Sunteți pe pagina 1din 9

Simon-Petru

Luca 22:31-38

Simon Petru a fost figura cea mai proeminentă dintre cei 12. El este
acela despre care N.T. ne vorbește cel mai mult, în comparație cu ceilalți
apostoli. Petru a fost un om extraordinar de la care avem multe de învățat.
Știm despre el că este fiul unuia așa zis Iona și că era frate cu Andrei, cel
care l-a descoperit primul pe Domnul Isus. Simon este numele lui din
naștere iar Petru este numele pe care i l-a dat Domnul Isus.
Un jurnalist american a spus odată că, problema unui biograf este că
niciodată nu cunoaște suficient, iar problema unui autobiograf este că
întotdeauna știe prea multe. Când cineva scrie biografia cuiva, adună date
și nu știe dacă sunt suficiente. Când cineva scrie propria biografie, știe
atât de multe încât îi este greu să se decidă ceea ce lasă afară, ceea ce să
nu scrie.
Când Dumnezeu prezintă viața cuiva, El știe totul și întotdeauna spune
adevărul (decide în planul lui măreț ce și cât să se spună, cât ne este de
folos).
Scriptura prezintă viața lui Petru spunându-ne și lucruri bune dar și
lucruri mai puțin plăcute.
Petru a avut falimentele lui, la fel cum și noi avem falimentele noastre.
Cei mai mulți ne bucurăm că nu am trăit în timpul scrieri Bibliei că poate
s-ar fi scrie și despre noi și despre falimentele noastre. Ne bucurăm că
Domnul nu trage perdeaua de pe detalii din viața noastră ca să ne expună,
nici măcar atât cât a făcut-o cu Petru.

1
S-a spus pe drept că, Dumnezeu s-a folosit de acești oameni, nu pentru
ceea ce au fost ci în ciuda a ceea ce au ei. Chiar dacă au trecut prin
falimente, în îndurarea lui, Dumnezeu a folosit acești oameni pentru slava
Sa.
Un frate a studiat 270 de slujitori de pe câmpul evanghelic și a
descoperit că în fiecare caz e cădere sau faliment, lucrul comun care i-a
legat pe toți a fost faptul că niciunul din ei nu a avut pe nimeni care să îi
ceară socoteală de viața lui, de felul cum trăiește. El a mai observat că
sunt câteva situații în care oamenii sunt expuși ispitirii, presiunii celui rău:
- 81% nu a petrecut timp suficient cu Dumnezeu;
- 57% nu s-au odihnit destul;
- 47% atunci când au trecut prin situații dificile (materiale, spirituale,
familie);
- 42% atunci când au trecut prin perioade de schimbare, vreme de
tranziție;
- 37% atunci când au avut o biruință sau o victorie spirituală;
- 30% atunci când viața se scurgea monotonă, nu se așteptau să se
întâmple ceva.
 Evrei 10:24 „Să veghem unii asupra altora ca să ne îndemnăm la
dragoste și la fapte bune!”
Faptul că Petru a falimentat atât de cumplit și că a fost iertat și reabilitat,
ne atrage atenția asupra:
 Pericolul la care suntem expuși (v.31)
 Harul lui Dumnezeu (v.32)

2
Prevenirea și Promisiunea Domnului Isus
E un semnal de alarmă dar sunt și promisiuni care au fost făcute atunci
dar care sunt valabile și pentru noi, astăzi.

1. Prevenirea Domnului Isus


v.31 ”Simone, Simone, Satana a cerut să vă cearnă ca grâul.”
Domnul i-a prevenit pe ceilalți ucenici dar și pe Petru când a zis ”satana
v-a cerut să vă cearnă pe toți. -> Luca este singurul care ne spune că Satan este implicat
- „este mai bine să previi decât să tratezi”
- Marcu 14:37-38 „Un ceas n-ați putut să vegheați? Vegheați și
rugați-vă ca să nu cădeți în ispită! Duhul este plin de râvnă dar
carnea este neputincioasă.”
Când Domnul avertizează aici atrage atenția asupra a două realități
spirituale: obiectivă și subiectivă.
 Realitatea spirituală obiectivă
„suntem pe teren minat, într-un război spiritual”
Faptul că ne ani buni se trăiește în pace și liniștea, ne-a făcut să uităm
această realitate – ne găsim și noi ca acei oameni din Pilda neghinei care
au adormit (Matei13). Petru a uitat și el această realitate, ceilalți ucenici
au uitat și ei această realitate dar Domnul i-a prevenit și le-a spus:
„Suntem în război, dușmanul sufletelor voastre , șarpele cel vechi, Satan,
a cerut să vă cearnă pe toți cum se cerne grâul.” – puneau în site mari
grâul, și-l treceau printr-un proces de separare manuală, mișcându-l,
clătinându-l, aruncându-l separând astfel grâul de pleavă.

3
Satana a cerut să îi cearnă pe toți, separându-i de Domnul Isus,
despărțindu-i de El și astfel să le distrugă credința ca nu cumva să ajungă
vestitori ai Evangheliei, oameni care să ducă Evanghelia la capătul lumii.

