Atletism

5
Unitate de învăţare Nr. 1
PREVEDERILE PROGRAMEI ȘCOLARE LA ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR PRIVIND
ȘCOALA ALERGĂRII/DEPRINDERILE DE ALERGARE
Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 1 5

1.Reevaluarea noțiunilor privind metodica predării atletismului la clasele 0-IV
6
2.Fundamentarea unor cunoştinţe în ceea ce priveşte prevederile programei la
învățământul primar
1.1.Prevederile
programei
școlare
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 1 8

Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare 8
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 1 8
Metodica predării atletismului în școală

6
OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 1

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 1 sunt:
 Reevaluarea noțiunilor privind metodica predării atletismului la

clasele 0-IV
 Fundamentarea unor cunoştinţe în ceea ce priveşte prevederile
programei la învățământul primar
1.1 Prevederile programei școlare
Învăţământul primar, clasele 0-IV:

Clasa 0 Clasa I Clasa II ClasaIII ClasaIV
Jocuri alergare de -alergare de -alergare de -alergare de
pentru : durată în durată durată în tempo durată în tempo
dezvoltarea tempo -alergare de mode-rat cu start mode-rat cu st.
vitezei de moderat; viteză cu start din pic.; din pic.;
reacție și -alergare de din pic. -alergare de -alergare de
deplasare ; viteză cu viteză cu start din viteză cu start de
start din
alergare de pic. jos;
pic.
viteză cu
star înalt
Precizări :
- începând cu clasa I alergarea de viteză se programează pe două
cicluri tematice: primul de 8-10 lecţii, la începutul semestrului I, care se
termină cu evaluare, al doilea ciclu tematic de 4-6 lecţii, după unii
autori, la sfârşitul semestrului II, abordează alergarea de viteză ca probă
atletică sub formă de întrecere;
-alergarea de durată este, de asemenea, abordată pe două cicluri
tematice: a) primul are la bază unitatea de învăţare principală destinată iniţierii
în tehnica pasului lansat în tempo moderat, startul de sus, formarea unui ritm
optim de alergare şi însuşirea ritmului respirator; această unitate de învăţare se
întinde până la 8 lecţii, se planifică în a doua jumătate a lunii octombrie şi
precede unitatea de învăţare destinată calităţii motrice rezistenţa; b) al doilea
ciclu tematic corespunde unităţii de învăţare de tip secundar formată din
acelaşi număr de lecţii, (iar după Scarlat, 2000, 5-7 lecţii) urmează unităţii de
învăţare destinată dezvoltării calităţii motrice rezistenţa şi se încheie cu probă
de evaluare.Calitatea motrică - în concepţia teoreticienilor reprezintă
calitatea musculară determinată de factori biologici, morfologici şi
funcţionali dar şi factori de ordin psihologic.Atât biologii cât şi
psihologii definesc calitatea motrică ca fiind „însuşirea esenţială a
activităţii musculare exprimată prin intermediul actelor motrice
condiţionată de structura morfologică şi capacităţile funcţionale ale
diferitelor aparate şi sisteme ale organismului dar şi de procese şi
capacităţi psihice”.

7
Viteza, forţa, rezistenţa sunt calităţi motrice de bază, iar îndemânarea

după opinia multor specialişti (Matveev, Harre, Novikov) nu poate fi
admisă între calităţile motrice de bază, ea fiind o calitate complexă,
combinată, respectiv mai mult o capacitate motrică. În actul motric ele
se manifestă în combinaţie, în diferite proporţii una având rol
preponderent. (T. Ardelean, 1991).Calităţile motrice se pot dezvolta
peste nivelul atins în evoluţia naturală a orgasnismului.Studiul
calităţilor motrice reprezintă un domeniu vast de aprofundare pentru
specialiştii domeniului mişcării, întrucât misşcarea nu înseamnă
deplasare simplă, dezordonată; ea se realizează având la baza
funcţionalitatea organelor, transformările energetice şi procesele
nervoase şi psihice. Toate acestea se realizează în strânsă legătură unele
cu altele, influenţându-se reciproc. În literatura de specialitate apar însă
denumiri şi interpretări diferite, în funcţie de specialitatea
teoreticianului (pedagog, psiholog, biochimist, fiziolog, teoretician
sportiv). Gundlach, 1968, a propus o clasificare a aptitudinilor motrice
care ulterior a fost acceptată şi în toată Europa. Acesta împarte
aptitudinile în două categorii:
a) aptitudini condiţionale: aptitudinea de viteză;

aptitudinea de rezistenţă;
aptitudinea de forţă.
b) aptitudini coordinative care sunt condiţionate de capacitatea de a
dirija şi prelucra informaţii provenind de la analizatorii implicaţi în
mişcare (tactil, optic, vestibular, chinestezic).
Zaţiorschi consideră ca noţiunea de calităţi fizice "constituie premize
sau procerinţe motrice de bază, pe care omul, sportivul îşi clădeşte
propriile abilităţi tehnice".
R. Manno, 1992, în lucrarea "Bazele antrenamentului sportiv" prezintă
calităţile motrice sub denumirea de aptitudini motrice pe care le
consideră ca fiind "de fapt premizele motrice de tip endogen, care
permit formarea abilităţilor motrice".
J. Weineck, 1990, prezintă principalele forme ale solicitării fizice sub
forma calităţilor fizice ca: anduranţă, forţă, viteză, mobilitate,
coordonare.
T. Ardelean, 1990, defineşte calitatea motrică ca fiind "aptitudinea
individului de a executa mişcări exprimate în parametri de viteză, de
forţă, de rezistenţă, de îndemânare".
Calităţile motrice există şi se manifestă drept calităţi ale acţiunilor
motrice. Ele sunt însuşiri ale sistemului neuro-muscular de a produce
mişcări propriului sau corp, de a imprima mişcări altor corpuri,
respectiv obiectelor de aruncare (greutate, disc, suliţa, ciocan)
aparatelor şi obiectelor ajutătoare în procesul de pregătire.În constituţia
unei probe atletice, a unui exerciţiu, calităţile motrice se găsesc într-o
anumită interrelaţie, o anume combinaţie. Pregătirea rezultatului sportiv
depinde de găsirea acelei metodologii, care să asigure raportul optim de
dezvoltare specific probei sportive practicată şi particularităţile
individului.
Învățământul primar

8
Test de autoevaluare 1.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Enumerați elemetele din școla alergării la clasa pregătitoare (0)–
Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.
Răspunsul la test se găseşte la pagina 8
Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare Nr. 1.
În loc de Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate

rezumat în această unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la început.
Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare Unitate de învăţare

Nr. 1 pe care urmează să o transmiteţi cadrului didactic.
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 1
Enumerați trei elementele din școala alergării la clasele I-IV
Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare
Răspuns: alergare ușoară, alergare de viteză, alergare de rezistență
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 1
1. GEVAT C., LARION A., Atletism, Edit. Ovidius University Press,

Constanţa, 2001.
2. GEVAT C., LARION A., Atletism- istoric, tehnic, didactic, Edit.
Ovidius University Press, Constanţa, 2005.
3. GEVAT C., LARION A., Lecţii de atletism, Edit. Ovidius
University Press, Constanţa, 2005.
4. GEVAT C., LARION A., POPA C., Atletism curricular, Edit.
5. GEVAT C., LARION A., POPA C., Teoria și practica
atletismului, Edit. Ovidius University Press, Constanţa, 2014
6. MIHĂILESCU L. N., Atletism în şcoală, Edit. Universităţii din
Piteşti, Piteşti, 2001.

