MĂNĂSTIREA SÂMBĂTA

Mănăstirea Sâmbăta este o mănăstire ortodoxă din România situată în

comuna Sâmbăta de Sus, județul Brașov. Aflată pe valea râului Sâmbăta, la poalele Munților
Făgăraș, este renumită ca loc de reculegere, mângâiere și intărire sufletească pentru
credincioșii și vizitatorii ce se roagă ori poposesc în acest locaș sfânt.
Poporul român, care "s-a născut creștin", are prin această mănăstire, ca și prin
celelalte foarte multe mănăstiri ortodoxe din România, cea mai trainică punte de legătură a
tuturor românilor, de-o parte și de alta a Carpaților.
Mănăstirea Sâmbăta, cunoscută și sub denumirea Mănăstirea Brâncoveanu de la
Sâmbăta de Sus, este un așezământ monahal de călugări. Inițial, a avut o biserică de lemn
având dublu hram (Adormirea Maicii Domnului și Izvorul Tămăduirii), fiind construită
în 1657, din inițiativa vornicului Preda Brâncoveanu. Între anii 1696 - 1707 s-a construit o
biserică de zid, prin grija domnitorului Constantin Brâncoveanu. Picturile murale interioare
au fost executate în 1766, de zugravii Ionașcu și Pană. Mănăstirea a fost dărâmată cu tunul de
generalul habsburgic Preiss în 1785, în timpul răzmerițelor religioase din Ardeal.
Mitropolitul Nicolae Bălan a început restaurarea bisericii în anul 1926, iar sfințirea a fost
făcută în 1946, în timpul lui Mihai I, Regele Românilor, al cărui portret îl putem vedea pictat
în interiorul bisericii, Regele Mihai I, fiind un al doilea ctitor al mănăstirii.
În primii ani ai comunismului din România, portretul regelui fusese acoperit cu un strat de
var, devenind invizibil, întrucât se dorea ștergerea oricăror referiri la monarhia română silită
să se exileze în Lumea Liberă. Portretul Regelui Mihai I este din nou vizibil începând din
primii ani după accederea la putere a lui Nicolae Ceaușescu.
Muzeul Mănăstirii Brâncoveanu deține astazi una din cele mai bogate colecții de
picturi vechi pe sticlă, aparținând secolelor XVIII-XIX, în mare majoritate executate în
maniera popular-naivă, icoane pe lemn, predominant fiind stilul brâncovenesc, veșminte
preoțești si arhierești, o colecție unică de carte veche, manuscrise, pergamente, scrisori,
precum și o valoroasă colecție de obiecte de cult. Pe latura vestică a incintei se află locurile
de odihnă vesnică ale ultimilor mitropoliți ai Transilvaniei: Nicolae Bălan, Nicolae Colan ,
Nicolae Mladin si Antonie Plămădeală