Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PREZENTARE GENERALA
STRUCTURĂ
I. NOȚIUNI INTRODUCTIVE
Auditul de mediu
Standarde în domeniu
II. ASPECTE DE MEDIU
Aspecte de mediu directe
Aspecte de mediu indirecte
III. TIPURI DE AUDIT ȘI SCOPUL ACESTORA
Auditul intern
Auditul de secundă parte
Auditul de terță parte (certificare)
IV. PROCESUL DE AUDIT DE MEDIU
Etapele auditului de mediu
V. Sistemul național de acreditare / certificare
Etapele parcurse în certificare
VI. Criterii de calificare pentru auditorii de mediu
Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin
Noțiuni introductive
Auditul apare în anul 1972 (Conferința de la Stockholm) ca o necesitate
de evaluare a conformării la legislația (normele) în vigoare pentru a putea evalua
răspunderea legală.
Auditul de mediu
(conform ISO 14010) - este un instrument
managerial de evaluare sistematică, documentată, periodică și obiectivă a
performanței organizației, a sistemului de management și a proceselor elaborate
pentru protecția mediului, cu scopul de:
➢ a facilita controlul managerial al practicilor cu posibil impact asupra mediului;
➢ a evalua respectarea politicii de mediu, inclusiv realizarea obiectivelor și țintelor
de mediu ale organizației.
Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin
Noțiuni introductive
◼ SR EN ISO 14001:2015
◼ SR – standard roman
◼ EN – norma europeana
◼ ISO - organizatia internationala de standardizare
Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin
Noțiuni introductive
Noțiuni introductive
◼ RENAR - Asociaţia de Acreditare din România -
RENAR, este o organizaţie neguvernamentală, fără scop
lucrative. Asociaţia este recunoscută oficial ca organism
naţional de acreditare unic, in temeiul OG 23/ 2009 şi in
baza prevederilor Regulamentului (CE) nr.765/2008 şi
funcţionează în coordonarea Ministerului Economiei,
Comerțului și Mediului de Afaceri.
◼ SCOP - Supravegherea legalităţii activitaţilor RENAR se
face în conformitate cu reglementările aplicabile în
vigoare.
Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin
Noțiuni introductive
RENAR - Asociaţia de Acreditare din România
Noțiuni introductive
RENAR - a fost evaluat şi acceptat ca membru al
acordului EA – MLA (European Accreditation -The
Multilateral Agreement) pentru următoarele domenii:
◼Încercări, inclusiv laboratoare de analize medicale
◼Etalonări
◼Certificare produs
◼Inspecţie
◼Certificare persoane
Noțiuni introductive
Noțiuni introductive
Noțiuni introductive
Legislație - standarde în domeniu
ISO 14011 - Ghid pentru audit de mediu – Proceduri de audit – Auditul sistemelor de
management de mediu
ISO 14012 - Ghid pentru audit de mediu – Criterii de calificare pentru auditorii de
mediu
ISO 14013 - Ghid pentru audit de mediu – Programe de audit, analize şi evaluări
STRUCTURĂ
I. NOȚIUNI INTRODUCTIVE
Auditul de mediu
Standarde în domeniu
II. ASPECTE DE MEDIU
Aspecte de mediu directe
Aspecte de mediu indirecte
III. TIPURI DE AUDIT ȘI SCOPUL ACESTORA
Auditul intern
Auditul de secundă parte
Auditul de terță parte (certificare)
IV. PROCESUL DE AUDIT DE MEDIU
Etapele auditului de mediu
V. Sistemul național de acreditare / certificare
Etapele parcurse în certificare
VI. Criterii de calificare pentru auditorii de mediu
PROCESUL DE AUDIT DE MEDIU
- Obiective -
Obiective specifice
◼ Asigurarea conformității cu legislația și standardele de
mediu
Aspecte de
mediu directe
Aspecte de
mediu
Aspecte de
mediu indirecte
CAUZĂ EFECT
ASPECT DE IMPACT DE
MEDIU MEDIU
STRUCTURĂ
I. NOȚIUNI INTRODUCTIVE
Auditul de mediu
Standarde în domeniu
II. ASPECTE DE MEDIU
Aspecte de mediu directe
Aspecte de mediu indirecte
III. TIPURI DE AUDIT ȘI SCOPUL ACESTORA
Auditul intern
Auditul de secundă parte
Auditul de terță parte (certificare)
IV. PROCESUL DE AUDIT DE MEDIU
Etapele auditului de mediu
V. Sistemul național de acreditare / certificare
Etapele parcurse în certificare
VI. Criterii de calificare pentru auditorii de mediu
TIPURI DE AUDIT ȘI SCOPUL ACESTORA
TIPURI DE AUDIT ȘI SCOPUL ACESTORA
Auditul de mediu
intern
Auditul de terță
parte (certificare)
Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin
TIPURI DE AUDIT ȘI SCOPUL ACESTORA
Evaluarea înbunătățirii Identificarea punctelor tari și
performanțelor de mediu slabe ale sistemului
Evaluarea cosecvenței
Evaluarea conformării
organizației în menținerea
sistemului la legislația în
sistemului de management
vigoare
de mediu (EMAS)
Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin
TIPURI DE AUDIT ȘI SCOPUL ACESTORA
STRUCTURĂ
I. NOȚIUNI INTRODUCTIVE
Auditul de mediu
Standarde în domeniu
II. ASPECTE DE MEDIU
Aspecte de mediu directe
Aspecte de mediu indirecte
III. TIPURI DE AUDIT ȘI SCOPUL ACESTORA
Auditul intern
Auditul de secundă parte
Auditul de terță parte (certificare)
IV. PROCESUL DE AUDIT DE MEDIU
Etapele auditului de mediu
V. Sistemul național de acreditare / certificare
Etapele parcurse în certificare
VI. Criterii de calificare pentru auditorii de mediu
ETAPELE UNUI AUDIT DE MEDIU
ETAPELE UNUI AUDIT DE MEDIU
1. Etapa de pregătire a
auditului (pre-audit).
3. Faza post-audit
(realizarea raportului
auditului de mediu).
Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin
WORKSHOP I
Procedura, metodica
Stabilirea și utilizarea
listelor de audit Culegerea datelor
Auditul propriu-zis
WORKSHOP II
stabilirea neconformităților
Întocmirea raportului
Ședința de închidere de audit
Faza post-audit
Faza de pre-audit
◼ Sunt realizate toate condițiile necesare pentru pregătirea și
realizarea auditului.
◼ Pregătirea planului de audit consultând clientul (auditatul).
◼ Vizită preliminară a amplasamentului.
◼ Asigurarea privind disponibilitatea informaţiilor:
❑ gestiunea (managementul) mediului;
❑ organizarea protecţiei mediului în cadrul societăţii;
❑ nivelul tehnic al instalaţiilor de producţie;
❑ depozitarea, gestionarea materialelor periculoase etc.
ATENȚIE!
•Decizia privind neconformitățile este o decizie a echipei !
•Toate informaţiile trebuie tratate în regim de confidenţialitate.
Comunicarea:
◼ Întruniri și discutarea constatărilor în echipa de audit;
Vor fi menționate:
◼ principalele produse,
◼ personalul angajat,
◼ principalele instalaţii de producţie,
◼ principalele emisii ale obiectivelor auditate etc.
Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin
ETAPELE UNUI AUDIT DE MEDIU
Raportul de audit – conținut (2)
4.Constatări. În acest capitol sunt exprimate una câte una constatările
auditului.
◼ Se menționează doar fapte descoperite de echipa de audit.
❑ Laboratoare de etalonare;
❑ Organisme de inspecţie.
Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin
Sistemul național de acreditare/certificare
(auditul de terță parte)
◼ În 1998 s-a constituit Reţeaua Naţională de
Acreditare din România – RENAR, ca persoană
juridică de drept privat, de interes public, fără scop
lucrativ şi care are ca scop acreditarea laboratoarelor
şi organismelor.
4. Preauditul de
certificare
7. Auditul de
5. Auditul de
supraveghere
certificare
6. Obținerea
certificării
Preambul
Introducere
1 Domeniul de aplicare
2 Referinte normative
3 Termeni si definitii
4 Principii de auditare
5 Conducerea unui program de audit
5.1 Generalitati
5.2 Obiectivele si amploarea programului de audit
5.3 Responsabilitatile, resursele si procedurile programului de audit
5.4 Implementarea programului de audit
5.5 Inregistrarile programului de audit
5.6 Monitorizarea si analizarea programului de audit
6 Activitati de audit
6.1 Generalitati
6.2 Initierea auditului
6.3 Realizarea examinarii documentelor
6.4 Pregatirea activitatilor la fata locului
6.5 Realizarea activitatilor la fata locului
6.6 Pregatirea, aprobarea si distribuirea raportului de audit
6.7 Incheierea auditului
6.8 Desfasurarea activitatilor de urmarire rezultate din audit
Seria de standarde ISO 9000 si ISO 14000 subliniaza importanta auditurilor ca un instrument de
management pentru monitorizarea si verificarea implementarii eficace a politicii organizatiei
referitoare la calitate si/sau mediu. De asemenea, auditurile sunt o parte importanta in
activitatile de evaluarea conformitatii cum sunt certificarea/inregistrarea de terta parte si
evaluarea si supravegherea furnizorilor.
SR EN ISO 19011
1. Domeniul de aplicare
Este aplicabil tuturor organizatiilor care au nevoie sa efectueze si sa conduca audituri interne
sau externe ale sistemului de management al calitatii si/sau mediului.
In principiu este posibila aplicarea acestui standard international si altor tipuri de audituri. Dar in
astfel cazuri trebuie acordata o atentie speciala definirii competentei necesare pentru membrii
echipei de audit.
2. Referinte normative
Urmatoarele documente normative contin prevederi care, prin referinta in acest text constituie
prevederi ale acestui standard. Pentru referintele datate, amendamentele ulterioare sau revizii
ale acestora nu se aplica. Totusi, partile care incheie acorduri in baza acestui standard
international sunt incurajate sa investigheze posibilitatea de a aplica cea mai recenta editie a
documentelor normative indicate mai jos. Pentru referintele nedatate, se aplica ultima editie a
documentului normativ indicat mai jos. Membrii ai ISO si CEI mentin cataloage ale standardelor
internationale in vigoare.
3. Termeni si definitii
3.1
audit
proces sistematic, independent si documentat in scopul obtinerii de dovezi de audit (3.3) si
evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina masura in care sunt indeplinite
criteriile de audit (3.2).
NOTA 1: Auditurile interne, uneori denumite auditurile de prima parte, sunt conduse de, sau in
numele organizatiei insasi, pentru analiza efectuata de management sau pentru alte interese
interne, si pot alcatui baza pentru declaratia pe proprie raspundere a conformitati. In multe
cazuri, in mod special in cazul organizatiilor mici, independenta poate fi demonstrata prin lipsa
responsabilitatilor in activitatea care este in curs de auditare.
NOTA 2: Auditurile externe includ in general audituri numite de secunda si de terta parte.
Auditurile de secunda parte sunt conduse de parti care au un interes in organizatie, cum ar fi
clienti, sau alte persoane in numele acestora. Auditurile de terta parte sunt conduse de
organizatii de auditare externe si independente, cum sunt cele care furnizeaza inregistrarea sau
certificarea conformitatii cu ISO 9001 sau ISO 14001.
3.2
criterii de audit
Ansamblu de politici, proceduri sau cerinte.
NOTA: Criteriile de audit sunt utilizate ca referinta fata de care se compara dovada de audit
(3.3).
3.3
dovezi de audit
Inregistrari, declaratii despre fapte sau alte informatii care sunt relevante in raport cu criteriile de
audit (3.2) si verificabile.
3.4
constatari ale auditului
rezultatele evaluarii dovezilor de audit (33) colectate in raport cu criterile de audit (3.2)
3.5
concluziile auditului
Rezultat al unui audit (3.1) furnizat de echipa de audit (3.9) dupa luarea in considerare a
obiectivelor de audit si a tuturor constatarilor de audit (3.4)
3.6
clientul auditului
organizatie sau persoana care solicita un audit (3.1)
NOTA: clientul poate fi auditatul sau orice alta organizatie care are drepturi contractuale sau
acordate prin reglementari de a solicita un audit.
3.7
auditat
organizatie care este auditata.
3.8
auditor
persoana care are competenta (3.14) de a efectua un audit (3.1)
3.9
echipa de audit
unul sau mai multi auditori (3.8) care efectueaza un audit (3.1) sustinuti de experti tehnici
(3.10), dupa cum este cerut.
NOTA 1: Un auditor din echipa de audit este desemnat ca sef al echipei de audit.
3.10
expert tehnic
persoana care furnizeaza cunostinte specifice sau experienta profesionala specifica echipei de
audit (3.9)
SR EN ISO 19011
NOTA1: Cunostintele specifice sau experienta specifica se refera la organizatie, procesele sau
activitatile care urmeaza sa fie auditate, indrumari referitoare la limba sau cultura.
3.11
program de audit
ansamblu de unul sau mai multe audituri (3.1) planificate pe un anumit interval de timp si
orientare spre un scop specific.
3.12
plan de audit
descrierea activitatilor de la fata locului si acordurile pentru un audit (3.1)
3.13
domeniul auditului
amploarea si limitele unui audit (3.1)
3.14
competenta
abilitate demonstrata de a aplica cunostinte si aptitudini.
4. Principii de auditare
Auditarea se caracterizeaza prin faptul ca se bazeaza pe un numar de principii. Acestea fac din
audit un instrument eficient si de incredere in sprijinirea politicilor si controlului managementului
care furnizeaza informatii de baza carora o organizatie poate actiona pentru a-si imbunatatii
performanta. Aderarea la aceste principii este o conditie prealabila pentru a furniza concluzii ale
auditului care sa fie relevante si suficiente precum si a se asigura ca auditorii care lucreaza
independent unul de altul vor ajunge la concluzi similare in circumstante similare.
Urmatoarele principii de auditare se refera la procesul de audit. Un audit este prin definitie
independent si sistematic iar aceste caracteristici sunt strans legate de urmatoarele principii de
auditare:
Auditorii sunt independenti de activitatea pe care o auditeaza si unt liberi de orice influente si
conflicte de interese. Auditorii mentin o gandire obiectiva pe intreg parcursul unui proces de
audit pentru a se asigura ca se bazeaza numai pe dovezi in stabilirea constatarilor si a
concluziilor auditului.
Dovada auditului este verificabila. Se bazeaza pe esantioane ale informatiei disponibile, din
moment ce auditul este efectuat intr-o perioada finita de timp si cu resurse limitate. Utilizarea
corespunzatoare a esantonarii este strans legata de increderea care poate fi plasata in
concluziile auditului.
5.1 Generalitati
Managementul de la cel mai inalt nivel al organizatiei ar trebui sa delege autoritatea pentru
conducerea programului de audit. Cei responsabili de conducerea programului de audit ar
trebui sa:
Autoritate pentru
programul de audit
(5.1)
Stabilirea programului de
audit (5.2, 5.3):
- obiective si amploare Planifica
- responsabilitati
- resurse
- proceduri
Imbunatatirea
Actioneaza
programului
de audit (5.6)
Monitorizarea si analizarea
programului de audit (5.6): Verifica
- monitorizare si analiza
- identificarea nevoilor de
actiuni corective si
preventive
- identificarea oportunitatilor
de imbunatatire
NOTA 2: Cifrele din aceasta figura precum si din urmatoarele se refera la capitolele relevante
din acest standard international.
Ar trebui stabilite obiective pentru un program de audit astfel incat sa orienteze planificarea si
efectuarea auditurilor.
a) prioritatile managementului;
b) intentiile comerciale;
c) cerintele sistemului de management;
d) cerinte reglementate si contractuale;
e) nevoia de evaluare a furnizorilor;
f) cerintele clientului;
g) nevoile altor parti interesate;
h) potentiale riscuri pentru organizatie.
5.3.1 Responsabilitati
Responsabilitatea pentru conducerea unui program de audit ar trebui sa fie atribuita uneia sau
mai multor persoane care inteleg principiile de audit, care au competenta de auditor si aplica
tehnicile de audit.
Celor carora li s-a atribuit responsabilitatea pentru conducerea programului de audit ar trebui
sa:
a) defineasca, implementeze, monitorizeze, analizeze si sa imbunatateasca programul de
audit;
b) identifice si sa furnizeze resurse pentru programul de audit
5.3.2 Resurse
5.3.3 Proceduri
6. Activitati de audit
6.1 Generalitati
Liniile punctate indica faptul ca orice actiuni de urmarire a auditului nu sunt, de obicei,
considerate ca facand parte din audit.
Dupa finalizarea unui audit, poate avea loc auditul de urmarire. Aceste actiuni nu sunt
considerate ca fac parte din audit numai daca nu sunt incluse in planul de audit.
SR EN ISO 19011
Cei care sunt responsabili pentru conducerea programului de audit ar trebui sa numeasca seful
echipei de audit pentru un anume audit.
Atunci cand se efectueaza un audit comun, este important sa se ajunga la un acord intre
organizatiile care auditeaza inainte ca auditul sa inceapa referitor la responsabilitatile specifice
ale fiecarei organizatii, in special cele referitoare la autoritatea sefului echipei desemnat pentru
audit.
In cadrul obiectivelor globale ale unui program de audit, un audit ar trebui sa se bazeze pe
obiective, domeniu si criterii documentate.
Obiectivele auditului definesc ceea ce urmeaza sa se realizeze prin audit. Obiectivele unui audit
pot include:
a) Determinarea gradului de conformitate a sistemului de management al auditatului sau a
partilor ale acestuia, cu criteriile de audit;
b) Evaluarea capabilitatii sistemului de management de a se asigura de conformitatea cu
cerintele reglementate si contractuale;
c) Evaluarea eficacitatii sistemului de management in atingerea obiectivelor specificate; sau
d) Identificarea zonelor de imbunatatire potentiala a sistemului de management
Domeniul auditului descrie amploarea si limitele auditului cum sunt: locatiile fizice, unitatile
organizationale, activitatile si procesele care vor fi auditate si perioada de timp acoperita de
audit.
Criteriile de audit pot include politici, cerinte contractuale sau coduri de buna practica aplicabile
ale unor domenii industriale sau de afaceri.
Cei care sunt responsabili pentru conducerea programului de audit ar trebui sa determine
fezabilitatea auditului luand in considerare factori cum sunt:
a) Informatii suficiente si corespunzatoare pentru planificarea auditului;
b) Cooperare adecvata din partea auditatului;
c) Timpul si resursele adecvate.
Atunci cand auditul nu este fezabil, ar trebui sa fie propusa clientului auditului o alternativa de
cei responsabili de programul de audit, prin consultare cu auditatul.
Atunci cand auditul a fost declarat fezabil, ar trebui sa fie stabilita o echipa de audit luand in
considerare competenta necesara pentru a realiza obiectivele auditului. Atunci cand exista un
singur auditor, acesta ar trebui sa indeplineasca toate sarcinile unui conducator/sef de echipa.
SR EN ISO 19011
Cei responsabili de conducerea programului de audit si/sau conducatorul/seful echipei de audit
ar trebui sa identifice resursele necesare prin consultare cu clientul auditului si daca este
necesar cu auditorii.
Cunostintele si abilitatile necesare pot fi realizate prin includerea expertilor tehnici daca nu sunt
acoperite complet de echipa de audit. Expertii tehnici ar trebui sa isi desfasoare activitatea sub
conducerea unui auditor.
Atat clientul auditului cat si auditatul pot cere inlocuirea unui anumit membru din echipa din
motive rezonabile bazate pe principiile de auditare descrise la 4. Astfel de motive ar trebui sa fie
comunicate conducatorului echipei de audit si celor responsabili pentru conducerea programului
de audit care ar trebui sa ia orice decizii de inlocuire a membrilor echipei. Exemple de motive
rezonabile includ situatiile de conflict de interese (cum sunt: un membru al echipei a fost angajat
al auditatului sau a furnizat servicii de consultanta) si comportari anterioare contrare eticii.
Contactul initial cu auditatul poate fi neoficial sau oficial si ar trebui sa fie stabilit de cei
responsabili de conducerea programului de audit sau de conducatorul/seful echipei de audit.
Scopul contractului initial este sa:
Conducatorul echipei de audit pregateste un plan de audit pentru a furniza informatiile necesare
echipei de audit, auditatului si clientului auditului. Planul ar trebui sa usureze programarea si
coordonarea activitatilor de audit.
Atunci cand se desfasoara un audit comun, conducatorul echipei numit pentru audit ar trebui sa
specifice metodele de comunicare cu auditatul, cum este realizat auditul si pregatirea si
distribuirea raportului de audit.
Planul ar trebui sa fie analizat si acceptat de clientul de audit si prezentat auditatului inainte de
inceperea activitatilor de audit la fata locului.
Orice obiectii din partea auditatului ar trebui sa fie rezolvate intre conducatorul echipei de audit,
auditat si clientul de audit. Planul de audit revizuit ar trebui sa fie convenit intre partile interesate
inainte de continuarea auditului.
Documentele de lucru ar trebui sa fie pregatite si utilizate de echipa de audit in scop de referinta
si de inregistrare a desfasurarii auditului si poate include:
Documentele de lucru, inclusiv inregistrarile rezultate din utilizarea lor, ar trebui sa fie pastrate,
cel putin pana la terminarea auditului. Pastrarea documentelor dupa terminarea auditului este
descrisa la 6.7. Acele documente care implica informatii confidentiale sau proprietate ar trebui
sa fie pastrate corespunzator tot timpul de catre membrii echipei de audit.
O sedinta de deschidere ar trebui sa se tina cu managementul auditatului sau atunci cand este
cazul, cu acei responsabili de functiile si procesele auditate. Scopul unei sedinte de deschidere
este:
In multe cazuri, de exemplu auditurile interne intr-o organizatie mica, sedinta de deschidere
poate consta in comunicarea faptului ca se desfasoara un audit si explicarea naturii auditului.
Pentru alte situatii de audit, sedinta trebuie sa fie una formala si inregistrari ale participantilor
ar trebui sa fie pastrate. Sedinta trebuie sa fie prezidata de conducatorul echipei de audit.
Urmatoarele aspecte ar trebui luate in considerare la sedinta de deschidere, dupa cum este
cazul:
Atunci cind dovezile de audit disponibile indica ca obiectivele auditului nu sunt atinse,
conducatorul echipei de audit ar trebui sa raporteze motivele clientului auditului si auditatului
pentru a determina actiuni corespunzatoare. Astfel de actiuni pot include reconfirmarea planului
de audit, terminarea auditului sau modificarea obiectivelor si a domeniului de aplicare al
auditului.
Orice nevoie de schimbare a domeniului de aplicare al auditului care poate deveni evidenta in
timpul desfasurarii activitatilor de audit la fata locului ar trebui sa fie analizate cu auditatul,
avand aprobarea clientului auditului, dupa cum este cazul. Orice sesizare despre un aspect in
afara domeniului auditului ar trebui sa fie notat si raportat conducatorului echipei de audit, in
vederea unei posibile comunicari cu clientul auditului si auditatul.
Ghizii si observatorii pot insoti echipa de audit dar nu fac pare din ea. Ei nu ar trebui sa
influenteze sau sa interfere in desfasurarea auditului.
Atunci cand sunt desemnati ghizi, ei ar trebui sa asiste echipa de audit si sa actioneze la
cererea conducatorului de audit. Sarcinile lor pot include:
Informatie
Verificare
Dovada de audit
Analizare
Concluziile auditului
Sursele de informare alese pot varia in functie de domeniul si complexitatea auditului si pot
include:
a) Interviuri cu angajatii si alte persoane;
b) Observarea activitatilor si a imprejurimilor mediului de lucru si a conditiilor de lucru;
c) Documente, cum sunt politica, planurile, procedurile, instructiunile, licentele si
autorizatiile, specificatiile, desenele, contractele, comenzile;
d) Inregistrari, cum sunt inregistrarile de la inspectie, procese verbale ale sedintelor,
rapoarte de audit, inregistrari ale programelor de monitorizare si rezultatele masurarilor;
e) Sinteza datelor, indicatori de analiza si de performanta;
f) Inregistrari despre programele de esantionare ale auditului si procedurile pentru
controlul proceselor de esantionare si de masurare;
g) Rapoarte din alte surse, de exemplu, feedback-uri de la clienti, alte informatii relevante
de la parti externe si evaluari ale furnizorilor;
h) Baza de data computerizate si web site-uri.
Interviurile sunt unul dintre mijloacele importante ale colectarii informatiilor si ar trebui realizate
intr-o maniera adaptata situatiei si persoanelor intervievate. Totusi, auditorul ar trebui sa ia in
considerare urmatoarele:
a) interviurile ar trebui desfasurate cu persoanele de la niveluri si functii corespunzatoare
care efectueaza activitati sau sarcini di domeniul auditului;
b) interviul ar trebui sa aiba loc in cadrul programului normal de lucru si acolo unde este
cazul, la locul de munca al persoanei;
c) orice efort ar trebui realizat astfel incat sa nu puna persoana intervievata in dificultate
inainte si pe durata interviului;
d) motivul interviului si notitele care se iau trebuie explicate;
e) interviurile pot fi initiate prin solicitarea persoanelor de a-si descrie activitatea;
f) intrebarile care induc raspunsul (ex. intrebarile conducatoare) ar trebui evitate;
g) rezultatele interviului ar trebui sa fie sintetizate si analizate cu persoana intervievata;
h) persoanelor intervievate ar trebui sa li se multumeasca pentru participare si cooperare.
Dovezile de audit ar trebui evaluate fata de criteriile de audit pentru a genera constatarile
auditului. Constatarile auditului pot indica fie conformitatea, fie neconformitatea cu criteriile de
audit. Atunci cand este specificat in obiectivele auditului, constatarile auditului pot identifica si
oportunitati de imbunatatire.
Conformitatea cu criteriile de audit ar trebui sintetizata pentru a indica locatiile, functiile sau
procesele care au fost auditate. Constatarile individuale ale auditului referitoare la conformitate
si la dovezile care sustin ar trebui de asemenea inregitrate daca acest lucru este inclus in planul
de audit.
SR EN ISO 19011
Neconformitatile si dovezile auditului care le sustin ar trebui inregistrate. Neconformitatile pot fi
clasificate. Acestea ar trebui analizate cu auditul pentru a obtine confirmarea ca dovada de
audit este corecta si ca neconformitatile sunt intelese. Trebuie depus orice efort pentru a
rezolva orice divergente de opinie referitoare la dovezile si/sau constatarile auditului, iar
divergentele nerezolvate ar trebui inregistrate.
In multe situatii, de exemplu, auditurile interne intr-o organizatie mica, sedinta de inchidere
poate consta numai in comunicarea constatarilor si concluziilor auditului.
Pentru alte situatii, sedinta ar trebui sa fie oficiala si inregistrari ale acesteia, inclusiv
persoanele participante, ar trebui pastrate.
Orice opinii divergente referitoare la constatarile auditului si/sau concluzii intre echipa de audit si
auditat ar trebui discutate si daca este posibil, rezolvate. Daca nu sunt rezolvate, ambele opinii
ar trebui inregistrate.
Daca este specificat prin obiectivele auditului ar trebui prezentate recomandari pentru
imbunatatire. Ar trebui sa se accentueze faptul ca recomandarile nu sunt obligatorii.
Raportul de audit poate, de asemenea, sa includa sau sa faca referire la urmatoarele, dupa caz:
a) Planul de audit;
b) Lista reprezentantilor auditatului;
c) Un rezumat al procesului de audit inclusiv al incertitudinii si/sau obstacoleleor intalnite
care pot diminua increderea in concluzile auditului;
d) Confirmarea ca obiectivele auditului au fost realizate in cadrul domeniului auditat in
concordanta cu planul de audit;
e) Zonele neacoperite, desi incluse in domeniul auditului;
f) Opiniile divergente nerezolvate intre echipa de audit si auditat;
g) Recomandarile pentru imbunatatire, daca este specificat in obiectivele auditului;
h) Planurile de actiuni de urmarire convenite, daca exista;
i) O declaratie referitoare la natura confidentiala a continutului raportului; si
j) Lista de difuzare a raportului de audit.
Raportul de audit ar trebui emis in perioada de timp convenita. Daca nu este posibil, motivele de
intarziere ar trebui comunicate clientului auditului si ar trebui convenita o noua data de emitere.
Raportul de audit ar trebui datat, analizat si aprobat conform procedurilor programului de audit.
Apoi raportul de audit ar trebui aprobat si difuzat destinatarilor desemnati de clientul auditului.
Raportul de audit este proprietatea clientului auditului. Membrii echipei de audit si toti
destinatarii raportului ar trebui sa respecte si sa pastreze confidentialitatea raportului.
Auditul este finalizat atunci cand activitatile descrise in planul de audit au fost indeplinite si
raportul de audit a fost difuzat.
Documentele referitoare la audit ar trebui retinute sau distruse in baza acordului dintre partile
participante si in concordanta cu procedurile programului de audit si cerintele reglementate,
legale si contractuale aplicabile.
Daca nu se cere altfel prin lege, echipa de audit si cei responsabili pentru conducerea
programului de audit nu ar trebui sa dezvaluie continutul documentelor, orice informatii obtinute
in perioada auditului sau raportului de audit, oricarei parti fara acordul explicit al clientului
auditului si, cand este cazul, cu aprobarea auditatului. Daca este ceruta dezvaluirea continutului
documentelor auditului, clientul auditului si auditatul ar trebui sa fie informati cat mai curand
posibil.
Concluziile auditului pot indica necesitatea unor actiuni corective, preventive sau de
imbunatatire, dupa caz. Astfel de actiuni, de obice, sunt intreprinse de auditat in cadrul
perioadei de timp convenite si nu sunt considerate ca facand parte din audit. Auditatul ar trebui
sa-l informeze pe clientul auditului referitoare la stadiul acestor actiuni.
SR EN ISO 19011
Finalizarea si eficacitatea actiunilor corective ar trebui verificata. Aceasta verificare poate fi
parte a unui audit ulterior.
Programul de audit poate specifica urmarirea de catre membrii echipei de audit, care adauga
valoare prin utilizarea expertizei lor. In astfel de cazuri, trebuie sa se aiba grija pentru a mentine
independenta in activitatile ulterioare de audit.
Increderea in procesul de audit depinde de competenta celor care desfasoara audituri. Aceasta
competenta se bazeaza pe demonstrarea:
! aptitudinilor personale descrise la punctul 7.2; si
! capabilitatea de a aplica cunostintele si aptitudinile descrise la 7.3 acumulate prin
educatie, experienta in munca, instruire ca auditor si experienta de audit descrise la 7.4.
Auditorii isi dezvolta, mentin si imbunatatesc competenta prin dezvoltare profesionala continua
si prin participari regulate la audituri (7.5).
Calitate Mediu
Un auditor ar trebui:
d) Legile, reglementarile si alte cerinte relevante aplicabile disciplinei – care permit auditorului
sa lucreze in cadrul organizatiei auditate si sa cunoasca cerintele care se aplica organizatiei
auditate si sa cunoasca cerintele care se aplica organizatiei auditate. Cunostintele si insusirile in
acest domeniu ar trebui sa cuprinda:
- Coduri, legi si reglementari locale, regionale si nationale;
- Contracte si acorduri;
- Tratate si conventii internationale; si alte cerinte la care organizatia subscrie.
7.4.1 Auditor
7.4.3 Auditorii care auditeaza atat sisteme de management al calitatii cat si de mediu
Nota 1: Studii secundare reprezinta acel nivel din sistemul national de educatie care urmeaza
dupa nivelul primar sau elementar, dar care este finalizat anterior intrarii la o universitate sau
institutie educationala similara.
Nota 2: Numarul de ani pentru experienta profesionala poate fi redus cu un an daca persoana a
absolvit o forma de educatie post liceala corespunzatoare.
Nota 3: Experienta profesionala in cea de-a doua disciplina poate fi dobandita in acelasi timp cu
experienta profesionala din prima disciplina.
Nota 4: Instruirea in cea de-a doua disciplina este pentru a acumula cunostinte despre
standardele, legile, reglementarile, principiile, metodele si tehnicile relevante.
SR EN ISO 19011
Nota 5: Un audit complet este un audit care acopera toti pasii descrisi de la 6.3 pana la 6.6.
Experienta globala de audit ar trebui sa acopere intregul standard al sistemului de
management.
7.6.1 Generalitati
Pasii procesului descrisi la 7.6.2 pot fi utilizati in fiecare dintre acesti pasi de evaluare.
SR EN ISO 19011
Dezvoltarea competentei
Criterii
neindeplinite
Evaluare
initiala
Evaluarea
continua a
performantei
Criterii
indeplinite Criterii
indeplinite
Criterii
indeplinite
Auditor
Neselectionat Mentinerea si
imbunatatirea
competentei (7.5)
Selectia
echipei de
audit (6.2.4)
Auditare
(6)
Criteriile pot fi cantitative (cum sunt anii de experienta profesionala, numarul de audituri
efectuate, orele de instruire ca auditor) sau calitative (cum sunt demonstrarea insusirilor
personale, a cunostintelor sau a abilitatilor, in timpul instruirii sau la locul de munca).
Evaluarea ar trebui realizata de o persoana sau de un grup de personae care utilizeaza una sau
mai multe metode selectate dintre cele din Tabelul 2. La utilizarea tabelului 2 ar trebui sa se ia
in considerare urmatoarele :
La acest pas informatiile colectate despre persoana sunt comparate fata de criteriile stabilite la
pasul 2. Atunci cand o persoana nu indeplineste criteriile, se solicita instruire suplimentara,
experienta profesionala si/sau experienta de audit suplimentara, urmata de o reevaluare.