9

PREVEDERILE PROGRAMEI ȘCOLARE PRIVIND ȘCOALA SĂRITURII ȘI
ARUNCĂRII LA ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
Cuprins Pagina

Reevaluarea noțiunilor privind metodica predării atletismului la clasele 0-IV
privind școala săriturii și aruncării.
Fundamentarea unor cunoştinţe în ceea ce priveşte prevederile programei la
învățământul primar.
2.1 Școala săriturii și aruncării 10

10

 Reevaluarea noțiunilor privind metodica predării atletismului la

clasele 0-IV privind școala săriturii și aruncării.Fundamentarea unor
cunoştinţe în ceea ce priveşte prevederile programei la învățământul
primar
2.1.Prevederile programei școlare privind școala săriturii și aruncării la

învățământul primar
Clasa 0 Clasa I Clasa II ClasaIII ClasaIV

Jocuri Sărituri Sărituri Sărituri Sărituri
sub
-săritura -săritura în -săritura în -săritura în
formă de
în lungime cu lungime cu lungime cu
sărituri
lungime elan elan, elan,
și
cu elan procedeul procedeul
aruncări
ghemuit; ghemuit;
-săritura în -săritura în
înălţime cu înălţime cu
păşire. păşire.
Săritura în lungime cu elan se desfăşoară într-o singură

unitate de învăţare cu un număr de 4-5 lecţii, spre sfârşitul
semestrului al II-lea. Aruncarea mingii de oină de pe loc la
distanţă va fi programată în două unităţi de învăţare. Prima
unitate de învăţare de tip principal se desfăşoară în 8-10 lecţii,
ultima fiind de evaluare şi se programează în semestrul I cu
precădere în luna octombrie. A doua unitate de învăţare este
secundară, are 4 - 6 lecţii şi are ca temă abordarea globală a
aruncării sub formă şi de întrecere.
Şcoala săriturii
Sarcini:
-formarea deprinderii de desprindere unilaterală;

-educarea îndemânării şi a echilibrului în zbor după
realizarea unei bătăi eficiente cu scopul de a transforma viteza
orizontală într-o viteză ascensională pentru a parcurge în zbor o
distanţă cât mai lungă sau cât mai înaltă în funcţie de tipul
săriturii (lungime, înălţime);
-formarea deprinderii de aterizare amortizată;

11
-formarea simţului elanului.

Mijloace:
-sărituri de pe loc cu desprindere de pe două picioare:
-sărituri de pe loc cu desprindere pe verticală;
-sărituri de pe loc cu diferite sarcini de realizat în timpul
zborului-forfecare, depărtarea picioarelor;
-săritura în lungime fără elan (formează şi deprinderea de
aterizare lungă).
-sărituri de pe loc cu desprindere de pe un picior;
-sărituri de pe obstacole în adâncime cu aterizare elastică pe două
picioare începând cu 20-40cm până la 80-100cm (pentru
gimnaziu, respectiv liceu).
#sărituri pe obstacole cu desprindere de pe un picior:
-pe un obstacol;
-pe obstacole aşezate în serie, cu alergare de 3-5 paşi;
-pe obstacole în serie aşezate în «urcare» (înălţimi din ce în ce
mai mari, prima cutie de ladă de gimnastică, două cutii, trei cutii,
capra de sărituri, cal de gimnastică aşezat transversal, săritură
peste ştachetă, aterizare amortizată pe două picioare pe saltele).
-sărituri peste obstacole cu desprindere de pe un picior şi
aterizare pe celălalt (obstacole aşezate în serie cu înălţimea în
funcţie de vârsta elevilor).
- sărituri simple în lungime cu elan 3-7 paşi cu întoarcere în zbor
spre partea piciorului de bătaie (întoarcere de 90º, 180º).
- sărituri peste ştacheta joasă cu bătaie pe un palier, trecere în
ghemuit şi aterizare elastică (se execută cu bătaie şi pe piciorul
mai puţin îndemânatic).
- sărituri peste o bară a cărei inălţimi creşte gradat, elan
perpendicular, aterizare elastică pe două picioare.
Pasul săltat
Pasul săltat formează la elevi:
- deprinderea de desprindere unilaterală cu sarcina de
transformare a vitezei orizontale în viteză verticală (pentru
învăţarea desprinderii la săritura în înălţime);
- deprinderea de avântare, în timpul bătăii, a segmentului liber şi
braţul opus acestuia;
- deprinderea de a derula talpa succesiv călcâi-vârf, pentru a
intensifica impulsia şi avântarea segmentelor libere.
Se execută sub formă de:
-imitarea acţiunii segmentelor de pe loc şi din deplasare (braţ şi
picior opus);
-deplasare printr-o succesiune de paşi de alergare, un pas săltat;
-pas săltat, deplasare de 2-3 paşi de alergare, pas săltat;
-pas săltat la trei paşi de alergare;
-succesiuni de pas săltat pe distanţe precizate specificând
numărul paşilor săltaţi;
Se perfecţionează prin exerciţii suplimentare care contribuie la
dezvoltarea detentei:
-pas săltat atingând cu piciorul de atac diferite înălţimi;
-pas săltat cu desprindere peste diferite obstacole de diferite
înălţimi.

12
 Pasul sărit.Pasul sărit formează la elevi:

-deprinderea de desprindere unilaterală cu sarcini de transformare
a vitezei orizontale, prin intermediul bătăii, în viteză ascensională
în scopul de a parcurge în zbor o distanţă lungă pe orizontală,
pregătind bătaia pentru săritura în înălţime şi triplu salt.
Caracteristica de excepție: este singura deprindere din atletism
unde contactul cu solul este direct pe toată talpa.
Se execută prin imitarea pasului sărit pe sol (fandare înainte)
pentru ca elevul să-şi reprezinte intâi imaginea segmentelor din
aer pe sol;-alergare sărită pe semne pentru învăţarea gradată;-
alergare sărită peste obstacole foarte joase;-paşi săriţi în serie cu
caracteristică de «zbor planat», adică lung şi razant, cu contactul
cu solul pe toată talpa. Se perfecţionează prin exerciţii
suplimentare ca:-repetări de paşi săriţi succesiv pe distanţe de 10-
15-20-25m;-plurisalturi: triplusalt, pentasalt, decasalt etc., cu
plecare de pe loc de pe două picioare sau cu elan de 3, 5, 7 paşi
de alergare.
Test de autoevaluare 2.1 Specificați care este caracteristica de exceptie a

pasului păsit -Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.
Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.


Precizați caracteristica bătăii la săritura în lungime cu elan

13
Bataia la săritura în lungime este unilateral.

Constanţa, 2001.

18

CONȚINUTUL PROGRAMEI PRIVIND DEPRINDERILE DIN ȘCOALA
ALERGĂRII LA ÎNVĂȚĂMÂNTUL GIMNAZIAL
Cuprins Pagina

Reevaluarea noțiunilor privind metodica predării atletismului la clasele 0-IV privind
V-VIII privind școala alergării.
Fundamentarea unor cunoştinţe în ceea ce priveşte prevederile programei la
învățământul gimnazial
4.1. Deprinderile din școala alergării la învățământul gimnazial 19

19

1.Reevaluarea noțiunilor privind metodica predării atletismului la clasele

V-VIII privind școala alergării.
2.Fundamentarea unor cunoştinţe în ceea ce priveşte prevederile
programei la învățământul gimnazial
2.1.Deprinderile din școala alergării la învățământul gimnazial
Clasa V Clasa VI Clasa VII Clasa VIII

Alergări: Alergări: Alergări: Alergări:
Exerciţii Exerciţii Alergare de Alergare de
speciale de speciale de viteză: vite-ză cu start
alergare: alergare: de jos
-pasul
-alergare cu -alergare cu alergător de -startul de jos
joc de joc de accelerare; şi lansarea de
gleznă (ajg); gleznă (ajg); la start.
-pasul
-alergare cu -alergare cu alergător lansat -pasul
ge-nunchii genunchii sus de viteză; alergător de
sus (ags); (ags); accelerare;
-startul de jos
-alergare cu -alergare cu şi lansarea de -pasul
pendularea pendularea la start. alergător lansat
gambei gambei de viteză;
înapoi înapoi (apgî). Alergare de re-
(apgî). zistenţă: alergarea în
-alergare cu turnantă.
Alergare de pendularea -pasul
viteză: gambei alergător lansat Alergare de re-
înainte în tempo zistenţă:
-pasul (apgina). moderat;
alergător de -pasul
accelerare; Alergare de -startul de sus alergător lansat
viteză: şi lansarea de în tempo
-pasul la start. moderat;
alergător -pasul
lansat de alergător de -alergare pe -alergarea în
viteză; accelerare; teren variat plu-ton;
-startul de -pasul -alergare pe

jos şi alergător teren variat;
lansarea de lansat de
-concursuri.
la start. viteză;
Alergare peste
Alergare de -startul de jos
şi lansarea de

