există portamprente individuale
6. După suprafaţa de contact cu câmpul protetic există portamprente parţiale –
acoperă un segment de arcadă
7. Sunt utilizate pentru inserarea şi dezinserarea amprentelor de pe modelul din
gips
8. După suprafaţa de contact cu câmpul protetic există portamprente standard
individualizate
9. După suprafaţa de contact cu câmpul protetic există portamprente totale –
cuprind o arcadă (sunt utilizate în edentaţia totală)
10. Sunt definite ca suporturi rigide, nedeformabile, confecţionate din materiale
rezistente, în care se aplică materialul de amprentă
52/111
117. Referitor la clasificarea portamprentelor, este adevărat că:
1. După materialul de confecţionare există portamprente metalice: din amalgam

2. După materialul de confecţionare există portamprente nemetalice: din
poliesteri şi copoliesteri
3. După materialul de confecţionare există portamprente nemetalice: din răşini
compozite (SPECTRA TRAY, TRIAD TRAY)
acrilice simple auto- şi termo-polimerizabile
5. După materialul de confecţionare există portamprente metalice
ionomeri de sticlă
materiale termoizolante
8. După materialul de confecţionare există portamprente nemetalice: din mase
ceramice
materiale termoplastice (placă de bază)
epoxidice
118. Privitor la clasificarea portamprentelor, este adevărat că:

materiale termoizolante
2. După materialul de confecţionare există portamprente nemetalice: din mase
ceramice
compozite (SPECTRA TRAY, TRIAD TRAY)
4. După gradul de fidelitate există portamprente standard
epoxidice
6. După gradul de fidelitate există portamprente speciale
7. După gradul de fidelitate există portamprente unidentare– amprentează un
singur dinte (tip inele de cupru / aluminiu)
acrilice simple auto- şi termo-polimerizabile
9. După gradul de fidelitate există portamprente standard individualizate
10. După gradul de fidelitate există portamprente individuale
53/111
119. În cazul clasificării portamprentelor, este adevărat că:
1. După suprafaţa de contact cu câmpul protetic există portamprente

unidentare– amprentează un singur dinte (tip inele de cupru / aluminiu)
2. După gradul de contact cu câmpul protetic există portamprente standard
3. După gradul de fidelitate există portamprente speciale – bimaxilare totale/de
hemiarcadă
4. După gradul de contact cu câmpul protetic există portamprente standard
individualizate
5. După suprafaţa de contact cu câmpul protetic există portamprente speciale –
bimaxilare totale/de hemiarcadă
7. După gradul de fidelitate există portamprente speciale – cu sisteme de răcire
8. După suprafaţa de contact cu câmpul protetic există portamprente speciale –
cu sisteme de răcire
10. După gradul de fidelitate există portamprente standard individualizate
120. În situația clasificării portamprentelor, este adevărat că:
1. După suprafaţa de contact cu câmpul protetic există portamprente individuale

2. După gradul de fidelitate există portamprente individuale
3. După gradul de fidelitate există portamprente totale – cuprind o arcadă (sunt
utilizate în edentaţia totală)
4. După suprafaţa de contact cu câmpul protetic există portamprente standard
5. După suprafaţa de contact cu câmpul protetic există portamprente
unidentare– amprentează un singur dinte (tip inele de cupru / aluminiu)
6. După gradul de fidelitate există portamprente parţiale – acoperă un segment
de arcadă
7. După suprafaţa de contact cu câmpul protetic există portamprente parţiale –
acoperă un segment de arcadă
8. După suprafaţa de contact cu câmpul protetic există portamprente totale –
cuprind o arcadă (sunt utilizate în edentaţia totală)
54/111
121. Referitor la condiţiile pe care trebuie să îndeplinească portamprentele, este
1. Spaţiul între portamprenta şi câmp ar fi bine sa fie cuprins între 3-5 cm în

toate direcţiile, ca sa permită revenirea plastică a materialului
2. Să prezinte rezistenţă la abraziune
3. Să fie rigide, adică stabile la deformare
4. Să asigure o grosime cât mai uniformă materialelor de amprentă
5. Să nu cuprindă tot câmpul protetic
6. Să fie rigide, deformabile
7. Spaţiul între portamprenta şi câmp ar fi bine sa fie cuprins între 3-5 mm în
toate direcţiile, ca sa permită revenirea elastică a materialului
8. Să asigure o grosime cât mai neuniformă materialelor de amprentă
9. Să prezinte rezistenţă fizică la şocuri
10. Să cuprindă tot câmpul protetic
122. În cazul condiţiilor pe care trebuie să îndeplinească portamprentele, este adevărat

că regăsim:
1. Să asigure o grosime cât mai uniformă materialelor de amprentă

2. Să nu limiteze miscările disfuncţionale ale părţilor moi
3. Să retenţioneze cât mai bine materialele de amprentă
4. Să fie rigide, adică stabile la deformare
5. Să nu retenţioneze materialele de amprentă
6. Să fie rigide, deformabile
7. Să nu limiteze miscările funcţionale ale părţilor moi
8. Spaţiul între portamprenta şi câmp ar fi bine sa fie cuprins între 3-5 cm în
toate direcţiile, ca sa permită revenirea plastică a materialului
9. Să asigure o grosime cât mai neuniformă materialelor de amprentă
10. Să prezinte un mâner, stopuri şi puncte de reper
123. Referitor la condiţiile pe care trebuie să îndeplinească materialele de amprentă,

este adevărat că regăsim:
1. Fidelitatea
2. Rezistenţa la uzură
3. Plasticitatea
4. Rezistenţa mecanică
5. Stabilitatea dimensională
6. Rugozitatea
7. Instabilitatea dimensională
8. Permeabilitatea
9. Duritatea
10. Elasticitatea
55/111
124. În cadrul condiţiilor impuse materialelor de amprentă, este adevărat că regăsim:
1. Timpul de priză
2. Instabilitatea dimensională
3. Compatibilitatea cu materialele de confecţionare a modelelor
4. Biocompatibilitatea cu ţesuturile orale
5. Posibilitate de utilizare doar cu aparatură aferentă complicată
6. Posibilitate de utilizare fără a necesita o aparatură aferentă complicată
7. Incompatibilitatea cu materialele de confecţionare a modelelor
8. Permeabilitatea
9. Să retenţioneze portamprentele
10. Stabilitatea dimensională
125. În cazul calităţilor ideale ale unui material de amprentă (G.Craig, 2001; Hutu, 2005),
1. Să fie plastic la o temperatură mai ridicată față de cea suportată de cavitatea

orală (maximum 90°C)
2. Să prezinte constituienţi toxici sau iritanţi pentru ţesuturile cavităţii orale
3. Să reproducă fidel cele mai mici detalii ale câmpului protetic
4. Fără constituienţi toxici sau iritanţi pentru ţesuturile cavităţii orale
5. Consistenţă şi textură satisfăcătoare
6. Să fie plastic la o temperatură suportată de cavitatea orală (maximum 50°C)
7. Miros, gust şi culoare agreabile
8. Miros, gust şi culoare dizagreabile
9. Să reproducă infidel cele mai mici detalii ale câmpului protetic
10. Consistenţă şi textură nesatisfăcătoare
56/111
126. Referitor la calităţile ideale ale unui material de amprentă (G.Craig, 2001; Hutu,
2005), este adevărat că regăsim:
1. Să fie greu de preparat în scopul amprentării, folosind un echipament

complicat
2. Timp de viaţă foarte scurt pentru nevoile de stocare şi distribuţie
3. Să aibă rezistenţă mecanică suficientă pentru a nu se deteriora la
îndepărtarea din cavitatea orală
4. Să nu poată fi îndepărtat cu uşurinţă din cavitatea orală
5. Să aibă rezistenţă mecanică redusă pentru a se deteriora la îndepărtarea din
cavitatea orală
6. Să poată fi îndepărtat cu uşurinţă din cavitatea orală
7. Plasticitatea să nu dispară pentru a putea fi întârziată la dorinţa practicianului
8. Timp de viaţă adecvat pentru nevoile de stocare şi distribuţie
9. Plasticitatea să dispară relativ repede (2-3 minute reprezentând timpul de
priză), dar să poată fi întârziată la dorinţa practicianului
10. Să fie uşor de preparat în scopul amprentării, folosind un minimum de
echipament
127. Printre calităţile ideale ale unui material de amprentă (G.Craig, 2001; Hutu, 2005),
1. Să prezinte un preţ crescut și o calitate inferioară

2. Să prezinte un raport favorabil între calitate şi preţ
3. Plasticitatea să nu dispară pentru a putea fi întârziată la dorinţa pacientului
4. Caracteristici ale prizei corespunzătoare necesităţilor clinice
echipament
6. Caracteristici ale manipulării corespunzătoare necesităţilor paraclinice
7. Plasticitatea să dispară relativ repede (2-3 minute reprezentând timpul de
priză), dar să poată fi întârziată la dorinţa practicianului
8. Să fie dificil de preparat în scopul amprentării, folosind un echipament
complicat și costisitor
9. Să nu poată fi îndepărtat cu uşurinţă din cavitatea orală
57/111
128. În cadrul calităţilor ideale ale unui material de amprentă (G.Craig, 2001; Hutu,
2005), este adevărat că regăsim:
1. Proprietăţi elastice care să nu permită revenirea totală din deformarea

datorată solicitării
2. Instabilitate dimensională în limitele normale de temperatură şi umiditate
întâlnite în cursul procedurilor clinice şi de laborator pentru o perioadă scurtă
pentru a permite realizarea modelului
3. Compatibilitate cu materialele din care se vor turna tiparele
4. Rezistenţă necorespunzătoare (să se fractureze la îndepărtarea din cavitatea
orală)
5. Să fie afectate de umezeala cavităţii orale
6. Rezistenţă corespunzătoare (să nu se fractureze la îndepărtarea din cavitatea
orală)
7. Să nu fie afectate de umezeala cavităţii orale
8. Proprietăţi elastice care să permită revenirea totală din deformarea datorată
solicitării
9. Compatibilitate cu materialele din care se vor turna modelele
10. Stabilitate dimensională în limitele normale de temperatură şi umiditate
întâlnite în cursul procedurilor clinice şi de laborator pentru o perioadă
suficient de lungă pentru a permite realizarea modelului
129. În cazul calităţilor ideale ale unui material de amprentă (G.Craig, 2001; Hutu, 2005),
1. Să nu poată fi îndepărtat din cavitatea orală

2. Miros, gust şi culoare dezagreabile
3. Compatibilitate cu materialele din care se vor realiza machetele
4. Instabilitate dimensională în limitele normale de temperatură şi umiditate
întâlnite în cursul procedurilor clinice şi de laborator pentru o perioadă scurtă
pentru a permite realizarea modelului
5. Să poată fi dezinfectat fără a pierde celelalte calităţi
7. Compatibilitate cu materialele din care se vor turna modelele
8. Miros, gust şi culoare agreabile
9. Să fie uşor de preparat în scopul amprentării, folosind un echipament
complicat și costisitor
echipament
58/111
130. Referitor la hidrocoloizii reversibili, este adevărat că:
1. Hidrocoloizii reversibili se prezintă în consistenţă chitoasă

2. Hidrocoloizii reversibili se prezintă sub formă de sistem bicomponent pastă
bază-pastă catalizator
3. Hidrocoloizii reversibili se prezintă sub formă de sistem monocomponent, sub
formă de pulbere
4. Hidrocoloizii reversibili se prezintă în consistenţă fluidă
5. Termenul de „hidrocoloid” desemnează faptul că aceste materiale formează în
combinaţie cu apa soluţii coloidale sub formă de gel
6. Hidrocoloizii reversibili se prezintă în consistenţă medie
7. Termenul de „reversibil” se referă la proprietatea materialului de a trece din
starea de gel (semisolidă) în starea de sol (lichidă) şi invers, în funcţie de
temperatura la care se află
8. Hidrocoloizii reversibili se prezintă sub formă de sistem bicomponent pulbere-
lichid
9. Termenul de „reversibil” se referă la proprietatea materialului de a trece din
starea de sol (semisolidă) în starea de gel (lichidă) în funcţie de temperatura
la care se află
10. Termenul de „hidrocoloid” desemnează faptul că aceste materiale formează în
combinaţie cu acidul tartric soluţii coloidale sub formă de gel
131. În cazul hidrocoloizi reversibili, este adevărat că:
1. Pentru utilizarea acestor materiale sunt necesare dotări suplimentare: tablete

autoadezive
2. Pentru utilizarea acestor materiale sunt necesare dotări suplimentare:
termometru
3. Pentru utilizarea acestor materiale sunt necesare dotări suplimentare: boluri
de cauciuc
4. Pentru utilizarea acestor materiale sunt necesare dotări suplimentare: seringi
5. Pentru utilizarea acestor materiale sunt necesare dotări suplimentare: paduri
de amestec
portamprente metalice cu sisteme de răcire
7. Pentru utilizarea acestor materiale sunt necesare dotări suplimentare: băi
multimodulare
8. Pentru utilizarea acestor materiale sunt necesare dotări suplimentare: măsuțe
vibratoare
9. Pentru utilizarea acestor materiale sunt necesare dotări suplimentare: plăcuțe
de sticlă
10. Pentru utilizarea acestor materiale sunt necesare dotări suplimentare: spatule
de ciment
59/111
132. În situația hidrocoloizilor reversibili, este adevărat că:
1. Pentru utilizarea acestor materiale sunt necesare dotări suplimentare: baia de

apă la 43-46°C, de aducere a materialului la o temperatură suportabilă pentru
ţesuturile orale
2. Pentru utilizarea acestor materiale sunt necesare dotări suplimentare: baie de
depozitare, în care se află apă la 63-70°C
depozitare, în care se află apă la 100°C
plastifiere, în care se află apă la 43-46°C
plastifiere, în care se află apă la 100°C
portamprente individuale
7. Pentru utilizarea acestor materiale sunt necesare dotări suplimentare: măsuțe
vibratoare
portamprente metalice cu sisteme de răcire
comprese
10. Pentru utilizarea acestor materiale sunt necesare dotări suplimentare: baia de
apă la 63-70°C, de aducere a materialului la o temperatură suportabilă pentru
ţesuturile orale
133. Privitor la hidrocoloizii reversibili, este adevărat că:
1. Sunt indicați în: amprentarea preparaţiilor cavitare pentru inlay, onlay

