REPERE METODOLOGICE ALE CONCEPTULUI EDUCAȚIONAL STEAM

CAZACIOC Nadejda
Universitatea de Stat din Tiraspol, IPLT ,,Ștefan Cel Mare Și Sfânt”, Taraclia,
Căușeni
https://orcid.org/0000-0002-1086-633X cazacioc.nadejda@ust.md

Rezumat: Articolul își propune să elucideze unele aspecte metodologice ale conceptului educațional
STEAM și să dezvolte modele praxiologice de abordare a științei în cheia interdisciplinarității și învățării
aplicative din problemele reale ale elevului.
Cuvinte cheie: educație STEAM, interdisciplinaritate, competențe cheie.
Abstract: The article aims to elucidate some methodological aspects of the STEAM educational concept and
to develop praxeological models of approaching science in the key of interdisciplinarity and applied learning
from real student problems.
Keywords: STEAM education, interdisciplinarity, key competences.

Introducere
Sarcina sistemului educațional în era tehnologiilor este să pregătească elevii și studenții
pentru joburile secolului XXI acolo unde inteligența umană este inlocuită cu inteligență artificială,
unde tehnologiile depășesc pragul limitelor realității, unde munca realizată de muncitorii calificați
se robotizează iar profesiile devin multidimensionale. Câmpul educațional are misiunea să
pregătescă acei specialiști capabili să demonstreze societății abilități de rezolvare creativă a
problemelor și aptitudini de aplicare a cunoștințelor în practică. Pedagogia competențelor și
educația convergentă sunt punctul de debut al formării profesionale a educabilului. Se pune accentul
pe abilitățile legate de creativitate, curiozitate intelectuală, gândire critică, alfabetizare media,
cooperare intelectuală și interacțiune interculturală care sunt percepute de experți ca abilități ale
secolului XXI [2, 17] ce tind să dezvolte elevul ca personalitate. Pentru eficientizarea procesului de
învățare domeniul educațional necesită schimbări esențiale la nivel de paradigme ale învățării și în
același timp în sectorul de formare inițială și formare continuă a cadrelor didactice. Este nevoie de
abordări formativ inovaționale care să împiedice formarea mecanică a cunoștințelor fără a fi
analizate, interpretate și înțelese de către elev.
Repere conceptuale ale Educației STEAM.
Esența procesului de formare a cunoștințelor este axată pe aplicabilitatea conținuturilor în
practică și demonstrarea utilității reale a celor studiate. Proiectarea și realizarea demersului
educațional axat pe abordarea STEAM implică învățarea integrată – centrată educabil în prim plan
și ulterior implică ghidarea de către profesor, care are deține rolul de mentor. Implementarea
conceptului educațional STEAM în sistemul de învățământ presupune implicare activă a elevului în
procesul de învățare, sporind motivația pentru cunoaștere și dorința de a descoperi elemente de
noutate importante pentru el. Abordările didactice utilizate în scopul formării comptenețelor cheie și
comptențelor specifice disciplinelor în baza conceptul educațional STEAM permit elevului să
conștientizeze că important este nu ”cât învăță” ci ”cum înțelege” și ”cum va aplica” ceea ce învață
[4]. Necesitatea educabilului de a-și îmbunătăți abilitățile cu privire la rezolvarea multidisciplinară a
problemelor din viața cotidiană [14] este un ecoul al cerințelor pieții muncii la nivel mondial.
Educația STEAM, devenită recent o tendință de bază în realizarea procesului instructiv educativ
[10] – promovează învățarea pe parcursul întregii vieți și integrarea interdisciplinară a conținuturilor
curriculare [21]. Modelele didactice axate pe educația STEAM trebuie promovate la toate treptele
de învățământ de la învățământul timpuriu până la cel superior [11, 19] nu există o limită de
formare a capacităților de înțelegere și aplicare a cunoștințelor. Din contra, dacă copilul este