20
rezistenţă: la start. obstacole:

-pasul Alergare de -atacul
alergător rezistenţă: obstacolului;
lansat în
tempo -pasul -ritmul paşilor
moderat; alergător lan- între obstacole.
sat în tempo
-startul de moderat;
sus şi
lansarea de -startul de
la start. sus şi
lansarea de la
start;
-alergare pe
teren variat.
Şcoala alergării
În cadrul procesului de învăţare motrică, deprinderile motrice
specifice atletismului sunt însuşite cu mici diferenţe de la un an de
studiu la altul. Astfel, alergarea de viteză ca deprindere motrică
dar şi ca probă atletică se realizează atât cu start de sus cât şi de
jos, pe distanţa de 50m. La baza invăţării acestei deprinderi stau
însuşirea pasului accelerat de viteză, a pasului lansat de viteză, a
startului de sus şi de jos, a lansării de la start precum şi finişul şi
sosirea. Comenzile de la startul de jos : pe locuri, gata, start
Toate acestea se programează într-un ciclu sau sistem de
lecţii în număr de 8-10 pentru clasa a V-a (luna septembrie,
octombrie) şi se încheie cu evaluare fie prin proba de 50m cu start
de sus, 7-9 lecţii pentru clasa a VI-a (luna mai) şi se încheie cu
evaluare fie prin proba de 50m cu start de jos, 6-7 lecţii pentru
clasa a VII-a (septembrie, octombrie) încheindu-se cu evaluare fie
prin proba de 50m cu start de jos şi 4-6 lecţii pentru clasa a VIII-a
(luna mai) şi se termină cu evaluare prin proba de 50m cu start de
jos. Proba de navetă poate înlocui 50m când nu există condiţiile
necesare desfăşurării probei de 50mp. Proba de control se
desfăşoară sub formă de întrecere pe grupe de câte doi elevi sau
individual, separat fete, băieţi.
Notele se vor acorda conform scalei de evaluare prezentă
în Sistemul Naţional de Evaluare sau cea fixată de cadrul didactic
aprobată în comisia metodică a catedrei.
Alergarea de rezistenţă ca deprindere motică se planifică
într-un ciclu tematic (de regulă oct.- nov.) cu 7 lecţii pentru clasa
a V-a ce se termină cu autoevaluare. La clasa a VI-a sunt 11 lecţii
şi se termină cu autoevaluare (oct.-nov.), la clasa aVII-a sunt
programate 9 lecţii, ultima fiind de autoevaluare (nov.) şi la clasa
aVIII-a sunt 4 lecţii principale şi 4 secundare toate în luna aprilie,
cele secundare având ca temă dezvoltarea rezistenţei.

21
Test de autoevaluare 4.1 –In cate lecții se poate programa deprinderea de

alergare de rezistență. Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.
Exemplificați pașii prin care se exprimă deprinderea de alergare de

viteză
Pasul alergător de accelerare și pasul alergător lansat de viteză

Constanţa, 2001.
Piteşti, 2001

22

Conținutul programei privind deprinderile din școala săriturii și aruncării la învățământul
gimnazial
Cuprins Pagina

1.Reevaluarea noțiunilor privind metodica predării atletismului la clasele V-VIII
privind școala săriturii și aruncării
2.Fundamentarea unor cunoştinţe în ceea ce priveşte prevederile programei la
învățământul gimnazial
5.1.Deprinderile de sărituri și aruncări la învățământul gimnazial 23

23

 Reevaluarea noțiunilor privind metodica predării elementelor din

școala săriturii și aruncării la clasele V-VIII
 Fundamentarea unor cunoştinţe în ceea ce priveşte prevederile
programei la învățământul gimnazial
Clasa VIII
Clasa V Clasa VI Clasa VII
Mijloace Mijloace din Mijloace Mijloace din şcoala
din şcoala şcoala din şcoala săriturii:
săriturii: săriturii: săriturii:
-plurisalturi
-pas săltat; -pas săltat; -pas săltat;
Săritura în lungime cu
-pas sărit. -pas sărit. -pas sărit. elan cu 1 ½ paşi în
aer:
Săritura în -sărituri cu -
lungime cu atingerea desprinder -săritură cu bătaie în
elan cu 1 ½ unui obiect i în pas zona precizată;
paşi în aer: suspendat. săltat sau
exerciţii pas sărit -etalonarea elanului.
fundament Săritura în peste
lungime cu Săritura în înălţime cu
ale privind gărduleţe
păşire:
aterizarea, elan cu 1 ½ sau alte
bătaia, paşi în aer: mici -ex. fundamentale şi
zborul, obstacole. suplimentare privind
ex.
fundamental Săritura în aterizarea, bătaia,
elanul.
e privind lungime zborul, elanul;
Aruncări:
aterizarea, cu elan cu -etalonarea elanului.
-aruncarea bătaia, 1 ½ paşi
mingii de zborul, în aer: Aruncări:
oină de pe elanul.
loc la ex. -aruncări azvârlite cu
distanţă. -săritură cu fundament o mână;
bătaie în ale şi
zona supliment -aruncări împinse cu o
precizată. are mână şi cu două
privind mâini;
Săritura în
aterizarea, -aruncarea mingii de
înălţime cu
bătaia, oină cu elan la
păşire:
zborul, distanţă.
-ex. elanul.
fundamental
-săritură

24
e privind cu bătaie
aterizarea, în zona
bătaia, precizată.
zborul,
elanul. Săritura în
înălţime
Aruncări: cu păşire:
-aruncarea -ex.
mingii de fundament
oină de pe ale şi
loc la supliment
distanţă; are
privind
-aruncarea aterizarea,
mingii de bătaia,
oină cu elan zborul,
la distanţă. elanul.
Aruncări:
-aruncarea
mingii de
oină cu
elan la
distanţă.
Precizări
La gimnaziu, din cauza lipsei de sector special amenajat pentru această

probă, se foloseşte ca un procedeu înlocuitor "foarfeca", elan oblic pe
ştachetă (sau acelaşi ca la răsturnare dorsală) într-un unghi de 45º,
bătaie pe piciorul din interior, peste ştachetă prin desprinderea
piciorului de bătaie. Deasupra ştachetei atletul are forma de L, trunchiul
la verticală, picioarele paralel cu ştacheta. Se aterizează în picioare (sau
în şezând, dacă există saltele). Ştacheta e înlocuită cu o sfoară ţinută de
doi copii.
Noţiuni de regulament:
Săritura în înălţime se desfăşoară pe un teren standardizat, compus din:
- zona de aterizare (saltele acoperite cu prelată) 53m;
- stâlpi rigizi, fixaţi pe suporţi cu distanţa între ei de 4m, pe stâlpi să
existe o gradaţie în cm (pe cursori);
- suporţii, pe care se fixează ştacheta, sunt fixaţi pe cursori
40mm60mm, între capetele ştachetei şi suport să existe distanţa de
1cm;
- ştacheta circulară cu lungime de 3,98-4,02m cu o greutate maximă de
2kg, diametrul de 25-30mm;
- pista de elan şi teren de bătaie (suprafaţă sintetică sau bitum, în curtea
şcolii sau sala de sport).

25
Câte kg are ștacheta?



Căte lecții cu aproximație sunt prevăzute în program pentru saritura ăn

lungime cu elan la clasa a Va
8-10 lecții

Constanţa, 2001.

