Arhitectură vernaculară

2020 - 2021

Câmpul lui Neag

Câmpul lui Neag este o localitate din județul Hunedoara,situată pe Valea Jiului de Vest.
Jiul de Vest si cel de Est sunt afluenții râului Jiu, unul din cele mai importante râuri din sudul
țării. Astfel, așezarea pitorească se găsește la poalele Munților Retezat, ca o poartă de intrare în
Parcul Național al acestor munți și în 2002 avea 576 locuitori.

Img 1 - Sursa web : http://hunedoaralibera.ro/campu-lui-neag-satul-momarlanilor-de-la-poalele-

retezatului/

Peisajul natural (Img 1), viața îngreunată de la munte, activitățile de păstorit și munca
pământului au fost cele care au dictat ritmul de viață a locuitorilor numiți momârlani și a
modului în care aceștia și-au organizat gospodăriile. Relația dintre peisaj și sufletul omenesc este
o amplă temă de morfologie culturală, dezbătută și de filozoful român Lucian Blaga, în lucrarea
Spațiul Mioritic. Acesta descrie peisajul ca o parte integrată a sufletului, pe care îl numește și ”al
 Arhitectură vernaculară
2020 - 2021

doilea obraz al omului”. Costumele populare ale momârlanilor din Câmpul lui Neag în alb și
negru simbolizează întocmai viața aspră de la munte.

Foarte frecvent plasarea Câmpului lui Neag se face în cadrul Țării sau Ținutului
momârlanilor. În aceeași lucrare, Lucian Blaga definește termenul de ”țară” astfel : ”țara era
alcătuită deobicei dintr-o vale între liniile unor dealuri sau măguri. ”Țara”, o entitate de natură
aproape miraculoasă, o vietate ținută laolaltă și însuflețită de prezența unui râu coincide oarecum
cu o unitate ritmică a spațiului mioritic”.

Astfel, putem spune că așezarea tradițională a fost la începuturi strâns legată de peisajul natural
în care este încadrată, fapt care urmează însă să se schimbe de-alungul timpului, după cum
urmează să prezentăm.

Se presupune că localitatea a fost formată în secolul XV prin descălecatul unui haiduc –

Neag, ce fugea din Țara Românească. El s-a așezat într-un câmp frumos și a creat satul care i-a
preluat numele. Un document datând din anul 1493, emis de curtea regelui Vladislav al II-lea al
Ungariei, arată că boierul Mihail Cânde stăpânește mai multe moșii în zona Uricani, printre care
și Câmpu lui Neag (Nzakmezeu), aceasta fiind cea mai veche menționare a localității.

Câmpul lui Neag - Analiză istorică

Prima cartare in care apare așezarea (Img 2), este cea iozefină realizată între anii 1763 și
1787, și aceasta ilustrează un număr de 29 de case. Se poate observa că acestea sunt așezate
preponderant în grupări de câte 2/ 7/ 5/ 9 case, organizarea localității fiind realizată din 5 astfel
de grupulețe. De asemenea, poziția acestora este la Nord de valea râului Jiu, o singură casă fiind
situate la Sud. Pe hartă nu este consemnată existent niciunui lăcaș de cult.
 Arhitectură vernaculară
2020 - 2021

Img 2 : Sursa web: http://mapire.eu/

Cea de-a doua cartare a fost făcută între anii 1806 și 1869(Img 3). De această data se
remarcă apariția unui lăcaș de cult în zona centrală a satului (biserica Greco-catolică menționată
în arhivele de la Alba Iulia încă din 1556 ) și realizarea unei parcelări de teritoriu. De remarcat
este și faptul că dispare organizarea grupată a locuințelor. De această dată casele sunt situate la
distanțe considerabile una de cealaltă, cu o mai mare aglomerare în zona centrală. Începe să se
definească destul de clar vatra satului și apar locuințe și de partea sudică a râului.
 Arhitectură vernaculară
2020 - 2021

Img 3 : Sursa web: http://mapire.eu/

În cadrul celei de-a treia cartare (1869-1887) se remarcă apariția unui număr semnificativ
de locuințe noi (Img 4.1), majoritatea fiind construite în proximitatea bisericii. Se poate observa
că așezarea nu cunoaște o extindere pe direcția Est – Vest, ci încep să se construiască locuințe
noi în partea de Nord-Vest, în zona muntoasă. Așezările denumite în această hartă ”Chimpu
Baroșeni” și ”Conianda Restonianului” (Img 4.2) se află pe teritoriul actual al localității
Câmpului lui Neag, acestea fiind probabil înglobate la o data ulterioară realizării acestei hărți.
 Arhitectură vernaculară
2020 - 2021

Img 4.1 : Sursa web: http://mapire.eu/

 Arhitectură vernaculară
2020 - 2021

Img 4.2 : Sursa web: http://mapire.eu/

Începând cu anul 1964 Câmpul lui Neag și Valea de Brazi a intrat în componența
Uricaniului, care a fost declarat oraș.