2. Sunt indicați în: amprentarea preparaţiilor bilaterale simultane pe premolari şi
molari la pacienţi cu macroglosie şi mobilitate linguală exagerată
3. Sunt indicați în: amprentarea preparaţiilor în muchie de cuţit (tangenţiale)
4. Sunt contraindicați în: amprentarea preparaţiilor bilaterale simultane pe
premolari şi molari la pacienţi cu macroglosie şi mobilitate linguală exagerată
5. Sunt contraindicați în: amprentarea preparaţiilor în muchie de cuţit
(tangenţiale)
6. Sunt indicați în: amprentarea preparaţiilor corono-radiculare (asociat cu
dispozitive radiculare prefabricate)
7. Sunt contraindicați în: amprentarea preparaţiilor corono-radiculare (asociat cu
dispozitive radiculare prefabricate)
8. Sunt contraindicați în: amprentarea preparaţiilor cavitare pentru inlay, onlay
9. Sunt contraindicați în: amprentarea preparaţiilor coronare, în special cu prag
10. Sunt indicați în: amprentarea preparaţiilor coronare, în special cu prag
60/111
134. Referitor la indicațiile și contraindicațiile hidrocoloizilor reversibili, este adevărat că:
1. Sunt contraindicați în: amprentarea preparaţiilor coronare în vederea obţinerii

unor restaurări fixe totale sau speciale
2. Sunt indicați în: situaţiile clinice de imposibilitate a preparării corespunzătoare
a şanţului gingival
3. Sunt contraindicați în: amprentarea preparaţiilor în muchie de cuţit
(tangenţiale)
4. Sunt indicați în: amprentarea preparaţiilor în muchie de cuţit (tangenţiale)
5. Sunt contraindicați în: situaţiile clinice de imposibilitate a preparării
corespunzătoare a şanţului gingival
6. Sunt contraindicați în: amprenta duplicat pentru turnarea modelului duplicat
7. Sunt indicați în: amprentarea preparaţiilor coronare în vederea obţinerii unor
restaurări fixe totale sau speciale
8. Sunt indicați în: amprentarea câmpurilor protetice edentate parţial
9. Sunt indicați în: amprenta duplicat pentru turnarea modelului duplicat
10. Sunt contraindicați în: amprentarea câmpurilor protetice edentate parţial
135. Referitor la hidrocoloizii ireversibili, este adevărat că:
1. Fac parte din grupa materialelor elastice reversibile

2. Fac parte din grupa materialelor elastice ireversibile
3. După tipul de gelificare, hidrocoloizii ireversibili tipul I sunt cu gelificare
normală
4. Au largă utilizare în protetica dentară (se pare că sunt cele mai utilizate
materiale de amprentă preliminară atât la edentatul total cât şi la edentatul
parţial întins)
5. După tipul de gelificare, hidrocoloizii ireversibili tipul II sunt cu gelificare rapidă
6. Sunt cunoscuţi sub denumirea de „ALGINATE”
7. Au largă utilizare în laboratorul de tehnică dentară (se pare că sunt cele mai
utilizate materiale de model preliminar al edentatului total cât şi parţial întins)
8. Sunt cunoscuţi sub denumirea de „SILICONI”
9. După tipul de gelificare, hidrocoloizii ireversibili tipul II sunt cu gelificare
normală
10. După tipul de gelificare, hidrocoloizii ireversibili tipul I sunt cu gelificare rapidă
61/111
136. În cazul hidrocoloizi ireversibili, este adevărat că:
1. După scopul utilizării, se clasifică în: Clasa C- pentru obţinerea modelelor de

studiu şi a portamprentelor individuale
2. După scopul utilizării, se clasifică în: Clasa A- pentru amprente de hemiarcadă
sau arcadă
3. După scopul utilizării, se clasifică în: Clasa B- pentru obţinerea modelelor de
4. După tipul de gelificare, se clasifică în: Tipul II- cu gelificare normală
5. După scopul utilizării, se clasifică în: Clasa B- pentru amprente de hemiarcadă
sau arcadă
6. După tipul de gelificare, se clasifică în: Tipul I- cu gelificare normală
7. După scopul utilizării, se clasifică în: Clasa A- pentru amprente în vederea
obţinerii protezelor unidentare (inlay, coroane etc)
8. După tipul de gelificare, se clasifică în: Tipul II- cu gelificare rapidă
9. După tipul de gelificare, se clasifică în: Tipul I- cu gelificare rapidă
10. După scopul utilizării, se clasifică în: Clasa C- pentru amprente în vederea
137. În cazul hidrocoloizi ireversibili, nu este adevărat că:
1. După scopul utilizării, se clasifică în: Clasa B- pentru obţinerea modelelor de

2. După tipul de gelificare, se clasifică în: Tipul I- cu gelificare rapidă
3. După tipul de gelificare, se clasifică în: Tipul I- cu gelificare normală
4. După scopul utilizării, se clasifică în: Clasa A- pentru amprente în vederea
5. După scopul utilizării, se clasifică în: Clasa C- pentru obţinerea modelelor de
6. După scopul utilizării, se clasifică în: Clasa C- pentru amprente în vederea
7. După scopul utilizării, se clasifică în: Clasa A- pentru amprente de hemiarcadă
sau arcadă
8. După tipul de gelificare, se clasifică în: Tipul II- cu gelificare normală
9. După scopul utilizării, se clasifică în: Clasa B- pentru amprente de hemiarcadă
sau arcadă
10. După tipul de gelificare, se clasifică în: Tipul II- cu gelificare rapidă
62/111
1. Sunt contraindicați în: amprente pentru confecţionarea modelelor duplicat

2. Sunt indicați în: amprente pentru confecţionarea modelelor duplicat
3. Sunt contraindicați în: amprentarea preliminară a câmpurilor protetice
edentate parţial sau total
4. Sunt contraindicați în: amprente pentru turnarea modelelor de lucru pentru
proteze unidentare (alginate tip A- „injection type”)
5. Sunt indicați în: amprente pentru turnarea modelelor de studiu şi documentare
6. Sunt indicați în: amprentarea dinţilor antagonişti
7. Sunt indicați în: amprente pentru turnarea modelelor de lucru pentru proteze
unidentare (alginate tip A- „injection type”)
8. Sunt contraindicați în: amprentarea dinţilor antagonişti
9. Sunt contraindicați în: amprente pentru turnarea modelelor de studiu şi
documentare
10. Sunt indicați în: amprentarea preliminară a câmpurilor protetice edentate
parţial sau total
139. În cazul hidrocoloizi ireversibili, nu este adevărat că:
1. Sunt contraindicați în: amprente pentru turnarea modelelor de lucru pentru

proteze unidentare (alginate tip A- „injection type”)
parţial sau total
3. Sunt indicați în: amprente pentru turnarea modelelor de lucru pentru proteze
unidentare (alginate tip A- „injection type”)
documentare
8. Sunt contraindicați în: amprentarea dinţilor antagonişti
10. Sunt indicați în: amprentarea dinţilor antagonişti
63/111

2. Sunt indicați în: amprenta hidro-alginică în tehnologia protezelor fixe
documentare
7. Sunt indicați în: amprente pentru turnarea modelelor de lucru în ortodonţie
8. Sunt contraindicați în: amprente pentru turnarea modelelor de lucru în
ortodonţie
parţial sau total
10. Sunt contraindicați în: amprenta hidro-alginică în tehnologia protezelor fixe
141. Referitor la elastomerii de sinteză, ca materiale de amprentare, este adevărat că :
1. Elastomerii de sinteză reprezintă un real regres în domeniul stomatologiei

2. Elastomerii de sinteză sunt materiale elastice reversibile
3. După consistenţă (grad de vâscozitate) elastomerii de sinteză pot fi de 4
tipuri : Tipul I - de consistenţă chitoasă (PUTTY); Tipul II – cu vâscozitate
mărită (HEAVY BODIED); Tipul III – cu vâscozitate medie (REGULAR); Tipul
IV – cu vâscozitate redusă (LIGHT BODIED)
4. Împreună cu hidrocoloizii ireversibili constituie categoria cel mai frecvent
utilizată pentru amprentare
5. Împreună cu hidrocoloizii reversibili constituie categoria cel mai frecvent
utilizată pentru amprentare
6. Din grupa elastomerilor de sinteză fac parte: cauciucurile polimetilice,
cauciucurile elastice, cauciucurile polieterice
7. Din grupa elastomerilor de sinteză fac parte: cauciucurile polisulfurice,
cauciucurile siliconice, cauciucurile polieterice
8. Elastomerii de sinteză sunt materiale elastice ireversibile
9. Elastomerii de sinteză reprezintă un real progres în domeniul stomatologiei
10. După variaţia dimensională (VD) şi deformarea remanentă (DR) la
compresiune, elastomerii de sinteză pot fi de 4 tipuri : : Tipul I - de consistenţă
chitoasă (PUTTY); Tipul II – cu vâscozitate mărită (HEAVY BODIED); Tipul III
– cu vâscozitate medie (REGULAR); Tipul IV – cu vâscozitate redusă (LIGHT
BODIED)
64/111
142. Referitor la elastomerii de sinteză polisulfurici, ca materiale de amprentare, este
adevărat că :
1. Rezultă din polimerizarea la temperatură obişnuită a hidrocarburilor sulfuroase

cu masă moleculară de 600-800
2. Producţia lor industrială se face prin depolimerizarea parţială a tioplastelor cu
greutate moleculară foarte mare
3. Producţia lor industrială se face prin polimerizarea totală a tioplastelor cu
greutate moleculară foarte mare
4. Se prezintă sub formă de pastă ambalată în 2 tuburi: Pastă bază - de culoare
albă, Pastă accelerator - de culoare brună
5. Se mai numesc și tiocauciucuri
6. Rezultă din polimerizarea la temperatură obişnuită a hidrocarburilor sulfuroase
cu masă moleculară de 300-400
7. Fac parte din categoria cauciucurilor sintetice
8. Se prezintă în sistem bicomponent : pulbere-lichid
9. Fac parte din categoria cauciucurilor siliconice
10. Se mai numesc și alginate
143. Despre compoziția chimică a elastomerilor de sinteză polisulfurici, este adevarat că:
1. Pasta bază are în compoziţie: Peroxid de plumb 78%, Sulf 3,5%, Ulei de ricin
16,8%, Adaosuri 2%
2. Oxid de zinc 5%, din pasta bază, are rol de masă de umplutură
3. Pasta accelerator conţine: Polimer polisulfidic 80%, Oxid de zinc 5%, Sulfat de
calciu 15%
4. Pasta bază are în compoziţie: Polimer polisulfidic 80%, Oxid de zinc 5%,
Sulfat de calciu 15%
5. Oxid de zinc 5%, din pasta bază, are rol de plastifiant
6. Peroxid de plumb 78% are rol de masă de umplutură
7. Pasta accelerator conţine: Peroxid de plumb 78%, Sulf 3,5%, Ulei de ricin
16,8%, Adaosuri 2%
8. Sulfat de calciu 15%, din pasta bază, are rol de plastifiant
9. Peroxid de plumb 78%, din pasta accelerator, are rol de iniţiator
10. Proporţia masei de umplutură variază de la 22% la 25% în funcţie de
consistenţa elastomerului alginic
65/111
144. Referitor la proprietățile elastomerilor de sinteză polisulfurici, este adevărat că:
1. Dilatarea polisulfurilor în primele 24 ore este mai mare decât a siliconilor cu

reacţie de adiţie, mai mică decât a polieterilor şi mult mai mică decât a
siliconilor cu reacţie de condensare
2. Elastomerii de sinteză suferă o deformare reversibilă în cursul îndepărtării
amprentei
3. Spre deosebire de hidrocoloizi, elastomerii polisulfurici prezintă deformări prin
îmbibiţie sau sinereză deoarece sunt coloizi hidrofili
4. Vâscozitatea acestor materiale creşte în cursul reacţiei de vulcanizare şi
diminuă cu creşterea cantităţii de plastifiant
5. Contracţia polisulfurilor în primele 24 ore este mai mare decât a siliconilor cu
reacţie de adiţie, mai mică decât a polieterilor şi mult mai mică decât a
siliconilor cu reacţie de condensare
6. Elastomerii polisulfurici, geluri coloidale hidrofile, sunt solubili în apă şi în
solvenţi clasici
7. Vâscozitatea acestor materiale scade în cursul reacţiei de priză şi diminuă cu
creşterea cantităţii de colorant
8. Elastomerii de sinteză suferă o deformare permanentă în cursul îndepărtării
amprentei
9. Spre deosebire de hidrocoloizi, elastomerii polisulfurici nu prezintă deformări
prin îmbibiţie sau sinereză deoarece sunt coloizi hidrofobi
10. Elastomerii polisulfurici, geluri coloidale hidrofobe, sunt insolubili în apă şi în
solvenţi clasici
145. Referitor la dozarea și prepararea elastomerilor de sinteză polisulfurici, este