26

PREVENIREA ŞI CORECTAREA GREŞELILOR ÎN ÎNVĂŢAREA
EXERCIŢIILOR DE ATLETISM
Cuprins
Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 6. 27

1.Insușirea tipurilor de greșeli
2.Insusirea principalelor cauze privind greșelile tehnice
2.1. Prevenirea şi corectarea greşelilor în învăţarea exerciţiilor de atletism

27

1.Insușirea tipurilor de greșeli

2.Insusirea principalelor cauze privind greșelile tehnice
6.1.Clasificarea greșelilor și cauzele lor;corectarea tehnicii probelor atletice

“Greşeala tehnică în atletism se poate defini ca "abatere" de la mecanismul de bază prin
denaturarea formei mişcării, amplitudinii, a direcţiei, a ritmului, după cum şi introducerea
unor mişcări suplimentare inutile (parazitare) sau disproporţia eforturilor musculare, şi nu
în ultimul rând, crisparea parţială sau generalizată. Aceste mari categorii de abatere de la
mecanismul de bază le vom regăsi sub forme particulare, foarte concrete în tehnica
exerciţiilor de alergări, sărituri şi aruncări.
În general se consideră că greşelile de tehnică se pot clasifica în următoarele
categorii:
greşeli tipice şi greşeli netipice;
greşeli principale (esenţiale) şi greşeli secundare (derivate);
greşeli neautomatizate şi greşeli automatizate;
greşeli spontane şi greşeli permanente.
Greşelile tipice sunt considerate cele cu o frecvenţă relativ mare, care apar, de
regulă în prima parte a învăţării motrice, dar pot însoţi procesul învăţării şi perioade mai
largi, având o persistenţă în timp.
Aceste greşeli sunt deja cunoscute şi ca atare sunt inventariate în lucrările cu caracter
metodic. Cunoaşterea acestor tipuri de greşeli, în cazul fiecărui exerciţiu de atletism în
parte, oferă profesorului avantajul că pot fi depistate precoce şi corectate la timp sau pot fi
chiar prevenite.
Greşelile netipice au o frecvenţă mult mai mică au caracterul de "inedit" şi se
depistează mai târziu şi se pot automatiza. De altfel şi cele tipice dacă sunt neglijate se pot
automatiza.
Greşelile principale sunt cele legate de fazele "cheie" ale exerciţiului respectiv şi
se concretizează prin: denaturarea formei mişcării, abateri mari de la direcţia mişcării,
alterarea ritmului general al mişcării, privind mecanismul de bază sau unele faze
premergătoare abaterii prin exces sau diminuare de la amplitudinea normală a mişcării.
Greşelile secundare (derivate) sunt efectele greşelilor principale dar pot şi deveni
greseli de sine stătătoare.
Greşelile automatizate sunt greşeli "cronicizate" prin repetarea multiplă şi care
sunt instalate sub forma deprinderilor greşit insuşite. Aceste greşeli se corectează foarte
greu şi există şi pericolul ca în condiţii mai dificile, subiectul sa recadă în vechea
deprindere, cea greşită. Astfel, greşeala devine permanentă.
Greşeli neautomatizate: sunt greşelile depistate precoce şi care astfel nu au ajuns la
stadiul de deprindere.
Greşelile spontane sunt greşelile care apar numai o dată în urma intervenirii în
cadrul învăţării deprinderii, diverse stări "anormale" ale organismului atletului.
Cauzele greşelilor
Abaterile de la nivelul motric stabilit sunt numeroase şi pot fi grupate în
mai multe categorii. Propunem următoarele variante privind cauzele greşelilor în învăţarea

28
ex. de atletism:
Cauze care aparţin profesorului
Slaba pregătire metodică a profesorului duce la:
- nerespectarea etapelor învăţării;
- nu verifică elevii dacă au înţeles corect sarcina motrică;
- demonstraţie greşită, explicaţie incompletă sau greşită, nu foloseşte materiale
iconografice, video;
- nu porneşte procesul învăţării de la condiţii uşurate, exerciţii pregătitoare (fundamentale),
exerciţii de perfecţionare (suplimentare);
- sistem de mijloace cu eficienţă slabă;
- exerciţiul este prea dificil în raport cu vârsta sau pregătirea elevului- în ceea ce
priveşte complexitatea sau condiţiile de practicare;
- nu individualizează procesul de instruire;
- nu utilizează metode de stimulare a interesului elevilor faţă de exerciţiul
în curs de învăţare;
- nu ţine cont de experienţa motrică anterioară a elevilor, de insuficienţele
manifestate pe acest plan;
- nu dirijează, nu orientează observaţia elevilor în timpul demonstraţiei sau
a folosirii materialelor intuitive.
Cauze care aparţin elevului
Vom prezenta aceste cauze în ordinea frecvenţei şi a importanţei lor în
procesul de învăţare motrică:
a. nivel scazut al pregătirii fizice multilaterale, global sau numai privind
anumite aspecte: forţa locală a diferitelor grupe musculare, viteza de accelerare şi de
deplasare sub nivelul scăzut al detentei, rezistenţa redusă la efort fizic, lipsa mobilităţii
articulare ca urmare şi a elasticităţii musculare;
b.slaba capacitate de învăţare motrică, ca urmare a unor praguri reduse a informării
senzoriale, slaba memorie motrică;
c.lipsa reprezentării corecte a modelului motric ca urmare a labilităţii atenţiei cu
efect asupra calităţii observaţiei, a unei capacităţi de înţelegere redusă;
d.transferul negativ al deprinderilor cu caracter specializat;
e.anumite particularităţi de ordin afectiv printre care teama de înalţime a gardurilor
sau a ştachetei, stiind că emoţiile pot dezorganiza comportamentul motor;
f.o cauză deloc neglijabilă este "oboseala" care se instalează ca urmare a excesului
de exersare cu efort crescut (poate fi pusă şi pe seama profesorului – dozare în exces).
Alte cauze
1. condiţii nefavorabile pentru executarea corectă a acţiunii motrice (vânt, ploaie,
frig, caldură);
2. starea pistei, a sectoarelor de sărituri şi aruncări;
Corectarea greşelilor
Corectarea greşelilor, respectiv a deprinderilor greşit însuşite este un proces
dificil, uneori de lungă durat şi nu de puţine ori cu o finalitate incertă. Cu perioada vârstei
şcolare precoce şi a vârstei şcolare secundare am acoperit ciclul primar şi primele două
clase (a V-a şi a VI-a) din ciclul gimnazial.
Claselor a VII-a şi a VIII-a le corespunde perioada vârstei "primei faze puberale" de la 11-
12 la 13-14 ani (f .) şi de la 12-13 la 14-15 ani.
În prima fază puberală are loc a doua mutaţie morfologică marcată prin
modificările impetuoase ale existenţei fizice, erupţia sexuală, modificările evidente ale
proporţiilor. După unele date creşterea anuală a înălţimii poate ajunge la 10 cm, iar
sporirea greutăţii până la 9,5kg. Pe plan psihic se observă o sensibilitate, labilitate cauzată
şi de instabilitatea hormonală. Se poate instala o discordanţă între voinţă şi puţinţă. Este

29
posibilă şi o scădere a interesului pentru activitatea sportivă. Consecinţele pentru practica

predării exercitţiilor de atletism sunt multiple.
Astfel, puternica creştere în înălţime şi greutate produce o deteriorare a
raportului greutate-forţă şi care la rândul ei, determină o scădere a capacităţii coordinative,
precizia conducerii gestuale se deplasează şi apar mişcările "aberante". Pe de altă parte,
vârsta puberală şi în particular prima fază reprezintă vârsta antrenabilităţii capacităţilor
condiţionale. Această primă perioadă restrânge activitatea tehnică în favoarea celei
polivalente. Revenind la problematica corectării greşelilor, primul demers ar trebui să fie
depistarea cu precizie a cauzei şi apoi stabilirea acelui conţinut al instruirii care poate să
conducă la suprimarea cauzei.
O primă măsură ar putea fi corectarea reprezentării despre mişcare, proba în
curs de învăţare, prin reluarea demonstraţiei, prin completarea explicaţiei cu unele detalii
care apar ca fiind necesare şi folosirea în completare a unor materiale intuitive sugestive şi
de bună calitate.
Se impune apoi ameliorarea pregătirii fizice acordând atenţie mai ales
următoarelor aspecte:
- prelucarea analitică a forţei principalelor grupe musculare implicate, paralel cu
îmbunătăţirea elasticităţii musculare şi a mobilităţii articulare;
- dezvoltarea detentei, capacitate motrică absolut necesară la alergările de viteză şi la
sărituri;
- formarea simţului accelerării şi dezvoltarea capacităţii de accelerare, în primul rând la
alergări dar şi la sărituri şi aruncări;
- dezvoltarea capacităţii aerobe pentru creşterea capacităţii de muncă şi de refacere,
preocuparea sistematică pentru educarea relaxării;
- dezvoltarea, după necesităti a celorlalte capacităţi motrice ca: viteza de deplasare,
viteza de execuţie, a forţei, a capacităţilor coordinative.
Un alt grup de măsuri, demersuri de ordin metodic, care pot conduce la
corectarea greşelilor sunt următoarele:
- exersarea suplimentară a fazelor "cheie" sau reluarea exerciţiilor fundamentale în
succesiunea în care au fost predate, găsirea secvenţei de unde a început instalarea greşelii
şi corectarea secvenţei, mai ales pe fondul execuţiilor globale cu accent pe secvenţa
respectivă;
- corectarea poziţiilor de plecare, mai ales la aruncări, la startul de jos sau corectarea
elanului la sărituri ca unghi, ca formă (I.R.D.de ex.) ca viteză, ca ritm, ca distanţă (nr. de
paşi), modificarea distanţei între garduri (micşorarea sau creşterea distanţei) modificarea
înălţimii gardurilor (ridicarea sau coborârea), măsuri pentru eliminarea fricii (teama de
ştachetă sau de stinghia gardului, folosind alte instalaţii sau materiale adecvate).”(Gevat,
C., Larion ,A., Popa C, 2014, p.128-133)
Care sunt cauzele care aparțin profesorului privind greșelile tehnice

