Cum să organizăm activități practice,

proiecte de tipul STEM/ STEAM,

lucrări de laborator în cadrul procesului
educațional la matematică
în gimnaziu și liceu
SEMINAR METODIC
Întrunire metodică
a profesorilor de matematică
Sectorul Cornești-Pîrlița
20.10.2021
Prezentarea scolii
• Trăim într-o lume reală.
• Toată activitatea noastră este strict legată de matematică,
chiar dacă nu întotdeauna observăm aceste lucruri.
• Cu primele raze ale soarelui vedem proiecția unei umbre.
• Verificăm ora, urmărim acele ceasornicului.
• Numărăm banii, achitând unele servicii. Măsurăm distanța
pentru o deplasare.
• Comparăm dimensiunile unei haine potrivite cu o altă haină,
adică….
MATEMATICA NEOBSERVATĂ
ÎN VIAȚA NOASTRĂ.
 Într-o lume condusă de tehnologie, STEM reprezintă argumentul cheie al unei educații care privește
înainte, spre viitor, fiind orientată spre sporirea capacității individului de a reacționa și a deține controlul.
STEM își propune în primul rând, promovarea și utilizarea unor metode de predare bazate pe explorare,
investigare și anchetă, pentru a implica elevii dar și prezentarea și promovarea de modele de cariere în
domeniu, în așa fel încât elevii să regăsească un exemplu demn de urmat.

Metodologia STEM – prescurtarea din limba engleză pentru Science, Techology, Engineering,
Maths, în limba română ȘTIM: Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică – este bazată pe învățarea
integrată a tuturor disciplinelor științifice și se caracterizează prin a fi o metodă activă, aplicată,
constructivistă și de a „învăța prin a face”.

Este vorba despre faptul că elevii vor lucra în sala de clasă sau în afara ei asemănător unui om de știință
sau a unui inginer:
• observând,
• adresând întrebări,
• formulând idei, ipoteze,
• experimentând și punând în practică ceea ce descoperă și
• formulând și transmițând concluziile.
Acronimul STEM a fost adoptat pentru prima dată de Rita Colwell, Judith Ramaley
şi de alţi cercetători în cadrul National Science Foundation (NSF) în 2001.
Acest tip de educaţie este o abordare combinată care încurajează experienţa practică
şi le oferă elevilor şansa să aplice cunoştinţe relevante din lumea reală chiar în clasă
sau acasă, îmbinând abilităţile necesare secolului XXI.
Astfel, elevii sunt stimulaţi să gândească profund devenind buni inovatori şi lideri
care să poată rezolva cele mai interesante provocări cu care se vor confrunta în viitor.
Planul de desfășurare a proiectului a avut următoarele etape:
➢ Etapa I (primele două zile)
Alegerea subiectului (TEMA PROIECTULUI: Numere întregi în viața mea)
Crearea echipelor.
Discuţii cu elevii implicați în realizarea proiectului
➢ Etapa II (următoarele 4 zile)
Activitatea de documentare şi investigare
Integrarea activităţilor din cadrul proiectului
➢ Etapa III (următoarele trei zile)
Pregătirea produsului
Adăugarea de detalii şi atribuirea de funcţionalităţi
Prezentarea produsului
➢ Etapa IV (a zecea zi)
Evaluarea proiectului
Reflecții.
Odată cu utilizarea proiectelor STEM, creşte şi interacţiunea profesor – elev şi elev –
elev, deoarece rolul profesorului s-a schimbat: de la un profesor ce prezintă conţinut
– la un profesor ce ghidează învăţarea lucrând individual sau în grupuri mici şi
fiind într-o colaborare mai profundă cu elevii.
Îmbunătăţirea opiniei elevului cu privire la propria sa competenţă se obţine atunci când
el reuşeşte în mod repetat într-o activitate pe care nu se consideră capabil să o
îndeplinească.
O reuşită neaşteptată redă unui elev încrederea în sine şi creşte astfel motivaţia sa de a
se angaja într-o activitate şi de a persevera cu scopul de a-şi ameliora performanţele.
Controlul şi dirijarea sistemului motivaţional specific activităţilor de învăţare reprezintă
una dintre cele mai dificile sarcini ale muncii profesorului, bazată pe măiestrie şi har
didactic.
Nivelul de dezvoltare a competenţelor profesorului, ca şi gradul lui de implicare în
activitatea didactică, entuziasmul, pasiunea cu care îşi face meseria influenţează
profund dinamica motivaţională a elevilor.
Cadrul didactic trebuie să fie capabil să stârnească curiozitatea elevilor prin elemente de
noutate şi prin antrenarea lor în realizarea unor proiecte conectate la realitate.
 Este vizibil ușurată înțelegerea conținuturilor din diversele materii științifice, este sporită motivația elevilor,
și favorizează transferul de informații. STEAM reprezintă o abordare modernă, interdisciplinară a cercetării și
inovării, care este în curs de a fi asimilată în învățământul preuniversitar

Abordarea metodologiei STEM în școală este o provocare, o evadare din tiparele curriculumului, integrând
pe lângă matematica și științe cele două discipline noi inginerie și tehnologii. Abordarea STEM o considerăm o
metodă care va ușura înțelegerea cunoștințelor și conceptelor predate teoretic, o modalitate de însușire temeinică
pornind de la investigarea realității.

