Cursuri Audit

Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi” din Iaşi
Facultatea de Inginerie Chimică şi Protecţia Mediului

”Cristofor Simionescu”
Departamentul de Ingineria şi Managementul Mediului
PROCESUL DE AUDIT DE MEDIU
Sl. dr. ing. Cătălin Dumitrel BALAN

Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin
PREZENTARE GENERALA
Sef lucrari Balan Catalin

(1994 - 1999) - facultatea
(2005 - 2008) – doctorat
(2008 - 2011) – asistent cercetare
(2011 – 2016) – asistent universitar
2017– sef lucrari
Departamentul de Ingineria Mediului

Tehnologie si biotehnologie pentru protectia mediului
Facultatea de Inginerie Chimica si protectia Mediului
Pentru buna desfasurare a cursului
◼ Setati obtiunea fara microfon
◼ Nu ezitati sa interactionati si sa puneti intrebari,

s-ar putea sa stiu raspunsul
Ce imi doresc de la dumneavoastra?
◼ Participarea active la prezentarea subiectelor

◼ atitudine/personalitate
◼ Folosirea aptitudinilor de comunicare
◼ Feed-back
◼ Inttrebari

STRUCTURĂ
I. NOȚIUNI INTRODUCTIVE
Auditul de mediu
Standarde în domeniu
II. ASPECTE DE MEDIU
Aspecte de mediu directe
Aspecte de mediu indirecte
III. TIPURI DE AUDIT ȘI SCOPUL ACESTORA
Auditul intern
Auditul de secundă parte
Auditul de terță parte (certificare)
IV. PROCESUL DE AUDIT DE MEDIU
Etapele auditului de mediu
V. Sistemul național de acreditare / certificare
Etapele parcurse în certificare
VI. Criterii de calificare pentru auditorii de mediu
Noțiuni introductive
Auditul apare în anul 1972 (Conferința de la Stockholm) ca o necesitate
de evaluare a conformării la legislația (normele) în vigoare pentru a putea evalua
răspunderea legală.
Organizația Internațională de Standardizare (ISO), publică

1996
ghidul pentru procedura care trebuie urmată în momentul în care se efectuează
un audit de mediu.
Auditul de mediu
(conform ISO 14010) - este un instrument
managerial de evaluare sistematică, documentată, periodică și obiectivă a
performanței organizației, a sistemului de management și a proceselor elaborate
pentru protecția mediului, cu scopul de:
➢ a facilita controlul managerial al practicilor cu posibil impact asupra mediului;
➢ a evalua respectarea politicii de mediu, inclusiv realizarea obiectivelor și țintelor
de mediu ale organizației.
◼ SR EN ISO 14001:2015
◼ SR – standard roman
◼ EN – norma europeana
◼ ISO - organizatia internationala de standardizare
◼ C.T.C. – control ethnic de conformitate
◼ ASRO – asociatia romana de standardizare

◼ RENAR - ASOCIAŢIA DE ACREDITARE DIN ROMÂNIA
- ORGANISMUL NAŢIONAL DE ACREDITARE
◼ STAS - Sta[ndard] + s[tat] - standard de stat a cărui

aplicare devine obligatorie prin efectul unei legi.
◼ RENAR - Asociaţia de Acreditare din România -
RENAR, este o organizaţie neguvernamentală, fără scop
lucrative. Asociaţia este recunoscută oficial ca organism
naţional de acreditare unic, in temeiul OG 23/ 2009 şi in
baza prevederilor Regulamentului (CE) nr.765/2008 şi
funcţionează în coordonarea Ministerului Economiei,
Comerțului și Mediului de Afaceri.
◼ SCOP - Supravegherea legalităţii activitaţilor RENAR se
face în conformitate cu reglementările aplicabile în
vigoare.
RENAR - Asociaţia de Acreditare din România
◼Pentru a demonstra conformitatea cu criteriile stabilite

in standardul de referinţă pentru organismele de acreditare,
RENAR se supune evaluării la nivel de omologi
organizată de European Accreditation, în calitatea sa de
infrastructură europeană a acreditării, recunoscută ca atare
în temeiul articolului 14 al Regulamentului nr.765/2008,
după consultarea de Comisia statelor membre.
RENAR - a fost evaluat şi acceptat ca membru al
acordului EA – MLA (European Accreditation -The
Multilateral Agreement) pentru următoarele domenii:
◼Încercări, inclusiv laboratoare de analize medicale
◼Etalonări
◼Certificare sisteme de management
◼Certificare produs
◼Inspecţie
◼Certificare persoane
◼Emisii de gaze cu efect de seră

◼ RENAR este semnatar al ILAC-MRA pentru:

◼ Încercări
◼ Etalonări
◼ Inspecţie
The ILAC Mutual Recognition Arrangement (ILAC MRA) provides

significant technical underpinning to the calibration
◼ IAF - International Accreditation Forum este

Asociatia mondiala de acreditare a organismelor de
evaluare a conformității și alte organisme interesate în
evaluarea conformităţii în domeniul sistemelor de
management, produse, servicii, personal sau alte
programe similare de evaluare a conformității.
◼ Funcţia sa principală este de a dezvolta un program unic
la nivel mondial de evaluarea conformității, ceea ce
reduce riscul in afaceri şi clienţii săi, asigurându-i că
certificate acreditate pot fi invocate.
Legislație - standarde în domeniu
Familia de standarde ISO 14000 include:

◼ ISO 14001 - Sisteme de management de mediu – Specificaţii şi ghid de utilizare
◼ ISO 14004 - Sisteme de management de mediu – Ghid privind principiile, sistemele şi
tehnicile de aplicare
◼ ISO 14010 - Ghid pentru audit de mediu – Principii generale
◼ ISO 14011 - Ghid pentru audit de mediu – Proceduri de audit – Auditul sistemelor de
management de mediu
◼ ISO 14012 - Ghid pentru audit de mediu – Criterii de calificare pentru auditorii de mediu
◼ ISO 14013 - Ghid pentru audit de mediu – Programe de audit, analize şi evaluări
◼ ISO 14020 / 23 - Etichetarea de mediu
◼ ISO 14024 - Etichetarea de mediu – Programe practice – Principii directoare, practici şi
proceduri de certificare a unor programe cu criterii multiple
◼ ISO 14031 / 32 - Ghid pentru evaluarea performanţelor de mediu
◼ ISO 14040 / 43 - Principii şi practici pentru evaluarea ciclului de viaţă
◼ ISO 14050 - Terminologie ISO 14060 - Ghid pentru includerea aspectelor de mediu în
standardele de produs
Legislație - standarde în domeniu
ISO 14010 - Ghid pentru audit de mediu – Principii generale
ISO 14011 - Ghid pentru audit de mediu – Proceduri de audit – Auditul sistemelor de
management de mediu
ISO 14012 - Ghid pentru audit de mediu – Criterii de calificare pentru auditorii de
mediu
ISO 14013 - Ghid pentru audit de mediu – Programe de audit, analize şi evaluări