30


Care sunt cauzele greșelilor elevilor
a. nivel scazut al pregătirii fizice multilaterale, global sau numai privind

anumite aspecte: forţa locală a diferitelor grupe musculare, viteza de
accelerare şi de deplasare sub nivelul scăzut al detentei, rezistenţa
redusă la efort fizic, lipsa mobilităţii articulare ca urmare şi a
elasticităţii musculare;
b.slaba capacitate de învăţare motrică, ca urmare a unor praguri
reduse a informării senzoriale, slaba memorie motrică;
c.lipsa reprezentării corecte a modelului motric ca urmare a
labilităţii atenţiei cu efect asupra calităţii observaţiei, a unei capacităţi
de înţelegere redusă;
d.transferul negativ al deprinderilor cu caracter specializat;
e.anumite particularităţi de ordin afectiv printre care teama de
înalţime a gardurilor sau a ştachetei, stiind că emoţiile pot dezorganiza
comportamentul motor;
f.o cauză deloc neglijabilă este "oboseala" care se instalează ca
urmare a excesului de exersare cu efort crescut (poate fi pusă şi pe
seama profesorului – dozare în exces).

31

Constanţa, 2001.

32

Greșelile și corectarea lor în deprinderea de alergare
Cuprins Pagina

7.1 Identificarea greșelilor, a cauzelor și corectări ale tehnicii 33
 Insușirea principalelor greșeli de tehnică privind

deprinderea de alergare
 Depistarea cauzelor greșelilor de tehnică

…
Cauze
33
Greşeli Corectare
Poziţia arcuită pe spate, Pozitie greşită a Alergări înainte şi înapoi.

trunchiului şi
capul lăsat pe spate capului. Menţinerea privirii fixată înainte.
Musculalura Alergare în pantă.

abdomenului slabă.
Crispare generală. Întărirea musculaturii
abdominale.
Exerciţii de relaxare a braţelor,
umerilor, cefei.
Bazinul jos, alergare în Piciorul se Alergare saltată.

impulsie nu se
poziţie “frântă” întinde complet. Mers săltat.
Împingere Alergare pe scări.

insuficiema pe
piciorului.
laba Alergare sărită alternată cu
Trunchiul drept alergare normală.
(Înclinare
insuficientă înainte).
Braţele nu se mişcă în Reprezentare greşită Mişcarea braţelor din pozitia

a mişcării. aşezat.
direcţia alergării Răsucirea Mişcarea braţelor din stând
trunchiului în depărtat.
alergare. Mişcarea braţelor din alergări
pe loc cu schimbări de viteză.
Alergare cu accelerare treptată.

Sprinturi lansate.
Alergare nerectilinie (în Crispare generală. Alergare urmând o linie dreapta

zig-zag) Capul ,,vârât" Gimnastica pentru mobilitate
între şi relaxarea
trasată pe solumerilor şi gâtului
umeri sau .
ochii închişi Alergare cu accelerare

secvenţial. progresivă
Coordonarea Menţinerea privirii fixate spre
greşită a mişcării înainte.
braţelor cu
picioarele
Călcâiul nu se duce Impulsie Paşi săriţi succesivi cu trecere în

incompletă. alergare.
înapoi Crisparea în Alergare cu genunchiul sus,
membrele inferioare alergare cu
Genunchiul nu se ridică sau generală. pendularea gambelor înapoi,
cu trecere în
alergare.
Contact cu solul pe Tehnica neînsuşită. Reluarea exerciţiilor de la
învăţarea tehnicii,
Metodica predării
călcâi sau atletismului
pe toată talpa în școalăCrispare generală. micşorând ritmul.
…
Aplecarea prea în faţă a Tehnica incorectă. Alergare cu genunchii sus
trunchiului Alergare cu joc de gleznă
34
Test de autoevaluare 7.1

Cum se corectează bazinul „jos” în
timpul alergării – Scrieţi răspunsul în spaţiul
liber din chenar.
Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare

Nr. 7.
Vă recomand să faceţi o recapitulare a

principalelor subiecte prezentate în această
În loc de rezumat
unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate
la început.
Este timpul pentru întocmirea Lucrării de

verificare Unitate de învăţare Nr. 7 pe care
urmează să o transmiteţi cadrului didactic.
Corectarea contactului cu solul pe călcâi
Reluarea exerciţiilor de la inițierea și apoi consolidarea tehnicii

contactului cu solul.

…
35
1. GEVAT C., LARION A., Atletism, Edit. Ovidius

2. GEVAT C., LARION A., Atletism- istoric, tehnic, didactic,
Edit. Ovidius University Press, Constanţa, 2005.
4. GEVAT C., LARION A., POPA C., Atletism curricular,
Edit. Ovidius University Press, Constanţa, 2007.
6. MIHĂILESCU L. N., Atletism în şcoală, Edit. Universităţii
din Piteşti, Piteşti, 2001.
7. MIHĂILESCU L. N., Atletism în sistem educațional, Edit.
Universităţii din Piteşti, Piteşti, 2006.

…
36

Startul de jos-greșeli și corectarea lor
Cuprins Pagina

8.1 Greșelile posibile fiecărei faze a mecanismului de bază a startului de jos 37

…
37

 Identificarea greșelilor la startul de jos

 Identificarea cauzelor greșelilor și
corectarea lor
Startul de jos - greșeli posibile a fiecărei faze a mecanismului de bază a startului de jos
Greşeli şi corectarea lor la startul de jos (după L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, 2006)
Greşeli Cauze Corectare
În poziţia ,,gata", Bazinul prea jos. Ridicarea de mai multe ori în
unghiul picioarelor Blocstarturi aşezate prea poziţia ,,gata"
ajutorul cu
profesorului/partener ce
este prea închis aproape de linia de plecare. corectează (ghidează)
uuunupartener, poziţia.
care va
Controlul şi depărtarea poziţiei
blocstarturilor.
În poziţia ,,gata", Bazinul prea ridicat. Controlul şi depărtarea poziţiei
unghiul picioarelor Blocstarturi aşezate prea Ridicarea de mai multe ori în
blocstarturilor.
este prea deschis departe sau aproape de linia de poziţia din
control ,,gata" şi profesorului sau
partea
Braţele sunt înclinateplecare.
Greutatea capului nu este partenerului.
Corectarea poziţiei blocstarturilor în
oblic înainte repartizată egal pe punctele de plecare.
raport cu linia
de sprijin. Se va deplasa de mai multe ori
Blocstarturile sunt incorect greutatea
spre corpului
înainte.
aşezate
Spatele se află în Capul este lăsat pe spate sau Corectarea poziţiei blocstarturilor.
poziţie ,,arcuit" iar ,,vârât" între umeri (privirea Corectarea poziţiei capului în
capul este ţinut prea îndreptată spre linia de trunchiului, cu privirea îndreptată
prelungirea
sus sosire). oblic
în înainte
jos;-prin şi repetate din poziţia
treceri
Distanţa între blocuri sau ,,gata" şi înapoi.
,,pe locuri" în
între acestea şi linia de sosire
prea mică.
Test de autoevaluare 8.1 – Scrieţi răspunsul în

spaţiul liber din chenar.
Formulați două greșeli la comanda „gata” la
startul de jos
Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare Nr.

