Capitolul 6 - Aplicații ARCGIS 10.

6.1. GEOREFERENȚIEREA UNEI FOI DE HARTA CU ARCGIS 10.X

Pentru georeferenţiere am ales un trapez în opt culori, scara 1:25.000. Softul cu care lucrăm
este ArcGis 10.X varianta Desktop, softul se poate descărca de la adresa
http://www.esri.ro/software/arcgis-for-desktop și este valabil 60 de zile.
Pentru început trebuie să transformăm colţurile trapezului din coordonate geografice în
coordonate Stereo 1970. Putem folosi mai multe softuri de transformare: TransDatRo, TopoSys,
Geotools, PlanServMDI, Total Transform. Aceste softuri pot transforma fie colţurile trapezului
din coordonate geografice în coordonate stereo, fie puncte sau fişiere de puncte. Spre exemplu, cu
ajutorul softului TransDatRo, ce se poate descarca de la adresa
http://www.ancpi.ro/pages/download.php?lang=ro, se pot introduce coordonatele geografice ale
colturilor trapezului respectiv și se obțin coordonatele colțurilor trapezelor în coordinate stereo
1970.

Figura 1
Pasul 1: Considerăm trapezul L-34-131-C-b la Sc. 1:25.000, care în sistemul STEREO '70
are coordonatele următoare:

Nr. crt. Xgeodezic Ygeodezic

1 350898,21 335057,25
2 360837,51 334833,89
3 360636,70 325575,38
4 350683,05 325798,90

Aceste coordonate rezultă după utilizarea softului de transformare sub forma:

Nr. crt Xmat Ymat

1 335057,25 350898,21
2 334833,89 360837,51
3 325575,38 360636,70
4 325798,90 350683,05

În directorul nostru în care lucrăm ne alcătuim un fișier cu colțurile noastre pe care îl salvăm
cu numele NUMELE PRENUMELE.txt, ca în imaginea din figura 2.

Pasul 2: Lansăm produsul software ArcMap 10.3 folosind shortcutul de pe desktop .

88
Ca urmare, pe ecran apare imaginea din figura 2, urmată de imaginea din figura 3.

Figura 2

Pasul 3: Din figura 3 selectăm ,,Blank Map”, delimitat de elipsa trasată cu roşu și apăsăm
butonul OK, delimitat, de asemenea, de elipsa trasată cu roşu. Dacă avem deja salvat proiectul,
atunci deschidem proiectul respectiv, care are denumirea „Nume Prenume.mxd”.

Figura 3

Pasul 4: Realizăm conexiunea la folderul în care dorim să lucrăm sau din care vrem să ne
aducem date, setând ,,Folder Conections” și apoi ,,Conect To Foder”, apoi apăsăm pe butonul
,,OK”, pe ecran apărând succesiv imaginile din figura 4 și figura 5.

89
 Figura 4

Figura 5
Pasul 5: După aceea facem click cu mouse-ul selectând calea din care dorim să ne aducem
datele cu care dorim să lucrăm sau pe care dorim să le folosim, ca în imaginea din figura 6.

Figura 6

90
 Pasul 6: Procedăm acum la aducerea trapezului pe care dorim să-l georeferențiem în
ArcMap, folosind butonul Add Data din bara de meniu, mergând în directorul în care avem
trapezul – ATENŢIE MARE DE TOT, SELECTAŢI CORECT DIRECTORUL DE UNDE
ADUCEŢI TEMELE – pe care dorim să îl aducem pentru georeferențiere, facem click o singură
dată pe trapezul care vrem să-l aducem și apoi click pe Add, ca în imaginile prezentate în figura 7
și figura 8.

Figura 7

Figura 8

Pasul 7: Continuăm urmărind cu atenţie ecranele care ne apar succesiv ca în imaginile din
figurile 9 și 10 Create pyramids şi referinţa spaţială.

91
 Figura 9

Figura 10

Pasul 8: Dacă am adus greşit trapezul, facem clic dreapta cu mouse-ul pe nomenclatura hărții
L-34-131-C-b şi selectăm Remove ca în imaginea din figura 11.

Figura 11

92
 Pasul 9: Salvăm acum proiectul mergând în File din bara de meniu, selectând Save
As şi apoi în directorul nostru respectiv D:/STUDENT/2016-2017/CAD/9201, completăm la File
name: Numele Prenumele şi apoi clic pe butonul Save, ca în imaginile prezentate în figurile 1.12,
13 și 14.

