MIII MENTENANTA UTILAJELOR PENTRU PRELUCRARI LA CALD XIIIB SERAL

SUPORT DE CURS
TEMA _MENTENANTA

Mentenanța reprezintă
 un ansamblu de activități tehnico-organizatorice care au ca scop menținerea sau restabilirea
unui echipament/sistem într-o stare specifică pentru ca acesta să fie în măsura de a asigura un
serviciu determinat.
 Conform normei europene EN 13306:2001, mentenanța este ansamblul tuturor acțiunilor
tehnice, administrative și de management, în timpul ciclului de viață al unui echipament/sistem,
destinate pentru menținerea sau restabilirea acestuia într-o stare în care să-și poată îndeplini
funcția impusă (necesară
 orice activități cum sunt inspecții, teste, măsurători, înlocuiri, ajustări și reparații care sunt
destinate pentru a menține și restabili o unitate funcțională într-o stare specificată în care
unitatea să-și poată efectua funcțiunile necesare sau să-și restabilească aptitudinea de efectuare
a serviciului

Tipuri posibile de mentenanță:

 Mentenanța corectivă urmărește repunerea în funcțiune a sistemelor defecte, după ce acestea au
suferit o defectare parțială sau o pană, prin activități de localizarea defectelor, diagnoză și de
eliminare a defecțiunilor apărute, urmate de controlul bunei funcționări. Activitățile de mentenanță
corectivă se efectuează în ordinea următoare:
1) testare, prin compararea datelor achiziționate cu niveluri de referință;
2) detectare, deci descoperirea apariției unei defectări;
3) localizarea elementelor prin care se manifestă defecțiunea;
4) diagnostic constând în analiza cauzelor defectării;
5) reparare pentru repunerea în stare de bună funcționare;
6) controlul bunei funcționări;
7) înregistrările rezultatelor intervenției, pentru exploatarea lor ulterioară.
 Mentenanța paliativă presupune activități de mentenanță corectivă, destinate a permite unui
mijloc de producție, în mod provizoriu, îndeplinirea integrală sau parțială a funcțiilor sale. ]În mod
curent implică acțiuni de depanare, cu caracter provizoriu, care trebuie urmate în cel mai scurt timp
de acțiuni corective, ce trebuie să suprime definitiv cauzele generatoare de defecte.
 Mentenanța preventivă reprezintă un sistem de întreținere planificată, ce are ca scop menținerea
sistemelor tehnice, în condiții normale de funcționare, prin inspecție sistematică, detecție,
lubrificare, curățire și înlocuirea sistematică a elementelor cu anumite grade de defectare,
împreună cu executarea unor operațiuni de revizie periodică și de reglare. Mentenanța preventivă
se abordează plecând de la planul de mentenanță, care identifică sarcinile de mentenanță și
intervalele corespunzătoare , în funcție de timpii de funcționare sau de cicluri de funcționare.
Mentenanța preventivă include mentenanță programată.
 Mentenanța preventivă sistematică constă în efectuarea la intervale de timp prestabilite sau după
un număr definit de unități de utilizare, a uneia sau a mai multor operații specificate într-un plan
tehnic normat de intervenții, însă fără controlul prealabil al stării sistemului/echipamentului. Prin
mentenanța preventivă sistematică, componente sau părți dintr-un echipament/sistem sunt înlocuite
la date prestabilite, indiferent de vârsta componentei/părții care va fi înlocuită.
 Mentenanța condițională este o mentenanță preventivă bazată pe monitorizarea performanțelor
și/sau a parametrilor semnificativi, integrând acțiunile care decurg. Mentenanța condițională este
efectuată după ce unul sau mai mulți indicatori care indică valoarea unei mărimi arată că
echipamentul este pe punctul de a se defecta sau că performanțele echipamentului se înrăutățesc.
MIII MENTENANTA UTILAJELOR PENTRU PRELUCRARI LA CALD XIIIB SERAL
Mentenanța condițională se bazează pe folosirea datelor în timp real pentru a prioritiza și optimiza
resursele de mentenanță.
 Mentenanța programată este o mentenanță preventivă executată după un calendar prestabilit sau
după un număr definit de unități de utilizare.
 Mentenanța predictivă este o mentenanță condițională executată urmărind previziunile extrapolate
ale analizei și evaluării parametrilor semnificativi ai degradării echipamentului/sistemului și
permite întârzierea și planificarea intervențiilor.
 Mentenanța productivă totală (TPM) , în industrie, este un sistem de menținere și îmbunătățire a
integrității sistemelor de producție și a sistemelor calității, prin mașini, echipamente și angajați
care adaugă valoare pentru o organizație. TPM se concentrează pe menținerea tuturor
echipamentelor în stare de funcționare, pentru a evita defecțiunile și întârzierile în procesele de
fabricație.
Obiectivele directe ale TPM sunt :
 zero opriri accidentale ale utilajelor și instalațiilor;
 zero accidente de muncă.