În loc de rezumat
8.

…
38
Vă recomand să faceţi o recapitulare a

principalelor subiecte prezentate în această
unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la
început.
Este timpul pentru întocmirea Lucrării de

verificare Unitate de învăţare Nr. 8 pe care
urmează să o transmiteţi cadrului didactic.
Precizați cauzele greșelilor de la startul de jos

comanda “gata”
Bazinul pera jos, blocstartul prea aproape sau

departe de linia de start

Constanţa, 2001.
5. GEVAT C., LARION A., POPA C., Teoria și practica atletismului,
Edit. Ovidius University Press, Constanţa, 2014

…
39

SĂRITURA ÎN LUNGIME CU ELAN-GREȘELI ȘI
CORECTAREA LOR
Cuprins Pagina

9.1 Identificarea greșelilor la săritura în lungime cu elan, procedeul un pas și jumătate 40
40

 Identificarea greșelilor la săritura în lungime cu elan

 Identificarea cauzelor greșelilor și corectarea lor
Identificarea greșelilor din fiecare fază a mecanismului de bază și corectarea lor.
Greşeli şi corectarea lor la săritura în lungime cu elan
(după L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, 2006)
Descriere-greșeli Cauze Corectare

Crispare generală Crisparea unor muşchi Alergări relaxate cu accelerare progresivă
în alergare. neangajaţi în acţiune. într-un tempo controlabil.
Tehnica greşită Insuficienta însuşire a Alergări repetate într-un tempo
de alergare, paşi tehnicii alergării. controlabil.
neregulaţi. Primul pas este început cu Antrenarea ritmului de elan.
piciorul greşit. Repetarea elanului de mai multe ori.
Alergare cu Simţul echilibrului Alergări accelerate progresiv.
oscilaţii laterale. perturbat. Alergări lansate.
Închiderea ochilor în
timpul elanului.
Înclinarea Trunchiul nu este Alergare cu genunchii sus, pe loc.
trunchiului înainte suficient de drept pe Alergare suplă, cu ridicarea coapsei
în momentul bătăii. ultimii paşi înaintea până la orizontală.
bătăii.
Coborârea Extensia incompletă a Săritura din alergare.
bazinului în piciorului de bătaie (lipsa Pas săltat.
momentul bătăii. de forţă). Sărituri pe scări.
Angajarea Precipitare în faza de Repetarea săriturilor, cu accent pe
piciorului liber şi a bătaie. elementele deficitare.
braţelor, lipsită de
dinamism.
Picioarele nu sunt Corpul nu este suficient de Se exersează bătaia cu trunchiul
drept (este aplecat drept.
duse suficient de înainte).
sus înainte de Piciorul de atac nu este Sărituri cu accent pe avântarea
aterizare. dus suficient înainte şi în piciorului liber şi acţiunea braţelor.
sus.
Săritura ghemuită. Lipsa extensiei picioarelor Corectarea bătăii.
în faza de zbor. Sărituri cu accent pe angajarea
Bătaie greşită, cu impulsia piciorului liber înainte.
incompletă.
Corpul înclinat Poziţia defectuoasă pe Corectarea elanului.
înapoi în timpul ultimii paşi ai elanului. Sărituri cu atingerea cu capul a unor
bătăii. obiecte suspendate.
41
Contactul cu solul Lungirea ultimului pas al Alergări pe elan cu trecere peste
| în momentul bătăii se elanului. prag, apoi cu punctarea bătăii, într-un

face pe călcâi- bătaie Coborârea genunchiului pe tempo mai scăzut
blocată ultimii paşi ai elanului Pas săltat alternativ şi alternat cu 3-5 paşi
de alg cu accent pe aşezarea piciorului
liber pe sol
Contactul cu solul pe Crispare în alergarea pe Desprinderi cu elan de 3-5-7 paşi elan,
pingea în momentul elan şi coborârea aterizare pe piciorul de bătaie şi
bătăii pe pingea genunchiului pe ultimii continuarea alergării; accent pe tehnica
paşi de alergare bătăii. Aceleaşi exerciţii de mai sus.
Atingerea solului pe Ducerea greşită, întinsă şi Desprinderi cu elan de 3-5-7 paşi elan, cu
rând cu câte un picior întârziată a piciorului liber accent pe ducerea înainte a genunchiului
la aterizare înainte piciorului liber şi continuarea alergării

Precizați greșelile de la aterizare
...


Precizati doua cauze ale oscilatiilor laterale in timpul alergării pe elan

42
Simtul echilibrului perturbat, închiderea ochilor in timpul elanului

Constanţa, 2001.
39

SĂRITURA ÎN LUNGIME CU ELAN-GREȘELI ȘI
CORECTAREA LOR
Cuprins Pagina

9.1 Identificarea greșelilor la săritura în lungime cu elan, procedeul un pas și jumătate 40
40

 Identificarea greșelilor la săritura în lungime cu elan

 Identificarea cauzelor greșelilor și corectarea lor
Identificarea greșelilor din fiecare fază a mecanismului de bază și corectarea lor.
Greşeli şi corectarea lor la săritura în lungime cu elan
(după L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, 2006)
Descriere-greșeli Cauze Corectare

Crispare generală Crisparea unor muşchi Alergări relaxate cu accelerare progresivă
în alergare. neangajaţi în acţiune. într-un tempo controlabil.
Tehnica greşită Insuficienta însuşire a Alergări repetate într-un tempo
de alergare, paşi tehnicii alergării. controlabil.
neregulaţi. Primul pas este început cu Antrenarea ritmului de elan.
piciorul greşit. Repetarea elanului de mai multe ori.
Alergare cu Simţul echilibrului Alergări accelerate progresiv.
oscilaţii laterale. perturbat. Alergări lansate.
Închiderea ochilor în
timpul elanului.
Înclinarea Trunchiul nu este Alergare cu genunchii sus, pe loc.
trunchiului înainte suficient de drept pe Alergare suplă, cu ridicarea coapsei
în momentul bătăii. ultimii paşi înaintea până la orizontală.
bătăii.
Coborârea Extensia incompletă a Săritura din alergare.
bazinului în piciorului de bătaie (lipsa Pas săltat.
momentul bătăii. de forţă). Sărituri pe scări.
Angajarea Precipitare în faza de Repetarea săriturilor, cu accent pe
piciorului liber şi a bătaie. elementele deficitare.
braţelor, lipsită de
dinamism.
Picioarele nu sunt Corpul nu este suficient de Se exersează bătaia cu trunchiul
drept (este aplecat drept.
duse suficient de înainte).
sus înainte de Piciorul de atac nu este Sărituri cu accent pe avântarea
aterizare. dus suficient înainte şi în piciorului liber şi acţiunea braţelor.
sus.
Săritura ghemuită. Lipsa extensiei picioarelor Corectarea bătăii.
în faza de zbor. Sărituri cu accent pe angajarea
Bătaie greşită, cu impulsia piciorului liber înainte.
incompletă.
Corpul înclinat Poziţia defectuoasă pe Corectarea elanului.
înapoi în timpul ultimii paşi ai elanului. Sărituri cu atingerea cu capul a unor
bătăii. obiecte suspendate.
41
Contactul cu solul Lungirea ultimului pas al Alergări pe elan cu trecere peste
| în momentul bătăii se elanului. prag, apoi cu punctarea bătăii, într-un

face pe călcâi- bătaie Coborârea genunchiului pe tempo mai scăzut
blocată ultimii paşi ai elanului Pas săltat alternativ şi alternat cu 3-5 paşi
de alg cu accent pe aşezarea piciorului
liber pe sol
Contactul cu solul pe Crispare în alergarea pe Desprinderi cu elan de 3-5-7 paşi elan,
pingea în momentul elan şi coborârea aterizare pe piciorul de bătaie şi
bătăii pe pingea genunchiului pe ultimii continuarea alergării; accent pe tehnica
paşi de alergare bătăii. Aceleaşi exerciţii de mai sus.
Atingerea solului pe Ducerea greşită, întinsă şi Desprinderi cu elan de 3-5-7 paşi elan, cu
rând cu câte un picior întârziată a piciorului liber accent pe ducerea înainte a genunchiului
la aterizare înainte piciorului liber şi continuarea alergării

Precizați greșelile de la aterizare
...