Figura 12

Figura 13

Figura 14
93
 Pasul 10: Acum mergem în View din bara de meniu și apoi selectăm Data Frame
Properties/General/ la Units unde la Map selectăm din lista derulantă Meters și mergem la
Display punând din lista derulantă tot Meters. Facem apoi clic cu mouse-ul pe Apply și OK.
Pentru control vizualizăm colțul din dreapta jos al ferestrei ArcMap de pe display unde trebuie
să apară lângă coordonatele X și Y scris Meters în loc de Unknown. Urmăriți pentru exemplificare
imaginile din figurile 15 și 16.

Figura 15

Figura 16

Pasul 11: Verificăm dacă ne apare în bara principală de meniu, bara de georeferențiere
numită Georeferencing. Dacă nu ne apare în bara principală de meniu, mergem în
Customize/Toolbars și selectăm Georeferencing, apoi tragem bara de Georeferencing în bara de
meniu în zona în care dorim, procedând ca în imaginile prezentate în figura 17.

94
 Figura 17

Pasul 12: Facem zoom pe colțul trapezului la care dorim să introducem coordonatele
folosind butonul din bara principală de meniu ca în imaginea din figura 18.

Figura 18

Pasul 13: Acum mergem în bara de Georeferencing, și cu butonul Add Control Points
mergem pe punctul 1 al colțului trapezului de georeferențiat, după ce în prealabil am făcut cu butonul
+ din bara de meniu un zoom convenabil ca în imaginile din figurile 19 și 20

95
 Figura 19

Figura 20

Pasul 14: Acum introducem pe rând coordonatele X și Y ale colțurilor trapezului,

începând din colțul de sus stânga și continuând în ordinea acelor ceasornicului 1, 2, 3, 4. La
introducerea coordonatelor X și Y ținem cont că ele, din softul de transformare sunt INVERS, adică
prima coloană este Y și a doua coloană este X (vezi pct. 1). Facem zoom cu butonul + din bara de
meniu pe colțul nr. 1 al trapezului, iar apoi facem clic cu butonul dreapta al mouse-ului când suntem
poziționați la intersecția colțului trapezului (colţul trapezului este dat de intersecţia coordonatelor
geografice) și imediat fără să mișcăm mouse-ul facem clic cu butonul stânga și imediat clic cu
butonul dreapta pe Input X, Y, trecând la introducerea coordonatelor respective (a nu se uita că
sunt invers).

96
 Figura 21
Pasul 15: După introducerea coordonatelor fiecărui colț de trapez apăsăm butonul Full
extend din bara de meniu sau clic dreapta cu mouse-ul pe Table Of Contents/Layers/L-34-131-
C-b (nomenclatura trapezului), ca să vizualizăm în totalitate trapezul respectiv. Se repetă
operațiunile de mai sus până la introducerea coordonatelor X și Y pentru cele 4 colțuri ale
trapezului pe care dorim să-l georeferențiem. Acest lucru este prezentat în figura 22 și 23.

Figura 22

Figura 23
97
 Pasul 16: Introducerea coordonatelor X și Y la colțul nr. 2 urmând ecranele din imaginile
prezentate în figurile 24 și 25.

Figura 24

Figura 25
Pasul 17: Punctele nr. 1 și 2 au deja coordonatele X și Y introduse și apar colorate și cu
cifra respectivă alături în roșu, ca în imaginea din figura 26.

Figura 26
98
 Pasul 18: Introducerea coordonatelor X și Y la colțul nr. 3 ca în imaginile din figura 27, 28
și 29.

Figura 27

Figura 28

Figura 29
99
 Pasul 19: Introducerea coordonatelor X și Y la colțul nr. 4 este reprezentată în imaginile
din figurile 30 și 31.

Figura 30

Figura 31

Pasul 20: Vizualizăm acum întreg trapezul cu coordonatele introduse corespunzător

pentru cele 4 colțuri ale trapezului pe care vrem să-l georeferențiem reprezentat în imaginea din
figura 32.

100
 Figura 32

Pasul 21: Mergem în bara de Georeferencing, facem clic cu mouse-ul pe View Link
Table pentru a examina perechile de coordonate X și Y a celor patru colțuri ale trapezului, ca în
imaginile din figurile 33 și 34.