implicat de mic în rezolvarea unor probleme, cercetarea, investigarea, formularea ipotezelor, el deja
are abilitățile necesare pentru a învățare aplicativă, iar cunoștințele dobândite în gimnaziu – liceu nu
vin decât să îi fortifice acele aptitudini. Studiile universitare aduc un plus valoarea și aplicabilitate
cunoștințelor dobândite până în pragul ”adolescenței profesionale” aici apar primele flori ale
carierei, premise ale dezvoltării ”roadelor” viitoarei profesii, or universitatea are menirea să
șlefuiască comptențele viitorului specialist care sunt înrădăcinate încă în liceu.
Educația STEAM are la baza două obiective majore: creșterea numărului de elevi și studenți
care vor urma o cariera profesională în domeniul STEAM și în al doilea rând, dezvoltarea gândirii
divergente la educabili care le va permite să găsească soluții creative în rezolvarea problemelor din
viața reală. Scopul principal al implementării conceptului educațional STEAM în învățământ este
cel de a dezvolta educabililor abilități multidimensionale, or educația STEAM este axată pe
învățarea integrată și dezvoltarea capacităților de rezolvare a problemelor din domeniul știință,
tehnologie, inginerie și avansare într-o carieră în domeniul STEAM. În ultimii ani se constatată o
inserție tot mai mare a creativității ca factor decizional în domeniul formării competențelor [6] și,
asta, sterge toate barierele unilaterale în dezvoltarea tinerei generații. A preda în mod creativ
înseamnă adoptarea de abordări imaginative pentru a face învățarea mai interesantă și mai eficientă
[13]. Esențial în cadrul conceptul al educației STEAM este motivația pentru învățare, care se
centrează direct pe nevoile idividuale ale educabililor, or succesul direct al învățării este o variabilă
dependetă de motivație, curiozitate și necesitate.
Repere metodologice ale conceptului educațional STEAM
Deoarece natura educației STEAM evoluează de la un set de discipline suprapuse la o
abordare mai integrată și interdisciplinară a învățării și dezvoltării abilităților, această nouă abordare
implică predarea conceptelor academice prin aplicații practice și combină învățarea formală și
informală în școli, colegii, universități, comunități și la locul de muncă [1]. Învățarea este o funcție
primară a creerului, deși procesul de învățare rămâne a fi încă un mister. Cu fiecare secol ce trece
metodele, tehnicile, strategiile de învățare se modifică deși baza lor conceptuală rămâne a fi
neschimbată. Secolul XXI deschide ușile ”revoluției industriale 4” ceea ce condiționează și o
”revoluție în educație”. Piața muncii nu mai are nevoie de acei speciliști care știu să doar să
reproducă materia studiată în cadrul preuniversitar și universitar, ci specialiști care știu să aplice
cunoștințele dobândite pe parcursul instruirilor în rezolvarea oricărei situații problemă. Conceptul
STE(A)M este unul evident orientat spre formarea și dezvoltarea de competențe a celui ce învață
prin intermediul activităților didactice cu un pronunțat accent aplicativ și prin abordarea sa
recomandă ca cunoștințele să fie achiziționate în paralel cu formarea deprinderilor de punere în
aplicare a respectivelor cunoștințe [3]. Oamenii de știință la nivel mondial au stabilit că învățarea
bazată pe rezolvarea problemelor, învățarea bazată pe cercetare și realizarea proiectelor sunt
strategii eficiente de formare a competențelor, abilităților, atitudinilor și aptitudinilor ceea ce
reprezintă a premiză directă de dezvoltarea a paradigmei educaționale axate pe conceptul STEAM
[5, 9, 18, 20]. Abordate din punct de vedere a învățătii integrate toate aceste 3 tipuri de transfer de
cunoștințe în formarea de personalități pot fi catalogate drept strategii de învățare ale conceptului
educațional STEAM.

