Dănăilă Wanda - Infografică

CURS 1

1. Prezentarea ecranului grafic AutoCAD

Ecranul grafic se afi[eaz\ la deschiderea programului AutoCAD prin
ac]ionarea pictogramei specifice. Zonele care alc\tuiesc acest ecran sunt
urm\toarele (fig. 1.1):
1. butonul de acces rapid (A);
2. zona comenzilor standard care include pictogramele comenzilor
frecvent utilizate (New, Open, Save etc.);
3. zona de titlu care afi[eaz\ numele versiunii de AutoCAD [i numele
desenului curent;
4. zona care permite accesarea informa]iilor despre program `n urma
introducerii unui cuv^nt cheie sau a unei propozi]ii;
5. linia filelor (Home, Insert, Annotate, Parametric etc.); accesarea
acestora se face `n func]ie de necesit\]ile de moment ale desenului
deoarece fiecare fil\ grupeaz\ categorii de liste de comenzi
(panouri);
6. zona panourilor cu comenzi, care se afi[eaz\ `n func]ie de fila
accesat\ de utilizator [i cuprinde, grupate pe categorii, numele [i/sau
pictogramele comenzilor programului;
Obs 1.: Men]inerea pentru c^teva secunde a cursorului pe
numele/pictograma unei comenzi este urmat\ de
deschiderea unei ferestre care con]ine o scurt\ descriere a
comenzii.
Obs. 2: Unele comenzi sunt `nso]ite de o s\geat\, ac]ionarea s\ge]ii
permite accesul la op]iunile comenzii.
7. linia cu denumirile panourilor cu comenzi (Draw, Modify,
Annotation etc., `n exemplul din figura 1.1), care sunt `nso]ite de
s\ge]i ce indic\ faptul c\ panoul mai cuprinde [i alte comenzi dec^t

1
 1 2 3 4
5

7
Dănăilă Wanda - Infografică

11

8 9
10

2
15
13

14 12

16

20 21

17 19
18

Fig. 1.1
Dănăilă Wanda - Infografică

cele afi[ate, iar pentru vizualizarea acestora trebuie ac]ionat butonul

cu denumirea panoului;
Obs.: Unele denumiri ale panourilor cu comenzi sunt `nso]ite [i de o
a doua s\geat\, `nclinat\, situat\ `n col]ul din dreapta jos
(Properties, `n exemplul din figura 1.1). Ac]ionarea acestei
s\ge]i are ca efect deschiderea unei casete de dialog relativ\
la comenzile con]inute de panoul respectiv.
8. butonul de `ncepere a unui nou desen;
9. linia cu numele fi[ierelor (desenelor) deschise concomitent `ntr-o
sesiune de lucru;
10. zona de control a modului de vizualizare;
11. cubul de proiec]ie;
12. caseta cu op]iuni de navigare (Pan, Zoom etc.);
13. suprafa]a destinat\ desen\rii;
14. simbolul grafic pentru axele sistemului de coordonate;
15. cursorul;
16. linia de comand\;
17. linia de selectare a spa]iului de desenare;
18. caseta cu coordonatele cursorului;
19. zona cu butoanele de stare (Grid, Snap, Ortho etc.)
20. caseta sc\rilor de reprezentare;
21. caseta unit\]ilor de m\sur\.

2. Introducerea comenzilor
Introducerea comenzilor programului AutoCAD se poate face `n mai multe
moduri:
1. Tastarea numelui `ntreg sau prescurtat al comenzii pe linia de
comand\ (16, fig. 1.1) urmat\ de ap\sarea tastei Enter sau Space.
Obs.: Ap\sarea tastei Enter sau Space va fi simbolizat\ `n cele ce
urmeaz\ astfel: <E>
2. Selectarea numelui [i/sau pictogramei comenzii de pe panourile cu
comenzi (6, fig. 1.1).
Obs.: Accesul la toate comenzile cuprinse `ntr-un panou se face de
la linia cu denumirile panourilor (7, fig. 1.1).