Figura 33

Pasul 22: Verificăm dacă am introdus corect cele 4 colţuri ale trapezului pe care dorim
să-l referenţiem. Dacă vrem să ștergem o înregistrare, o marcăm și apoi apăsăm pe butonul Delete.

101
 Figura 34

Pasul 23: Mergem în bara de Georeferencing, facem clic cu mouse-ul pe Rectify ca în

figura 35.

Figura 35

Pasul 24: Alegem la Name numele trapezului georeferenţiat – ca sugestie ştergem cifra 1
care apare implicit după numele trapezului şi îi punem _ST, iar la Output Location: alegem calea
unde vrem să salvăm trapezul georeferenţiat, ne poziționăm cu cursorul și facem apoi clic pe Save,
urmărind ecranele din figurile 36 și 37.

102
 Figura 36

Figura 37

Pasul 25: Acum mergem în directorul nostru în care am salvat trapezul georeferențiat şi
aducem cu butonul Add Data trapezul pe care l-am georeferenţiat cu numele L-34-131-C-b_ST.tif
ca în imaginea din figura 38 și figura 39.

Figura 38
103
 Figura 39
Pasul 26: Acum nu mai avem nevoie de trapezul inițial cu numele L-34-131-C-b.JPG, ne
poziţionăm cu mouse-ul pe denumirea lui în Layers şi facem apoi clic dreapta şi selectăm Remove.
Urmărind ecranul din figura 40.

Figura 40
Pasul 27: Trapezul georeferenţiat este un pic rotit şi este un fişier cu extensia .tif, îl mai
putem recunoaşte că este georeferenţiat corect citind fiecare colţ de trapez şi confruntând
coordonatele celor patru colţuri de trapez în Stereo 1970. Mergem în bara de meniu şi salvăm
proiectul terminând astfel georeferenţierea.

Figura 41
104
6.2. CREAREA UNEI TEME .SHP POLILINIE ȘI POLIGON

Pasul 1: Softul cu care lucrăm este ArcGIS 10.3 varianta Desktop. Pentru crearea unei teme
trebuie să lansăm proiectul nostru în ArcGIS care este denumit Numele Prenumele.mxd și apoi facem
clic cu mouse-ul pe Catalog, urmărind imaginea din figura 42.

Figura 42

Pasul 2: Mergem în directorul cu numele nostru și facem clic dreapta cu mouse-ul pentru a
crea tema nouă Home – 7301\New\Shapefile, urmărind succesiunea ecranelor ca în imaginile din
figurile 43 și 44.

Figura 43

105
 Figura 44

Stabilim numele temei pe care dorim să o creem (shapefile). În cazul nostru la Name în loc
de New Shapfile punem DRUMURI, la Feature Type alegem tipul de entitate corespunzător temei
pe care dorim să o reprezentăm în format vectorial. Pentru DRUMURI vom alege Polyline în loc de
Point. ATENȚIE, NU SE apasă ACUM butonul OK APĂSĂM butonul Edit ca în imaginea din
figura 45. Mergem acum la imaginea din figura 2.5.

Figura 45

Pasul 3: Trebuie să setăm acum sistemul de proiecție pentru tema nou creată, alegem
Projected Coordinate Systems / National Grids / Europe / Stereo 1970 urmărind succesiunea
imaginilor din figurile 46, 47 și 48 și apoi apăsăm pe butonul OK.

106
 Figura 46

Figura 47

Figura 48

Pasul 4: Procedăm acum la o verificare foarte atentă a parametrilor ce trebuiesc selectați

pentru crearea temei dorite. Respectiv, numele, tipul entității, referința spațială și apoi apăsăm pe OK
ca în imaginea din figura 49.

107
 Figura 49

Pasul 5: Observăm că după ce am dat OK, tema nou creată ne apare în Table of
Contents/Layers ca în imaginea din figura 50. De menționat faptul că la versiunile anterioare după
creearea unei teme eram nevoiți să folosim butonul Add Data pentru a aduce tema nou creată.

Figura 50

Abia acum am terminat toți pașii pentru crearea unei teme noi, respectiv denumită
DRUMURI. Pentru verificare mergem în directorul nostru de lucru în care am dorit crearea acestei
teme, D:/STUDENT/2012-2013/IM/7301/NUMELE Prenumele și trebuie să ne apară mai multe
fișiere cu denumirea DRUMURI.* (DRUMURI.dbf, DRUMURI.prj, DRUMURI.shp,
DRUMURI.shx). De reținut că dacă dorim să ștergem o temă sau să o copiem în alt director
trebuie să luăm toate fișierele cu acea denumire.