Învățarea bazată pe Probleme reale

cercetare

Cunoștințe științifice

Învățarea bazată pe Conceptul

proiecte Educațional Aplicații practice
STEAM
Produse: prototipuri /
modele
Învățarea bazată pe
problemă
Competențe,
atitudini, aptitudini,
abilități.

Fig. 1. Elemente de bază ale conceptului educațional STEAM

 Activitatea dominantă caracteristică pentru abordarea STE(A)M este cercetarea – care se
echivalează cu descoperirea și rezolvarea problemelor autentice din viața elevului [16]. Atât
instruirea prin cercetare, cât și învățarea bazată pe proiect, învățarea bazată pe problemă sunt axate
pe rezolvarea unei probleme din viața reală aplicând cunoștințele dobândite în cadrul studiului
științific la diferite discipline, or paradima educațională a învățării prin descoperire, bazată pe
curiozitatea educabilului și aplicarea cunoștințelor științifice în practică prin realizarea produselor,
prototipurilor, modelelor nu este altceva decât baza teoretico- didactică a conceptului STEAM. Este
important ca actul educațional să nu fie o distribuire de cunoștințe ci un proces de integrare a
acestora în realitatea existențială a educabilului.

Identificarea problemei de cercetare în baza

Identificare temei de studiu;

Analiza științifică a problemei și conținutului

Investigare curricular al temei de studiu, cercetare
integrată;

Cooperare Analiza ideiilor colective, formularea deciziilor;

Planificare Planificarea activităților de soluționare a

problemei;

Proiectarea cunoștințelor în produsul final al

Transfer /
Proiectare învățării;

Autoevaluare – formularea concluziilor finale,

Totalizare Evaluare.

Fig. 2. Etapale în realizarea demersului educațional în baza conceptului STEAM

Vorbim despre educația STEAM acolo unde cercetarea trece dincolo de simpla observare și
implică de fapt proiectarea sistematică a contextelor de învățare în moduri care ne permit să
îmbunătățim și să generăm afirmații bazate pe dovezi [8]. Acolo unde cercetarea devine un mod
firesc al descoperiri realității care ne înconjoară, iar învățarea depinde de realizarea conexiunilor
logice între: problema apărută în viața reală, cunoștințele științifice și aplicațiile lor practice. În
sistemul educațional din Republica Moldova abordarea STEAM este promovată odată cu revizuirea
Curriculumului din 2010 și aprobarea unei noi Curricule actualizate și corelate cu necesitățile
actuale ale societății (2019) a crescut gradul de integrare a conținuturilor curriculare, inclusiv prin
introducerea unei noi abordări integrate prin intermediul proiectelor STE(A)M [15] în care elevii
trebuie să cerceteze fenomenele caracteristice mediului în care cresc și se dezvoltă și în același timp
să îi motiveze spre cercetarea și descoperirea de noi orizonturi.
Prin urmare, între învăţarea prin problematizare, învăţarea prin descoperire și instruirea prin
cercetare există o strânsă corelaţie, deoarece găsirea soluţiilor unei probleme de către elevi
constituie un act de descoperire, iar orice invăţare prin descoperire are ca punct de plecare o