Precizati doua cauze ale oscilatiilor laterale in timpul alergării pe elan

42
Simtul echilibrului perturbat, închiderea ochilor in timpul elanului

Constanţa, 2001.
47

Sistem de lecții pentru unitatea de învățare a depriderii de
alergare de viteză și a startului de jos
Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 11 Insușirea unui model de sistem de lecții pentru 47
învățarea deprinderii de alergare de viteză- ordinea așezării metodice a mijloacelor
specifice
11.1 Eșalonarea metodică a algoritmilor pentru învățarea deprinderii de alergare de 48
viteză și startul de jos
48

 Insușirea unui model de sistem de lecții

pentru învățarea deprinderii de alergare de
viteză- ordinea așezării metodice a
mijloacelor specifice
Sistem de lecții pentru unitatea de învățare deprinderilor de alergarea de viteză și

startul de jos
A. Pasul alergător de L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8
accelerare
1. Învăţarea lucrului
braţelor de pe loc şi
din mers 2-3x sau
2-3x
2-3x
20-30m
2. Alternări de
alergare uşoară cu
alergare cu
creşterea treptată a
4-5x 30-40 m
4-5x 30-40 m
vitezei în linie
dreaptă şi în
turnantă: p: ml
3-4x
40m
20m
3. Din a.j.g. sau a.g.s.,
trecere în a.A. pe
distanţa de 20-
3-4x
3-4x
3-4x
3-4x
40m. p: ml 20m
4. Alergare accelerată
pe 30-40m-50-60m
în linie dreaptă şi
în turnantă:p: ml-
2-4x
2-4x
3-4x
3-4x
3-4x
30m
5. Din inerţie alternări
între alergări
accelerate şi
alergări libere: 60-
3-4x
3-4x
3-4x
3-4x
3-4x
70m p: ml 40m
B. Pasul lansat de L L L L L L L L8
viteză 1 2 3 4 5 6 7
1. Alergare accelerată
cu menţinerea
3-4x10m
3-4x10m
2-4x 5m
vitezei maxime
2-4x5m
dobândite pe 5m.
p: ml 5-10m
49
2. Din stând plecări

prin dezechilibrări
10-15m. p: ml
3-4x
4-6x
4-6x
C. Startul de jos L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8
1. Plecări din
diferite poziţii
(ghemuit,
fandat, cu sprijin
3x
pe o mână etc.) 4x
10-15m. P: ml
10-15m
2. Învăţarea
poziţiei de start
corespunzător
comenzilor cu
4-6x
4-6x
sprijin la perete,
bordură, coleg,
cu linie de
plecare de pe
loc. P: 30’’-1’
3. Starturi din
blocstart, la
3-4x
4-6x
comandă în grup
3-4 elevi pe 15-
25m. p: ml.
4. Starturi din bloc

la comandă cu
atingerea vitezei
maxime şi
2-4x
2-4x
menţinerea ei pe
5m (şi în
turnantă) p: ml-
15m
50
5. a.A. în grup pe
20-30m sub
formă de
1-2x
1-2x
întrecere (ex. pt.
sosire) p:
ml.1min
6. a.A.20-30m cu
aplecarea trun-
chiului la finish,
verificarea tehni-
X
că a startului de
jos şi a pasului
lansat de viteză.
Test de
autoevaluare
11.1 Enumerați
două mijloace
pentru însușirea
lucrului brațelor–
Scrieţi răspunsul
în spaţiul liber
din chenar.
Răspunsul la test
se găseşte la
pagina 51
Am ajuns la
În loc de rezumat
sfârşitul
Unităţii de
51
învăţare Nr.
11.
Vă recomand
să faceţi o
recapitulare a
principalelor
subiecte
prezentate în
această
unitate şi să
revizuiţi
obiectivele
precizate la
început.
Este timpul
pentru
întocmirea
Lucrării de
verificare
Unitate de
învăţare Nr.
11 pe care
urmează să o
transmiteţi
cadrului
didactic.
Detaliați startul de jos
Plecări din diferite poziţii (ghemuit, fandat, cu sprijin pe o mână etc.) 10-
15m.x 2-3xP: ml 10-15m
Învăţarea poziţiei de start corespunzător comenzilor cu sprijin la perete,
bordură, coleg, cu linie de plecare de pe loc. P: 30’’-1’
a.A. din start de jos câte 2-3 elevi pe 20-30m sub formă de întrecere (ex. pt.
sosire) p: ml.1min

52

Constanţa, 2001.
3. GEVAT C., LARION A., Lecţii de atletism, Edit. Ovidius University
Press, Constanţa, 2005.
4. GEVAT C., LARION A., POPA C., Atletism curricular, Edit. Ovidius
6. MIHĂILESCU L. N., Atletism în şcoală, Edit. Universităţii din Piteşti,
Piteşti, 2001.
53
Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 12 Însușirea ordinii metodice a algoritmilor 54

privind tehnica alergării de rezistență
12.1 Eșalonarea metodică a algoritmilor privind învățarea deprinderii de alergare de 54
rezistență
54

 Însușirea ordinii metodice a algoritmilor privind tehnica alergării de

rezistență
Algoritmi L2 L3 L4 L5 L6 L7
L1 L8
A. Pas lansat în t.m.
1. Pas lansat în tempo

3-4x
1-2x
1-2x
moderat, alternări de
mers cu a.u. in t.m. pe
distanţa de 85-150m
2. a.t.m. în grup de 6-10

elevi în linie dreaptă
3-4x
1-2x
80-200m 1-2x
3. a.t.m.în turnantă de
3-4x
1-2x
1-2x
2-3x
4x
80-200m p: ml sau a.u.
B. Startul din picioare
1. (Înalt) (Sus) s.î. de la

4-6x
2-3x
2-3x
4-6x
2-3x
2-3x
linia de plecare
individual în linie dr.
15-20m p: ml.
2. s.î. în grup în linie

dreaptă de 15-20m p:
4-6x
4-6x
2-3x
ml
3. s.î. în turnantă, în grup

de 6-8 elevi, 15-20m p:
2-3x
2-3x
1-2x
ml.
C. Tactica elementară
1. a. în grup 4-6 elevi cu

2-3x
1-2x
creşterea trepta-tă a
nr. de elevi 80-150m p:
ml
55
2. a. în pluton în linie
3-4x
2x
2x
2x
dreaptă şi în turnantă
3. a. în grup de 6-8 elevi,

la45m, ultimul elev
2-3x
2x
vine în frunte 150m. p:
ml.
4. s.î. în grup de 6-8 elevi

la comandă în linie
3-4x
4-6x
4-6x
dreaptă şi în turnantă
20m p: ml
5. a.repetată pe grupe
valorice 100-200m
cu aprecierea
2-4x
2-4x
2-4x
tempoului de
alergare, cu
cronometru p: ml.
6. Verificarea: startului
de sus şi a tehnicii
pasului lansat în tempo
x
variat.
Enumerați comenzile la startul din picioare sau start înalt
În loc de Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în

rezumat această unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la început.


