Analiza antitetică a personajelor Tudor Șoimaru și Stroie Orheianu nu s-a rupt din ghearele lăcomosului de Stroie.
ului de Stroie. „Astfel, il omoara pe Ionascu cu
din romanul „Neamul Şoimăreştilor”
de M. Sadoveanu
M. Sadoveanu este autorul romanului instoric „Neamul Șoimăreștilor”,în
care se relatează povestea unui neam mare și unit, care este gata să se lupte pînă la
ultima suflare atunci cînd Moldova geme sub praful de pușcă, lăsat de turci, tătari,
unguri sau polonezi. De această dată, scriitorul creează o istorie adevărată, stoarsă
din sînul unui neam de răzeși, care și-a vărsat sîngele pe pămîntul străbunilor,
pentru a-l însemna odată și pentru totdeauna, îmcît nici cei puternici, nici cei
vrăjmași, nici cei jinduitori să nu-și arunce ochii înveninați cu sînge de venetic.
M.Sadoveanu adună din arhivele mai vechi și mai noi numele unor eroi de
care istoria nici astăzi nu uită, numele unor ucigași , cruzi și rebeli, care pătează
onoarea și demnitatea Moldovei. În așa mod, deschidem paginile din biografia lui
Tudor Șoimaru, urmasul unei familii de razesi, tatal - Ionascu si mama - Anisia, din
satul Șoimaresti de pe valea Răutului și cea a lui Stroie Orheianu, ucigasul lui
Ionascu, un om crud si razbunator.
Tudor Şoimaru întruchipeaza idealul de frumusete morala a omului din
popor, înzestrat cu o multitudine de însuşiri : bărbăţie, vitejie, dragoste de neam,
fidelitate în prietenie, înţelegere fata de cei necăjiţi, demnitate, devotament. Stroie
Orheianu reprezintă puterea meschină, cruzimea și răzbunarea boierească ,
îndreptată împotriva celor mulți și neîndreptățiți: țăranii răzeși. Boierul Stroie
întruchipează imoralitatea: lăcomia și lașitatea.
Iată de ce antiteza este procedeul artistic, prin care scriitorul M.Sadoveanu
creează aceste două portrete: unul al unui ostaș viteaz din armata lui Tomșa, care
luptă cu dîrzenie pentru libertatea si patrimoniul neamului său de razesi, mînat de
ură și furie și altul al unui boier hrăpareț și nedrept, care îi lipsește pe razeși de
ceea ce-au avut mai scump odată, pămîntul străbunilor, făcîndu-i pulbere.
Ambele personaje cunosc o evoluție progresivă, fiind prezentate și
reprezentate într-o competiție de acțiune: Tudor se reîntoace în sat după ani grei de
zăzboie printre străini, Orheianu vine în satul Șoimărești si le cere răzeșilor
pămînturile, silindu-i pe aceștia să creadă că sînt ale lui:„Cer toata mosia voastra,
daţi ce-a rămas, ca să-mi îtregesc ce-i al meu”. Primul se lasă încîntat de
frumusețea și tandrețea femeii, cea a Magdei, fiica boierului Stroie, al doilea varsă
în inima femeii sînge rece și otrăvit cu brutalitate și ostilitate de praful de pușcă,
lăsînd-o orfană de tată și de mamă sau despărțită pe veci de soț sau fiu, pentru că
cruzime, lovindu-l în lumina ochilor cu buzduganul lui Aron”.
Tudor Șoimaru după ce e recunoscut de unchiul Mihu, e primit cu bucurie
de neamurile sale si îmbrăţişat încît îsi "...simţi pieptul înfierbîntat de o căldură
necunoscută", pe cînd Stroie Orheianu e înfierbîntat cu sîngele cald și răzbunător
al șoimăreștilor, ștergînd de pe fața pămîntului și moșie și tot, luptînd cot la cot cu