Timpi de mentenanță și costuri aferente, care depind de capacitatea sistemului/echipamentului

de a fi menținut sau repus în funcțiune, precum și de mijloacele logistice de mentenanță:
 timp mediu de reparare activ - este timpul de mentenanță corectivă pentru asigurarea fiabilității
echipamentului;
 timpi medii de mentenanță preventivă activă;
 numărul mediu de ore-om de mentenanță pe oră de funcționare ;
 durata medie de indisponibilitate datorită reparării pe oră de funcționare;
 durata medie de indisponibilitate pe oră de funcționare datorată mentenanței preventive;
 interval între controale de rutină;
 costul mentenanței pe ora de funcționare;
 numărul de personal pentru acțiunea de mentenanță;
 costul logisticii de mentenanță pentru ciclul de viață.

Timpul mediu de reparare este unul dintre indicatorii cei mai utilizați ai mentenanței
și mentenabilității și include următoarele elemente:
-- timp pentru diagnostic (detectarea defectului, localizarea cauzei defectului etc);
-- timpi de întârzieri tehnice (întârzieri curente: timp de montare, răcire, interpretarea și utilizarea
informațiilor etc.);
-- timpi pentru repunerea în funcțiune (dezasamblare, interschimbare, reasamblare, reglare etc.);
-- timpi pentru verificarea finală (proceduri de încercare, dacă sunt necesare).

Sisteme de organizare a reparării utilajelor:

1) sisteme de reparare pe baza constatărilor-presupune stabilirea datelor de oprire a utilajelor pentru
intrarea lor în reparații, în urma monitorizării modurilor de defectare a utilajelor de către personal
specializat
2) sistem de reparare preventiv-planificat-asigură două caracteristici pentru ansamblul măsurilor de
întreținere și reparare: a) caracteristica profilactică; b) caracterul planificat. Caracteristica profilactică
rezultă din adoptarea de măsuri de întreținere și control care urmăresc să prevină posibilitatea apariției
unei uzuri premature. Caracterul planificat este datorat faptului că lucrările de întreținere și reparații se
efectuează la date calendaristice stabilite anterior.
Sistemul de reparare preventiv- planificat include următoarele categorii de intervenții tehnice:
 întreținerea și supravegherea zilnică a utilajului;
 revizia tehnică Rt;
 reparații curente de grad I și II, Rc1 și Rc2;
MIII MENTENANTA UTILAJELOR PENTRU PRELUCRARI LA CALD XIIIB SERAL
 reparația capitală RK cuprinde activități complexe de mentenanță a produselor , precum revizuirea
completă a produselor, demontarea tuturor părților componente, verificarea completă a
componentelor care se pot defecta și înlocuirea componentelor uzate.

Costurile mentenanței
Costurile mentenanței includ cheltuielile implicate de funcționarea compartimentului Mentenanță, care
se referă la costurile manoperei, ale diferitelor subcontractări ale mentenanței către alte organizații,
costurile pieselor de schimb și ale materialelor consumabile: lubrifianți, vaseline etc., costurile
transportului pieselor de schimb.
Costurile ineficacității mentenanței includ:
 vătămările corporale grave ale personalului, datorate insecurității;
 indisponibilizarea echipamentelor, precum și costul măsurilor de înlocuire adoptate;
 penalizări contractuale;
 stocuri intermediare (de exemplu, stocuri de producție neterminată, datorate defectării
utilajelor);
 echipamente excedentare;
 non--calitatea imputabilă mentenanței deficitare (produse neconforme, reprelucrări, rebuturi,
reclasări ale produselor neconforme, retururi etc.);
Cel mai frecvent, costurile ineficacității mentenanței cuprind doar costurile indisponibilizăriii
echipamentelor. Evaluarea tuturor costurilor ineficacității mentenanței se face prin cuantificarea
tuturor elementelor de cost mai sus menționate.
Costurile activității de mentenanță pot fi clasificate după mai multe criterii:
după natura lor:
 pentru salarizarea personalului;
 costul echipamentelor și utilajelor de mentenanță;
 costurile pentru produse și materiale consumabile pentru mentenanță (piese de schimb,
lubrifianți etc.);
după destinație:
pentru pregătirea activităților de mentenanță (studii, metode, ordonanțare...)
 pentru intervenții de mentenanță;
 pentru stocarea articolelor ce aparțin nomenclaturii entităților supuse mentenanței;
 pentru formarea personalului de mentenanță;
după tipul sistemului de mentenanță:
 costuri pentru mentenanță preventivă sistematică/condițională;
 costuri pentru mentenanță corectivă;
 costuri pentru revizii, modernizări sau reconstruiri;

Manual de mentenanță
Manualul de mentenanță este un document care conține instrucțiuni tehnice destinate să mențină
un item sau să-l restaureze în starea în care să-și poată îndeplini funcțiunile cerute.
Manualul de mentenanță ar trebui să includă următoarele informații:
 data editării manualului
 acțiuni de mentenanță preventivă
--inspecții ; calibrare/ajustare ; înlocuiri de piese defecte ; ungere
 proceduri pentru:
--detectarea defecțiunilor ; demontare/montare ; reparare ; ajustare
 diagrama cauză--efect (diagrama lui Ishikawa)
 unelte speciale necesare
 recomandări pentru piese de schimb
 cerințe pentru siguranță , de exemplu: semnale, readucere în stare de funcționare, controlul
sursei de energie...