Activitățile STEAM – Științe, Tehnologie, Inginerie, Arte, Matematică – ne permit o abordare modernă,
transdisciplinară, sala de clasă transformându-se astfel într-un mediu de învățare creativ, unde elevii deprind
modalități noi de a soluționa problemele, dobândesc acele competențe vizate pentru categoria de vârstă în care
se încadrează, creează și folosesc instrumentele de lucru într-o manieră inovatoare.
 În momentul în care desfășurăm cu elevii noștri astfel de activități, îi ajutăm să își dezvolte
imaginația, gândirea critică, să pună în aplicare ideile pe care le au, să soluționeze anumite
probleme propuse sau descoperite, să utilizeze eficient tehnologia sau să își descopere pasiunile
pentru anumite domenii (științific, inginerie, artă…).

Educația STEM se bazează pe ideea de educare, atât a profesorilor, cât și a elevilor, în patru
domenii: știință, tehnologie, inginerie și matematică.
Acest concept educațional presupune o abordare multi-disciplinară și aplicată, integrând
cunoștințele din cele patru domenii.
Știința și tehnologia fac parte din viață noastră, iar a le folosi într-un mod care să aducă
valoare e important.
În loc de a avea copii care sunt doar consumatori de tehnologie, am putea avea copii care o
înțeleg și o folosesc într-un mod conștient sau chiar o creează.
 Competenţele în domeniul STEM sunt foarte importante şi vor deveni indispensabile în societatea viitoare.
Educaţia ştiinţifică nu mai poate fi privită ca pregătire de elită pentru oameni de ştiinţă sau viitori ingineri, ci ca o
necesitate a societăţii moderne.
Oamenii societăţii moderne au nevoie de capacităţi de gândire critică şi creativă pentru a rezolva problemele
şi pentru a dezvolta soluţii inovatoare.
Competenţele STEM sunt deja considerate ca o formă alfabetizare de bază şi implică echiparea tinerei
generaţii cu cunoştinţele şi aptitudinile care să îi permită să participe la dezvoltarea societăţii, să influenţeze şi să
modeleze viitorul şi să participe la activităţi economice specifice epocii în care trăim.
Cercetările sugerează că educaţia STEM integrată trebuie să dezvolte elevilor capacitatea de a colabora cu
ceilalți atunci când abordează o problemă și când formulează soluții
 Ce să faci pentru a dezvolta competențele STEM ?
Poți cultiva interesul și pasiunea copiilor pentru STEM de la vârste timpurii,
folosindu-te de curiozitatea lor nativă, de înclinația către explorare și experimentare, prin activități simple.

Proiectele STE(A)M în învățământul general, prin intermediul unor caracteristici de bază, au impact asupra:
• formulării obiectivelor corespunzătoare conținuturilor pertinente proceselor cognitive și modalităților de
autoformare a propriei personalități;
• rezolvării complexe a unor situații problematizate cu nivel de dificultate diferit;
• identificării traseului metodologic în realizarea scopurilor urmărite de proiect;
• autonomiei elevilor de a-și identifica modalitățile de soluționare a sarcinilor puse în fața lor;
• conlucrării dintre profesor și elev, pentru a realiza valoarea cercetărilor și produselor finale în procesul de
învățare;
• evaluării rezultatelor de către elevi și identificării modalităților de îmbunătățire a următoarelor activități de
învățare prin proiect;
• posibilităților de diseminare a produselor și a organizării feedbackului, față de activitatea întreprinsă prin
proiect.
Evaluarea proiectului se face în raport cu următoarele criterii:
- validitatea proiectului vizează gradul în care acesta acoperă unitar și coerent, logic
și argumentat tema propusă;
- completitudinea proiectului se reflectă în felul în care au fost evidențiate
conexiunile și perspectivele interdisciplinare ale temei, competențele și abilitățile de
ordin teoretic și practic și maniera în care acestea utilizează conținutul științific;
- elaborarea și structurarea proiectului în ceea ce privește acuratețea, rigoarea
și coerența demersului științific, logica și argumentarea ideilor, corectitudinea
concluziilor;
- creativitatea vizează gradul de noutate pe care-l aduce proiectul în abordarea
temei sau în soluționarea problemei;
- calitatea produsului obținut și eficiența acestuia;
- prezentarea și susținerea publică a proiectului.
 Activitatea practică
în cadrul orelor de matematică
• Matematica n-a fost, în vremuri stravechi, decât o modalitate prin care
oamenii observau natura și obiectele din jurul lor, transformându-le apoi
în măsuri și repere care îi ajutau în viața de zi cu zi.Până a deveni
știință exactă pe care o cunoaștem astăzi, a parcurs mii de ani de
„studiu” asiduu al naturii, al obiectelor înconjuratoare si chiar al corpului
uman.

• De pilda, desi nu cunoșteau cifrele, în perioada primitiva, oamenii se

descurcau să facă „adunări” și „scăderi” cu ajutorul degetelor de la
mâini. Nu aveau noțiunea de 1, 5 sau 10, dar le era clar că degetele
ambelor mâini sunt mai multe decât degetele unei singure mâini, așa cum
un singur deget arătat era mai puțin decât daca arătau mai multe
degete. Evident înțelegeau și că, prin observație comparata, degetele
unei mâini sunt egale cu degetele celeilalte mâini.Acest „mai mult”, „mai
puțin” sau „la fel” era determinat și cu ajutorul grămezilor (de pietre, de
fructe, de lemne, de scoici etc.).
 O grămadă mai mica era „mai puțin” decât o grămadă mai mare, și
invers, iar două grămezi care arătau „la fel” erau egale.Tot datorita
observării atente, cei din vechime au constatat că exista mărimi
variabile: oamenii, planetele, animalele, munții și dealurile par mai mici
atunci când sunt privite de la depărtare decât atunci când se afla în
apropierea lor. În același timp, au descoperit și mărimi constante: oricât
de departe sau de aproape ar fi fost, omul avea tot doua mâini, doua
picioare, o gura, un nas, doi ochi etc., animalele aveau tot patru picioare,
pasările tot doar doua aripi iar munții, desigur, își păstrau forma.
• Uimiți de linia dreaptă, verticală a copacului, au început să o
folosească și în poziția orizontală și în cea oblica pentru a construi.
• Au observat șerpuirile unui pârău, cercul solar și cel al lunii pline, dar
au rămas fascinați de simplitatea și de posibilitățile infinite ale liniei
drepte, astfel că – folosind-o intens – au făcut una din cele mai
senzaționale descoperiri, ceea ce în timpurile moderne se vă numi
geometrie.
• În epoca actuală ritmul alert al dezvoltării şi competiţiei în toate
domeniile de activitate ne impune să gândim repede şi bine, iar
afirmaţia că este nevoie de matematică este insuficientă.
• Se poate susţine că nu se poate trăi fără matematică.
• În clasele I-IX se însuşesc noţiunile de bază, “instrumentele”
cu care elevul va “opera” pe tot parcursul vieţii şi pe care se
clădeşte întregul sistem al învăţământului matematic.
• Dacă sunt predate în mod sistematic, ţinându-se seama de
particularităţile de vârstă ale elevilor, dacă sunt însuşite în
mod conştient şi temeinic, cunoştinţele de matematică aduc o
contribuţie deosebită la dezvoltarea gândirii logice şi
creatoare, la dezvoltarea spiritului de receptivitate a elevilor.
Cu ”echipamentul” pe care-l dau aceste nouă clase, elevul
face întreaga “călătorie” în domeniul acestei ştiinţe. Mulţi
copii întâmpină dificultăţi în învăţarea matematicii pentru că
nu-şi însuşesc la timp aceste noţiuni. Important este ca
cadrul didactic să respecte latura practica a matematicii.
• Odată cu însuşirea noţiunilor matematice prin efort intelectual
elevul învaţă şi anumite tehnici de investigare şi rezolvare cu
caracter tot mai general.
 Prin modelare, joc didactic , problematizare, învăţarea prin
descoperire elevul este pus în situaţia de a căuta , a descoperi, de a rezolva
situaţii noi, neînvăţate anterior. Acestea privesc atât activitatea elevului cât şi
pe cea a profesorului.
Se poate afirma că matematica modernă este investită în bogate
valenţe educativ – formative, nu numai în direcţia formării intelectuale, ci şi în
ceea ce priveşte contribuţia ei la dezvoltarea personalităţii umane, având o
importantă contribuţie la formarea omului ca personalitate. În acelaşi timp
matematica se adresează şi laturii afective: câte bucurii, câte nemulţumiri –
întovărăşite uneori cu lacrimi – nu trăiesc copiii în procesul activităţilor
matematice. În primele clase se naşte la copil atractivitatea, dragostea sau
repulsia pentru matematică. Dacă elevul simte că pătrunde în miezul noţiunilor
matematice, dacă gândirea lui este stimulată sistematic, făcând un efort gradat,
iar el simte că fiinţa lui adaugă ceva în urma fiecărui “antrenament”, dacă el
trăieşte bucuria fiecărui succes mare sau mic, atunci se cultivă interesul şi
dragostea pentru studiul matematicii.
• Elevii pot fi conduşi, prin activităţi atent
dirijate,activitati practice la sesizarea poziţiei unui
obiect faţă de alt obiect şi la aprecierea distanţei dintre
ele, folosind cuvintele: “mai aproape”, “mai departe”,
“sus/jos”, “la dreapta/la stânga” etc.
• Percepţia relaţiilor spaţiale va fi completată cu activităţi de
observare a obiectelor din clasă, a poziţiei unui obiect faţă
de celălalt pentru însuşirea noţiunilor şi reprezentarea
grafică a distanţei, poziţiei dintre obiecte.
• Astfel se fac aranjări într-o anumită ordine, exerciții de
comparări și diferențieri ale diferitelor materiale concrete
sau ilustrații, exercitii practice cu material didactic, de
sortare, de grupare.
• Cați dintre elevii dumneavoastră v-au întrebat vreodată “ când vom folosi asta în
viață de zi cu zi?” De-a lungul anilor dascălii s-au străduit să le demonstreze
elevilor că matematica este strâns legată de experiențele zilnice prin
demonstrații, aplicații și exerciții elocvente.Tehnologia din zilele noastre însă le
arată elevilor “pe pielea lor” la ce e bună matematica, deoarece în fața
calculatorelor se lovesc zi de zi de elemente matematice.
• Cultura matematică devine azi din ce în ce mai necesară, aplicându-se în cele
mai variate domenii ale științei și practicii.
• Un învăţământ matematic bine conceput oferă atât o cunoaştere activă a
noţiunilor de bază ale matematicii necesare dezvoltării altor concepte
matematice, cât şi practica aplicării ei în activitatea ulterioară în şcoală dar şi în
viaţa cotidiană.
• În continuare voi de exemplu de câteva activități practice care, foloite la
clasă, aduc un real succes.
 ORNAMENTE
Un joc foarte plăcut de copii este şi acela de construire a unor ornamente.
Elevii având la îndemână hârtie milimetrică sau hârtie cu liniatură dictando
şi un instrument de scris, pot crea figuri geometrice deosebit de frumoase.
Bineînţeles trebuie să respectăm unele reguli mai ales atunci când se lucrează
pe celule triunghiulare (toate laturile lui să fie egale) şi apoi să ducem
paralele prin puncte de diviziune ale laturilor la laturile triunghiului.
Este permis de altfel să fie duse liniile mijlocii ale triunghiurilor (latura lui
se împarte în două părţi egale).
Exemple:
La unele ornamente se pot folosi rigla şi compasul
Dintr-o garnitură de plăci pătrate, triunghiulare, dreptunghiulare sau alte
forme se pot obţine „mozaicurile”.
 Timpul are aplicatii in orice domeniu.