3
Dănăilă Wanda - Infografică

3. Stabilirea unit\]ilor de m\sur\

La `nceperea unui nou desen trebuie stabilite unit\]ile de m\sur\ pentru
lungimi [i pentru unghiuri. Desenul tehnic industrial impune pentru lungimi
sistemul zecimal de m\surare (Decimal), iar ca unitate de m\sur\,
milimetrul. Pentru unghiuri se recomand\ sistemul gradelor hexagesimale `n
care unghiurile se m\soar\ `n grade, minute, secunde (Deg/Min/Sec).
Pentru stabilirea unit\]ilor de m\sur\ [i a preciziei de m\surare se
ac]ioneaz\ butonul de acces rapid (1, fig. 1.1), iar `n fereastra care se
deschide se alege din sec]iunea Drawing Utilities (utilitare pentru desenare)
comanda Units (unit\]i de m\sur\) (fig. 1.2). Astfel se deschide caseta de
dialog Drawing Units (unit\]i de m\sur\ pentru desenare) (fig. 1.3) cu
sec]iunile Length (lungime) [i Angle (unghi) `n care se realizeaz\ op]iunile
men]ionate.

Fig. 1.2 Fig. 1.3

4. Instrumente ajut\toare de desenare

Programul AutoCAD pune la dispozi]ia utilizatorului o serie de instrumente
ajut\toare care permit desenarea cu mai mult\ u[urin]\. Aceste instrumente
fie ajut\ controlul vizual al suprafe]ei destinate desen\rii, fie restric]ioneaz\

4
Dănăilă Wanda - Infografică

deplasarea cursorului, fie permit indicarea precis\ a unor puncte

caracteristice ale obiectelor deja desenate.
Controlul vizual al suprafe]ei destinate desen\rii se face cu ajutorul unui
caroiaj (gril\). Acest instrument poate fi activat/dezactivat prin ap\sarea
tastei F7, sau prin ac]ionarea butonului de stare corespunz\tor (fig. 1.4), sau
prin tastarea comenzii Grid. Distan]ele pe orizontal\ [i pe vertical\ dintre
punctele caroiajului (grilei), aspectul, precum [i alte caracteristici ale sale
pot fi modificate de utilizator dac\ se men]ine cursorul deasupra butonului
de stare corespunz\tor [i se apas\ butonul din dreapta al mouse-ului.
Activarea ferestrei Grid Settings (fig. 1.4) deschide caseta de dialog
Drafting Settings (fig. 1.5), iar `n sec]iunea Snap and Grid se pot face
modific\rile dorite.

Fig. 1.4 Fig. 1.5

Restric]ionarea deplas\rii cursorului cu un anumit pas poate fi

activat\/dezactivat\ prin ap\sarea tastei F9, sau prin ac]ionarea butonului de
stare corespunz\tor (fig. 1.6), sau prin tastarea comenzii Snap. Pasul
cursorului pe orizontal\ [i pe vertical\ poate fi modificat de utilizator, care
poate s\ opteze pentru adaptarea sau nu a pasului la caroiaj (gril\). Aceste
modific\ri pot fi operate dac\ se men]ine cursorul deasupra butonului de
stare corespunz\tor [i se apas\ butonul din dreapta al mouse-ului. Accesarea
op]iunii Snap Settings (fig. 1.6) din fereastra astfel deschis\ conduce la

5
Dănăilă Wanda - Infografică

deschiderea casetei de dialog Drafting Settings (fig. 1.5), iar `n sec]iunea

Snap and Grid se pot face modific\rile dorite.

Fig. 1.6 Fig. 1.7

Restric]ionarea deplas\rii cursorului numai pe direc]iile orizontal\ [i

vertical\ poate fi activat\/dezactivat\ prin ap\sarea tastei F8, sau prin
ac]ionarea butonului de stare corespunz\tor (fig. 1.7), sau prin tastarea
comenzii Ortho.
Obs.: Se recomand\ ca instrumentele ajut\toare prezentate s\ fie active
numai at^t timp c^t sunt utile, dezactivarea lor ulterioar\ fiind
indicat\.

Fig. 1.8 Fig. 1.9

Instrumentele ajut\toare care permit indicarea precis\ a unor puncte

caracteristice ale obiectelor desenate anterior pot fi activate/dezactivate prin
ap\sarea tastei F3, sau prin ac]ionarea butonului de stare corespunz\tor (fig.
1.8), sau prin tastarea comenzii Osnap. Men]inerea cursorului deasupra

6
Dănăilă Wanda - Infografică

butonului de stare corespunz\tor [i ap\sarea butonului din dreapta al mouse-

ului sau ac]ionarea s\ge]ii din dreapta pictogramei conduce la deschiderea
unei ferestre care permite selectarea modurilor Osnap pe care utilizatorul le
dore[te active (fig. 1.8). Accesarea op]iunii Object Snap Settings din aceea[i
fereastr\ duce la deschiderea casetei de dialog Drafting Settings (fig. 1.9),
iar `n sec]iunea Object Snap se poate face selec]ia dorit\.