adevărat că:
1. Dozarea este extemporanee

2. Timpul de preparare: 20-30 secunde
3. Nu se recomandă aplicarea pastei catalizator peste pasta de bază deoarece
se crează posibilitatea declanşării mecanismului de priză la limita dintre cele 2
paste
4. Se recomandă utilizarea metodei saturației progresive
5. Se etalează pe o bucată de hârtie cerată/plăcuţă de sticlă, cantitatea de
pulbere și lichid recomandate de producător
6. Se etalează pe o bucată de hârtie cerată/plăcuţă de sticlă, lungimi egale din
cele 2 paste
7. Prepararea se efectuează prin amestecul celor 2 cantităţi de pastă cu ajutorul
spatulei până la obţinerea unei culori şi a unei consistenţe omogene
8. Se etalează pe o bucată de hârtie cerată/plăcuţă de sticlă, cantități egale din
cele 2 paste
10. Timpul de lucru (între începutul omogenizării şi debutul prizei): 3-5 minute
66/111
146. Privitor la dozarea și prepararea elastomerilor de sinteză polisulfurici, nu este
adevărat că:
1. Nu se recomandă aplicarea pastei catalizator peste pasta de bază deoarece

se crează posibilitatea declanşării mecanismului de priză la limita dintre cele 2
paste
3. Se etalează pe o bucată de hârtie cerată/plăcuţă de sticlă, lungimi egale din
cele 2 paste
5. Prepararea se efectuează prin amestecul celor 2 cantităţi de pastă cu ajutorul
spatulei până la obţinerea unei culori şi a unei consistenţe omogene
6. Se etalează pe o bucată de hârtie cerată/plăcuţă de sticlă, cantități egale din
cele 2 paste
7. Se recomandă utilizarea metodei saturației progresive
8. Timpul de lucru (între începutul omogenizării şi debutul prizei): 3-5 minute
9. Dozarea este extemporanee
10. Se etalează pe o bucată de hârtie cerată/plăcuţă de sticlă, cantitatea de
pulbere și lichid recomandate de producător
147. Referitor la indicațiile elastomerilor de sinteză polisulfurici, este adevărat că:
1. Elastomerii polisulfurici de consistenţă chitoasă se utilizează în special în

amprentarea funcţională a câmpurilor protetice edentate total
2. Elastomerii polisulfurici de consistenţă normală se utilizează în special ca
material de susţinere a materialului fluid
3. Elastomerii polisulfurici de consistenţă normală se utilizează pentru
amprentarea preliminară fidelă a detaliilor în tehnologia protezelor totale
4. Elastomerii polisulfurici de consistenţă fluidă se utilizează în special ca
5. Sunt utilizați în amprentarea edentaţiilor parţiale şi totale
6. Elastomerii polisulfurici de consistenţă chitoasă se utilizează în special ca
amprentarea funcţională a câmpurilor protetice edentate parţial
8. Elastomerii polisulfurici de consistenţă fluidă se utilizează pentru amprentarea
fidelă a detaliilor în tehnologia protezelor unidentare şi punţilor
9. Sunt utilizați în amprente în tehnologia coroanelor şi punţilor
10. Elastomerii polisulfurici de consistenţă normală se utilizează în amprentarea
funcţională a câmpurilor protetice edentate parţial sau total
67/111
148. Privitor la indicațiile elastomerilor de sinteză polisulfurici, nu este adevărat că:
1. Elastomerii polisulfurici de consistenţă chitoasă se utilizează în special ca

2. Elastomerii polisulfurici de consistenţă normală se utilizează în special ca
amprentarea funcţională a câmpurilor protetice edentate parţial
amprentarea funcţională a câmpurilor protetice edentate total
5. Elastomerii polisulfurici de consistenţă normală se utilizează în amprentarea
funcţională a câmpurilor protetice edentate parţial sau total
6. Sunt utilizați în amprentarea edentaţiilor parţiale şi totale
7. Elastomerii polisulfurici de consistenţă fluidă se utilizează în special ca
8. Elastomerii polisulfurici de consistenţă fluidă se utilizează pentru amprentarea
fidelă a detaliilor în tehnologia protezelor unidentare şi punţilor
9. Elastomerii polisulfurici de consistenţă normală pentru amprentarea
preliminară fidelă a detaliilor în tehnologia protezelor totale
10. Sunt utilizați în amprente în tehnologia coroanelor şi punţilor
149. Referitor la tehnica de lucru cu elastomerii polisulfurici este adevărat că :
1. Se indică turnarea modelului la 24-72 ore după dezinserţia amprentei

2. Se menţine amprenta pe câmpul protetic timp de 15-20 minute sub o presiune
moderată
3. Se aplică în portamprenta individuală un strat subţire de 8-10 mm de material
polisulfuric
4. Se usucă câmpul protetic
5. După priza materialului, se inseră amprenta pe câmpul protetic
6. Se aplică în portamprenta individuală un strat subţire de 2-4 mm de material
polisulfuric
7. Se menţine amprenta pe câmpul protetic timp de 7-10 minute sub o presiune
moderată
8. Se recomandă utilizarea tehnicii de amestec în 3 timpi
9. Se recomandă utilizarea tehnicii dublului amestec
10. După priza materialului, se dezinseră amprenta de pe câmpul protetic
68/111
150. Despre tehnica dublului amestec, în cazul elastomerilor polisulfurici, este adevărat
că :
1. Inițial se spatulează pasta fluidă, ulterior pasta chitoasă

2. Se aplică portamprenta cu materialul chitos pe câmpul protetic
3. Materialul de consistenţă fluidă se încarcă într-o seringă
4. Iniţial se spatulează simultan pasta chitoasă şi cea fluidă
5. Se aplică portamprenta cu materialul fluid pe câmpul protetic
6. Materialul de consistenţă chitoasă se încarcă într-o seringă apoi se injecteaza
la nivelul șanțului gingival
7. Materialul de consistență fluidă se injectează în şanţul gingival, peste
preparaţii, pe dinţii vecini
8. În portamprenta standard se aplică materialul fluid
9. În portamprenta individuală se aplică materialul chitos (are rolul de a menţine
ulterior pe cel fluid în portamprentă)
10. În portamprenta standard se aplică materialul chitos (are rolul de a menţine
ulterior pe cel fluid în portamprentă)
151. Printre dezavantajele materialelor polisulfurice este adevărat că regăsim:
1. Deformarea remanentă mică

2. Spatulare dificilă
3. Miros plăcut
4. Spatulare ușoară
5. Miros neplăcut
6. Timp lung de priză
7. Timp scurt de priză
8. Colorarea materialelor de protecţie
9. Nu colorează materialele de protecţie
10. Deformarea remanentă mare
69/111
152. Referitor la elastomerii siliconici, ca materiale de amprentă, este adevărat că:
1. În funcţie de tipul de reacţie chimică prin care sunt obţinuţi există 3 tipuri de
elastomeri siliconici
2. Cele 3 tipuri de elastomeri siliconici sunt: siliconi de condensare, siliconi de
adiţie, siliconi polieterici
3. Sunt compuşi care conţin grupări organice dintre care una sau mai multe sunt
legate covalent de un atom de siliciu
4. Forma de prezentare în varianta modernă: sistem bicomponent : pastă+pastă,
pastă+lichid
5. Sunt compuşi care conţin grupări anorganice dintre care una sau mai multe
sunt legate bivalent de un atom de cadmiu
6. Forma de prezentare în varianta modernă: sisteme predozate- se numesc şi
„automixing system”
7. Forma de prezentare în varianta clasică este : sistem bicomponent :
pastă+pastă, pastă+lichid
8. Cele 2 tipuri de elastomeri siliconici sunt: siliconi de condensare și siliconi de
adiţie
9. În funcţie de tipul de reacţie chimică prin care sunt obţinuţi există 2 tipuri de
elastomeri siliconici
10. Forma de prezentare în varianta clasică: sisteme predozate- se numesc şi
„automixing system”
153. Referitor la dozarea siliconilor de adiție, este adevărat că:
1. Pentru sistemul bicomponent pastă+lichid pentru o arcadă: 20 cm pastă/8

picături lichid
2. Pentru sistemul bicomponent pastă+pastă: cantități egale din cele 2 paste
picături lichid
4. Pentru sistemul bicomponent chit+chit: lungimi egale dozate cu linguriţe
speciale
5. Pentru sistemul bicomponent pastă+lichid: proporţia este de 5 cm pastă/2
picături lichid
6. Pentru sistemele moderne – automixing system (avantajul unei dozări exacte)
7. Pentru sistemul bicomponent pastă+pastă: lungimi egale din cele 2 paste
8. Pentru sistemele moderne – automixing system (dezavantajul unei dozări
exacte)
picături lichid
10. Pentru sistemul bicomponent chit+chit: cantităţi egale dozate cu linguriţe
speciale
70/111
154. Despre dozarea siliconilor de adiție, nu este adevărat că:

picături lichid
picături lichid
3. Pentru sistemele moderne – automixing system (dezavantajul unei dozări
exacte)
4. Pentru sistemul bicomponent chit+chit: cantităţi egale dozate cu linguriţe
speciale
5. Pentru sistemele moderne – automixing system (avantajul unei dozări exacte)
picături lichid
7. Pentru sistemul bicomponent pastă+pastă: lungimi egale din cele 2 paste
picături lichid
9. Pentru sistemul bicomponent chit+chit: lungimi egale dozate cu linguriţe
speciale
10. Pentru sistemul bicomponent pastă+pastă: cantități egale din cele 2 paste
155. Despre prepararea siliconilor de adiție, este adevărat că:
1. Siliconii de consistenţă vâscoasă şi chitoasă (pulbere+lichid,

pulbere+pulbere): amestecul celor 2 componente dozate în prealabil se face
prin spatulare energică timp de 1 minut
2. Siliconii de consistenţă vâscoasă şi chitoasă: se fac depresiuni în material, în
care se aplică numărul de picături corespunzător sau lungimea de catalizator
indicată
3. Siliconii de consistenţă vâscoasă şi chitoasă - se amestecă iniţial cu spatula
rigidă, apoi se malaxează manual 50-60 secunde până la obţinerea unei culori
omogene
4. Siliconii de consistenţă fluidă şi medie - Timp de lucru: 5-7 minute
5. Siliconii de consistenţă fluidă şi medie - Timp de preparare: 2 minute
6. Siliconii de consistenţă fluidă şi medie: se fac depresiuni în material, în care
se aplică numărul de picături corespunzător sau lungimea de catalizator
indicată
7. Siliconii de consistenţă fluidă şi medie (pulbere+lichid, pulbere+pulbere):
amestecul celor 2 componente dozate în prealabil se face prin spatulare
energică timp de 1 minut
omogene
10. Siliconii de consistenţă fluidă şi medie - Timp de preparare: 1 minut
71/111
156. Despre prepararea siliconilor de adiție, nu este adevărat că:

2. Siliconii de consistenţă fluidă şi medie: se fac depresiuni în material, în care
se aplică numărul de picături corespunzător sau lungimea de catalizator
indicată
3. Siliconii de consistenţă vâscoasă şi chitoasă (pulbere+lichid,
pulbere+pulbere): amestecul celor 2 componente dozate în prealabil se face
prin spatulare energică timp de 1 minut
omogene
5. Siliconii de consistenţă fluidă şi medie - Timp de preparare: 1 minut
6. Siliconii de consistenţă fluidă şi medie (pulbere+lichid, pulbere+pulbere):
amestecul celor 2 componente dozate în prealabil se face prin spatulare
energică timp de 1 minut
omogene
8. Siliconii de consistenţă vâscoasă şi chitoasă: se fac depresiuni în material, în
care se aplică numărul de picături corespunzător sau lungimea de catalizator
indicată
9. Siliconii de consistenţă fluidă şi medie - Timp de preparare: 2 minute
10. Siliconii de consistenţă fluidă şi medie - Timp de lucru: 5 -7 minute
157. Referitor la proprietățile elastomerilor siliconici, este adevărat că :
1. Vâscozitatea lor scade rapid şi constituie un avantaj în utilizarea clinică

2. Variaţiile dimensionale sunt mai mari decât la polisulfuri
3. Siliconii sunt geluri coloidale hidrofobe
4. Elastomerii siliconici nu prezintă nici o modificare dimensională prin îmbibiţie
sau sinereză
5. Variaţiile dimensionale sunt mai mici decât la polisulfuri
6. Siliconii cu reacţie de adiţie prezintă o stabilitate dimensională mai slabă,
deoarece în cazul acestora nu apar produse secundare volatile
7. Siliconii sunt geluri coloidale hidrofile
8. Vâscozitatea lor creşte rapid şi constituie un dezavantaj în utilizarea clinică
9. Elastomerii siliconici prezintă modificari dimensionale prin îmbibiţie sau
sinereză
10. Siliconii cu reacţie de adiţie prezintă o stabilitate dimensională mai bună,
72/111
158. Despre proprietățile elastomerilor siliconici, nu este adevărat că :
1. Siliconii sunt geluri coloidale hidrofobe

2. Elastomerii siliconici prezintă modificari dimensionale prin îmbibiţie sau
sinereză
3. Siliconii cu reacţie de adiţie prezintă o stabilitate dimensională mai bună,
4. Siliconii cu reacţie de adiţie prezintă o stabilitate dimensională mai slabă,
5. Variaţiile dimensionale sunt mai mici decât la polisulfuri
6. Variaţiile dimensionale sunt mai mari decât la polisulfuri
7. Elastomerii siliconici nu prezintă nici o modificare dimensională prin îmbibiţie
sau sinereză
8. Siliconii sunt geluri coloidale hidrofile
9. Vâscozitatea lor scade rapid şi constituie un avantaj în utilizarea clinică
10. Vâscozitatea lor creşte rapid şi constituie un dezavantaj în utilizarea clinică
159. Referitor la indicațiile și contraindicațiile elastomerilor siliconici, este adevărat că :
1. Indicați în amprentarea funcţională a câmpului protetic edentat parţial/total