Povestea lui D.S. Gordon.

Satan a cerut să îl cearnă în mod special pe Petru – nu ne-am mai întâlnit


cu o astfel de cerere de pe vremea lui Iov.
Ne confruntăm zilnic cu un dușman real, care caută cu orice chip să ne
distrugă credința. Îmbracă tot felul de forme subtile și continuă să se
strecoare în mintea și în inima fiecăruia dintre noi, de aceea suntem într-
un război spiritual.
- Unii cad în extrema de a atribui celui rău orice necaz alți caz în
cealaltă extremă de al nega definit.
 În 1Petru 5 tot apostolul Pavel spune ani mai târziu: „Fiți trezi și
vegheați” – De ce? – ”pentru că potrivnicul vostru diavolul dă
târcoale ca un leu care răcnește și caută pe cine să înghită”
Nu e de joacă. E aici! În camera de acasă e și el prezent! La scoală, în
sala de clasă; la servici. E cât se poate de real și vrea să ne cearnă, să ne
separă, să ne distrugă credința.
 În Luca 8 Pilda Semănătorului ne spune că el este acela care vine și
fură sămânța din inima oamenilor, ne face să ne gândim la altceva
în timpul predicii;
 2Corinteni 4 ne spune că el, satan, este acela care întunecă mintea
oamenilor ca să nu vadă lumina Evangheliei.
Este o realitate spirituală care ne atacă. Daca nu veghem în timpul zilei
ne atacă; la biserică ne atacă; acasă ne atacă; pe internet ne atacă. Pe toate

4
căile deschise spre inima și mintea noastră el ne atacă. Dacă uităm acest
adevăr ne strivește!
Să stăm în fața acestei realități, înarmați, în rugăciune veghind asupra
noastră dar și uni asupra altora.
o Realitate spirituală subiectivă;
„suntem expuși falimentului”
 De ce?
- suntem slabi spiritual (cu garda jos) – dacă ne uităm îl vedem pe
Petru plin de mândrie. La fel și noi – aroganți, mândrii – eu, eu nu o
să cad niciodată! – „Cine crede că stă în picioare să ia seama să nu
cadă” (1Cor10:12).
(Întreabă: e cineva aici care nu se crede păcătos? Care se crede fără merite? – dar dacă ar veni
cineva și ne-ar spune – bă păcătosule... care ar fi reacția noastră?)

(v.34) – prima dată când Domnul îi spune: „Petre ești tare doar lângă
Mine, Petre numai eu te pot face piatră.” – în acest context înțelegem
și ultima parte a pasajului v.36-38 care este puțin mai dificilă =
„urmează o perioadă grea dpdv spiritual, pregătiți-vă pentru ea” – le
zice Domnul.
- ignoranți spiritual – nu înțeleg Scriptura. Matei 16 când le vorbește
despre aluatul fariseilor ei se gândeau la pâine dar Domnul le spune
– „Tot nu înțelegeți? Am înmulțit pâinea de două ori... tot nu
înțelegeți?” – n-au înțeles că mai întâi Mesia trebuia să sufere.. (Ev.
după Marcu se împarte în două – de la 1-8 Cine este EL? și de la 9-
16 de ce a trebuit să moară).
- falimentari în credință – Domnul spune că s-a rugat pentru credința
lui Petru. Tot Petru scrie mai târziu în epistola sa: „Tari în credință”.

5
Slabi spiritual, ignoranți spiritual, falimentari în credință așa i-a surprins
conflictul cu cel rău!
Dacă diavolul nu a reușit să ne oprească să fim creștini, născuți din nou,
să ne încredem în Domnul ca Mântuitor și Domn al nostru, v-a face tot
posibilul să ne oprească ca să nu creștem spiritual și să nu aducem roadă
pentru Domnul; v-a face tot posibilul să trăim o viață de credință fără
roadă, lipsită de belșug. Tot Ap. Petru surprinde acest lucru în 2Petru 1:3-
8 când vorbește despre nerodire, creștini neroditori – asta dorește cel rău
să fim.
Domnul i-a prevenit pe ucenici atunci și ne previne și pe noi acum –
suntem în război și suntem expuși falimentului pentru că suntem slabi
spiritual, ignoranți și falimentari în credință. Să nu ne așteptăm să
câștigăm batalii spirituale dacă mai întâi nu ne-am întărit în rugăciune,
citire, părtășia bisericii. Efeseni 6:10 „Încolo fraților, întăriți-vă în
Domnul și în puterea tăriei Lui.”