5. Sisteme de coordonate. Introducerea coordonatelor punctelor

Programul AutoCAD permite utilizarea a dou\ tipuri de sisteme de
coordonate carteziene:
1. sistemul de coordonate absolute (WCS) care este ortogonal, fix [i
are originea in col]ul din st^nga jos al ecranului (14, fig. 1.1);
2. sistemul de coordonate al utilizatorului (UCS) care este ortogonal [i
a c\rui pozi]ie poate fi stabilit\ de utilizator `n func]ie de necesit\]ile
de moment ale desenului, prin comanda UCS. Utilizatorul poate nu
doar s\ deplaseze sistemul de coordonate (fig. 1.10) ci [i s\ roteasc\
axele acestuia `mpreun\ cu caroiajul (grila) (fig. 1.11), sistemul
r\m^n^d `ntotdeauna ortogonal.

Fig. 1.10

Fig. 1.11

7
Dănăilă Wanda - Infografică

Pozi]ia unui punct este determinat\ prin coordonatele sale, introduse prin
tastare. Coordonatele m\surate `n raport cu originea sistemului de
coordonate absolute (WCS) se numesc coordonate absolute, iar
coordonatele m\surate `n raport cu ultimul punct introdus pe desen se
numesc coordonate relative.
Coordonatele punctelor pot fi rectangulare (carteziene) sau polare.
Coordonatele rectangulare (carteziene) absolute determin\ pozi]ia unui
punct (A, fig. 1.12) prin distan]a pe direc]ie orizontal\ (a axei OX) [i pe
direc]ie vertical\ (a axei OY) a punctului fa]a de originea sistemului de
coordonate absolute (WCS). Coordonatele rectangulare (carteziene) relative
determin\ pozi]ia unui punct (B, fig. 1.12) prin distan]a pe direc]ie
orizontal\ (a axei OX) [i pe direc]ie vertical\ (a axei OY) a punctului fa]a
de ultimul punct introdus pe desen, A. Coordonatele rectangulare se introduc
`n ordinea x,y [i pot fi `nso]ite de semne conform conven]iei de parcurgere a
axelor sistemului. Pentru a face distinc]ia dintre coordonatele absolute [i
cele relative acestea din urm\ sunt precedate de simbolul @x,y.
Coordonatele polare absolute determin\ pozi]ia unui punct (A, fig. 1.13) prin
distan]a punctului fa]\ de originea sistemului de coordonate absolute (WCS)
[i prin unghiul pe care aceast\ distan]\ `l face cu direc]ia orizontal\ (a axei
OX). Coordonatele polare relative determin\ pozi]ia unui punct (B, fig.
1.13) prin distan]a punctului fa]\ de ultimul punct introdus pe desen, A, [i
prin unghiul pe care aceast\ distan]\ `l face cu direc]ia orizontal\ (a axei
OX). Coordonatele polare se introduc `n ordinea d<u [i pot fi `nso]ite de
semne conform conven]iei de parcurgere a axei OX [i a cercului. Pentru a
face distinc]ia dintre coordonatele absolute [i cele relative acestea din urm\
sunt precedate de simbolul @d<u.

Fig. 1.12 Fig. 1.13

8
Dănăilă Wanda - Infografică

6. Comenzi de desenare a obiectelor grafice

Pentru stabilirea dimensiunilor suprafeţei de desenare (formatul desenului)
[i vizualizarea acesteia se utilizează comenzile Limits [i Zoom.
Formatul se definește prin două colțuri opuse ale sale, cu ajutorul comenzii
Limits (fig. 1.14):
1. Colțul din stânga cel mai de jos (lower left corner). Acesta trebuie să
aibă întotdeauna coordonatele 0.0000, 0.0000.
2. Colțul din dreapta cel mai de sus (upper right corner) ale cărui
coordonate sunt dimensiunile formatului dorit (210, 297 dacă dorește
un A4 sau 420, 297 pentru A3 etc.).