2. În situaţiile în care se urmăreşte obţinerea unor modele deosebit de fidele în
tehnologiile de mare precizie se recomandă amprentarea cu siliconi de
condensare
3. Pentru obţinerea modelelor deosebit de precise (inlay, punţi adezive) se vor
utiliza doar polisulfurile, siliconii cu reacţie de adiţie şi polieterii
4. Indicați atunci când se doreşte realizarea unor modele deosebit de fidele cu
multe microdetalii (ex: punţi adezive) se indică utilizarea siliconilor cu reacţie
de condensare
5. Contraindicați la persoanele cu intoleranţă sau manifestări alergice la unele
componente chimice ale bazelor sau acceleratorilor
6. Indicați în amprentarea câmpurilor protetice pentru protezarea fixă
7. Contraindicați în amprentarea funcţională a câmpului protetic edentat
parţial/total
tehnologiile de mare precizie se recomandă amprentarea cu siliconi de adiţie
9. Indicați în confecţionarea mai multor modele pe baza aceleiaşi amprente
10. Contraidicați în amprentarea câmpurilor protetice pentru protezarea fixă
73/111
160. Privitor la indicațiile și contraindicațiile elastomerilor siliconici, nu este adevărat că :
1. Contraindicați la persoanele cu intoleranţă sau manifestări alergice la unele

componente chimice ale bazelor sau acceleratorilor
tehnologiile de mare precizie se recomandă amprentarea cu siliconi de adiţie
3. Contraindicați în amprentarea funcţională a câmpului protetic edentat
parţial/total
4. Indicați atunci când se doreşte realizarea unor modele deosebit de fidele cu
multe microdetalii (ex: punţi adezive) se indică utilizarea siliconilor cu reacţie
de condensare
tehnologiile de mare precizie se recomandă amprentarea cu siliconi de
condensare
6. Indicați în amprentarea funcţională a câmpului protetic edentat parţial/total
7. Indicați în amprentarea câmpurilor protetice pentru protezarea fixă
8. Indicați în confecţionarea mai multor modele pe baza aceleiaşi amprente
9. Pentru obţinerea modelelor deosebit de precise (inlay, punţi adezive) se vor
utiliza doar polisulfurile, siliconii cu reacţie de adiţie şi polieterii
10. Contraidicați în amprentarea câmpurilor protetice pentru protezarea fixă
161. Referitor la tehnica de lucru cu elastomerii siliconici, este adevărat că :
1. Se poate folosi tehnica amestecului dublu

2. Se pot obţine modele din:gips dur, superdur
3. Timp de priză : 5-7minute
4. Se pot obţine modele din: răşini diacrilice
5. Timp de lucru: 2-4 minute
6. Este obligatorie turnarea imediată a modelului
7. Se poate folosi tehnica amprentării duble
8. Timp de preparare: 2 minute
9. Se poate folosi tehnica amestecului unic
10. Nu este obligatorie turnarea imediată a modelului
74/111
162. Privitor la tehnica de lucru cu elastomerii siliconici, nu este adevărat că :
1. Timp de priză : 5-7minute

2. Se poate folosi tehnica amprentării duble
3. Nu este obligatorie turnarea imediată a modelului
4. Se pot obţine modele din: răşini diacrilice
6. Timp de preparare: 2 minute
7. Se poate folosi tehnica amestecului unic
8. Se poate folosi tehnica amestecului dublu
9. Se pot obţine modele din:gips dur, superdur
10. Timp de lucru: 2-4 minute
163. Despre tehnica de amprentare ce foloseşte un silicon chitos care va îndeplini rolul
de portamprentă rigidă pentru siliconul fluid, este adevărat că :
1. Se crează spaţiu pentru siliconul fluid de 2-4 mm prin decupare

2. Se selectează o portamprentă standard prevăzută cu perforaţii
3. După priza materialului, se inseră amprenta de pe câmpul protetic printr-o
manevră fermă
4. Se introduce 1/3 din siliconul fluid în seringă şi se injectează în jurul
preparaţiilor
5. Restul cantităţii de silicon fluid se aplică în portamprentă peste cel chitos şi se
reinseră portamprenta pe câmpul protetic, unde se menţine prin presiuni
moderate
7. Se selectează o portamprentă individuală prevăzută cu perforaţii
8. Se aplică în portamprenta standard siliconul chitos şi se inseră în cavitatea
orală înainte de prepararea dinţilor
preparaţiilor
75/111
164. Despre tehnica de amprentare ce foloseşte un silicon chitos care va îndeplini rolul
de portamprentă rigidă pentru siliconul fluid, nu este adevărat că :
1. Se selectează o portamprentă standard prevăzută cu perforaţii

preparaţiilor
4. Se aplică în portamprenta standard siliconul chitos şi se inseră în cavitatea
orală înainte de prepararea dinţilor
5. După priza materialului, se inseră amprenta de pe câmpul protetic printr-o
manevră fermă
preparaţiilor
8. Restul cantităţii de silicon fluid se aplică în portamprentă peste cel chitos şi se
reinseră portamprenta pe câmpul protetic, unde se menţine prin presiuni
moderate
10. Se selectează o portamprentă individuală prevăzută cu perforaţii
165. Referitor la elastomerii polieterici, este adevărat că:
1. Consistența poate fi fluidă

2. Consistența poate fi renitentă
3. Consistența poate fi renitentă și rezilientă
4. Consistența poate fi medie
5. Forma de prezentare : pasta de consistenţă vâscoasă şi chitoasă, ambalate în
tuburi de plastic
6. Uneori se livrează şi un al 3-lea tub conţinând un plastifiant pentru creşterea
timpului de lucru şi a flexibilităţii materialului
7. Uneori se livrează şi un al 3-lea tub conţinând un plastifiant pentru scăderea
8. Forma de prezentare : pasta bază + pasta catalizator, ambalate în tuburi de
plastic
9. Forma de prezentare: pasta bază + pasta catalizator, ambalate în tuburi
metalice
10. Consistența poate fi vâscoasă
76/111
166. Privitor la elastomerii polieterici, nu este adevărat că :
1. Consistența poate fi fluidă

2. Consistența poate fi vâscoasă
3. Consistența poate fi renitentă
4. Uneori se livrează şi un al 3-lea tub conţinând un plastifiant pentru creşterea
5. Forma de prezentare : pasta bază + pasta catalizator, ambalate în tuburi de
plastic
6. Consistența poate fi renitentă și rezilientă
7. Forma de prezentare : pasta bază + pasta catalizator, ambalate în tuburi
metalice
8. Uneori se livrează şi un al 3-lea tub conţinând un plastifiant pentru scăderea
9. Consistența poate fi medie
10. Forma de prezentare : pasta de consistenţă vâscoasă şi chitoasă, ambalate în
tuburi de plastic
167. Referitor la proprietățile polieterilor, este adevărat că :
1. Reacţia de priză este uşor exotermă

2. Stabilitatea dimensională este bună
3. Consistenţa lor iniţială poate fi comparată cu cea a siliconilor cu vâscozitate
fluidă
4. Polieterii sunt materiale hidrofobe
5. Catalizatorul are un efect antiinflamator asupra mucoaselor şi tegumentelor
6. Flexibilitatea acestor materiale este crescută (80%)
7. Polieterii sunt materiale hidrofile
8. Polieterii absorb apa, modificându-şi dimensiunea
9. Polieterii nu absorb apa și nu-și modifică dimensiunea
10. Nu trebuie conservaţi sau lăsaţi mult timp în contact cu apa
168. Privitor la proprietățile polieterilor, nu este adevărat că:
1. Reacţia de priză este uşor exotermă

2. Flexibilitatea acestor materiale este crescută (80%)
3. Consistenţa lor iniţială poate fi comparată cu cea a siliconilor cu vâscozitate
fluidă
4. Polieterii nu absorb apa și nu-și modifică dimensiunea
5. Polieterii absorb apa, modificându-şi dimensiunea
6. Nu trebuie conservaţi sau lăsaţi mult timp în contact cu apa
7. Polieterii sunt materiale hidrofile
8. Stabilitatea dimensională este bună
9. Catalizatorul are un efect antiinflamator asupra mucoaselor şi tegumentelor
10. Polieterii sunt materiale hidrofobe
77/111
169. Referitor la tehnica de lucru cu polieterii, este adevărat că:
1. Materialul preparat corespunzător se aplică, în funcţie de consistenţă, în

seringă sau în amprenta standard prevăzută cu stopuri
2. Se utilizează tehnica dublei amprente
3. Se utilizează tehnica amestecului dublu sau tehnica amprentării în 2 timpi
4. După încheierea manevrelor de amprentare, se indică păstrarea amprentei în
apă (materialul este hidrofil)
5. Timpul de priză este de 7-8 minute
7. Se recomandă turnarea imediată a modelului
seringă sau în portamprenta individuală prevăzută cu stopuri
9. Se recomandă turnarea modelului la 24-72 ore
10. După încheierea manevrelor de amprentare, se contraindică păstrarea
amprentei în apă (materialul este hidrofil)
170. Privitor la tehnica de lucru cu polieterii, nu este adevărat că:

2. După încheierea manevrelor de amprentare, se indică păstrarea amprentei în
apă (materialul este hidrofil)
3. Se utilizează tehnica dublei amprente
4. Se recomandă turnarea imediată a modelului
5. Se utilizează tehnica amestecului dublu sau tehnica amprentării în 2 timpi
6. După încheierea manevrelor de amprentare, se contraindică păstrarea
amprentei în apă (materialul este hidrofil)
seringă sau în amprenta standard prevăzută cu stopuri
9. Se recomandă turnarea modelului la 24-72 ore
seringă sau în portamprenta individuală prevăzută cu stopuri
78/111
171. Referitor la modele, este adevărat că:
1. Materialele pentru modele pot fi clasificate după metoda de obţinere a

modelului în: prin turnare (gipsuri, mase de ambalat) prin fulare (amalgame,
cimenturi), prin depunere de metale (galvanizare, pulverizare)
2. Materialele pentru modele pot fi clasificate în funcţie de scopul în care sunt
utilizate şi în funcţie de procedeul de obţinere în: materiale fizionomice
(amalgame, aliaje uşor fuzibile, aliaje topite şi pulverizate, aliaje depuse
electrogalvanic) și materiale nefizionomice (gipsuri dentare, mase de ambalat,
materiale compozite, cimenturi dentare, răşini acrilice simple)
modelului în: prin depunere de metale (gipsuri, mase de ambalat), prin turnare
(amalgame, cimenturi), prin fulare (galvanizare, pulverizare)
4. Turnarea modelului este o etapă tehnologică fundamentală în obţinerea piesei
protetice
5. În funcţie de scopul în care sunt utilizate şi în funcţie de procedeul de
obţinere, există mai multe tipuri de modele (model de studiu, model document,
model de lucru, model duplicat etc)
6. Turnarea modelului este o etapă clinică fundamentală în obţinerea piesei
protetice
7. Modelul este reproducerea negativă a elementelor anatomice ale câmpului
protetic
utilizate şi în funcţie de procedeul de obţinere în: materiale nemetalice
electrogalvanic) și materiale metalice (gipsuri dentare, mase de ambalat,
9. Modelul este reproducerea pozitivă a elementelor anatomice ale câmpului
protetic
10. Materialele pentru modele pot fi clasificate după criteriul chimic în: materiale
nemetalice și materiale metalice
79/111
172. Privitor la modele, nu este adevărat că:

modelului în: prin turnare (gipsuri, mase de ambalat) prin fulare (amalgame,
cimenturi), prin depunere de metale (galvanizare, pulverizare)
2. Turnarea modelului este o etapă tehnologică fundamentală în obţinerea piesei
protetice
3. În funcţie de scopul în care sunt utilizate şi în funcţie de procedeul de
obţinere, există mai multe tipuri de modele (model de studiu, model document,
model de lucru, model duplicat etc)
modelului în: prin depunere de metale (gipsuri, mase de ambalat), prin turnare
(amalgame, cimenturi), prin fulare (galvanizare, pulverizare)
5. Modelul este reproducerea negativă a elementelor anatomice ale câmpului
protetic
6. Materialele pentru modele pot fi clasificate după criteriul chimic în: materiale
nemetalice și materiale metalice
utilizate şi în funcţie de procedeul de obţinere în: materiale nemetalice
electrogalvanic)și materiale metalice (gipsuri dentare, mase de ambalat,
8. Turnarea modelului este o etapă clinică fundamentală în obţinerea piesei
protetice
9. Modelul este reproducerea pozitivă a elementelor anatomice ale câmpului
protetic
utilizate şi în funcţie de procedeul de obţinere în: materiale fizionomice
electrogalvanic) și materiale nefizionomice (gipsuri dentare, mase de ambalat,
80/111
173. Referitor la gipsurile dentare, este adevărat că:
1. În cabinetul stomatologic gipsul se mai utilizează doar în tehnicile compresive

de amprentare a câmpurilor protetice dentate total
2. Toate tipurile de gips pentru obţinerea modelelor se prezintă în sistem
bicomponent pulbere+lichid.
3. Gipsul dentar este principalul material de înregistrare a amprentelor la
pacienții dentați
4. Gipsul dentar este principalul material de confecţionare a modelelor
5. Gipsurile dentare utilizate în cabinetul de medicină dentară pentru
confecţionarea machetelor sunt de 3 tipuri: gipsul alb de model (gips
alabastru), gips dur, gips extradur
6. În cabinetul stomatologic gipsul se mai utilizează doar în tehnicile
necompresive de amprentare a câmpurilor protetice edentate total
bicomponent pastă+pastă.
8. Gipsul dentar este considerat indispensabil laboratorului de tehnică dentară,
în cadrul căruia are o largă utilizare
9. Gipsul dentar este considerat neimportant în cadrul laboratorului de tehnică
dentară, în cadrul căruia are o utilizare limitată
10. Gipsurile dentare utilizate în laboratorul de tehnică dentară pentru
confecţionarea modelelor sunt de 3 tipuri: gipsul alb de model (gips alabastru),
gips dur, gips extradur
81/111
174. Referitor la gipsurile dentare, nu este adevărat că:
1. Gipsul dentar este principalul material de confecţionare a modelelor

bicomponent pulbere+lichid.
3. Gipsurile dentare utilizate în cabinetul de medicină dentară pentru
confecţionarea machetelor sunt de 3 tipuri: gipsul alb de model (gips
alabastru), gips dur, gips extradur
4. În cabinetul stomatologic gipsul se mai utilizează doar în tehnicile compresive
de amprentare a câmpurilor protetice dentate total
5. Gipsul dentar este principalul material de înregistrare a amprentelor la
pacienții dentați
6. Gipsurile dentare utilizate în laboratorul de tehnică dentară pentru
confecţionarea modelelor sunt de 3 tipuri: gipsul alb de model (gips alabastru),
gips dur, gips extradur
7. Gipsul dentar este considerat neimportant în cadrul laboratorului de tehnică
dentară, în cadrul căruia are o utilizare limitată
8. Gipsul dentar este considerat indispensabil laboratorului de tehnică dentară,
în cadrul căruia are o largă utilizare
9. În cabinetul stomatologic gipsul se mai utilizează doar în tehnicile
necompresive de amprentare a câmpurilor protetice edentate total
bicomponent pastă+pastă.
175. Referitor la gipsurile dentare de modele, este adevărat că :
1. Pulberea de gips este livrată în sticle speciale, seringi închise ermetic