56
Detaliați doi algoritmi pentru alergarea în turnantă
s.î. în turnantă, în grup de 6-8 elevi, 15-20m p: ml

a. r.în pluton în linie dreaptă şi în turnantă

Constanţa, 2001.
57
Sistem de lecții pentru învățarea săriturii în lungime cu elan, procedeul un pas și jumătate
Cuprins Pagina

privind tehnica săriturii ăn lungime cu elan, procedeul un pas șu jumătate
13.1 Sistem de lecții pentru învățarea săriturii în lungime cu elan 58
58

 Însușirea ordinii metodice a algoritmilor privind tehnica săriturii în

lungime cu elan, procedeul un pas și jumătate
L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8
Mijloace
specifice
(algoritmi)
1. Pas săltat
alternativ şi cu
2x30m p:ml
4-3x p: ml
elan ritmic
intermediar
2.
4x20m
2x20m
Pas sărit
alternativ
3. Elan 5 paşi,
bătaie,
desprindere în
pas sărit,
2-3x
aterizare pe
piciorul de atac
şi continuarea
alergării pe nisip
4.
7x
7x
La fel cu 7 paşi
5.
2x
2x
La fel cu 9 paşi
6. Pas sărit
menţinut din a.
elan 5 paşi,
bătaie
unilaterală
4-6x
4-6x
desprinde-re
peste gărduleţe
şi continuarea
alergării.
59
7. La fel cu 7 paşi
4-6x
4-6x
8. La fel cu 9 paşi
5x
5x
9. Elan 5 paşi,
bătaie,
desprindere şi
2-4x
aterizare în pas
sărit
10 Elan 7 paşi, idem
2-4x
2-4x
pct. 9
11 Elan 9 paşi, idem
2-4x
pct. 9 şi 10
12 Sr. în lg.
completă cu
elan 5 paşi, 7
2-3x 4x
2-4x
5-6x
paşi, 9 paşi.
13 Etalonarea
elanu-lui cu 2
paşi din mers=1
pas a.; 28 urme
=5paşi a.;
42 urme=7 paşi
a.; 82 urme
=12paşi a.
a. elanului pe
pistă (pentru a
nu şti unde e
4-6x
4-6x
4-6x
pragul)
14 Exerciţii supli-
mentare, pas
sărit cu bătaie
de pe o
suprafaţă înaltă
4-6x
(a., bătaie, p.s.)

60
15 5-7paşi, a., elan,

bătaie, despr. în
pas sărit
atingând cu
coapsa pic.
oscilant (atac) o
4-6x
2-4x
stinghie înaltă
16 Sr. în lg. cu elan

14-15 paşi şi cu
aterizare pe
suprafeţe moi
(pt. aterizare cu
2-4x
călcâiele în faţă)
17 Verificarea
tehnicii săriturii
cu 1 ½ paşi
x
Enumerați fazele mecanismului de bază ale săriturii în lungime cu elan,

procedeul un pas și jumătate


Detaliați tehnica zborului la săritura în lungime cu elan, procedeul un

pas și jumătate
61
Elan 5 paşi, bătaie, desprindere în pas sărit, aterizare pe piciorul de atac şi

continuarea alergării pe nisip.
Pas sărit menţinut din a. elan 5 paşi, bătaie unilaterală desprindere peste
gărduleţe şi continuarea alergării.
Elan 5 paşi, bătaie, desprindere şi aterizare în pas sărit.

Constanţa, 2001.
62
Sistem de lecții pentru unitatea de învățare a aruncării mingii de oină cu elan
Cuprins Pagina

privind tehnica aruncării mingii de oină cu elan
14.1 Sistem de lecții pentru unitatea de învățare a aruncării mingii de oină 63
63

 Însușirea ordinii metodice a algoritmilor privind tehnica aruncării

mingii de oină cu elan
Algoritmi L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8
A. Iniţiere în efortul
1. final, aruncare
libere din diferite
poziţii cu faţa
8-10x
spre direcţia de
aruncare.
2. Ar. m. fără elan,
exclusiv din forţa
braţului, stând cu
12-14x
10-12x
faţa spre direcţia

de arunc.
3. Ar. m. fără elan
cu angrenarea
corpului şi a pic.,
întoarcerea pic.
din spate pentru a
16-20x
10-12x
10-12x
face translaţia
forţelor
4.
Ar. fară elan cu
10-14x
latura stângă pe
10x
10x
10x
direcţia aruncării.
B. Învăţarea
1. elanului.
Ducerea
braţului înapoi,
aruncarea şi
8-10x
8-10x
8-10x
continuarea
deplasării
2. Eliberare,
sprijin pe 2 pic.
ar. m. cu elan 3-
4 paşi de alg.
8-10x
8-10x
(mai întâi 3-4

16x
16x
paşi de mers).
64
3. Din a.u. ducerea

br. înapoi pe
ultimii 2 paşi cu
răsucirea trunch.,
aruncare, oprire
în sprijin bilateral
cu accent pe
ritmarea paşilor
10-12x
(pic. depăşesc
10x
trunchiul).
4. Stabilirea
lungimii optime
7-8
de elan.
5. Verificarea
tehnicii ar. mingii
de oină
x
...
Test de autoevaluare 14.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din

chenar.
Enumerați fazele mecanismului de bază a aruncării mingii cu elan
Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte

În loc de rezumat prezentate în această unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la
început.
Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare Unitate de

învăţare Nr. 14 pe care urmează să o transmiteţi cadrului didactic.
Detaliați efortul final la aruncarea mingii de oină cu elan

65
Iniţiere în efortul final, aruncare libere din diferite poziţii cu faţa spre
direcţia de aruncare.
Ar. m. fără elan, exclusiv din forţa braţului, stând cu faţa spre direcţia de aruncare
Ar. m. fără elan cu angrenarea corpului şi a pic., întoarcerea pic. din spate pentru a
face translaţia forţelor
Ar. fară elan cu latura stângă pe direcţia aruncării.
1. GEVAT C., LARION A., Atletism, Edit. Ovidius University

Press, Constanţa, 2001.
8.STOICA, M., 1999, Atletism,Curs pentru studenții anilor III și IV,
ANEFS; Bucuresti
9.TATU, T, PLOCON ,E.,2003, Atletism, Edit. Fundației România
de mâine
10.TATU, T., ALEXANDRESCU, DC., ARDELEAN, T., 1983,
ATLETISM, Edit. Didactică Și Pedagogică

Atletism

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Atletism

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5

Unitate de învăţare Nr. 1

PREVEDERILE PROGRAMEI ȘCOLARE LA ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR PRIVIND

ȘCOALA ALERGĂRII/DEPRINDERILE DE ALERGARE

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 1 5

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 1 8

Metodica predării atletismului în școală

OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 1

 Reevaluarea noțiunilor privind metodica predării atletismului la

1.1 Prevederile programei școlare

Învăţământul primar, clasele 0-IV:

Metodica predării atletismului în școală

Viteza, forţa, rezistenţa sunt calităţi motrice de bază, iar îndemânarea

a) aptitudini condiţionale: aptitudinea de viteză;

Metodica predării atletismului în școală

Test de autoevaluare 1.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Răspunsul la test se găseşte la pagina 8

Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare Nr. 1.

În loc de Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate

Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare Unitate de învăţare

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 1

Enumerați trei elementele din școala alergării la clasele I-IV

Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

Răspuns: alergare ușoară, alergare de viteză, alergare de rezistență

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 1

1. GEVAT C., LARION A., Atletism, Edit. Ovidius University Press,

Metodica predării atletismului în școală

Unitate de învăţare Nr. 2

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 2 10

Metodica predării atletismului în școală

OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 2

 Reevaluarea noțiunilor privind metodica predării atletismului la

2.1.Prevederile programei școlare privind școala săriturii și aruncării la

Clasa 0 Clasa I Clasa II ClasaIII ClasaIV

Săritura în lungime cu elan se desfăşoară într-o singură

-formarea deprinderii de desprindere unilaterală;

Metodica predării atletismului în școală

-formarea simţului elanului.

Metodica predării atletismului în școală

 Pasul sărit.Pasul sărit formează la elevi:

Test de autoevaluare 2.1 Specificați care este caracteristica de exceptie a

Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Răspunsul la test se găseşte la pagina 13

Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare Nr. 2.

În loc de Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate

Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare Unitate de învăţare

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 2

Precizați caracteristica bătăii la săritura în lungime cu elan

Metodica predării atletismului în școală

Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

Bataia la săritura în lungime este unilateral.

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 2

1. GEVAT C., LARION A., Atletism, Edit. Ovidius University Press,

Metodica predării atletismului în școală

Unitate de învăţare Nr. 4

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 4 19

Metodica predării atletismului în școală

OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 4

1.Reevaluarea noțiunilor privind metodica predării atletismului la clasele

2.1.Deprinderile din școala alergării la învățământul gimnazial

Clasa V Clasa VI Clasa VII Clasa VIII

-startul de -pasul -alergare pe

Metodica predării atletismului în școală