108
 Figura 51

6.3. EDITAREA UNEI TEME ȘI VECTORIZAREA PROPRIU-ZISĂ

Pasul 1: Pentru editarea unei teme trebuie să verificăm existența în bara de meniu a bării
Editor, dacă nu apare mergem în Customize/Toolbars și bifăm bara Editor ca în imaginea prezentată
în figura 52.

Figura 52

Pasul 2: Înainte de începerea editării efective trebuie să ne completăm coloanele dorite din
tabela de atribute care stă în spatele fiecărei teme. Astfel mergem Table of Contents/Layers pe shp-
ul sau tema de editat, în cazul nostru DRUMURI și facem clic dreapta cu butonul de la mouse alegând
109
Open Attribute Table și astfel deschidem tabela de atribute. Se va deschide un submeniu specific
tabelei de atribute, în care există deja trei câmpuri implicite: FID, SHAPE, ID (ÎN ACESTE
CÂMPURI NU AVEM VOIE SĂ SCRIEM SAU SĂ ȘTERGEM – ORICE INTERVENȚIE POATE
DETERIORA TABELA DE ATRIBUTE ȘI PUTEM PIERDE TOT CE AM LUCRAT PE TEMA
RESPECTIVĂ) pe care le formează softul ArcGIS ca în imaginea din figura 53 și 54.

Figura 53

Figura 54

Pasul 3: Pentru a adăuga coloanele în tabela de atribute, se deschide un alt submeniu și

utilizăm tabelul existent pe care îl găsim în fișierul cu numele Tabel.doc care se află în
D:STUDENT/SEMINARII/Tabel.doc

Polyline
DRUMURI
Name Type Field Properties
Denumire text 10
Tip text 10
Lungime (în km) float 10/2
Figura 55

110
 Aceste câmpuri speciale pe care le vom denumi „Denumire” (pentru specificarea categoriei
de drum: DE, DN, DC, DJ sau A), „TIP” (pentru specificarea materialului din care este format: asfalt,
pietriș, beton, pământ etc.) și „Lungime” (pentru calculul semiautomat al lungimii drumului
vectorizat).

Figura 56

Mergem pe shp-ul, stratul (tema) DRUMURI din Table of Contents/Layers, apoi în

Table/Table Option/Add Field ca în imaginea din figura 57. De remarcat faptul că dacă suntem în
Start Editing (adică în Editare) butonul Add Field este inactiv. Ca urmare a acestui aspect trebuie să
oprim editarea și apoi ne este activ butonul Add Field și putem adăuga coloane noi în tabela de
atribute a shp-ului (stratului) respectiv.

Figura 57

În tabela de atribute completată vor apărea cele două câmpuri noi formate prezentate în
imaginea din figura 58.

111
 Figura 58

Pasul 4: Începem acum editarea propriu-zisă, ne poziționăm cu mouse-ul pe tema, layerul

sau shp-ul pe care dorim să-l edităm și facem clic cu mouse-ul pe Start Editing, procedând ca în
imaginea prezentată în figura 59.

Figura 59

Ne poziționăm cu mouse-ul pe tema pe care dorim să o edităm, în cazul nostru DRUMURI,

și apoi apăsăm butonul Continue obținând ecranele prezentate în figurile 60 și 61.

Figura 60

112
 Figura 61

După ce facem clic cu mouse-ul în fereastra Create Features pe tema DRUMURI se activează
butonul cu care începem vectorizarea (în variantele anterioare acest lucru se facea cu butonul
). Mai trebuie să ținem cont de specificația referitoare la scara pentru display (afișarea pe monitor
în timpul vectorizării să fie la scara 1:2500), ca în imaginea prezentată în figura 62.

Figura 62

Pasul 5: Această operație ne permite din acest moment să edităm elementele grafice, care în
cazul nostru sunt linii. Dacă stratul pe care vom vectoriza nu este corect selectat, elementele grafice
(liniile) pe care le vom vectoriza se vor salva în alt strat sau se vor pierde.
Facem pe ecran un Zoom cu butonul Zoom In, conform specificațiilor scara afișată să fie
1:2.500, și trecem la vectorizare. Înainte de începerea vectorizării trebuie să activăm Snapping-ul.
Aceasta înseamnă posibilitatea închiderii sau intersectării liniilor, respectiv poligoanelor cu o
tolereanță prestabilită.