problema, o întrebare-problemă [12] ceea ce se regăsește și în demersul didactic promovat de
conceptul educațional STEAM.
Formularea problemei de studiu, cercetarea științifică, aplicațiile practice ale cunoștințelor
dobândite în cadrul orelor oferă elevului oportunitatea de a fi un mic cercetător care dobândește
cunoștințe din observațiile directe ale realității și caută soluții pentru rezolvarea problemelor
importante pentru el. Conceptul educațional STEAM încurajează învățarea prin cercetare și
descoperire a noului prin prisma interdisciplinarității și aplicabilității conținuturilor curriculare.
Acest mod de formare a cunoștințelor încurajează elevii să gândească inovativ și creativ pentru a
putea face față șituațiilor și problemelor din viața de zi cu zi. Multitudinea de probleme cu care se
confruntă oamenii în viața reală sunt fundamentate interdisciplinar, iar rezolvarea lor necesită o
abordare complexă a tuturor disciplinelor de studiu, de aici și ideia învățării integrative care
necesită cercetări aprofundate în diferite domenii. Esențiali fiind factorii de concentrarea a ideiilor
în scopul de a soluționa problema apărută. Or educația STEAM pe lângă produse își propune să
dezvolte la elevi capacități de soluționare a problemelor, prin delimitarea elementelor ,,gândiri
sistemice” și înlocuirea lor cu elemente de flexibilitate și adaptabilitate, inițiativă și spirit
antreprenorial dar în același timp stimulând gândirea critică concomitent cu curiozitatea și
imaginația. Educația STEAM se axează pe acele laturi ale învățării care evidențiază nu cantitatea
cunoștințelor, ci calitatea și valoarea lor. Deși un element relativ nou în pedagogia modernă -
Educația STEM câștigă glorios teren în câmpul educațional, datorită diferențelor substanțiale care
se observă la nivel mondial în țările ce practică pe larg acest concept în instruire.
Concluzii
Pornind de la paradigma conceptuală a abordării STEAM în învățământ trasăm corespondențe
directe între această abordare didactică a demersului educațional și învățarea bazată pe problemă,
instruirea prin cercetare și învățarea bazată pe proiecte – care pornesc conflictul cognitiv de la o
situație problemă ce necesită implicarea cunoștințelor interdisciplinare în soluționarea ei. Elementul
comun pentru fiecare din cele 3 strategii menționate este curiozitatea naturală pe care o manifestă
copilul pentru a descoperi lumea din jurul său, care dealtfel se regăsește ca element de bază a
conceptului educațional STEAM care își propune transferul observabil al curiozității în cunoștințe
prin întrebări - probleme – soluții. Evident că studiile efectuate includ doar câteva laturi ale
reperelor metodologice a conceptului educațional STEAM, dar care ne permit concluzionarea
faptului că: ,,Formarea personalității educabilului și dezvoltarea competențelor secolului XXI sunt
dependente direct de strategiile de lucru a profesorului ce sunt impuse involuntar de cerințele pieții
muncii”.