2. Lichidul pentru obținerea modelelor este în general acidul fosforic / acidul
lactic
3. Pulberea de gips livrată în ambalaje de hârtie se conservă în mediu umed
4. Pulberea de gips prezintă o granulaţie foarte fină şi este colorată diferit în
funcţie de producător şi de tipul de gips: culoarea albă, pentru gipsul obişnuit
şi culoarea albastră, galbenă, verde, roz etc pentru gipsul dur şi extradur
5. Lichidul pentru obținerea modelelor este în general apa / apa distilată
6. Pulberea de gips livrată în ambalaje de hârtie se conservă în mediu uscat
7. Pulberea de gips este livrată în pungi speciale, saci, cutii închise ermetic
8. Pulberea de gips prezintă o granulaţie foarte mare şi este colorată identic în
funcţie de producător și indiferent de tipul de gips
9. Nu toate tipurile de gips pentru obţinerea modelelor se prezintă în sistem
bicomponent pulbere+lichid
82/111
176. Referitor la gipsurile dentare de modele, nu este adevărat că :
1. Pulberea de gips prezintă o granulaţie foarte fină şi este colorată diferit în

funcţie de producător şi de tipul de gips: culoarea albă, pentru gipsul obişnuit
şi culoarea albastră, galbenă, verde, roz etc pentru gipsul dur şi extradur
3. Pulberea de gips este livrată în pungi speciale, saci, cutii închise ermetic
4. Pulberea de gips livrată în ambalaje de hârtie se conservă în mediu uscat
5. Pulberea de gips este livrată în sticle speciale, seringi închise ermetic
6. Lichidul pentru obținerea modelelor este în general apa / apa distilată
7. Pulberea de gips prezintă o granulaţie foarte mare şi este colorată identic în
funcţie de producător și indiferent de tipul de gips
8. Pulberea de gips livrată în ambalaje de hârtie se conservă în mediu umed
9. Nu toate tipurile de gips pentru obţinerea modelelor se prezintă în sistem
10. Lichidul pentru obținerea modelelor este în general acidul fosforic / acidul
lactic
177. Referitor la dozarea gipsurilor dentare de modele, este adevărat că :
1. În dozarea extemporanee, în situația gipsului alb (clasa a II-a), proporţia

pulbere / apă este de: 100 g pulbere – 30 cm3 lichid
2. În dozarea extemporanee, în situația gipsului extradur (clasa a IV-a), proporţia
pulbere / apă este de: 100 g pulbere – 25cm3 lichid
3. În dozarea extemporanee, în situația gipsului extradur (clasa a IV-a), proporţia
4. Predozarea extemporanee este în funcţie de măsuța vibratorie
5. În dozarea extemporanee, în situația gipsului alb (clasa a II-a), proporţia
pulbere / apă este de: 100 g pulbere – 50 cm3 lichid
6. Dozarea se poate efectua în 2 modalităţi: predozare extemporanee și dozare
industrială
7. Dozarea se poate efectua în 2 modalităţi: dozare extemporanee și dozare
industrială (predozare)
8. În dozarea extemporanee, în situația gipsului dur (clasa a III-a), proporţia
9. În dozarea extemporanee, în situația gipsului dur (clasa a III-a), proporţia
10. Dozarea extemporanee este în funcţie de suprafaţa amprentată
83/111
178. Referitor la indicațiile gipsurilor de clasa a II-a de modele, este adevărat că:
1. Gipsul alb de model (clasa a II-a) este indicat pentru turnarea modelelor
dinţilor antagonişti
2. Gipsul alb de model (clasa a II-a) este indicat pentru turnarea modelelor pe
care se efectuează reparaţii de proteze
3. Gipsul alb de model (clasa a II-a) este indicat pentru turnarea modelelor de
studiu
lucru în tehnologiile de mare precizie ca de exemplu tehnologia metalo-
ceramică
lucru în tehnologia protezelor parţiale şi totale
lucru în tehnologia aparatelor ortodontice
preliminare
lucru în tehnologia coroanelor şi punţilor dentare
compozită
10. Gipsul alb de model (clasa a II-a) este indicat pentru fixarea modelelor în
simulator (ocluzor sau articulator)
84/111
179. Referitor la indicațiile gipsurilor de clasa a II-a de modele, nu este adevărat că:
lucru în tehnologia coroanelor şi punţilor dentare
4. Gipsul alb de model (clasa a II-a) este indicat pentru turnarea modelelor pe
care se efectuează reparaţii de proteze
preliminare
dinţilor antagonişti
ceramică
8. Gipsul alb de model (clasa a II-a) este indicat pentru fixarea modelelor în
simulator (ocluzor sau articulator)
studiu
compozită
85/111
180. Referitor la indicațiile gipsurilor de modele, este adevărat că:
ceramică
3. Gipsul dur (clasa a III-a) este indicat pentru turnarea modelelor de lucru în
tehnologia coroanelor şi punţilor dentare
lucru în tehnologiile de mare precizie ca de exemplu incrustații
5. Gipsul dur (clasa a III-a) este indicat pentru turnarea modelelor de lucru în
tehnologia protezelor parţiale şi totale
6. Gipsul extradur (clasa a IV-a) este indicat pentru turnarea modelelor de lucru
în tehnologiile de mare precizie ca de exemplu tehnologia metalo-compozită
în tehnologiile de mare precizie ca de exemplu incrustații
compozită
în tehnologiile de mare precizie ca de exemplu tehnologia metalo-ceramică
86/111
181. Referitor la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească materialele de
confecționare a modelelor, este adevărat că:
1. Materialele din care se confecţionează modelele nu trebuie să prezinte

rezistenţă la rupere şi presiune
stabilitate a formei şi a volumului
stabilitate chimică
4. Materialele din care se confecţionează modelele trebuie să prezinte rezistenţă
la rupere şi presiune
exactitate (fidelitate)
6. Materialele din care se confecţionează modelele trebuie să prezinte rezistenţă
la abraziune
7. Materialele din care se confecţionează modelele trebuie să prezinte stabilitate
a formei şi a volumului
rezistenţă la abraziune
9. Materialele din care se confecţionează modelele trebuie să prezinte exactitate
(fidelitate)
10. Materialele din care se confecţionează modelele trebuie să prezinte stabilitate
chimică
87/111
182. Referitor la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească materialele de
confecționare a modelelor, este adevărat că:
1. Materialele din care se confecţionează modelele nu trebuie să prezinte timp

de priză convenabil
2. Materialele din care se confecţionează modelele trebuie să prezinte posibilităţi
de corecţie şi/sau adăugare
3. Materialele din care se confecţionează modelele trebuie să prezinte
plasticitate
prelucrabilitate uşoară
consistenţă
consistenţă
prelucrabilitate uşoară
posibilităţi de corecţie şi/sau adăugare
plasticitate
10. Materialele din care se confecţionează modelele trebuie să prezinte timp de
priză convenabil
88/111
183. Referitor la obţinerea modelelor metalice din amalgame, este adevărat că:
1. Amalgamele utilizate în confecţionarea modelelor au fost amalgamele pe bază

de cupru şi cele pe bază de argint
2. Amalgamele nu erau indicate pentru turnarea modelelor de dimensiuni reduse
în amprente cu inel de cupru şi masă termoplastică
3. Amalgamele utilizate în confecţionarea modelelor au fost amalgamele pe bază
de aur şi cele pe bază de platină
4. Amalgamele de cupru, utilizate în confecţionarea modelelor, au în compoziţia
chimică : mercur şi cupru în particule fine
5. Amalgamele erau indicate pentru turnarea modelelor de dimensiuni reduse în
amprente cu inel de cupru şi masă termoplastică
6. Amalgamele de aur, utilizate în confecţionarea modelelor, au în compoziţia
chimică : mercur şi cupru în particule fine
7. Amalgamele de platină, utilizate în confecţionarea modelelor, au în compoziţia
chimică : mercur şi pulbere de Ag+Sn+Zn
8. Timpul de priză al amalgamului utilizat pentru confecționarea modelului este
îndelungat (3-12 ore)
9. Timpul de priză al amalgamului utilizat pentru confecționarea modelului este
foarte scurt (30-45 secunde)
10. Amalgamele de argint, utilizate în confecţionarea modelelor, au în compoziţia
chimică : mercur şi pulbere de Ag+Sn+Zn
184. Referitor la obținerea modelelor prin depunerea aliajelor uşor fuzibile prin
pulverizare) tehnica Metalomat) este adevărat că:
1. Tehnica Metalomat utilizează aliaje uşor fuzibile (cunoscute la noi în ţară sub
denumirea comercială de MELOT)
2. În tehnica Metalomat culoarea aliajului utilizat este gri lucios
3. În tehnica Metalomat culoarea aliajului utilizat este aurie
4. În tehnica Metalomat materialul pentru pulverizare este un amalgam greu
fuzibil (pe bază de Bi, Sn, Ag, Pb, Zn)
5. În tehnica Metalomat materialul pentru pulverizare este un aliaj uşor fuzibil (pe
bază de Bi, Sn, Ag, Pb, Zn)
6. În tehnica Metalomat materialul pentru pulverizare se solidifică la 180°C şi se
lichefiază la 140°C
7. În tehnica Metalomat materialul pentru pulverizare se lichefiază la 180°C şi se
solidifică la 140°C
8. Sistemul Metalomat este format dintr-un aparat dotat cu un pulverizator
special în forma unui pistol prin intermediul căruia se pulverizează aliajul uşor
fuzibil în interiorul amprentei
9. Tehnica Metalomat utilizează amalgame greu fuzibile
10. Sistemul Metalomat este format dintr-o baie galvanică dotată cu un
pulverizator special în forma unui pistol prin intermediul căruia se depune pe
cale galvanică aliajul uşor fuzibil în interiorul amprentei
89/111
185. Referitor la obținerea modelelor prin depunerea metalelor pe cale galvanică
(galvanoplastia), este adevărat că:
1. Nu se definitivează modelul prin completare cu un gips extradur, materiale

compozite, rezultând un model nemetalic cu proprietăţi mecanice deosebite şi
fidelitate foarte bună
2. Modelul galvanic nu se obţine prin electrodepunerea ionilor de Cu, Ag, Ni în
amprentele dentare
3. Modelul galvanic se obţine prin electrodepunerea ionilor de Cu, Ag, Ni în
amprentele dentare
4. Depunerea metalelor pe cale galvanică (galvanoplastia) nu prezintă un efect
toxic
5. Metoda de lucru este laborioasă şi necesită dotare cu aparate speciale
6. Metoda de lucru nu este laborioasă şi nu necesită dotare cu aparate speciale
7. Depunerea metalelor pe cale galvanică (galvanoplastia) prezintă un efect toxic
ridicat
8. Se definitivează modelul prin completare cu un gips extradur, materiale
compozite, rezultând un model mixt cu proprietăţi mecanice deosebite şi
fidelitate foarte bună
9. Baia galvanică prezintă 2 electrozi: anodul (reprezentat de o placă de Cu, Ag
sau Ni) și catodul (la catod se aplică amprenta)
10. Baia galvanică nu prezintă 2 electrozi: anodul (reprezentat de o placă de Cu,
Ag sau Ni) și catodul (la catod se aplică amprenta)
90/111
186. Referitor la condițiile impuse materialelor utilizate în realizarea machetelor, este
adevărat că:
1. Materialele utilizate în realizarea machetelor trebuie să nu fie casante

2. Materialele utilizate în realizarea machetelor trebuie să prezinte o contracţie
termică cât mai mare posibil
3. Materialele utilizate în realizarea machetelor trebuie să prezinte instabilitate
chimică şi volumetrică atât la temperatura camerei cât şi la temperatura
cavităţii orale
4. Materialele utilizate în realizarea machetelor trebuie să fie casante
5. Materialele utilizate în realizarea machetelor trebuie să nu fie modelabile la
temperatura camerei sau a cavităţii orale, pentru a se deforma după
finalizarea machetării
6. Materialele utilizate în realizarea machetelor trebuie să se plastifieze şi să se
solidifice într-un interval de timp necesar modelării, fără pierderea
proprietăţilor
7. Materialele utilizate în realizarea machetelor trebuie să fie uşor modelabile la
temperatura camerei sau a cavităţii orale, fără a se deforma după finalizarea
machetării
8. Materialele utilizate în realizarea machetelor trebuie să fie colorate dar să nu
coloreze sau să intre în combinaţie cu materialele utilizate pentru modele şi
tipare schimbându-le astfel proprietăţile lor fizico-chimice
9. Materialele utilizate în realizarea machetelor trebuie să prezinte o contracţie
termică cât mai mică posibil
10. Materialele utilizate în realizarea machetelor trebuie să fie toxice pentru
ţesuturile cavităţii orale
187. Referitor la proprietăţile biologice ale cerurilor dentare, este adevărat că:
1. În cavitatea orală, cerurile vor fi introduse numai la temperatură foarte ridicată