STRUCTURĂ
Auditul de mediu
Auditul intern
- Obiective -
Obiective specifice
◼ Asigurarea conformității cu legislația și standardele de
mediu
◼ Respectarea cerințelor investitorilor, companiilor de

asigurări etc.
◼ Confirmarea respectării sistemului de management de

mediu

Aspecte de mediu
Obiectivul general al auditului de mediu îl constituie
identificarea aspectelor de mediu.
Definiție (Ord. MAPPM, 2004)

Aspectele de mediu sunt elemente ale activităților,
produselor sau serviciilor unei organizații care pot interacționa cu
mediul.
Organizaţia trebuie să aibă în vedere toate aspectele de mediu
ale activităţilor, produselor sau serviciilor sale şi să decidă, pe baza
criteriilor prevăzute în legislaţia naţională, care dintre acestea au un
impact semnificativ asupra mediului, pentru stabilirea obiectivelor şi
țintelor de mediu.
Aspecte de mediu
Aspecte de
mediu directe
Aspecte de
mediu
Aspecte de
mediu indirecte

Se referă la activităţile unei organizaţii asupra cărora aceasta are

control managerial şi pot include:
◼ emisiile în aer;
◼ deversările în apă;
◼ reciclarea, reutilizarea, transportul şi eliminarea deşeurilor solide sau
de alt tip, în special a deşeurilor periculoase;
◼ utilizarea şi contaminarea terenului;
◼ utilizarea resurselor naturale şi a materiilor prime (inclusiv a energiei);
◼ probleme locale (zgomot, vibraţii, mirosuri, praf, alte probleme care pot
fi percepute vizual etc.);
◼ efectele asupra biodiversităţii.

Se referă la activităţile, produsele şi serviciile unei organizaţii din care

rezultă aspecte de mediu semnificative, asupra cărora organizaţia nu are
întregul control şi pot include:
◼ probleme legate de produse (design, dezvoltare, ambalaj, transport,

utilizare şi recuperare / eliminare a deșeurilor);
◼ investiţii de capital, acordarea de împrumuturi şi servicii de asigurări;
◼ noi pieţe de desfacere produse sau aprovizionarea cu materii prime;
◼ alegerea serviciilor şi natura acestora (de exemplu activităţi de transport
sau de catering);
◼ performanţa de mediu şi practicile furnizorilor, contractanţilor, și
subcontractanţilor.

Etapele de identificare a aspectelor şi
impacturilor de mediu
a. Alegerea unei activităţi /produs /serviciu:

• Elaborarea schemei bloc;
• Identificarea intrărilor şi ieşirilor;
• Identificarea fluxului subproduselor şi a produselor.
b. Identificarea aspectelor de mediu ale activităţii/
produsului/ serviciului;
c. Identificarea impacturilor asupra mediului;
d. Evaluarea semnificaţiei impacturilor.
Corelaţia aspecte - impacturi de mediu
CAUZĂ EFECT
ASPECT DE IMPACT DE
MEDIU MEDIU
EXEMPLU Poluarea apei de suprafață

Deversarea apelor
(emisar).
uzate cu conținut de
produse petroliere în Impact negativ asupra
emisar ecosistemelor acvatice.

Aspecte de mediu şi impactul asociat
Sursa generatoare Aspect de mediu Impact de mediu asociat
Activitate: manipulare Posibile scurgeri Contaminare sol, ape subterane

produse petroliere într-un accidentale
depozit PECO
Produs: proiectare produs Reducerea volumului Conservarea materiilor prime

nou acestuia
Serviciu: Folosire centrală Emisii de gaze Poluarea aerului

termică reziduale


STRUCTURĂ
Auditul de mediu
Auditul intern
TIPURI DE AUDIT ȘI SCOPUL ACESTORA
Auditul de mediu
intern
Auditul de Auditul de secundă

parte (extern)
mediu
Auditul de terță
parte (certificare)
Evaluarea înbunătățirii Identificarea punctelor tari și
performanțelor de mediu slabe ale sistemului
Auditul de Evaluarea obiectivă a

mediu intern sistemului
Evaluarea cosecvenței
Evaluarea conformării
organizației în menținerea
sistemului la legislația în
sistemului de management
vigoare
de mediu (EMAS)

Efectuat la sucursale
Efectuat la furnizori Specific companiilor mari
(materii prime, servicii) (multinaționale)
Identifică elementele necesare

pentru clasificarea și selectarea
furnizorilor de materii prime, servicii
Identifică metodele de Supravegherea

îmbunătațire EMAS a continuă
furnizorului, pentru a fi acceptat
Auditul de terță parte
(de certificare)
Organismul de certificare evaluează conformitatea sistemului de

management de mediu (față de cerințele ISO 14001), în vederea
certificării acestuia.
Raportul auditorului de terță parte se referă doar la neconformitățile

sistemului și nu include recomandări (nu este un audit de consultanță).


STRUCTURĂ
Auditul de mediu
Auditul intern
ETAPELE UNUI AUDIT DE MEDIU
1. Etapa de pregătire a
auditului (pre-audit).
2. Auditul propriu-zis (analiza

impactului organizației asupra
mediului).
3. Faza post-audit
(realizarea raportului
auditului de mediu).
Procesul şi structura generală conform standardelor: ISO 14010 şi ISO 14011.