Articol realizat în cadrul proiectului: Reconfigurarea procesului de învățare din

învățământul general în contextul provocărilor societale, inclus în „Program de stat” (2020-
2023), Prioritatea IV: Provocări societale, cifrul 20.80009.0807.45, cu suportul financiar oferit
de Agenția Națională pentru Dezvoltare și Cercetare, Institutul de Științe ale Educației, în
parteneriat cu Universitatea de Stat din Tiraspol.

Bibliografie
1. AFANAS, D. Necesitatea alfabetizării STEAM. In: Dialog intercultural polono-moldovenesc.
Vol. IV, nr.2, 14-15 mai 2021, Chişinău. Chișinău: Tipografia UST, 2021, pp. 184-190.
ANANIADOU, K.; CLARO, M. 21st Century Skills and Competences for New Millennium
Learners in OECD Countries; OECD Publishing: Paris, France, 2009.
2. BURLACU, N., IRIMICIUC S. D. "Validarea conceptului STE (A) M din perspectiva modelelor
ecosistemice de învățare."
3. CAZACIOC, N.; ROTARI, V. Conceptul educațional STEAM – o formă de instruire prin
cercetare. In: Învăţământ superior: tradiţii, valori, perspective Științe Exacte și ale Naturii și
Didactica Științelor Exacte și ale Naturii. Vol. 1, 1-2 octombrie 2021, Chişinău. Chișinău,
Republica Moldova: Universitatea de Stat din Tiraspol, 2021, pp. 148-153. ISBN 978-9975- 76-
360-8.
4. CHEN, C. S., & LIN, J. W. (2019). A practical action research study of the impact of maker-
centered STEM-PjBL on a rural middle school in Taiwan. International Journal of Science and
Mathematics Education, 17, 85–108. https://doi.org/10.1007/s10763-019-09961-8
5. CRAFT, A. Creativity in the School; Beyond Current Horizons Project: London: UK, 2008
6. JEONG, S., & KIM, H. (2014). The effect of a climate change monitoring program on students‟
knowledge and perceptions of STEAM education in Korea. Eurasia Journal of Mathematics,
Science & Technology Education, 11(6), 1321-1338.
7. JOSÉ B.; RUSMAN E. (2017) Towards a pedagogical model for science education: bridging
educational contexts through a blended learning approach, Open Learning: The Journal of Open,
Distance and e-Learning, 32:1, 6-20, DOI: 10.1080 /02680513.2016.1265442
8. KIM, P. W. (2016). The Wheel Model of STEAM education based on traditional Korean
scientifc contents. Eurasia Journal of Mathematics, Science & Technology Education, 12(9),
2353–2371. https://doi.org/10.12973/eurasia.2016.1263a
9. LIN, C.L.; TSAI, C.Y. The Effect of a Pedagogical STEAM Model on Students’ Project
Competence and Learning Motivation. J. Sci. Educ. Technol. 2021, 30, 112–124.
10. MACDONALD, A.; MURPHY, S.; DANAIA, L. Across the Learning Continuum, 1st ed.;
Springer Nature: Singapore, 2020. 
11. MIHĂILĂ, M. M.; PETROVSCHI, N. Învățarea prin descoperire. In: Materialele
Conferinței Republicane a Cadrelor Didactice Didactica științelor exacte. Vol. 2, 1-2 martie
2019, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea de Stat din Tiraspol, 2019, pp. 43-
46. ISBN 978-9975-76-268-7.
12. National Advisory Committee on Creative, Cultural Education. All our Futures: Creativity,
Culture & Education; Department for Education and Employment: London, UK, 1999; Available
online: http://sirkenrobinson.com/pdf/allourfutures.pdf
13. OH, J., LEE, J., & KIM, J. (2013). Development and application of STEAM based
education program using scratch: Focus on 6th graders‟ science in elementary school. In
Multimedia and ubiquitous engineering (pp. 493-501). Springer, Dordrecht.
14. ROTARI, N.; CHIŞCA, D.; COROPCEANU, E. Dezvoltarea competențelor inter- și
transdisciplinare la elevi în cadrul orelor de chimie. In: Acta et commentationes (Ştiinţe ale
Educaţiei). 2021, nr. 1(23), pp. 88-96. ISSN 1857-0623. 10.36120/2587-3636.v23i1.88-96
15. ROTARI, N.; CHIŞCA, D.; COROPCEANU, E. Proiectele STE(A)M – metodă complexă
de dezvoltare a competențelor inter- și transdisciplinare la chimie. In: Învăţământ superior:
tradiţii, valori, perspective Științe Exacte și ale Naturii și Didactica Științelor Exacte și ale
Naturii. Vol. 1, 1-2 octombrie 2021, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea de
Stat din Tiraspol, 2020, pp. 320-324. ISBN 978-9975-76-360-8.
16. ROTHERHAM, A.J.; WILLINGHAM, D.T. 21st century skills, not new, but worthy
challenge. Am. Educ. 2010, 1, 17–20.
17. SAMPSON, V., GROOMS, J., & WALKER, J. P. (2011). Argument ‐Driven Inquiry as a
way to help students learn how to participate in scientific argumentation and craft written
arguments: An exploratory study. Science Education, 95(2), 217-257.
18. SWACHA, J. State of research on gamification in education: A bibliometric survey. Educ.
Sci. 2021, 11, 69.
19. WELLS, J. G. (2016). PIRPOSAL model of integrative STEM education: Conceptual and
pedagogicalal framework for classroom implementation. Technology and Engineering Teacher,
75(6), 12–19.
20. YAKMAN, G.; LEE, H. Exploring the Exemplary STEAM Education in the U.S. as a
Practical Educational Framework for Korea Georgette. Korea Assoc. 2012, 32, 1072–1086.