2. Cerurile dentare au miros dezagreabil de sulf
3. Cerurile dentare au gust dezagreabil metalic
4. Nu se va aplica ceară în imediata vecinătate a pulpei
5. Ceara se va aplica în imediata vecinătate a pulpei
6. Nu se vor asocia presiuni asupra cerii lichide aplicate în cavitatea preparată
7. Se vor asocia presiuni asupra cerii lichide aplicate în cavitatea preparată
8. Cerurile dentare sunt insipide
9. În cavitatea orală, cerurile vor fi introduse numai la un anumit interval de
temperatură care va trebui respectat cu stricteţe
10. Cerurile dentare sunt inodore
91/111
188. Referitor la ceara pentru macheta protezelor parţiale şi totale, este adevărat că:
1. Ceara pentru macheta protezelor parţiale şi totale se livrează în 2 consistenţe:

moale (pentru sezonul rece) și tare (pentru sezonul cald)
2. Ceara pentru macheta protezelor parţiale şi totale este indicată pentru
confecţionarea machetei bazei protezelor acrilice parţiale şi totale (indicaţie de
elecţie)
3. Ceara pentru macheta protezelor parţiale şi totale nu se livrează în 2
consistenţe: moale (pentru sezonul rece) și tare (pentru sezonul cald)
4. Ceara pentru macheta protezelor parţiale şi totale nu este indicată pentru
confecţionarea bordurilor de ocluzie
5. Ceara pentru macheta protezelor parţiale şi totale se prezintă sub formă de
plăci rectangulare calibrate, de culoare roz având dimensiunea de 18 cm/ 8
cm, cu grosime de 1,2 mm; 1,5 mm; 1,7 mm
6. Ceara pentru macheta protezelor parţiale şi totale nu poate fi comercializată şi
sub formă de plăci trapezoidale pentru maxilarul superior şi sub formă de
potcoavă pentru cel inferior
7. Ceara pentru macheta protezelor parţiale şi totale poate fi comercializată şi
sub formă de plăci trapezoidale pentru maxilarul superior şi sub formă de
potcoavă pentru cel inferior
8. Ceara pentru macheta protezelor parţiale şi totale nu se prezintă sub formă de
plăci rectangulare calibrate, de culoare roz având dimensiunea de 18 cm/ 8
cm, cu grosime de 1,2 mm; 1,5 mm; 1,7 mm
9. Ceara pentru macheta protezelor parţiale şi totale nu este indicată pentru
îndiguirea şi cofrarea amprentelor funcţionale
10. Ceara pentru macheta protezelor parţiale şi totale este indicată pentru
confecţionarea bordurilor de ocluzie
92/111
189. Referitor la răşinile polimerice fotopolimerizabile ca materiale de realizare a
machetei, este adevărat că:
1. In cazul răşinilor polimerice fotopolimerizabile contracţia de polimerizare are

valorile cele mai mici
2. Răşinile polimerice fotopolimerizabile sunt eliminate din tipar fără reziduuri
sau fisurări ale tiparului (circa 700°C)
3. In cazul răşinilor polimerice fotopolimerizabile contracţia de polimerizare nu
are valorile cele mai mici
4. In cazul răşinilor polimerice fotopolimerizabile timpul de lucru este suficient de
lung faţă de cel al răşinilor acrilice simple
5. In cazul răşinilor polimerice fotopolimerizabile, fotopolimerizarea machetei se
realizează în 90 de secunde
6. In cazul răşinilor polimerice fotopolimerizabile, fotopolimerizarea machetei se
realizează în 90 de minute
7. In cazul răşinilor polimerice fotopolimerizabile timpul de lucru este foarte scurt
faţă de cel al răşinilor acrilice simple
8. Răşinile polimerice fotopolimerizabile asigură exactitate în modelaj,
superioară cerurilor
9. Răşinile polimerice fotopolimerizabile nu sunt eliminate din tipar fără reziduuri
sau fisurări ale tiparului (circa 700°C)
10. Răşinile polimerice fotopolimerizabile nu asigură exactitate în modelaj
93/111
190. Referitor la masele de ambalat pe bază de fosfaţi, este adevărat că:
1. Se prezintă în general în sistem bicomponent: pulbere cu granulaţie fină +

lichid (în general se foloseşte un lichid special – soluţie coloidală de SiO2)
2. Masele de ambalat pe bază de fosfați nu prezintă rezistenţă mecanică mare la
şocul mecano-termic (temperaturi între 1000°C- 1350°C)
3. Prepararea pastei se realizează prin amestecul pastei cu pasta fie prin
metoda clasică (spatulare manuală în bolul de cauciuc), fie prin procedeele
moderne ce utilizează vacuum-malaxorul
4. Se prezintă în general în sistem bicomponent: pastă cu granulaţie fină +pastă
(în general se foloseşte un lichid special – soluţie coloidală de SiO2)
5. În cazul maselor de ambalat pe bază de fosfaţi, plasticitatea, fidelitatea pastei
preparate nu sunt corespunzătoare
6. Prepararea pastei se realizează prin amestecul pulberii cu lichidul fie prin
metoda clasică (spatulare manuală în bolul de cauciuc), fie prin procedeele
moderne ce utilizează vacuum-malaxorul
7. Dozarea materialului se realizează în conformitate cu indicaţiile fabricantului
respectând proporţiile indicate de acesta
8. Masele de ambalat pe bază de fosfați prezintă rezistenţă mecanică mare la
şocul mecano-termic (temperaturi între 1000°C- 1350°C)
9. În cazul maselor de ambalat pe bază de fosfaţi, plasticitatea, fidelitatea pastei
preparate sunt excelente
10. Dozarea materialului nu se realizează în conformitate cu indicaţiile
fabricantului și nu trebuie să se respecte proporţiile indicate de acesta
94/111
191. Referitor la masele de ambalat pe bază de silicați, este adevărat că:
1. Masele de ambalat pe bază de silicați prezintă plasticitate, fidelitate

asemănătoare maselor de ambalat pe bază de fosfați
2. Masele de ambalat pe bază de silicați reproduc cu mare exactitate detaliile
machetei, obţinându-se piese turnate de precizie
3. Se prezintă în sistem bicomponent: pastă (cu granulaţie fină) şi pastă (apă
sau lichid special)
4. Masele de ambalat pe bază de silicați prezintă rezistenţa mecanică la şocul
termic ridicat (temperaturi între 1430-1550°C)
5. Masele de ambalat pe bază de silicați sunt contraindicate pentru
confecţionarea tiparelor infrastructurii metalice a protezelor scheletate
realizate din aliaje de Co-Cr-Mo sau Ni-Cr-Mo
6. Masele de ambalat pe bază de silicați nu prezintă rezistenţa mecanică la
şocul termic ridicat (temperaturi între 1430-1550°C)
7. Masele de ambalat pe bază de silicați nu reproduc cu mare exactitate detaliile
machetei, obţinându-se piese turnate de mică precizie
8. Se prezintă în sistem bicomponent: pulbere (cu granulaţie fină) şi lichid (apă
sau lichid special)
9. Masele de ambalat pe bază de silicați prezintă plasticitate, fidelitate
asemănătoare maselor de ambalat pe bază de sulfați
10. Masele de ambalat pe bază de silicați sunt indicate pentru confecţionarea
tiparelor infrastructurii metalice a protezelor scheletate realizate din aliaje de
Co-Cr-Mo sau Ni-Cr-Mo
95/111
192. Referitor la proprietăţile ideale ale unui material nemetalic (răşină sau răşină
compozită) din care se poate confecţiona o proteză sau componentele acesteia,
este adevărat că:
1. Materialul nemetalic trebuie să aibă culoarea şi nuanţa diferită de a ţesutului

pe care îl înlocuieşte
2. Materialul nemetalic trebuie să îşi modifice culoarea şi transparenţa după
fabricaţie şi în mediul oral
3. Materialul nemetalic trebuie să fie lipsit de transluciditate sau transparenţă
care să îi permită reproducerea estetică a acestuia
4. Materialul nemetalic trebuie să nu-şi modifice culoarea şi transparenţa după
fabricaţie şi nici în mediul oral
5. Materialul nemetalic trebuie să prezinte o plasticitate şi o rezistenţă la
coroziune adecvate oricăror solicitări din cavitatea orală
6. Materialul nemetalic trebuie să fie impermeabil pentru fluidele din cavitatea
orală, prevenind astfel apariţia unei halene dezagreabile sau tulburărilor
gustului
7. Materialul nemetalic trebuie să posede o transluciditate sau transparenţă care
să îi permită reproducerea estetică a acestuia
8. Materialul nemetalic trebuie să aibă culoarea şi nuanţa ţesutului pe care îl
înlocuieşte
9. Materialul nemetalic trebuie să prezinte o elasticitate şi o rezistenţă la abrazie
adecvate oricăror solicitări din cavitatea orală
10. Materialul nemetalic trebuie să fie permeabil pentru fluidele și solidele din
cavitatea orală
96/111
193. Referitor la răşinile diacrilice compozite utilizate în tehnologia protezelor dentare,
este adevărat că:
1. Răşinile diacrilice compozite sunt indicate pentru repararea unor faţete

ceramice deteriorate
2. Răşinile diacrilice compozite sunt indicate pentru confecţionarea de inlay-uri
sau onlay-uri din polimeri
3. Răşinile diacrilice compozite sunt indicate pentru confecţionarea punţilor şi
coroanelor definitive
4. Răşinile diacrilice compozite sunt indicate pentru confecţionarea coroanelor
jacket din polimeri – aspectul fizionomic este însă inferior celor confecţionate
din mase ceramice
5. Răşinile diacrilice compozite sunt indicate pentru confecţionarea punţilor şi
coroanelor provizorii
6. Răşinile diacrilice compozite sunt indicate pentru confecţionarea coroanelor
jacket din ceramică – aspectul fizionomic este însă inferior celor confecţionate
din mase termoplastice
7. Răşinile diacrilice compozite sunt indicate pentru confecţionarea placajului
fizionomic la coroanele mixte metalo-polimerice
8. Răşinile diacrilice compozite sunt indicate pentru confecţionarea de inlay-uri
sau onlay-uri din aliaje
9. Răşinile diacrilice compozite sunt indicate pentru confecţionarea componentei
metalice la coroanele mixte metalo-polimerice
10. Răşinile diacrilice compozite sunt indicate pentru repararea unor faţete din
titan deteriorate
194. Referitor la masele ceramice utilizate în medicina dentară, este adevărat că:
1. Masele ceramice utilizate în medicina dentară nu prezintă transluciditate

2. Masele ceramice utilizate în medicina dentară prezintă conductibilitate termică
redusă
3. Masele ceramice utilizate în medicina dentară nu prezintă densitate de
suprafaţă şi luciu
4. Masele ceramice utilizate în medicina dentară nu prezintă conductibilitate
termică redusă
5. Masele ceramice utilizate în medicina dentară prezintă transluciditate
6. Masele ceramice utilizate în medicina dentară nu prezintă cromatică ideală
7. Masele ceramice utilizate în medicina dentară prezintă densitate de suprafaţă
şi luciu
8. Masele ceramice utilizate în medicina dentară nu prezintă biocompatibilitate
9. Masele ceramice utilizate în medicina dentară prezintă cromatică ideală
10. Masele ceramice utilizate în medicina dentară prezintă biocompatibilitate
97/111
195. Referitor la condițiile generale ale aliajelor dentare, este adevărat că:
1. Aliajele dentare nu trebuie să fie ușor de prelucrat

2. Aliajele dentare trebuie să fie ușor de prelucrat
3. Aliajele dentare trebuie să aibă instabilitate volumetrică
4. Aliajele dentare nu trebuie să fie rezistente la forțele mecanice
5. Aliajele dentare nu trebuie să fie bine tolerate de țesuturile cavității bucale
6. Aliajele dentare nu trebuie să asigure condiția igienică
7. Aliajele dentare trebuie să fie bine tolerate de țesuturile cavității bucale
8. Aliajele dentare trebuie să asigure condiția igienică
9. Aliajele dentare trebuie să fie rezistente la forțele mecanice
10. Aliajele dentare trebuie sa fie rigide (să nu-și modifice forma)
196. În cazul materialelor utilizate pentru fixarea provizorie a restaurărilor protetice, este
adevărat că:
1. Au ca obiective adaptabilitatea lucrării protetice din punct de vedere funcţional

2. Se cimentează provizoriu reconstrucțiile protetice definitive
3. Se cimentează provizoriu reconstrucțiile coronare directe
4. Au ca obiective adaptabilitatea lucrării protetice din punct de vedere
parodontal
5. Au ca obiective adaptabilitatea lucrării protetice din punct de vedere pulpar
6. Se cimentează provizoriu protezele mobile provizorii până când protezele
mobile definitive sunt gata
7. Au ca obiective adaptabilitatea lucrării protetice din punct de vedere științific
8. Au ca obiective adaptabilitatea lucrării protetice din punct de vedere financiar
9. Se cimentează provizoriu măștile de protecție a substructurilor organice până
când reconstrucțiile definitive sunt gata
educațional
98/111
197. În cazul materialelor utilizate pentru fixarea provizorie a restaurărilor protetice, nu
este adevărat că:
1. Au ca obiective adaptabilitatea lucrării protetice din punct de vedere funcţional

parodontal
3. Se cimentează provizoriu măștile de protecție a substructurilor organice până
când reconstrucțiile definitive sunt gata
4. Au ca obiective adaptabilitatea lucrării protetice din punct de vedere financiar
5. Se cimentează provizoriu reconstrucțiile protetice definitive
6. Au ca obiective adaptabilitatea lucrării protetice din punct de vedere pulpar
7. Se cimentează provizoriu fațetele până când cele definitive sunt gata
8. Se cimentează provizoriu reconstrucțiile coronare directe
9. Au ca obiective adaptabilitatea lucrării protetice din punct de vedere social
educațional
198. Referitor la calitățile pe care trebuie să le îndeplinească materialele utilizate pentru

fixarea provizorie a restaurărilor protetice, este adevărat că regăsim:
1. Solubilitate crescută
2. Rezistență mecanică corespunzătoare
3. Să realizeze o închidere marginală bună
4. Să nu limiteze miscările funcţionale ale restaurării provizorii
5. Solubilitate redusă
6. Rezistență mecanică scăzută
7. Să nu realizeze o închidere marginală
8. Incompatibilitate chimică cu polimerul din care se confecționează restaurarea
coronară directă provizorie
9. Biocompatibilitate
10. Compatibilitate chimică cu polimerul din care se confecționează restaurarea
provizorie
99/111
199. Printre calitățile pe care trebuie să le îndeplinească materialele utilizate pentru
fixarea provizorie a restaurărilor protetice, nu este adevărat că regăsim:

2. Solubilitate crescută
3. Incompatibilitate chimică cu polimerul din care se confecționează restaurarea
coronară directă provizorie
4. Să nu limiteze miscările funcţionale ale restaurării provizorii
5. Solubilitate redusă
6. Biocompatibilitate
7. Compatibilitate chimică cu polimerul din care se confecționează restaurarea
provizorie
8. Rezistență mecanică scăzută
10. Rezistență mecanică corespunzătoare
200. În cazul calităților pe care trebuie să le îndeplinească materialele utilizate pentru

fixarea provizorie a restaurărilor protetice, este adevărat că regăsim:
1. Posibilitate de îndepărtare ușoară a excesului

2. Timp de priză satisfacător
3. Posibilitate de îndepărtare dificilă a excesului
4. Timp de lucru scurt
5. Timp de lucru adecvat
6. Timp de priză cât mai lung
7. Preparare ușoară
10. Preparare doar cu echipament aferent complicat
201. În cazul calităților pe care trebuie să le îndeplinească materialele utilizate pentru

fixarea provizorie a restaurărilor protetice, nu este adevărat că regăsim:
1. Posibilitate de îndepărtare dificilă a excesului

2. Preparare ușoară
3. Timp de lucru adecvat
4. Timp de priză cât mai lung
5. Posibilitate de îndepărtare ușoară a excesului
8. Preparare doar cu echipament aferent complicat
9. Timp de priză satisfacător
10. Timp de lucru scurt
100/111
202. În cazul materialelor utilizate pentru fixarea provizorie a restaurărilor protetice, este
adevărat că:
1. Cimenturile ZOE exercită un efect biologic favorabil pentru pulpă

2. Cimenturile ZOE au proprietatea de izolator
3. Eugenolul nu afectează culorea restaurărilor provizorii cimentate cu cimenturi
ZOE
4. Cimenturile ZOE exercită un efect biologic nefavorabil pentru pulpă
5. Cimenturile ZOE sunt mai puțin rezistente, astfel că restaurarea provizorie
poate fi îndepărtată ușor
6. Din păcate, eugenolul acționează ca plastifiant și pentru metil și pentru etil-
metacrilat
7. Din fericire, eugenolul acționează ca plastifiant și pentru metil și pentru etil-
metacrilat
8. Eugenolul afectează culorea restaurărilor provizorii cimentate cu cimenturi
ZOE
9. Cimenturile ZOE au proprietatea de conductor
10. Cimenturile ZOE sunt mai rezistente, astfel că restaurarea provizorie nu poate
fi îndepărtată ușor
203. Referitor la materialele utilizate pentru fixarea provizorie a restaurărilor protetice, nu

este adevărat că:
1. Cimenturile ZOE au proprietatea de izolator

2. Cimenturile ZOE au proprietatea de conductor
3. Din fericire, eugenolul acționează ca plastifiant și pentru metil și pentru etil-
metacrilat
4. Cimenturile ZOE sunt mai puțin rezistente, astfel că restaurarea provizorie
poate fi îndepărtată ușor
ZOE
ZOE
7. Cimenturile ZOE sunt mai rezistente, astfel că restaurarea provizorie nu poate
fi îndepărtată ușor
9. Din păcate, eugenolul acționează ca plastifiant și pentru metil și pentru etil-
metacrilat
101/111
204. Privitor la materialele utilizate pentru fixarea provizorie a restaurărilor protetice, este
adevărat că:

ZOE
2. În prezent, se utilizează tot mai mult cimenturi cu eugenol
3. Materialele cu destinație specială de fixare provizorie au în compoziția lor
cantități mari de eugenol
ZOE
6. În prezent, se utilizează tot mai mult cimenturi fără eugenol
7. Majoritatea cimenturilor provizorii se prezintă sub formă de sistem
bicomponent
monocomponent
cantități mici de eugenol
205. În situația materialelor utilizate pentru fixarea provizorie a restaurărilor protetice, nu

este adevărat că:

monocomponent
ZOE
cantități mici de eugenol
4. În prezent, se utilizează tot mai mult cimenturi fără eugenol
ZOE
cantități mari de eugenol
bicomponent
10. În prezent, se utilizează tot mai mult cimenturi cu eugenol
102/111
206. În cazul produsului comercial Repin - Pentron, este adevărat că:
1. Se prezintă sub formă de pulbere și lichid

2. Este indicat pentru amprente funcționale în portamprente individuale a
câmpurilor edentate total
3. Este indicat pentru cimentare definitivă a punților și coroanelor
4. Este este un ciment provizoriu fără eugenol
5. Este indicat pentru pansamente cutanate
6. Este indicat pentru pansamente parodontale
7. Se prezintă sub forma a două paste care se amestecă în lungimi egale
8. Este indicat pentru amprente preliminare în portamprente standard a
câmpurilor edentate
9. Este indicat pentru cimentare provizorie a punților și coroanelor
10. Este un material pe bază de ZOE (zinc-oxid-eugenol)
207. În situația produsului comercial Repin - Pentron, nu este adevărat că:
1. Este un material pe baza de ZOE (zinc-oxid-eugenol)

2. Este indicat pentru pansamente parodontale
3. Este indicat pentru amprente funcționale în portamprente individuale a
câmpurilor edentate total
4. Este indicat pentru cimentare provizorie a punților și coroanelor
5. Este este un ciment provizoriu fără eugenol
6. Se prezintă sub formă de pulbere și lichid
7. Se prezintă sub forma a două paste care se amestecă în lungimi egale
8. Este indicat pentru amprente preliminare în portamprente standard a
câmpurilor edentate
9. Este indicat pentru pansamente cutanate
10. Este indicat pentru cimentare definitivă a punților și coroanelor
103/111
208. Referitor la cimenturile pentru fixarea definitivă a restaurărilor protetice, este
adevărat că:
1. Trebuie să îndeplinească următoarea condiție: să nu fie toxic pulpar

2. În primul rând, scopul cimentării este devitalizarea pulpară
3. Ulterior, scopul cimentării este de a asigura stabilitatea şi menţinerea
restaurării coronare directe în timpul utilizării ei în laborator
4. Trebuie să îndeplinească următoarea condiție: proprietăţi anticariogene
5. Scopul principal al cimentării este de a perfecta etanşeitatea dintre cavitatea
preparată şi materialul restaurativ coronar direct
6. În primul rând, scopul cimentării este de a proteja vitalitatea pulpară şi
parodonţiul
7. Ulterior, scopul cimentării este de a asigura stabilitatea şi menţinerea lucrării
în timpul utilizării ei clinice
8. Scopul principal al cimentării este de a perfecta etanşeitatea dintre
substructura organică preparată şi restaurarea protetică
9. Trebuie să îndeplinească următoarea condiție: să fie toxic pulpar
10. Trebuie să îndeplinească următoarea condiție: proprietăţi cariogene
209. În cazul cimenturilor pentru fixarea definitivă a restaurărilor protetice, nu este

adevărat că:
1. Ulterior, scopul cimentării este de a asigura stabilitatea şi menţinerea

restaurării coronare directe în timpul utilizării ei în laborator
2. Scopul principal al cimentării este de a perfecta etanşeitatea dintre cavitatea
preparată şi materialul restaurativ coronar direct
3. Trebuie să îndeplinească următoarea condiție: proprietăţi anticariogene
4. Ulterior, scopul cimentării este de a asigura stabilitatea şi menţinerea lucrării
în timpul utilizării ei clinice
5. În primul rând, scopul cimentării este de a proteja vitalitatea pulpară şi
parodonţiul
6. Scopul principal al cimentării este de a perfecta etanşeitatea dintre
substructura organică preparată şi restaurarea protetică
7. Trebuie să îndeplinească următoarea condiție: să nu fie toxic pulpar
8. Trebuie să îndeplinească următoarea condiție: să fie toxic pulpar
9. Trebuie să îndeplinească următoarea condiție: proprietăţi cariogene
10. În primul rând, scopul cimentării este devitalizarea pulpară
104/111
210. Privitor la cimenturile pentru fixarea definitivă a restaurărilor protetice, este adevărat
că:
1. Din această categorie fac parte cimenturile clasice: cimenturi ionomere de

sticlă (CIS)
2. Din această categorie fac parte cimenturile pe bază de răşini: cimenturi
ionomere modificate rășinic (CIMR)
diacrilice
4. Din această categorie fac parte cimenturile pe bază de răşini: cimentul fosfat
de zinc
5. Din această categorie fac parte compomerii pentru fixare
6. Din această categorie fac parte cimenturile clasice: cimenturi diacrilice
7. Din această categorie fac parte cimenturile polielectrolitice (moderne):
cimentul policarboxilat de zinc (PCZ)
8. Din această categorie nu fac parte compomerii pentru fixare
9. Din această categorie nu fac parte cimenturile polielectrolitice (moderne):
10. Din această categorie fac parte cimenturile clasice: cimentul fosfat de zinc
211. Cu privire la cimenturile pentru fixarea definitivă a restaurărilor protetice, nu este

adevărat că:

diacrilice
ionomere modificate rășinic (CIMR)
3. Din această categorie fac parte cimenturile clasice: cimentul fosfat de zinc
4. Din această categorie fac parte compomerii pentru fixare
5. Din această categorie fac parte cimenturile clasice: cimenturi diacrilice
6. Din această categorie fac parte cimenturile pe bază de răşini: cimentul fosfat
de zinc
7. Din această categorie fac parte cimenturile clasice: cimenturi ionomere de
sticlă (CIS)
8. Din această categorie nu fac parte cimenturile polielectrolitice (moderne):
9. Din această categorie nu fac parte compomerii pentru fixare
10. Din această categorie fac parte cimenturile polielectrolitice (moderne):
105/111
212. În cazul cimentului fosfat de zinc, utilizat pentru fixarea definitivă a restaurărilor
protetice, este adevărat că:
1. Este indicat pentru cimentarea coroanelor ceramice pe bază de Al2O3

2. Este indicat pentru cimentarea reconstituirilor corono-radiculare
3. Este indicat pentru cimentarea pe reconstituiri: din amalgam de argint, răşini
diacrilice compozite, cimenturi ionomere de sticlă
4. Este contraindicat pentru cimentarea protezelor parţiale fizionomice
5. Este indicat pentru cimentarea protezelor parţiale fizionomice
6. Este contraindicat pentru cimentarea reconstituirilor corono-radiculare
7. Este contraindicat pentru cimentarea coroanelor ceramice pe bază de Al2O3
8. Este contraindicat pentru cimentarea pe substructuri organice
9. Este indicat pentru cimentarea pe substructuri organice
10. Este contraindicat pentru cimentarea pe reconstituiri: din amalgam de argint,
răşini diacrilice compozite, cimenturi ionomere de sticlă
1. Prezintă ca și dezavantaj: rezistenţa este bună

2. Prezintă ca și dezavantaj: manipulare mai uşoară
3. Prezintă ca și dezavantaj: solubilitate în fluide acide
4. Prezintă ca și avantaj: solubilitate în fluide acide
5. Prezintă ca și avantaj: preparare relativ uşoară
6. Prezintă ca și avantaj: fragilitate
7. Prezintă ca și avantaj: rezistenţa este bună
8. Prezintă ca și dezavantaj: fragilitate
9. Prezintă ca și avantaj: manipulare mai uşoară
10. Prezintă ca și dezavantaj: preparare relativ uşoară
1. Prezintă ca și dezavantaj: nocivitate pulpară

2. Prezintă ca și avantaj: fragilitate
3. Prezintă ca și dezavantaj: fragilitate
4. Prezintă ca și dezavantaj: solubilitate în fluide acide
5. Prezintă ca și avantaj: nocivitate pulpară
6. Prezintă ca și dezavantaj: nu are acţiune antibacteriană
7. Prezintă ca și avantaj: solubilitate în fluide acide
8. Prezintă ca și avantaj: nu are acţiune antibacteriană
9. Prezintă ca și dezavantaj: absenţa adeziunii
10. Prezintă ca și avantaj: absenţa adeziunii
106/111
215. Referitor la proprietățile cimentului policarboxilat de zinc (PCZ), utilizat pentru
fixarea definitivă a restaurărilor protetice, este adevărat că:
1. Rezistenţă la compresiune mai crescută comparativ cu cimentul FOZ