Acest semn arată faptul

Limits
că a fost apăsată tasta
ENTER

Valori introduse de
utilizator, reprezintă
Valori implicite dimensiunile
formatului A4

Fig. 1.14

Pentru a vizualiza întrega suprafaţă de desenare (formatul desenului) se

utilizează comanda Zoom (fig. 1.15).

9
Dănăilă Wanda - Infografică

Zoom

Se tastează litera A
aceasta arata că a fost
aleasă opțiunea All

Fig. 1.15
Instrumentele ajut\toare care permit indicarea precis\ a unor puncte
caracteristice ale obiectelor desenate anterior pot fi activate/dezactivate prin
tastarea comenzii Osnap.
Semnificaţia modurilor Osnap (fig. 1.16):
1. ENDpoint – una din extremităţile unui obiect
2. MIDpoint – mijlocul unui obiect
3. CENter – centrul cercului sau al arcului de cerc
4. INTersection – punctul de intersecție dintre două obiecte
5. QUAdrant – unul din punctele de 0⁰, 90⁰, 180⁰ sau 270⁰ ale unui
cerc sau arc de cerc.
6. NEArest – cel mai apropiat punct de cursor, punct care aparţine unui
obiect
7. NODe - permite selectarea obiectelor de tip punct
8. PERpendicular – trasează perpendiculara dusă dintr-un punct
exterior la o dreaptă
9. TANgent – trasează tangenta la un cerc/arc de cerc dusă dintr-un
punct exterior acestuia

10
Dănăilă Wanda - Infografică

Fig. 1.16

11
Dănăilă Wanda - Infografică

Desenarea segmentelor de dreaptă se face cu ajutorul comenzii Line(fig.

1.17). Opțiunea Close permite închiderea conturului poligonal rezultat până
în momentul în care aceasta este apelată. Întreruperea comenzii se face prin
apăsarea tastei Enter.
Se dau coordonatele primului punct

Se dau coordonatele celui de al

doilea punct sau se selectează
un punct de pe ecran

Se dau coordonatele celui de al

treilea punct sau se selectează
un punct de pe ecran

Idem pentru al patrulea punct

Fig. 1.17

Desenarea cercurilor se face cu comanda Circle (fig. 1.18a, b, ...,f),

comandă care are mai multe opţiuni de trasare a acestor obiecte grafice.

a) Se cunosc centrul [i raza

12
Dănăilă Wanda - Infografică

b) Se cunosc centrul [i diametrul

c) Se cunosc două puncte diametral

d) Se cunosc trei puncte aflate pe circumferinţă
opuse

e) Se cunosc două obiecte la care cercul este f) Se cunosc trei obiecte la care cercul este
tangent [i raza (tan, tan, radius) tangent (tan, tan, tan)

Fig. 1.18

13
Dănăilă Wanda - Infografică

Desenarea arcelor de cerc se face cu comanda Arc , comandă care are mai
multe opţiuni legate de elementele caracteristice ale unui arc de cerc (fig.
1.19):
1. Raza – radius
2. Diametrul – diameter
3. Centrul - center
4. Punctul de început – start point
5. Punctul de sfâr[it – end point
6. Unghiul – angle
7. Lungimea (corzii) – length (of chord)
8. Direcția (corzii) – direction (of chord)

Fig. 1.19

Desenarea dreptunghiurilor prin introducerea coordonatelor a două vârfuri

opuse se face cu comanda Rectangle (fig. 1.20).
Desenarea poligoanelor regulate

14
Dănăilă Wanda - Infografică

Specify first corner

point or …. Specify other
corner point or ….

Fig. 1.20

Desenarea poligoanelor regulate cu 3 până la 1024 de laturi se face cu

comanda Polygon. Opţiunile de desenare a poligoanelor sunt: fie prin
indicarea numărului de laturi, a centrului cercului circumscris sau înscris
poligonului [i a razei acestui cerc, fie prin indicarea lungimii laturii
poligonului (Edge) (fig. 1.21)

Se introduce numărul de laturi (6 laturi în Se selectează un punct care va fi centrul

exemplul de mai jos) poligonului

Se indică raza cercului în care este înscris S-a ales varianta: Înscris în cerc
poligonul (Inscribed in circle)

Fig. 1.21

15