2. Promisiunea Domnului Isus (v.32)


Mijlocirea Domnului pentru noi este cea care ne ține în picioare, pe cale.
Prin moartea, învierea și mijlocirea Lui suntem ceea ce suntem, suntem
ținuți în picioare.
 Romani 8:33-34 „Cine va ridica pâră împotriva aleșilor lui
Dumnezeu? Dumnezeu este Acela care îi socotește neprihăniți!
Cine-i va osândi? Hristos a murit. Ba mai mult, El a și înviat, sta la
dreapta lui Dumnezeu și mijlocește pentru noi.” – diavolul este cel
care osândește dar Hristos mijlocește pentru noi.
 Evrei 7:25 „de aceea și poate să mântuiască în chip desăvârșit pe
cei care se aproprie de Dumnezeu prin El, pentru că trăiește pururi
ca să mijlocească pentru eu” – Dumnezeu ne promite că în
6
bătăliile în care suntem, El se roagă pentru noi ca să fim
păstrați. În ciurul satanei nu suntem uitați!!!
Exemplu:
- Cei 3 tineri în cuptorul cu foc – împăratul vede 4 persoane și adaugă
el: „cel de-al 4-lea are chipul unui Fiul de Dumnezeu.
- Ps. 23:4 „... prin valea umbrei morții Tu ești cu Mine” – prin valea
umbrei morții, în momentele cele mai grele, Domnul vine lângă noi.
- În Ioan 17 Domnul se roagă și spune: „Tată nu mă rog să îi iei din
lume și mă rog ca în lume să-i păzești de cel rău”.
- Duhul Sfânt mijlocește pentru noi cu suspine negrăite, suspine
inexplicabile pentru că El ne cunoaște, ne știe slăbiciunile și vrea să
modeleze în noi chipul Domnului nostru Isus Hristos.
„Simone, Simone, m-am rugat pentru credința ta ca să nu se piardă”
– Domnul a fost și este interesat de credința noastră, a fiecăruia în parte.
Domnul este interesat și spune: „M-am rugat pentru credința ta ca să
nu se piardă”
Experiența aceasta a cernerii a fost și o experiență necesară. Prin asta,
Domnul l-a crescut pe Petru, l-a maturizat – „după ce te vei întoarce să
întărești pe frații tăi” Credință = suma convingerilor;
Noi suntem suma convingerilor
În Ioan 21 când, în sfârșit, Domnul stă de vorbă și cu Petru și după ce-l
întreabă și a treia oară – Simone, Mă iubești? – Petru spune: Doamne Tu
toate le știi...” – se mai vede aroganță la Petru?

„După ce te vei întoarce să întărești pe frații tăi”


Întotdeauna falimentul este umilitor, dar în faliment cunoști cel mai bine
harul lui Dumnezeu. În faliment Domnul își arată harul.
- Ioan 1:16 „și noi toți am primit din plinătatea Lui și har după har.”
7
 ”har după har” = har în loc de har = harul fiecărei zile înlocuiește
harul zilei de ieri. Harul care l-am primit în această zi este mai mare
decât harul ce l-am avut ieri. Este o continuă înnoire a harului lui
Dumnezeu, o continuă împrospătare a harului, la fel ca mana din
pustie. ( Pl. Ieremia 3:22-23 „bunătățile Domnului nu s-au sfârșit,
îndurările Lui nu sunt la capăt ci se înnoiesc în fiecare dimineață.
Si credincioșia ta este atât de mare.”). Asta nu înseamnă că pot trăi
cum vreau, că doar avem har... nu ci harul este revărsat peste cel
care se pocăiește sincer înaintea lui Dumnezeu. Peste un astfel de
om Dumnezeu își arată harul lui nespus de mare.
Ap. Pavel spune: „mă voi lauda mai bucuros cu slăbiciunile mele” – de
ce? – „pentru că în slăbiciune mea puterea lui Dumnezeu este făcută
desăvârșită”. = doar când mă văd pe mine nevrednic, neputincios, abia
atunci îl recunosc pe Dumnezeu ca fiind Dumnezeu Suveran, îi recunosc
autoritatea.
În urma falimentului, a zdrobirii, Domnul vrea să învățăm câteva lecții:
- Lecția încrederii în El;
- Lecția pocăinței autentice;
- Lecția iubirii și a încurajării deloc din jur.
În zonele stâncoase ale Scoției, trăiesc pastori, ciobani care își pastoresc
turnele acolo. Din când in când, câte o oaie, tot sare și coboară atât de jos
încât înjung intr-o prăpastie, văzând acolo ceva iarbă verde. Ajungând acolo,
in prapastie, nu mai pot ieși. Pastorul le lasă acolo o zi, două, trei, in care
rămân fără iarbă, fără apa, behăie încontinuu și slăbesc. Abia apoi le leagă cu
o sfoară de mijloc și coboară de ia oaia îmbrațe și se trage in funie până sus.
Acum se pune întrebarea de ce o lasă atâta timp acolo, expusă pericolului și
nu coboară imediat după ea. - știți de ce? - pentru că e prea puternică, prea
tare, se zbate, îl lovește pe cioban de stânci și-l omoară. Astfel trebuie să
aștepte până când rămâne fără putere, când numai el o poate scoate de acolo.
8
Înțelegem de ce ne lasă Domnul câteodată și nu intervine?

S-ar putea să vă placă și