Tudor care fu pus la grea încercare cînd batrânul Mihu îi dezvaluie numele
ucigasului:
- Cine-i? Strigă înăbuşit Şoimaru.
- E boierul cel mare de la Murgeni! Stroie Orheianu cel plin de averi şi
fală!..."
Capitolul al XXXV-lea întitulat simbolic "Mortii poruncesc celor vii"
înfatiseaza punctul culminant si deznodămîntul acţiunii. Acum, Tudor îndeplineşte
porunca morţilor neamului său, pedepseşte prin moarte pe cel ce luase, pe nedrept,
viaţa tatălui său, pe cel ce risipise pamînturile soimăreştilor.
Sadoveanu pune faţă în faţă, deși nu pentru prima oară, cele două personaje
antitetice. În timp ce Stroie este prezentat într-un portret fizic, înfăţisîndu-i
veșmîntul boieresc, Tudor este arătat prin portret psihologic: "Era tăcut, îi ardeau
ochii, dar părea foarte liniştit... după aceea se alătură de sfatul bătrînilor, fără să
zică nicio vorbă". Cu toate acestea, devine aprig si neiertător cu duşmanul,
actionînd în spiritul dreptăţii şi al datoriei faţă de neamul său: "Atunci îl văzură
întîi neamurile lui, turbat ca fiara, cu ochii crunţi şi cu obrazul ca de var...Cu
braţul drept ridică fierul, se repezi ca scăpat dintr-un arc şi lovi în creştet pe
Orheianu. Apoi îl apucă de barbă pe boierul ucis şi-l tîrăşte, lepadîndu-i trupul
lînga piatra de mormînt a tatălui său".
Anume aşa Tudor îşi manifestă dragostea de neam, compasiunea şi durerea de
fiu rămas orfan de mama şi de tată, revolta şi cruzimea îndreptată împotriva lui
Stroie, spirit eroic si ostăşesc. Acesta era Tudor Soimaru , fiul lui Ionascu si al
Anisiei, din satul Soimaresti de pe valea Răutului.
Cu toate acestea, M.Sadoveanu prezintă tinerilor de astăzi o lecţie de
istorie, interasantă şi tristă, despre eroismul ostaşilor îndemnaţi la lupta de
eliberare naţională de sub jugul unor boieri falşi şi cruzi şi setea de răzbunare a
poporului îndreptată împotriva celor lacomi, minciunoşi şi turbaţi la mînie.
Analiza antitetică a personajelor Tudor Șoimaru și Stroie Orheianu
din romanul „Neamul Şoimăreştilor”
de M. Sadoveanu
 Compoziţie literară
Analiza antitetică

Analiza antitetică a personajelor Tudor Șoimaru și Stroie Orheianu

din romanul „Neamul Şoimăreştilor” de M. Sadoveanu

Parametri:

1. prezentarea succintă, în trei-patru enunţuri, a autorului şi creaţiei (romanului istoric Neamul Şoimăreştilor
sale;
2. argumentarea actualităţii şi autenticităţii romanului istoric Neamul Şoimăreştilor;
3. înfăţişarea, în două-trei enunţuri, a personajelor literare propuse pentru analiză (Tudor Şoimaru şi Stroie
Orheianu), din perspectivă antitetică;
4. valoriicarea, în trei-patru enunţuri, a antitezei – procedeu artistic relevant de reprezentare a personajelor
literare, Tudor Şoimaru şi Stroie Orheianu;
5. evocarea portretului antitetic: Tudor Şoimaru şi Stroie Orheianu (în baza capitolului Morţii poruncesc celor
vii);
6. formularea unei concluzii cu referinţă la idealul patriotic şi caracterul legendar al lui T.Şoimaru;
7. formularea unei concluzii cu referinţă la idealul străpuns de incertitudine şi inconsecvenţă a tinerilor de
astăzi.

Nota Bene!
Tehnica citatului
Argumentul
Analiza comparativă