PREAUDIT
Pregătirea auditului de mediu
WORKSHOP I
Procedura, metodica
Stabilirea și utilizarea
listelor de audit Culegerea datelor
Auditul propriu-zis
WORKSHOP II
stabilirea neconformităților
Întocmirea raportului
Ședința de închidere de audit
Faza post-audit

Faza de pre-audit
◼ Sunt realizate toate condițiile necesare pentru pregătirea și
realizarea auditului.
◼ Pregătirea planului de audit consultând clientul (auditatul).
◼ Vizită preliminară a amplasamentului.
◼ Asigurarea privind disponibilitatea informaţiilor:
❑ gestiunea (managementul) mediului;
❑ organizarea protecţiei mediului în cadrul societăţii;
❑ nivelul tehnic al instalaţiilor de producţie;
❑ depozitarea, gestionarea materialelor periculoase etc.
ATENTIE! Dacă sunt probleme în procurarea informațiilor de la beneficiar (auditat), se

anulează contractul de audit.

Faza de audit propriu-zis
◼ vizitarea amplasamentului;
◼ verificarea conformităţilor;
◼ tehnici de audit (intervievarea, observarea);
◼ colectarea dovezilor;
◼ înregistrarea neconformităţilor;
◼ comunicarea neconformităţilor (ședința de închidere).
ATENȚIE!
•Decizia privind neconformitățile este o decizie a echipei !
•Toate informaţiile trebuie tratate în regim de confidenţialitate.

Comunicarea și organizarea timpului
Comunicarea:
◼ Întruniri și discutarea constatărilor în echipa de audit;
◼ Informarea membrilor echipei de audit;
◼ Asigurarea că activităţile planificate sunt îndeplinite.
Organizarea timpului ca auditor:

▪ să ştiţi când să vă opriţi;
▪ evitaţi subiectele ,,domestice”;
▪ fiți punctuali, aşteptarea irită !
Colectarea dovezilor – tipuri de dovezi
a. dovezi fizice, care se obţin prin:
◼ observarea directă;
◼ observarea şi analiza critică a zonelor susceptibile ecologic;
◼ verificarea prin sondaj a procedurilor, documentelor şi
înregistrărilor.
b. dovezi verbale, care se obţin prin:
◼ interviuri (susținute de dovezi fizice - înregistrări, fotografii).
c. dovezi circumstanţiale:
◼ coroborate cu informaţii suplimentare.

Şedinţa de închidere
◼ Aprecieri pentru ajutorul acordat de auditat;

◼ Rezumatul scopului auditului;
◼ Clarificarea motivelor, obiectivelor şi metodelor folosite pe
parcursul auditului;
◼ Reluarea prezentării echipei (dacă este cazul);
◼ Declaraţie prin care se menţionează că sunt prezentate în
raport numai neconformităţile, nu şi ceea ce era conform.
De asemenea o declaraţie că nu toate neconformitățile
existente au fost descoperite;
◼ Rugămintea de a lăsa discuţiile şi întrebările pentru final.
Şedinţa de închidere
◼ Prezentarea de către fiecare membru al echipei de audit a

neconformităţilor din zonele auditate (doar fapte);
◼ Concluzie care să cuprindă recomandările facute de șeful

echipei de audit către organizaţie (opţional);
◼ Invitaţie către reprezentanţii auditatului pentru discuţii specifice;
◼ Obţinerea acordului asupra datelor pentru acţiuni corective;
◼ Furnizarea tuturor neconformităţilor în parte şi a datei de

prezentare a raportului final (editat).

Faza post audit 1
Activitatea de după audit cuprinde întocmirea şi

finalizarea raportului pentru a fi prezentat clientului.
Raportul de audit este pregătit sub îndrumarea

liderului auditor (auditor şef) şi trebuie să conţină constatările
auditului sau un sumar al acestora cu referiri la dovezile care
le vin în sprijin.
Auditorul şef este responsabil pentru acurateţea
realizării raportului.
Faza post audit 2
Raportul de audit va conține detalii ale tuturor

neconformităţilor găsite.
Elemente pozitive sau detalii despre progresul înregistrat de

la data ultimului audit.
Auditurile interne şi de secundă parte pot avea rapoarte mai

detaliate, conţinând inclusiv recomandări pentru îmbunătăţiri.
Raportul auditorului este în mod obişnuit un raport concis,

care exprimă în primul rând constatările auditului şi concluziile
legate de acesta. Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin
Raportul de audit – conținut (1)
1.Introducere. Date privind organizaţia auditată, scopul şi planificarea
auditului.
2.Obiectivele, scopurile şi planurile de audit convenite. Criteriile
convenite și documentele de referinţă conform cărora are loc auditul.
3.Descrierea pe scurt a obiectivului / auditatului. Descrierea obiectivului
ar trebui să fie cât se poate de concisă (o pagină).
Vor fi menționate:
◼ principalele produse,
◼ personalul angajat,
◼ principalele instalaţii de producţie,
◼ principalele emisii ale obiectivelor auditate etc.
Raportul de audit – conținut (2)
4.Constatări. În acest capitol sunt exprimate una câte una constatările
auditului.
◼ Se menționează doar fapte descoperite de echipa de audit.
◼ Constatările sunt în mod obişnuit făcute folosind criteriile de referință

stabilite (reglementări sau standarde).
◼ Nu se menţionează generalităţi şi declaraţii vagi.
5.Concluzii. O declaraţie scurtă şi rezumativă (câteva rânduri) care
exprimă ideile principale ale constatărilor.
6.Recomandari (opţional). Recomandările se fac numai la cererea
specială a clientului. În acest caz auditorul va indica la modul general
doar direcţia modului de rezolvare a problemei identificate sau a
domeniilor problemei.


Criterii de calificare pentru
auditorii de mediu
Criterii de calificare pentru auditorii de mediu (1)
Ghidul și criteriile de calificare pentru auditorii de

mediu sunt stabilite de standardul SR EN ISO 14012.
◼Auditor de mediu – persoană calificată pentru realizarea

auditului de mediu
◼Auditor șef – persoană calificată pentru conducerea și

realizarea auditului de mediu

Auditor de mediu
Este persoana sau echipa aparținând personalului organizației
sau din afara acesteia, care este suficient de independentă față de
activitățile auditate pentru a formula o apreciere obiectivă.
Se recomandă ca auditorii să aibă experienţă profesională și

cunoștințe în următoarelor domenii:
a. să aibă cunostințe despre ştiinţe şi tehnologii de mediu;
b. să cunoască aspecte tehnice şi de mediu privind funcţionarea
instalaţiilor și echipamentelor;
c. să stăpânească legislația de mediu;
d. să cunoască sistemele de management de mediu şi standardele
utilizate pentru efectuarea auditurilor de mediu;
e. să cunoască procedurile, procesele şi tehnicile de audit.
◼ Auditorul își demonstrează competenţa prin examinări

acreditate sau prin calificări profesionale corespunzătoare.
◼ Se recomandă ca auditorul să urmeze un ciclu de

fomare practică cu o durată totală echivalentă a 20 de
zile lucrătoare şi minimum 4 audituri de mediu.
◼ Se recomandă ca acesta să includă implicarea sa în

totalitatea proceselor de audit sub îndrumarea auditorului
şef.
◼ Se recomandă ca acest ciclu de formare practică să se

desfăşoare într-o perioadă mai mică de 3 ani consecutiv.
Calităţile şi aptitudiniile personale ale auditorului:
a) capacitatea de a-şi exprima conceptele şi ideile clar, atât oral cât

şi în scris;
b) calităţi cum sunt diplomaţia, tactul şi capacitatea de a asculta,
care contribuie la realizarea eficientă a auditului;
c) capacitatea de menţinere a independenţei şi obiectivităţii,
care permit îndeplinirea responsabilităţilor de auditor;
d) calităţi personale de organizare, necesare realizării eficiente a
auditului;
e) capacitatea de a lua hotărâri juste pe baza unor dovezi obiective;
f) capacitatea de a înţelege convenţiile şi cultura ţării sau a regiunii
în care se realizează auditul.
Auditorul şef
Este un auditor care dovedeşte o bună cunoaştere a
problemelor, dispune de calităţi personale şi de aptitudini necesare
organizării şi conducerii efective şi eficiente a procesului de audit.
Auditorul șef trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
◼ participarea la întregul proces de audit pe o perioadă suplimentară,

echivalentă cu 15 zile lucrătoare, pe parcursul a cel puţin 3 audituri
de mediu complete;
◼ participarea în calitate de auditor şef, sub îndrumarea auditorului şef
titular, la cel puţin unul din cele 3 audituri menţionate mai sus;
◼ demonstrarea calităților de auditor șef pentru conducerea
programului de audit prin intermediul, interviurilor și observaţiilor.

Evaluarea calificărilor auditorilor de mediu
Se recomandă ca auditorii de mediu să facă dovada
cunoştinţelor dobândite şi menţinute, precum şi a experienţei
profesionale, conform Standardul internaţional SR EN ISO 14012.
Procesul de evaluare va include următoarele metode:
❑ interviuri cu candidaţii;
❑ o evaluare scrisă şi/ sau orală sau altă metodă corespunzătoare;
❑ analizarea lucrărilor scrise ale candidaţilor;
❑ discuţii cu persoane pentru care au lucrat, cu colegi etc.;
❑ simularea rolurilor;
❑ observații amănunţite a condiţiilor reale de audit;
❑ examinarea actelor doveditoare privind studiile, experienţa şi
formarea, conform Standardul internaţional SR EN ISO 14012.
Atitudinea potrivită pentru auditor este:
• Căutarea conformității – punctele tari,

posibilități de îmbunătățire
• Nu căutarea neconformității - punctelor

slabe, abaterilor


Criterii de calificare pentru auditorii de mediu
• Capabilitatea de identificare si evaluare a aspectelor tehnice si de

mediu ale activitatii firmelor in care lucreaza;
• Cunoasterea si intelegerea aplicarii ghidurilor, reglementarilor,
codurilor de practica relevante;
• Intelegerea principiilor privind sistemele de management al
mediului;
• Cunosterea metodologiei de audit si dobandirea capabilitatii de a
conduce si organiza procesul de audit (conform ISO 19011);
• Dobandirea si demonstrarea capacitatilor personale necesare
pentru derularea eficienta a unui proces de audit (conform ISO
19011).
Sistemul național de acreditare/certificare
Sistemul de management de mediu este un instrument care
permite organizatiei sa realizeze si sa tina sub control in mod
sistematic nivelul performantelor de mediu stabilite de ea insasi.
Organizatia care alege sa lucreze in sistemul de management de
mediu, trebuie sa stabileasca, sa documenteze, sa implementeze, sa
mentina si sa imbunatateasca in mod continuu sistemul in conformitate
cu cerintele standardului ISO 14001 :2015 si sa determine modul in
care va indeplini aceste cerinte.

◼ Scop: promovarea acreditării organismelor şi laboratoarelor, în
conformitate cu practica europeană şi crearea condiţiilor pentru
participarea României la Acordul European privind evaluarea
conformităţii.
◼ Instituit prin Ordonanţa nr.38/1998 privind “Acreditarea şi
infrastructura pentru evaluarea conformităţii”
◼ În baza acestei Ordonanţe pot fi acreditate:

❑ Laboratoare de încercări;
❑ Laboratoare de etalonare;
❑ Organisme de certificare a produselor;
❑ Organisme de certificare a sistemelor calităţii;
❑ Organisme de certificare a personalului;
❑ Organisme de certificare a sistemelor de management de mediu;
❑ Organisme de inspecţie.
(auditul de terță parte)
◼ În 1998 s-a constituit Reţeaua Naţională de
Acreditare din România – RENAR, ca persoană
juridică de drept privat, de interes public, fără scop
lucrativ şi care are ca scop acreditarea laboratoarelor
şi organismelor.
◼ Conform Ordonanţei 38/1998, RENAR reprezintă

organismul naţional de acreditare.
Cum alegem un organism de certificare?

Se alege un organism de certificare SMM local sau international.
Criteriile de selecţie pot fi:
◼ Satisfacerea părţilor interesate de certificarea SMM
◼ Numărul de acreditări al organismului de certificare

Contractarea și realizarea auditului de certificare
◼ Organismul de certificare se asigură că sunt furnizate toate

informaţiile şi sunt îndeplinite toate criteriile în vederea
încheierii contractului.
◼ Se verifică echipa de audit de certificare şi se stabileşte data
auditului de certificare.
Preauditul de certificare se mai numeşte audit iniţial sau

stagiul 1.
Auditul de certificare se mai numeşte audit principal sau
stagiul 2.

1. Alegerea organismului 2. Transmiterea 3. Analiza

de certificare criteriilor de contractului
certificare
4. Preauditul de
certificare
7. Auditul de
5. Auditul de
supraveghere
certificare
6. Obținerea
certificării

Pasul 1: Cererea de ofertă pentru certificare a sistemului de
management.
◼ Pentru emiterea unei oferte sunt necesare informaţii privind
domeniul de activitate al organizaţiei, dimensiunea acesteia precum
şi datele de contact.
◼ Puteţi completa online o cerere de ofertă. De asemenea, puteţi
trimite cererea de ofertă pe fax (0213153296) sau pe email
(cert@tuv-austria.ro).
Pasul 2: Transmiterea ofertei către client.
◼ În baza informaţiilor furnizate, TÜV AUSTRIA România transmite
oferta de preţ conform cu mărimea, structura și domeniul de
activitate al organizaţiei.
Pasul 3: Contractarea.
◼ În urma acceptului ofertei se întocmește contractul de certificare.
Pasul 4: Desemnarea echipei de audit.

◼ TÜV Austria România desemnează echipa de audit în conformitate
cu cerinţele ISO 17021-1:2015, asigurându-se astfel un audit
imparțial, efectuat de auditori cu competențe dovedite în domeniu.
Pasul 5: Planificarea auditului.

◼ Auditorul-şef întocmește planul de audit în baza informațiilor
furnizate de client și stabilesc împreună perioada de desfășurare a
auditului.
Pasul 6: Auditul de certificare.
◼ Conform prevederilor ISO 17021-1:2015, auditul de certificare se
desfăşoară în 2 etape:
• Etapa I: Analiza documentaţiei şi obținerea informațiilor necesare

referitoare la domeniul sistemului de management.
•
• Etapa II: Evaluarea funcţionării Sistemului de Management la faţa

locului.
• Acesta constă în verificarea implementării şi funcţionării sistemului de
management în conformitate cu standardul pentru care se doreşte
certificarea. Dacă în urma auditului de certificare se constată
neconfomităţi, clientul trebuie să le rezolve şi să trimită dovada
auditorului şef. După rezolvarea neconformităţilor, practic auditul se
încheie.
Pasul 7: Eliberarea certificatului.

◼ Se verifică documentația de audit și în urma unei decizii pozitive se
eliberează certificatul.
Pasul 8: Auditul de supraveghere I

◼ Are loc la cel mult 1 an de la încheierea auditului de certificare şi
constă în analiza documentaţiei şi auditul la faţa locului.
Pasul 9: Auditul de supraveghere II
◼ Are loc la cel mult 2 ani de la încheierea auditului de certificare şi

constă în analiza documentaţiei şi auditul la faţa locului.
◼ Prin auditul de supravegere, certificatorul trebuie să se asigure că
organizaţia se conformează în mod continuu la cerinţele
standardului.
◼ Auditul de supraveghere are loc cel puţin odată pe an şi după

trei ani va avea loc un re-audit similar cu un audit de certificare.
Pasul 10: Recertificarea

◼ În vederea menținerii continuității, auditul de recertificare trebuie
efectuat înaintea expirării certificatelor.
De reținut!
◼ Obiectivele auditului de certificare

◼ Ce cuprinde un raport de audit.
◼ Etape parcurse în certificare.
◼ Criterii de calificare și evaluarea calificărilor
auditorilor de mediu.

VERIFICAREA CUNOȘTINȚELOR
◼ De câte tipuri este auditul de mediu?

❑ 2 tipuri (intern, extern)
❑ 3 tipuri (prima parte, secunda si terta parte)
❑ 4 tipuri
◼ Aspectele de mediu sunt:
❑ Interne și externe
❑ Directe și indirecte
❑ Cumulative și sinergice
AUDITUL DE PREVENIRE A POLUARII
Conceptul de prevenire a poluarii

Prevenirea poluării presupune diminuarea eforturilor privitor la tratarea şi îndepărtarea emisiilor şi
multiplicarea preocupărilor pentru reducerea şi eliminarea produselor nedorite acţionându-se
asupra însuşi procesului de producere.
În mare, prevenirea poluării prin minimizarea emisiilor generate şi utilizarea tehnologiilor mai curate
este mult mai costisitoare decât metodele tradiţionale de control al poluării. Prevenirea poluării se
aplică oricărui proces producător de bunuri şi variază de la modificări minore ale operaţiilor şi
practicilor de bună gospodărire, la modificări majore precum înlocuirea substanţelor toxice,
implementarea tehnologiilor curate şi dotarea cu echipamente dintre cele mai performante.
Prevenirea poluarii ….
Toate ieşire dintr-o unitate producătoare pot fi împărţite în două categorii: produs
sau deşeu. Ceea ce plăteşte clientul este produsul, iar cu ceea ce rămâne
unitatea înseamnă deşeu, chiar dacă este sau nu reglementat prin legislaţia de
mediu. Ideal, unităţile producătoare de bunuri ar trebui să genereze zero
deşeuri. În realitate, industria încearcă să reducă cantitatea de deşeuri generate
în procesul de producere deoarece acestea reprezintă o utilizare ineficientă a
resurselor şi aşa insuficiente.
Prevenirea reprezintă acţiunea prin care se iau măsuri anticipative contra ceva
posibil sau probabil. Prevenirea este de obicei în contradicţie cu controlul sau
remedierea. Dacă realizăm produse de calitate, putem să şi prevenim defectele,
dar acest nu înseamnă că eliminăm deşeurile sau poluarea. Inspecţia, pe de
altă parte ne dă posibilitatea să controlăm defectele.
De aici, calitatea, inspecţia şi prevenirea sunt concepte şi termeni cheie în
implementarea practicilor de prevenire a poluării.
Prevenirea poluarii consta in orice activitate care:
◼ Reduce cantitatea de substanţe nedorite, poluanţi, sau de deşeu

contaminant, recirculat, sau eliminat altfel în mediu înainte de a fi
recirculat, tratat sau depozitat;
◼ Reduce riscurile pentru sănătatea publică şi a mediului asociate
cu eliminarea unor astfel de substanţe, poluanţi sau
contaminanţi;
◼ Reduce sau elimină posibilităţile de generare a poluanţilor prin
creşterea eficienţei utilizării materiei prime şi protecţia resurselor
naturale prin conservare.
Prevenire a poluării este orice acţiune care reduce sau elimină
posibilitatea generării poluanţilor şi a deşeurilor la sursă, realizată prin
activităţi care promovează, încurajează şi necesită schimbări în
structura de bază a diferitelor ramuri industriale.
Auditul de prevenire a poluarii …..
◼ Auditul de prevenire a poluării reprezintă un concept care a
evoluat din conceptul de "audit de mediu“.
◼ Auditurile de mediu se referă în cele mai multe cazuri la ceea ce
trebuie corectat în vederea reducerii riscurilor de mediu, fără însă
a lua în consideraţie cele mai bune tehnologii.
◼ Un "audit de prevenire a poluării" nu se bazează pe conceptele
de grijă şi precauţie, deoarece pentru a respecta un standard de
mediu se pot aplica de exemplu, tehnologii de tratare "la capătul
conductei"; în schimb, auditul de prevenire a poluării se
concentrează asupra acelor practici şi tehnologii care ori evită
poluarea (şi deci elimină costrurile de conformare) ori se
bazează pe o similitudine cvasitotală a costurilor în comparaţie
cu tehncile convenţionale de control a poluării. Aşadar, auditul de
prevenire a poluării are în vedere beneficiile financiare sau mai
exact acele recomandări care reduc costurile de operare.
Principiile Managementului Total al Calitatii
Mediului (TQEM)
Prevenirea poluării oferă industriei următoarele avantaje:
◼ Nevoie mai mică de echipamente scumpe de control a
poluării;
◼ Concordanţă cu reglementările în vigoare;
◼ Mai puţine rapoarte privind emisiiele;
◼ Mai puţine operaţii de menţinere a echipamentului de control

a poluării.
TQM - dezvoltat pentru a realiza o calitate ridicată
a serviciilor şi produselor; elementele de
management includ:
◼ Urmărirea atentă a realizării solicitărilor
clientului (beneficiar);
◼ Îmbunătăţirea continuă;
◼ Munca de echipă;
◼ Angajament managerial total.
TQEM reprezintă o metodă logică pentru implementarea

practicii de prevenire a poluării.
Elementele TQEM: atenţia acordată clientului,
imbunătăţirea continuă şi munca de echipă
Se aplică r şi problemelor de mediu.
Elementul angajamentul managerial - este poate cel mai important.
Nici un program TQEM nu va avea succes fără angajamentul managerilor la vârf.
Managerii la vârf trebuie să înţeleagă că atât aşteptările beneficiarilor interni cât şi a celor
externi includ un acord cu mediul înconjurător a proceselor şi produselor. Aceştia trebuie
să vadă avantajele aplicării TQEM pentru identificarea cauzelor responsabile de
producerea deşeurilor şi să creeze echipe de diferiţi specialişti care să încerce să
îmbunătăţească procesul de producţie şi să implementeze soluţii tot mai "curate".
Masurile de prevenire a poluarii conduc la economii:
◼ Compania poate economisi materii prime şi energie;

◼ Compania poate economisi pe baza costului muncii;
◼ Cheltuielile de evacuare a deşeurilor pot fi reduse sau eliminate;
◼ Companie poate obţine economii prin antrenarea muncitorilor la
colectarea şi depozitarea deşeurilor;
◼ Scăderea cantităţii de materii prime toxice utilizate.
Avantaje TQEM
◼ TQEM vizează minimizarea generării deşeurilor. Operatorii şi
inginerii de proces sunt responsabili de identificarea şi eliminarea
cauzelor care duc la producerea de deşeuri. Obiectivul "zero
deşeuri" este la fel de importat ca şi obiectivul "zero defecte".
◼ Ca rezultat al proiectelor TQEM, calitatea produselor adesea se
îmbunătăţeşte odată cu reducerea deşeurilor.
◼ Eforturile TQEM determină angajaţii să devină mai familiari cu
aspectele procesului; când urmăreşti deşeurile din proces, pot
rezulta şi îmbunătăţiri ale calităţii.
◼ Un effort concentrat face ca toţi factorii de mediu să fie avuţi în
vedere.
De retinut . . .
1. Conceptul de prevenire a poluarii
2. Ce activitati/actiuni sunt parte a prevenirii
poluarii?
3. Termenul “auditul de prevenire a poluarii”
4. Avantajele prevenirii poluarii
5. TQM- ce este si ce elemente include?
6. Economiile realizate prin prevenirea
poluarii.
7. Avantajele TQEM
SR EN ISO 19011
ISO 19011 : 2003
GHID PENTRU AUDITAREA SISTEMELOR DE

MANAGEMENT AL CALITATII SI / SAU AL MEDIULUI
SR EN ISO 19011
CUPRINS
Preambul
Introducere
1 Domeniul de aplicare
2 Referinte normative
3 Termeni si definitii
4 Principii de auditare
5 Conducerea unui program de audit
5.1 Generalitati
5.2 Obiectivele si amploarea programului de audit
5.3 Responsabilitatile, resursele si procedurile programului de audit
5.4 Implementarea programului de audit
5.5 Inregistrarile programului de audit
5.6 Monitorizarea si analizarea programului de audit
6 Activitati de audit
6.1 Generalitati
6.2 Initierea auditului
6.3 Realizarea examinarii documentelor
6.4 Pregatirea activitatilor la fata locului
6.5 Realizarea activitatilor la fata locului
6.6 Pregatirea, aprobarea si distribuirea raportului de audit
6.7 Incheierea auditului
6.8 Desfasurarea activitatilor de urmarire rezultate din audit
7 Competenta si evaluarea auditorilor

7.1 Generalitati
7.2 Aptitudini personale
7.3 Cunostinte si abilitati
7.4 Educatie, experienta de munca, instruire ca auditor si experienta de audit
7.5 Mentinerea si imbunatatirea competentei
7.6 Evaluarea auditorilor
SR EN ISO 19011
Introducere
Seria de standarde ISO 9000 si ISO 14000 subliniaza importanta auditurilor ca un instrument de
management pentru monitorizarea si verificarea implementarii eficace a politicii organizatiei
referitoare la calitate si/sau mediu. De asemenea, auditurile sunt o parte importanta in
activitatile de evaluarea conformitatii cum sunt certificarea/inregistrarea de terta parte si
evaluarea si supravegherea furnizorilor.
SR EN ISO 19011
1. Domeniul de aplicare
Acest standard international furnizeaza indrumari referitoare la principiile de auditare,

managementul programelor de audit, efectuarea auditurilor sistemului de management al
calitatii si auditurilor sistemului de management de mediu precum si competenta auditorilor
sistemului de management al calitatii si al mediului.
Este aplicabil tuturor organizatiilor care au nevoie sa efectueze si sa conduca audituri interne
sau externe ale sistemului de management al calitatii si/sau mediului.
In principiu este posibila aplicarea acestui standard international si altor tipuri de audituri. Dar in
astfel cazuri trebuie acordata o atentie speciala definirii competentei necesare pentru membrii
echipei de audit.
2. Referinte normative
Urmatoarele documente normative contin prevederi care, prin referinta in acest text constituie
prevederi ale acestui standard. Pentru referintele datate, amendamentele ulterioare sau revizii
ale acestora nu se aplica. Totusi, partile care incheie acorduri in baza acestui standard
international sunt incurajate sa investigheze posibilitatea de a aplica cea mai recenta editie a
documentelor normative indicate mai jos. Pentru referintele nedatate, se aplica ultima editie a
documentului normativ indicat mai jos. Membrii ai ISO si CEI mentin cataloage ale standardelor
internationale in vigoare.
ISO 9000:2000, Sisteme de management al calitatii – Principii fundamentale si vocabular

ISO 14050:1998, Management de mediu – Vocabular.
3. Termeni si definitii
Pentru scopurile acestui standard international se aplica termenii si definitiile prezentate in

ISO 9000:2000 si ISO 14050:1998 daca nu sunt inlocuite de definitiile indicate mai jos.
Un termen dintr-o definitie sau nota care este definit in alt loc in acest capitol este indicat prin
caractere ingrosate urmat de numarul de intrare pus in paranteza din standard. Un astfel de
termen poate fi inlocuit in definitii prin definitia sa completa.
3.1
audit
proces sistematic, independent si documentat in scopul obtinerii de dovezi de audit (3.3) si
evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina masura in care sunt indeplinite
criteriile de audit (3.2).
NOTA 1: Auditurile interne, uneori denumite auditurile de prima parte, sunt conduse de, sau in
numele organizatiei insasi, pentru analiza efectuata de management sau pentru alte interese
interne, si pot alcatui baza pentru declaratia pe proprie raspundere a conformitati. In multe
cazuri, in mod special in cazul organizatiilor mici, independenta poate fi demonstrata prin lipsa
responsabilitatilor in activitatea care este in curs de auditare.
NOTA 2: Auditurile externe includ in general audituri numite de secunda si de terta parte.
Auditurile de secunda parte sunt conduse de parti care au un interes in organizatie, cum ar fi
clienti, sau alte persoane in numele acestora. Auditurile de terta parte sunt conduse de
organizatii de auditare externe si independente, cum sunt cele care furnizeaza inregistrarea sau
certificarea conformitatii cu ISO 9001 sau ISO 14001.
NOTA 3: Atunci cand un sistem de management al calitatii si un sistem de management de

mediu sunt auditate impreuna, acesta este numit audit combinat.
SR EN ISO 19011
NOTA 4: Atunci cand doua sau mai multe organizatii coopereaza pentru a audita un singur
auditat (3.7), acesta se numeste audit comun.
3.2
criterii de audit
Ansamblu de politici, proceduri sau cerinte.
NOTA: Criteriile de audit sunt utilizate ca referinta fata de care se compara dovada de audit
(3.3).
3.3
dovezi de audit
Inregistrari, declaratii despre fapte sau alte informatii care sunt relevante in raport cu criteriile de
audit (3.2) si verificabile.
NOTA: Dovezile de audit pot fi cantitative sau calitative.
3.4
constatari ale auditului
rezultatele evaluarii dovezilor de audit (33) colectate in raport cu criterile de audit (3.2)
3.5
concluziile auditului
Rezultat al unui audit (3.1) furnizat de echipa de audit (3.9) dupa luarea in considerare a
obiectivelor de audit si a tuturor constatarilor de audit (3.4)
3.6
clientul auditului
organizatie sau persoana care solicita un audit (3.1)
NOTA: clientul poate fi auditatul sau orice alta organizatie care are drepturi contractuale sau
acordate prin reglementari de a solicita un audit.
3.7
auditat
organizatie care este auditata.
3.8
auditor
persoana care are competenta (3.14) de a efectua un audit (3.1)
3.9
echipa de audit
unul sau mai multi auditori (3.8) care efectueaza un audit (3.1) sustinuti de experti tehnici
(3.10), dupa cum este cerut.
NOTA 1: Un auditor din echipa de audit este desemnat ca sef al echipei de audit.
NOTA 2: Echipa de audit poate include auditori in curs de formare.
3.10
expert tehnic
persoana care furnizeaza cunostinte specifice sau experienta profesionala specifica echipei de
audit (3.9)
SR EN ISO 19011
NOTA1: Cunostintele specifice sau experienta specifica se refera la organizatie, procesele sau
activitatile care urmeaza sa fie auditate, indrumari referitoare la limba sau cultura.
NOTA 2: Un expert tehnic nu actioneaza ca un auditor in echipa de audit.
3.11
program de audit
ansamblu de unul sau mai multe audituri (3.1) planificate pe un anumit interval de timp si
orientare spre un scop specific.
3.12
plan de audit
descrierea activitatilor de la fata locului si acordurile pentru un audit (3.1)
3.13
domeniul auditului
amploarea si limitele unui audit (3.1)
NOTA: De obicei domeniul include o descriere a locatiei, a unitatii/entitatii organizationale, a

activitatilor si proceselor ca si a perioadei de timp acoperite.
3.14
competenta
abilitate demonstrata de a aplica cunostinte si aptitudini.
4. Principii de auditare
Auditarea se caracterizeaza prin faptul ca se bazeaza pe un numar de principii. Acestea fac din
audit un instrument eficient si de incredere in sprijinirea politicilor si controlului managementului
care furnizeaza informatii de baza carora o organizatie poate actiona pentru a-si imbunatatii
performanta. Aderarea la aceste principii este o conditie prealabila pentru a furniza concluzii ale
auditului care sa fie relevante si suficiente precum si a se asigura ca auditorii care lucreaza
independent unul de altul vor ajunge la concluzi similare in circumstante similare.
Principiile urmatoare se refera la insasi auditorii:
! Comportament etic – baza profesionalismului
Increderea, integritatea, confidentialitatea si discretia sunt esentiale pentru auditare.
! Prezentare corecta – obligatia de a raporta adevarul si cu acuratete.
Constatarile auditului, concluziile auditului si raportul de audit reflecta cu fidelitate si acuratete