113
 Figura 63
Pasul 6: Vectorizarea se face prin apăsarea butonului stânga al mouse-ului urmărind drumul
din fereastra selectată (practic nu este altceva decât partea de hartă afișată pe monitor), iar arcul
(linia) se închide făcând la sfârșit dublu clic. La terminarea unui arc complet deschidem Tabela de
atribute a stratului vectorizat astfel: facem clic dreapta cu mouse-ul, deschidem Open Attribute
Tables și completăm câmpurile (după caz) Denumire și Tip. După ce am terminat de vectorizat,
închidem sesiunea de editare: Stop Editing și Save Edits.

Figura 64

Figura 65
114
 Figura 66

6.4. CREARE ȘI EXPORT LAYOUT

După ce am terminat de vectorizat și am activat toate etichetele din comanda Label
Feature – vezi figura 67 și setat conținutul etichetei specificate în temă Properties/Label
Field/Nume în cazul nostru vezi figura 68, salvăm proiectul ca în figura 69.

Figura 67

115
 Figura 68

Figura 69

Pasul 1: dezactivăm harta pe care am vectorizat-o și mergem în View constatând că

suntem în modul Data View

116
 Figura 70

Pasul 2: trecem acum în modul View/Layout View

Figura 71

Pasul 3: facem click pe butonul Select element și apoi facem click cu mouse-ul pe zona
activă a Layout-ului – ea va fi marcată cu culoarea TURCOAZ, procedând la reducerea zonei active,
astfel încât să putem insera sus Numele Prenumele_Grupa 9201 și Nordul, iar în partea de jos, vom
insera Legenda și Scara.

117
 Figura 72

Pasul 4: facem Zoom In pentru a folosi toată zona activă a layout-ului

Figura 73

Rezultă imaginea din figura 74.

118
 Figura 74

Pasul 5: aducem pe rând din comanda Insert/Title Numele Prenumele_Grupa și apoi

Nordul Insert/North/Arrow

Figura 75

119
 Figura 76

Pasul 6: aducem acum Legenda din comanda Insert/Legend

Figura 77

Setăm să aducem legenda pe mai multe coloane, în loc de 1 coloane respectiv pe 6

coloane

120
 Figura 78

Completăm LEGENDA, nu lăsăm în Legend Title numele legendă în engleză (Legend) și

apoi îi dăm Next, Next până la capăt

Figura 79

121
 Figura 80

Luăm și tractăm LEGENDA în afara Zonei Active a Layout-ului

122
 Figura 81

Pasul 7: aducem scara, din comanda Insert/Scale Barr

123
 Figura 82

Alegem din lista derulantă Scale Barr o scară în metrii sau Kilometrii, nu în Mile

Figura 83

Pasul 8: îi dăm Ok și o tractăm în partea de jos ca în figura 84.

124
 Figura 84

Pasul 9: aducem caroiajul din comanda View/Data Frame Properties/Grid/New grid

125
 Figura 85

După ce am bifat poziția Measured Grid dăm next și verificăm ca X și Y să aibe aceleași
valori, respectiv 2000 cu 2000, apoi iar, Next și Finish, Apply și OK.

Figura 86
126
 Figura 87

Practic am terminat Layoutul și facem acum Exportul pentru a îl putea încărca pe Moodle
sau trimite prin email sau chiar printa.

Figura 88

127
 Pasul 10: mergem în bara de meniu și selectăm File/Export Map selectăm directorul în
care am lucrat și dorim să salvăm Layoutul nostru, nu umblăm la celelalte SETĂRI, suntem atenți să
fie .jpg la tipul fișierului salvat, apoi îi dăm Save.

Figura 89

128
 Figura 90

Pasul 11: mergem în directorul în care am lucrat și Exportat apoi deschidem fișierul
MIHAI Doru_Grupa 9201 să vedem dacă am făcut corect exportul.

129
 Figura 91

Pasul 12: mergem pe Platforma Educațională a USAMVB_FIFIM https://fifim.usamvb.ro/

în Assignmentul creat special și încărcăm tema și exportul nostru.

130