2. Adeziune la smalţ şi dentină bune (chelatarea grupărilor carboxilat de calciu)
3. Cimentul PCZ are biocompatibilitate excelentă
4. Adeziune la smalţ şi dentină slabe (chelatarea grupărilor carboxilat de platină)
5. Adeziune bună la aliajele metalice (excepţie: aliajele de aur)
6. Adeziune slabă la aliajele metalice (excepţie: aliajele de ceramică)
7. Proaspăt preparat are o vâscozitate scăzută faţă de cimentul FOZ
8. Proaspăt preparat are o vâscozitate crescută faţă de cimentul FOZ
9. Rezistenţă la compresiune mai scăzută comparativ cu cimentul FOZ
10. Cimentul PCZ este lipsit de biocompatibilitate
216. Referitor la cimenturile chirurgicale, este adevărat că:
1. Nu au ca scop: obliterarea noilor ambrazuri cervicale și prevenirea poluării

pereţilor care le delimitează, cu placă bacteriană
2. Au ca scop: prevenirea durerilor postoperatorii
3. Au ca scop: obliterarea noilor ambrazuri cervicale și prevenirea poluării
pereţilor care le delimitează, cu placă bacteriană
4. Au ca scop: hemostaza și prevenirea hemoragiilor secundare
5. Nu au ca scop: hemostaza și prevenirea hemoragiilor secundare
6. Nu au ca scop: împiedicarea formării unui ţesut cicatriceal de tip hiperplazic
7. Au ca scop: împiedicarea formării unui ţesut cicatriceal de tip hiperplazic
8. Nu au ca scop: imobilizarea ţesuturilor şi prevenirea deplasării acestora,
uneori chiar a dinţilor
9. Au ca scop: imobilizarea ţesuturilor şi prevenirea deplasării acestora, uneori
chiar a dinţilor
10. Nu au ca scop: prevenirea durerilor postoperatorii
107/111
217. Referitor la proprietățile fizice ale cimenturilor chirurgicale, este adevărat că:
1. Timpul de priză nu trebuie să depăşească timpul necesar aplicării

2. După priză, cimentul trebuie să fie suficient de rigid pentru a realiza contenţia
şi compresiunea ţesuturilor
3. Cimentul nu trebuie să prezinte rezistenţă la impactul alimentar
4. Cimentul trebuie să prezinte variaţii dimensionale minime
5. După amestec, cimentul trebuie să fie suficient de rigid, fără reziliență, pentru
a putea fi aplicat
6. Timpul de priză trebuie să depăşească timpul necesar aplicării
7. Suprafaţa externă (expusă părţilor moi) trebuie să rămână lucioasă pentru a
asigura confortul pacientului şi a împiedica acumularea de placă
8. Cimentul trebuie să prezinte rezistenţă la impactul alimentar
9. Cimentul nu trebuie să prezinte variaţii dimensionale minime
10. Suprafaţa internă (expusă părţilor moi) trebuie să rămână lucioasă pentru a
asigura adeziunea
218. Referitor la proprietățile biologice ale cimenturilor chirurgicale, este adevărat că:
1. Cimentul nu trebuie să prezinte acțiune antibacteriană

2. Cimentul trebuie să prezinte pasivitate alergică
3. Cimentul nu trebuie să prezinte pasivitate alergică
4. Cimentul trebuie să prezinte acțiune sedativă
5. Cimentul trebuie să prezinte acțiune hemostatică
6. Cimentul nu trebuie să prezinte acțiune cicatrizantă
7. Cimentul trebuie să prezinte acțiune antibacteriană
8. Cimentul nu trebuie să prezinte acțiune hemostatică
9. Cimentul nu trebuie să prezinte acțiune sedativă
10. Cimentul trebuie să prezinte acțiune cicatrizantă
219. Referitor la proprietățile biologice ale cimenturilor chirurgicale, este adevărat că:
1. Cimentul nu trebuie să aibă acțiune sedativă

2. Cimentul trebuie să aibă acțiune sedativă
3. Cimentul trebuie să aibă capacitate absorbantă minimă
4. Cimentul trebuie să aibă toxicitate maximă
5. Cimentul trebuie să aibă toxicitate minimă
6. Cimentul trebuie să aibă acțiune cicatrizantă
7. Cimentul nu trebuie să aibă capacitate absorbantă minimă
8. Cimentul trebuie să aibă gust insuportabil
9. Cimentul trebuie să aibă gust suportabil
10. Cimentul nu trebuie să aibă acțiune cicatrizantă
108/111
220. Referitor la avantajele cianoacrilaţilor, este adevărat că:
1. Polimerizarea are loc într-un interval de timp scurt (5-30 secunde) şi este
favorizată de un mediu umed
2. Polimerizarea are loc într-un interval de timp lung (5-30 ore) şi este
defavorizată de un mediu umed
3. Adeziunea lor la ţesuturi nu permite protecţie şi imobilizare
4. Se utilizează ca pansamente chirurgicale
5. Prezintă proprietăţi bacteriostatice şi bactericide
6. Adeziunea lor la ţesuturi permite o protecţie şi o imobilizare excelente
7. Nu se utilizează ca pansamente chirurgicale
8. Prezintă proprietăţi hemostatice remarcabile
9. Nu prezintă proprietăţi bacteriostatice şi bactericide
10. Nu prezintă proprietăţi hemostatice
221. Referitor la gutierele vinilice, este adevărat că:
1. Sunt utilizate împreună cu un ciment chirurgical sau cu alte materiale fluide

care condiţionează ţesuturile
2. Prezintă ca dezavantaj: asigură posibilitatea unei igiene bune a dinţilor care
nu sunt interesaţi de intervenţie
3. Prezintă ca avantaj: volum relativ redus
4. Prezintă ca avantaj: realizarea unei presiuni la nivelul plăgii (cu rol hemostatic)
5. Prezintă ca dezavantaj: volum relativ redus
6. Prezintă ca dezavantaj: realizarea unei presiuni la nivelul plăgii (cu rol
hemostatic)
7. Nu sunt utilizate împreună cu un ciment chirurgical sau cu alte materiale fluide
care condiţionează ţesuturile
8. Sunt confecţionate dintr-o folie de polivinil încălzită şi aplicată sub vid pe un
model de lucru
9. Prezintă ca avantaj: asigură posibilitatea unei igiene bune a dinţilor care nu
sunt interesaţi de intervenţie
10. Sunt confecţionate dintr-o folie de polivinil răcită şi aplicată pe modelul
preliminar
109/111
222. Referitor la bioterapia de reactivare, este adevărat că:
1. Este contraindicată în parodontită marginală cronică superficială după

tratament antimicrobian şi antiinflamator
2. Se realizează prin administrarea substanţelor medicamentoase sub formă
injectabilă
3. Este indicată în parodontita marginală cronică profundă după tratament
complex, pentru grăbirea vindecării
4. Este contraindicată în parodontita marginală cronică profundă după tratament
complex, pentru grăbirea vindecării
5. Se realizează prin administrarea substanţelor medicamentoase per os
6. Este indicată în parodontită marginală cronică superficială după tratament
antimicrobian şi antiinflamator
7. Nu se realizează prin administrarea substanţelor medicamentoase prin
tratament chirurgical
8. Nu se realizează prin administrarea substanţelor medicamentoase sub formă
injectabilă
9. Nu se realizează prin administrarea substanţelor medicamentoase per os
10. Se realizează prin administrarea substanţelor medicamentoase prin tratament
chirurgical
223. Privitor la bioterapia de reactivare, este adevărat că:
1. Extractul de germeni de porumb (Insadol) este un produs de origine vegetală

2. Extractele de muguri dentari, recoltaţi de la fetuşi de viţel (Vaduril) sunt
produse de origine animală
3. Extractul de germeni de porumb (Insadol) este o substanţă imunobiologică
4. Extractul de corp vitros din camera posterioară a globului ocular este un
produs de origine animală
produse de origine sintetică
6. Extractul de lamă dentară fetală, placentă, vitamine, procaina (Ney Pulpin)
este un produs de origine vegetală
7. Extractul de aloe vera este un produs de origine vegetală
produs de origine sintetică
este un produs de origine animală
10. Extractul de aloe vera este o substanţă imunobiologică
110/111
224. În ceea ce privește bioterapia de reactivare, este adevărat că:
1. Extractul de germeni de porumb (Insadol) este o substanţă animală

produse de origine sintetică
produs de origine animală
4. Vaccinul stafilococic face parte din categoria substanţelor imunobiologice
este un produs de origine animală
este un produs de origine sintetică
7. Extractul de aloe vera este o substanţă animală
8. Extractul de germeni de porumb (Insadol) este un produs de origine vegetală
produs de origine vegetală
10. Extractul de placentă (Placentia, Placentex) este un produs de origine animală
225. Referitor la vitaminoterapie (din cadrul bioterapiei de reactivare), este adevărat că:
1. Produsul Paradenyl – conţine vitaminele B1, C, D, săruri de Ca, Mg, Mn, Zn

2. Vitamina C – nu participă la formarea colagenului, a cementului intercelular al
endoteliului vascular
3. Produsul Paradenyl – nu conţine vitaminele B1, C, D, săruri de Ca, Mg, Mn,
Zn
4. Vitamina B1 – normalizează metabolismul glucidic, are acţiune antinevritică,
trofică asupra formaţiunilor de conducere nervoasă
5. Vitamina A – menţine troficitatea epitelială
6. Vitamina A – nu menţine troficitatea epitelială
7. Vitamina C – participă la formarea colagenului, a cementului intercelular al
endoteliului vascular
8. Vitamina B1 – nu se asociază cu vitamina B6
9. Vitamina B1 – se asociază cu vitamina B6
10. Vitamina B1 – nu normalizează metabolismul glucidic, nu are acţiune
antinevritică, trofică asupra formaţiunilor de conducere nervoasă
111/111

Materiale Dentare Sem1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Materiale Dentare Sem1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UMF EXAMENE

DIAGNOSTIC ORO - DENTAR 150

MATERIALE DENTARE 225

INSTRUMENTAR ȘI APARATURĂ PENTRU MEDICINA

PREVENȚIE ORO - DENTARĂ 0

1. Totalitatea materialelor cu utilizare exclusivă în etapele de laborator pentru

2. În cazul materialelor dentare propriu-zise este adevărat că:

1. Linerii pentru tratarea plăgii dentinare sunt materiale dentare propriu-zise

1. Gipsul dentar este de origine organică

4. În cazul clasificării după originea materialului este adevărat că:

1. Răşinile polimerice (rășini acrilice/diacrilice) sunt de origine organică

1. Materialele provizorii de fixare sunt materiale de durată

6. În cazul clasificării materialelor după domeniul de aplicare, este adevărat că:

1. Materialele utilizate în medicina dentară preventivă sunt folosite în cabinetul

1. Materialele pentru amprentare sunt folosite în cabinetul de medicină dentară

1. Polimerii fac parte din categoria biomaterialelor bioactive

1. Alumino-ceramica face parte din categoria biomaterialelor bioinerte

10. Referitor la proprietățile materialelor dentare, este adevărat că:

1. Proprietățile optice fac parte din categoria proprietăților chimice

11. În cazul proprietăților materialelor dentare, este adevărat că:

1. Maleabilitatea face parte din categoria proprietăților mecanice

1. Adeziune nespecifică sau prin atracţie intermoleculară se datorează unor

13. Referitor la condiţiile impuse sistemelor adezive, este adevărat că:

1. Nu trebuie luată în considerare rezistenţa aderentului solidificat

1. Utilizarea gelului de H2SO4 2,5% reprezinta o tehnica de adi¿ie

15. În cazul preparării suprafeţelor amelare, nu este adevărat că:

1. Pentru prepararea suprafeţelor amelare există 2 tehnici: de demineralizare și

16. Referitor la condiţionarea suprafeţelor metalice, este adevărat că:

1. Se realizează prin gravaj electrolitic/electrochimic

1. Se realizează prin depunere a unui strat intermediar de CaO

1. Eroziunile/ulceraţiile fac parte din categoria simptomelor subiective

1. Durerea face parte din categoria simptomelor obiective

1. Compuşii metalici (de plumb sau staniu) din compoziţia elastomerilor nu

21. Referitor la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o membrană, este

1. Capacitatea de a nu fi eficace fără a induce interacţiune nedorită între corp şi

1. Să constituie o barieră pentru celulele epiteliale şi să furnizeze un spaţiu

23. Referitor la indicaţiile regenerării tisulare ghidate (RTG) cu membrane (după

1. Indicații locale: pacienţi cooperanţi

1. Indicații generale: leziuni infraosoase cu 2-3 pereţi

25. Referitor la contraindicaţiile regenerării tisulare ghidate (RTG) cu membrane (după

1. Contraindicații generale: stare generală afectată

26. Referitor la contraindicaţiile regenerării tisulare ghidate (RTG) cu membrane (după

1. Contraindicații locale: fumători

1. Reprezintă dezavantaj: pun probleme legate de recuperarea tisulară

28. Referitor la membranele neresorbabile, nu este adevărat că:

1. Reprezintă avantaj: nu pun probleme legate de acceptarea de către pacient

1. Reprezintă avantaj: necesită o manoperă suplimentară pentru îndepărtare

30. Referitor la membranele resorbabile, nu este adevărat că:

1. Reprezintă avantaj: nu necesită manoperă suplimentară pentru îndepărtare

1. Membranele neresorbabile prezintă ca avantaj: îşi păstrează integritatea

32. Referitor la membranele pentru regenerare tisulară, nu este adevărat că:

1. Membranele resorbabile prezintă ca avantaj: necesită o manoperă

1. Membranele resorbabile prezintă ca dezavantaj: oferă control limitat al

1. Pentru a exclude ţesuturi specifice, în cursul fazei de vindecare a unui defect

1. Reprezintă dezavantaj: imposibilitatea de a li se îmbunătăţi proprietăţile fizice

36. În cazul amalgamelor dentare, este adevărat că:

1. Amalgamele dentare fac parte din categoria materialelor nefizionomice de

1. Proprietăţile amalgamelor (fizice, chimice şi biologice) au o deosebită

38. Privitor la amalgamele dentare este adevărat că:

1. Coeficientul de dilatare termică a amalgamului este aproape de două ori mai

1. Cel mai important fenomen este coeziunea

1. În momentul inserţiei, pasta de amalgam trebuie să aibă o plasticitate

42. Referitor la dozarea și prepararea amalgamelor dentare este adevărat că: