Educația STEAM.

Profesorul STEAM
Prof.ing. Andrei Camelia
Școala gimnazială Anton Pann, Rm. Vâlcea

Sarcina sistemului educațional în era tehnologiilor este să pregătească elevii și studenții

pentru joburile secolului XXI acolo unde inteligența umană este inlocuită cu inteligență artificială,
unde tehnologiile depășesc pragul limitelor realității, unde munca realizată de muncitorii calificați
se robotizează iar profesiile devin multidimensionale.
Programele STEAM au fost create pentru a forma viitori angajați care să ajute la creșterea
industriilor bazate pe știință și tehnologie. Și totodată pentru a oferi copiilor o educație complexă.
STEAM este o abordare educațională a învățării care folosește Știința, Tehnologia,
Ingineria, Arte și Matematică ca puncte de acces pentru ghidarea anchetei, dialogului și gândirii
critice a elevilor.
Educația S.T.E.A.M. combină patru științe și arta a căror inițiale îi compun denumirea.
Rezultatul acestui mix de știință și artă propune un mediu de învățare atractiv pentru participanții la
acest tip de educație, unde se pune accent pe aplicarea metodelor învățate în viața de zi cu zi.
Pentru mult timp cele patru științe (STEM) au fost preluate și predate copiilor ca elemente
separate. Apoi a apărut acest tip de educație ce le-a împletit adăugând arta.
Educația STEAM se concentrează pe procesul de învățare la fel de mult ca pe rezultate.
Educația STEAM a încorporat gândirea de tip design și procesul de proiectare pentru a oferi o
soluție bazată pe abordarea rezolvării problemelor. Oferă oportunități de învățare experiențială și
oferă elevilor posibilitatea de a gândi critic și de a se autoeduca. Copiii sunt pur și simplu provocați
să preia o problemă și să o rezolve. Prin gândirea critică ei trebuie să își pună întrebări și să afle
răspunsuri. Greșelile sunt de apreciat în acest proces, deoarece reprezintă faptul că ceva nu a mers
bine și va trebui să vedem ,,ce?”, dar să găsim și soluția potrivită. De aici înțelegem că acest tip de
educație încurajează perseverența. Copiii sunt încurajați să asculte opiniile celorlalți și să
împărtășească cunoștințe. Învață că pot sprijini lumea într-un mod pozitiv prin noile cunoștințe
acumulate ce le vor pune în aplicare.
Elevul, în cadrul acestor metode de învățare, este supus unei provocări, interacționează activ
cu colegii săi de echipă, dar și cu profesorul, face schimb de idei și discută găsirea soluției.
Provocarea este autentică, deoarece este abordată o situație sau problemă din realitatea imediată cu
care se confruntă educabilul, crescând astfel motivația de învățare. Implementarea unor astfel de
metode presupune eforturi susținute din partea profesorilor prin asumarea unor noi roluri,
antrenarea unor noi competențe, resurse și tehnologii. Proiectele STE(A)M care includ un aspect
investigativ, plasează elevii în situații provocatoare în care observă și pun la îndoială fenomene,
explică ceea ce observă, concep și desfășoară experimente în care sunt colectate date pentru a
susține sau contrazice teoriile lor, analizează datele obținute, trag concluzii având la bază datele
experimentale, proiectează și construiesc modele etc. Aceste situații de învățare nu urmăresc să
obțină un singur răspuns „corect” pentru o anumită întrebare care este abordată, ci mai curând
implică elevii în procesul de observare, interogare, experimentare sau explorare și îi conduc spre
analiză și gândire creatoare.
Cadrul didactic, în acest context care implică creativitate în elaborarea situațiilor de învățare
cu substrat științific, plasează elevul în centrul acțiunii. Învățarea bazată pe cercetare presupune
promovarea și dezvoltarea competențelor elevilor legate de practica cercetării și implică aplicarea
strategiilor de predare-învățare care leagă cercetarea de predare. Rezolvarea de probleme poate fi
implementată prin participarea activă atât a elevilor, cât și a profesorilor, care discută și analizează
progresele științifice obținute, metoda este situația ideală pentru cea mai bună învățare și pentru
formarea elevilor ca viitori cercetători. Competența de cercetător este antrenată prin cunoașterea
etapelor, metodelor, instrumentelor de cercetare ghidați de profesor. Metoda PBL se concentrează
pe o întrebare, provocare sau problemă semnificativă pe care elevul urmează să o cerceteze și să
răspundă și/sau să o rezolve. Cunoștințele elevilor trec la nivel de „știu”, „înțeleg” și pot” în
demersul academic care se bazează pe investigație. Este stimulată curiozitatea intrinsecă și sunt
generate întrebări, care ajută elevii să caute răspunsuri, astfel elevul este dirijat spre competențele
dezirabile secolului XXI. Ei pot alege calea de soluționare a sarcinilor, pot revizui planul și chiar
întregul proiect. Se prezintă problemele, procesul de cercetare, metodele și rezultatele, la fel ca în
viața reală, în care cercetarea științifică sau proiectele sunt evaluate și supuse criticii constructive. În
procesul de implementarea a acestei metode, cadrul didactic devine designer de proiect,
identificând conceptul proiectului, distribuind sarcinile între echipele de elevi, coordonând
activitățile de realizare a obiectivelor proiectului, totodată acționând și ca evaluator de proiect la
fiecare etapă de desfășurare.
Una dintre cele mai importante variabile în ceea ce privește implementarea proiectelor
STEAM este profesorul. Acesta trebuie să fie oarecum atipic.
Personalitatea profesorului atipic:
 Capabil să vadă matematica nu doar în manuale, ci și în pavajul de pe trotuar;
 Începând cu jocul de măsurare a înălțimii paharelor de hârtie, știe să ajungă la o progresie
aritmetică;
 Înțelege că „croșetarea” nu presupune doar dezvoltarea abilităților motorii fine și știe cum
să asocieze aceasta cu informatica;
  Este înțelept: în contextul unei activități, în grup poate fi multă gălăgie, însă, aceste
inconveniente nu sunt mari, dacă le oferă elevilor posibilitatea să interacționeze și să
comunice;
 Știe că proiectul va consuma tot timpul prevăzut pentru lecție, însă, acceptă conștient riscul;
 Înțelege că „cunoștințele de bază” nu se formează de la sine în capul elevului atunci când
oferă explicații;
 Reușește să creeze situații reale atunci când învățătura „vine de la sine”;
 Oferă spațiu pentru inițiativa elevilor și le rezervă dreptul la greșeală;
 Încurajează capacitățile de lider, acest lucru îi va ajuta în viitor să conducă etic o echipă
mare;
 Le convinge pe fete că și ele pot deveni oameni de știință și pot face cercetări în viitor;
 Este capabil să organizeze lecția oriunde: pe malul râului, în parc și chiar într-un
supermarket;
 Are flexibilitatea de a prinde, culege sau strânge de pe jos „obiectul cercetării”;
 Este un vizionar și transmite elevilor entuziasmul pentru cunoaștere.
Odată cu valorificarea competențelor cognitive din domeniul disciplinei de predare, a
competențelor pedagogice de implementare a strategiilor didactice tradiționale și inovative, cadrele
didactice își asumă alte roluri specifice educației STEAM.
Se conturează un cadru didactic cu spirit de inițiativă, comunicativ, colaborativ,
responsabil pentru elevii din clasă, pentru satisfacerea cerințelor societății, prin atingerea
standardelor educaționale. Descrierea unui „profesor STEAM include responsabilitățile și sarcinile
majore ale profesorului; competențele din domeniul instruirii și integrării și competențele din
domeniul leadership și creștere profesională. Conform descrierii, responsabilitățile și sarcinile
profesorului STEAM implică activități legate direct de competențele digitale.
Demonstrarea abilității de a modela, furniza și crea experiențe de învățare bogate, centrate
pe elev, demonstrarea abilității de a crea și implementa strategii de integrare armonioasă a
experiențelor STEAM în curriculumul multi-disciplinar pe clase, lucrul în parteneriat cu profesorii
și personalul pentru modelarea unui proces de predare efectiv, cu un plan al lecției bine definit,
bazat pe tehnologie, implicare, instrumente STEAM, demonstrarea de cunoștințe fundamentale ce
țin de conexiunile dintre tehnologie, informatică și alte domenii de studio, înțelegerea și abilitatea
de a proiecta, dezvolta, evalua și gestiona experiențe de învățare STEAM acestea sunt doar câteva
dintre abilitățile asteptate din partea unui professor STEM.
Referitor la leadership și creștere profesională, profesorul STEAM trebui să: identifice și
implementeze rezultatele cercetărilor din domeniul educațional și tehnologic, să cunoască
psihologia învățării și principiile de proiectare a instruirii în ghidarea utilizării tehnologiei în
educație; să identifice, implementeze și investigheze software util pentru a putea fi utilizat în clasă;
să identifice resurse, să planifice și să proiecteze activități de dezvoltare personală pentru a încuraja
creșterea profesională în domeniul tehnologiilor de învățare; să participe în experiențe de dezvoltare
profesională, ce permit să observe, evalueze și aplice utilizarea tehnologiilor în sprijinul instruirii.
În țara noastră, nu sunt solicitări specifice pentru cadrele didactice pentru a activa în
domeniul STEAM, prin urmare nu s-au conturat competențele specifice necesare acestuia, dar sunt
demarate un șir de proiecte în domeniu. În România, bazele educației STEAM au fost amintite de
proiectul „România Educată”, în care domeniul de intervenție „Promovarea educației STEAM”
conține obiective strategice transversale care se referă la „pregătirea și susținerea cadrelor didactice
pentru predarea, învățarea, evaluarea și motivarea elevilor/ studenților în zona STEAM”.

Bibliografie
Chambers, N., Kashefpakdel, E., T., Rehill, J., Percy, C., Drawing the future: exploring the career
aspirations of primary school children from around the world, London, England: Education and
Employers, 2018.
Corlu, M., S., Capraro, R. M., & Çorlu, M., A. Investigating the mental readiness of pre-service
teachers for integrated teaching. International Online Journal of Educational Sciences, 7(1), 17,
2015.
mecc.gov.md/ro/content/invatarea-stiintelorexacte-va-deveni-mai-atractiva-pentru-elevhttps://
onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/j.1949-8594.2011.00109.xhttps://steamcommunity.com/
guides?l=roma…
www.clasaviitorului.md/ambasadori-digitali/