Pana la inceputul anilor ‘80 cei aproape 600 de oameni din Campul lui Neag își duceau
viața aproape la fel cum incepuse ea prin secolul XV, majoritatea se ocupau cu muncile agricole
și cu crescutul de animale, iar o altă parte dintre aceștia erau angajați la industriile miniere din
localitățile apropiate.

Un moment de cotitură în istoria satului este plasat la începutul anilor 80, atunci când se
încep exploatările de huilă la suprafață. Mai întâi s-a excavat la marginea satului, dar, an după
an, marginea carierei s-a apropiat tot mai mult de centrul satului. Aceștia au acaparat mai întâi
ogoarele, apoi livezile, apoi grădinile din spatele caselor și cimitirul bisericii Greco-catolice,
toate acestea au dispărut sub cupa excavatorului (Img 5). Acest moment marchează ruperea în
mod definitiv a relației cu tradiționalul și lumea acestuia, a relației cu natura și viața simplă de la
țară.
 Arhitectură vernaculară
2020 - 2021

Img 5 : Sursa web:

La 1985 a apărut și primul dintre cele cinci decrete de expropriere date pentru această
zonă. Demolarea urma să fie făcută în două etape: în prima – vatra satului, iar în cea de-a doua,
extinderea carierei spre marginile localității.

În memoria localnicilor evenimentul a rămas definitiv întipărit în memorie : ”Cei care nu

au avut unde să meargă, au ajuns într-un bloc in Uricani, unde nu erau nici ferestre, nici usi, nici
apa si nici curent. Au stat asa o vreme, cu paturi puse-n geam si la lumina lampii cu petrol. In sat
au mai ramas doar cainii, ca nu aveai unde sa-i duci, la bloc. Hauiau noaptea ingrozitor, ca-n
filmele de groaza. Totul a fost ingrozitor atunci”.

Populația satului s-a împărțit în două categorii la momentul respectiv : pe de-o parte cei
care s-au văzut cu casele demolate - fără dreptul de a recupera din materialele din ruine – și care
în mare parte au fost mutați la Uricani în ceea ce numeau ”blocul momârlanilor”, fie au avut
noroc și au scăpat de aceste demolări – un număr mic de persoane. S-au demolat în total 36 de
case, o biserică și a fost strămutat un cimitir.

Localnicii spun că de fapt nici nu a fost atât de mult cărbune precum s-a crezut[5], drept
urmare după revoluție, mina de la Câmpul lui Neag a fost printre primele care s-a închis (1995 –
 Arhitectură vernaculară
2020 - 2021

1996). Izvoarele au umplut cariera si au format un lac cu suprafata de aproximativ sase hectare
si cu maluri abrupte.

Conform unei localnice[5], 15 proprietari dintre cei 36 cărora le-au fost dărâmate casele
nu au reusit să își recupereze terenurile , pentru că ar avea nevoie de o anumită sumă de bani pe
care să o restituie statului pentru a-și recupera parte din terenuri, iar cei mai mulți nu își pot
permite plata acelei sume.

În prezent vatra satului nu mai există, iar "coada" satului este înţesată de case de vacanţă
și pensiuni, dovadă a faptului că zona devine una turistică. Acest fapt este favorizat și de
proximitatea munților Retezat.

Viața tradițională este pe cale de dispariție în Câmpul lui Neag, împreună cu casele care
au scăpat de buldozer și care astăzi pot fi numărate pe degete (Img 6,7,8). În schimbul acestora
apar casele de BCA cu tâmplărie termopan și tencuieli colorate, iar natura devine o sursă de
afacere, prin turismul montan pe care noile pensiuni îl deservesc. La acest tip de turism se
adaugă și cel generat de prezența lacului (Img 9). Aici, pe fosta vatră a satului,unde se găsea
biserica Greco-catolică, deasupra ulterioarelor exploatări miniere, s-au adunat apele, și vin să se
scalde locuitorii Văii Jiului.

Img 6: Sursa web: http://https://www.google.ro/maps

 Arhitectură vernaculară
2020 - 2021

Img 7: Sursa web: http://https://www.google.ro/maps

 Arhitectură vernaculară
2020 - 2021

Img 8: Sursa web: http://www.descoperimromania.ro/

 Arhitectură vernaculară
2020 - 2021

Img 9: Sursa web: http://www.descoperimromania.ro/

Caracterisiticile fundamentale ale arhitecturii populare românești din zona Câmpul lui Neag,
Hunedoara sunt evidențiate prin amplasarea zonei de locuit și a întregului ansamblu pe sit,
camerele de locuit,precum și curtea dreptunghiulara de mari dimensiuni ce joacă un rol important
în această gospodărie.

Casa de tip ocolnic (img 10) are o compoziție ingenioasă,unitară,în care casa de locuit și clădirile
anexe sunt grupate în jurul unei curți dreptunghiulare,închisă în toate părțile ca o cetate.

Img 10 -sursa web: www.romanianmonasteries.org/ro/romania/case-traditionale-taranesti

Ca și exemple ,am putut identifica :Ocolnicul Sanci Breben (img 12) , Ocolnicul Hamz Ion
Tănase (Img 13) și „ Gospodăria cu ocolnic intarit” (Img 14)
 Arhitectură vernaculară
2020 - 2021

Img 12 -sursa :Grigore Ionescu - ”Arhitectura populară românească”

 Arhitectură vernaculară
2020 - 2021

Img 13 -sursa: Grigore Ionescu - ”Arhitectura populară românească”

 Arhitectură vernaculară
2020 - 2021

Img 14 -sursa web: ww.muzeul-satului.ro/viziteaza-muzeul/50/campul-lui-neag-hunedoara-1800

Variantele acestui tip de gospodărie, se găsește numai în câteva locuri din sudul și răsăritul
Transilvaniei.În general se pot distinge însă două categorii:

Unul din aceste categorii de gospodărie-ocolnic cuprinde toate acele exemple în care casa de
locuit și clădirile anexe ocupă poziții diferite,mai mult întâmplătoare ,și sunt dispuse pe trei sau
chiar pe toate patru lațurile curții interioare,în cele mai multe ori legate între ele cu portice.

Aspectul general de cetățuie închisă de toate părțile caracteristic acestui gen de gospodărie se
menține în totul,dar preocuparea uneri grupări ordonate a tutor părților sale component în raport
cu anumite axe de simetrie,este cu bună știre neglijată.

Câteodată,cum este și cazul ocolniculului Sanci Breben din Câmpu-lui-Neag (Img 15,Img
15’’),curtea interioară ca și contur exterior se inscre într-un dreptunghi aproape perfect.

Alteori ,asemenea ocolnicului Hamz Ion Tănase (Img 16) ,compoziția planului,bazată pe aceeași
idee de izolare și închidere de toate părțile,spre exterior a curții reprezentând o formă neregulată.
 Arhitectură vernaculară
2020 - 2021

Img 15:sursa: Grigore Ionescu - ”Arhitectura populară românească”

 Arhitectură vernaculară
2020 - 2021

Img 15’’

Img 16 -sursa: Grigore Ionescu - ”Arhitectura populară românească”

 Arhitectură vernaculară
2020 - 2021

Toate construcțiile sunt unite într-un patrulater, unde accesul se face printr-o poartă, asemeni
unei mici cetăti medievale) care permite apărarea turmelor contra atacurilor animalelor sălbatice.

Poarta acestor gospodarii este una largă cu „stravazaturi” (transparente) care izolează spațiul
intern al gospodăriei de lumea din afară ,în aceeași măsură în care îl și unește. Alături de
poartă,cumpănă înaltă a fântânii ,aplecată peste ghizdurile care fac corp comun cu gardul
,integrându-se în arhitectură întregului complex ,pare să anunțe șiș a intereasca totodată
existent,dincolo de poartă ,în curtea cu prispe și portice, a unei atmosphere liniștite ,primitoate și
odihnitoare,

Forma închegată a tipului de gospodărie-ocolnic cu încăperi de locuit ,anexe și portice,dispuse cu

oarecare preocupări de simetrie în jurul unei curți închise de toate părțile .

Cel de-al treilea exemplu este o „gospodarie cu ocol intarit”(1800) din Câmpul lui Neag (img
17), adusă în muzeu în anul 1957.

Gospodăriile de acest tip erau izolate,plasate în mijlocul proprietăților,la altitudini cuprinse între
900-1000 de metrii.

Această gospodărie se înscrie în sistemul tradițional de construcție, cu pereții din cununi de

bârne rotunde de brad și învelitoare de sindrilă.Această include în jurul curții interioare
casă,adăposturile pentru animale și unelte,cămările pentru haine și alimente (Img 18)
 Arhitectură vernaculară
2020 - 2021

Img17-s.web:www.muzeul-satului.ro/viziteaza-muzeul/50/campul-lui-neag-hunedoara-1800
 Arhitectură vernaculară
2020 - 2021

Img18-s.web:www.muzeul-satului.ro/viziteaza-muzeul/50/campul-lui-neag-hunedoara-1800

În planul casei sunt două incăperi, cu prispă partială,din care se face accesul în fiecare incăpere.
În cameră mai mare se află vatra cu "căloniu" (horn), asezată în colțul format de peretele median
și cel longitudinal, din spatele casei. Vatra, inăltată cu 0,30 m de la sol, are deasupra un coș
piramidal din nuiele împletite și lipite cu lut.Lângă vatră ,deobicei erau depozitate vase din lemn
utilizate la prepararea și păstrarea lactatelor.

Mobilierul din aceste gospodarii era foarte simplu (Img 19) lucrat de meșteri locali: (pat, bancă
cu spătar, lavițe, podișoare-dulap pentru vase-și o masă dreptunghiulara).

Cea de-a doua încăpere (Img 19) nu are sistem de încălzire și a fost trasnformata din cămară în
cameră de oaspeți siinclude:un pat,bănci,laviță și o masă înaltă.

În această casa au fost păstrate cuprinde vase din lemn pentru lapte și apă, sărărite, cauce și vase
de lut. Textilele de casă-lepedeiele de cânepă, țoluri de lâna, pricoite, ștergare de icoană-
inviorează cadrul interior de locuire.
 Arhitectură vernaculară
2020 - 2021

Img19-s.web:www.muzeul-satului.ro/viziteaza-muzeul/50/campul-lui-neag-hunedoara-1800

Inițial în Câmpul lui Neag ,au existat gospodarii cu o curte interioară dreptunghiulara,apoi a
intervenit demolarea locuințelor datorită săpăturilor miniere.Majoritatea persoanelor au fost
mutate cu forță la blocurile din Uricani ,în timp ce casele lor erau distruse.De aceea ,în prezent,
nu există foarte multe gospodarii vechi în sat.

În momentul de față ,locuințele exitente din Câmpul lui Neag sunt câteva locuințe vechi de lemn
iar restul sunt case noi(Img 20) .Gospodăriile rămase nu respeca configurația planului unei
gospodarii din trecut,oamenii având alte nevoi,multe din funcțiuni anulându-se.
 Arhitectură vernaculară
2020 - 2021

Img 20 -sursa web : www.turistinfo.ro

În prezent putem observa planimetrii curate,funcțiuni exterioare limitate(relaxare),curtea este

folosită ca zona de relaxare și putem observa apariția obiectelor pur ornamentale din curte.
Amplasarea acestor case ,precum și dispunerea încăperilor este una diferită data de cea din
trecut.Acum ,fiecare casă înglobează toate funcțiunile necesare,fiind înconjurate de un spațiu
liber (curtea) ,cu diferite zone de relaxare și împrejmuite de un gard,nu de alte anexe ,specific
gospodăriilor din trecut.

Locuințele noi sunt construite din materiale noi :lemn,beton,țiglă,polistiren(izolație) și există

tencuieli moderne.

Înfățișarea acestor case este una diferită față de cea din trecut .Odată cu trecerea timpului,această
zonă a trecut prin multe schimbări ,obiceiurile,ocupațiile și nevoile oamenilor s-au schimbat
considerabil .Acest lucru a dus la o reconfigurarea zonei,a caselor în sine,a amplasării acestora
modului de construcție acestora.
 Arhitectură vernaculară
2020 - 2021

Referințe bibliografice

[1] https://www.uauim.ro/doctorat/sda/programa/

[2] Sursa web: http://mapire.eu/

[3] Sursa web: http://hunedoaralibera.ro/campu-lui-neag-satul-momarlanilor-de-la-poalele-

retezatului/

[4] Sursa web: http://www.evz.ro/viata-la-campu-lui-neag-904088.html

[5] Sursa web: http://www.evz.ro/campul-lui-neag-satul-demolat-de-foamea-de-huila-

906839.html

[6] Gh Curinschi Vorona-„Istoria arhitecturii in Romania”

[7] Lucian Blaga - ”Spațiul Mioritc”

[8] Grigore Ionescu - ”Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor”

[9] Grigore Ionescu - ”Arhitectura populară românească”

[10] Grigore Ionescu - ”Arhitectura populară românească”