Marin Sorescu ‒ Inedit

Marin Sorescu a fost invitat, înainte de 1989, la una dintre cele mai mari întâlniri ale
scriitorilor din întreaga lume ‒ Toronto International Festival of Authors. Nu a putut participe
pentru că i s-a refuzat viza de oficialitățile române. Pe toată durata festivalului scaunul pe care
era o etichetă cu Marin Sorescu a fost neocupat. A ajuns, totuși, la o altă ediție a acestui
Festival Internațional al Autorilor, în Toronto, după 1990, iar o parte din poeziile lui au fost
traduse în limba engleză în caietele festivalului. Pe timpul șederii la Toronto a fost găzduit de
bunul lui prieten sculptorul Nicăpetre. Atunci a scris și o poezie inedita Niagara pe geam pe
care o încredințăm revistei „Scrisul Românesc”.

Niagara pe geam

Dimineața. Pescărușii planează

Deasupra cascadei, ca și când
Ar dori să tragă în piept
Aburul tare, bruma căderii.
Unii se dovedesc bărci și ar
Urma să prindă cârma.
Canada este dincolo de pod.
Plătești 15 cenți c-ai uzat... podul
Și te poți fotografia sub
Imensa roată a norocului.
De la hotelul meu, toată noaptea
Am citit pe fereastra imensă:
Reclame. Litere, litere, litere
Cuvinte. (M (...) Village. Hotel
Sheraton. Broke)
Aburul cascadei se depune pe geam
Scriam un semn pe el
Și-l ștergeam. Scriam altul.
Am scris numele tău pe
Cascadă...
Tu care, mereu, de sus,
Te-arunci în sufletul meu.
Cascadă de gânduri despre
Lume!
Că de-i lungă, scurtă vara,
Mie-mi curge Niagara,
Că de plouă, că de ninge,
Niagara se prelinge...!
Venind azi-noapte, pe la 1100,
de la aeroportul Buffalo,
în orășelul Niagara falls,
șoferul ne-a dat câteva informații
despre râu și cascadă.
Râul l-am traversat de două ori.
E larg, de vreo 300 de m.
Nu prea adânc, dar,
pe fund, e piatră.
Din cauza asta curge foarte repede.
Cine cade în el se îneacă, fără
excepție, zice el...
Sunt pești. Indienii au voie
să pescuiască fără permis.
Și el, șoferul, are
ceva indian, dar pentru procentul lui de
sânge indian:
The maid of the mist.
(Fecioara aburului).
Indienii din regiunea Niagarei,
spune șoferul, aveau obiceiul să jertfească
o fecioară, în cinstea zeiței fertilității.
Era pusă într-o bărcuță.
Și dată pe fluviu, spre cascadă.
Dacă murea, însemna că jertfa a
fost bine primită.
Ultima jertfă: fata șefului de trib.
Acesta se arunca după ea în apă.
Mureau amândoi.
Acum, „Maid of the Mist” se numesc
vapoarele care plimbă turiștii la cascadă.
Sub Cascadă, Insula țapului.
Este numită așa pentru că aici
se închideau vitele, oile și caprele
pe vremuri (când în regiune bântuiau mulți țapi).
Cascada americană are 182 de
picioare și Cascada potcoavei, cea
canadiană: 176 de picioare.
Doar 6% din apă
trece prin cascada americană.
Pescărușii pe Niagară ‒
Pompierii țin aici ședințe
Și-și fac planuri, cum ar stinge
Cu furtunul Cascadei, orice incendiu.
Loc de examen pentru pescărușii
Începători.