Pentru a putea înţelege de ce este important pentru copii să învețe

matematica trebuie mai întăi să vedem la ce îi poate folosi mai tărziu acest lucru.
Să ne gândim de pildă, că învățând matematica, copilul își vă putea împărți
calendarul zilnic astfel încât să aibă timp atât pentru scoală cât și pentru joacă și
sport. Odată înțeleasă noțiunea de timp, copilul îl vă putea gestiona.

11:00 22:00 12:55

Activitate practică-confecționarea ceasurilor din carton

03:00 15:00 12:15

 În zilele noastre societatea are nevoie de un om cu
gândire creatoare, inventiv, explorator, îndrăzneţ, de aceea
este necesară modernizarea matematicii, perfecţionarea
învăţământului în vederea sporirii eficienţei sale formative.
Dar nu orice perfecţionare, orice introducere a noului
înseamnă modernizare, ci căutarea de noi mijloace, folosirea
celor existente cu scopul de a mări eficienţa, de a asigura
calitatea însuşirii, de a forma oamenii capabili să
stăpânească cunoştinţele şi deprinderile necesare şi să le
poată aplica în viaţă, în producţie.
Prin activitati practice se va contura un circuit continuu
din care elevul va ieşi, sperăm, biruitor.
 Lincuri utile
• http://e-
clasa.ro/rip_13/exemple_de_bun_practic_n_abordarea_leciei_de_matemati
c__prof_gorun_mirela.html
• https://www.youtube.com/watch?v=NxEdusaFVaI
• https://www.storyjumper.com/book/read/108672466/Lucrare-practica-la-
matematica-TemaStatistica-matematica-a-eleve#page/4