activitatile de audit. Obstacolele semnificative intalnite pe parcursul auditului si opiniile
divergente si nerezolvate intre echipa de audit si auditat sunt raportate.
! Responsabilitatea profesionala – aplicarea perseverentei si a judecatii in auditare
Atitudinea profesionala practicata de auditori este in concordanta cu importanta sarcinii pe care

o efectueaza si cu increderea acordata de catre clientii auditului si de alte parti interesate. Sa
aiba competenta necesara este o conditie prealabila importanta.
Urmatoarele principii de auditare se refera la procesul de audit. Un audit este prin definitie
independent si sistematic iar aceste caracteristici sunt strans legate de urmatoarele principii de
auditare:
Independenta – baza pentru impartialitatea si obligativitatea concluziilor auditului

SR EN ISO 19011
Auditorii sunt independenti de activitatea pe care o auditeaza si unt liberi de orice influente si
conflicte de interese. Auditorii mentin o gandire obiectiva pe intreg parcursul unui proces de
audit pentru a se asigura ca se bazeaza numai pe dovezi in stabilirea constatarilor si a
concluziilor auditului.
Utilizarea dovezilor – baza rationala pentru a ajunge la concluzii de incredere si reproductibile

intr-un proces sistematic de audit.
Dovada auditului este verificabila. Se bazeaza pe esantioane ale informatiei disponibile, din
moment ce auditul este efectuat intr-o perioada finita de timp si cu resurse limitate. Utilizarea
corespunzatoare a esantonarii este strans legata de increderea care poate fi plasata in
concluziile auditului.
Indrumarile date in capitolele care urmeaza in acest standard international se bazeaza pe

principiile enuntate mai sus.
Conducerea unui program de audit
5.1 Generalitati
O organizatie care are nevoie sa desfasoare audituri ar trebui sa implementeze si sa conduca

un program eficient de audit. Scopul unui program de audituri este sa planifice tipul si numarul
auditurilor, sa identifice si sa furnizeze resursele necesare pentru a le efectua.
Programul de audit poate include audituri cu o varietate de obiective. In functie de marimea,

natura si complexitatea organizatiei care urmeaza a fi auditata, programul de audit poate
include unul, cateva sau mai multe audituri si audituri comune sau combinate.
O organizatie poate stabili unul sau mai multe programe de audituri.
Managementul de la cel mai inalt nivel al organizatiei ar trebui sa delege autoritatea pentru
conducerea programului de audit. Cei responsabili de conducerea programului de audit ar
trebui sa:
a) Stabileasca obiectivele si amploarea programului de audit

b) Stabileasca responsabilitatile, resursele si procedurile;
c) Se asigure de implementarea programului de audit
d) Monitorizeze, analizeze si sa imbunatateasca programul de audit; si
e) Se asigure ca sunt mentinute inregistrari corespunzatoare ale programului de audit.
Figura 1 ilustreaza aplicarea ciclului PDCA - Plan-Do-Check-Act - conducerii unui program de

audit.
SR EN ISO 19011
Autoritate pentru
programul de audit
(5.1)
Stabilirea programului de
audit (5.2, 5.3):
- obiective si amploare Planifica
- responsabilitati
- resurse
- proceduri
Implementarea programului de Competenta si

audit (5.4, 5.5): evaluarea
- programarea auditurilor auditorilor (7)
- evaluarea auditorilor
- selectarea echipei de audit Efectueaza
- conducerea activitatilor de
audit Activitati de audit
- mentinerea inregistrarilor (6)
Imbunatatirea
Actioneaza
programului
de audit (5.6)
Monitorizarea si analizarea
programului de audit (5.6): Verifica
- monitorizare si analiza
- identificarea nevoilor de
actiuni corective si
preventive
- identificarea oportunitatilor
de imbunatatire
Fig.1 Ilustrarea fluxului de proces pentru managementul unui program de audit
NOTA l: Figura ilustreaza de asemenea, aplicarea Planificarii-Efectuarii-Verificarii-Actionarii in

acest Standard international
NOTA 2: Cifrele din aceasta figura precum si din urmatoarele se refera la capitolele relevante
din acest standard international.
Daca o organizatie utilizeaza sisteme de management al calitatii si mediului, poate decide ca

programul de audit sa includa audituri combinate. In astfel de cazuri trebuie acordata o atentie
sporita competentei echipei de audit.
SR EN ISO 19011
Doua sau mai multe organizatii pot coopera, ca parte a programelor lor de audit, pentru a
efectua un audit comun. In acest caz o atentie sporita ar trebui acordata impartirii
responsabilitatilor, prevederii unor resurse suplimentare, competentei suplimentare necesare in
echipa de audit si procedurile corespunzatoare. Acordul asupra acestor aspecte ar trebui sa fie
obtinut inainte de inceperea auditului.
Indrumari practice - exemple de programe de audit

Conducerea unui program de audit include planificarea corespunzatoare, furnizarea resurselor
si stabilirea procedurilor de efectuare a auditului in cadrul programului.
Exemple de programe de audit includ:
a) O serie de audituri interne care acopera intregul sistem de management al calitatii al

organizatiei pentru anul curent;
b) Auditurile de certificare/inregistrare si supraveghere efectuate de un organism de
certificare/inregistrare de terta parte pentru un sistem de management de mediu in cadrul
perioadei de timp convenita prin contract intre organismul de certificare si client;
c) Audituri ale sistemului de management de secunda parte ale potentialilor furnizori de
produse critice, care urmeaza a fi efectuate in urmatoarele 6 luni.
5.2 Obiectivele si amploarea programului de audit
5.2.1 Obiectivele unui program de audit
Ar trebui stabilite obiective pentru un program de audit astfel incat sa orienteze planificarea si
efectuarea auditurilor.
Aceste obiective se pot baza pe urmatoarele consideratii:
a) prioritatile managementului;
b) intentiile comerciale;
c) cerintele sistemului de management;
d) cerinte reglementate si contractuale;
e) nevoia de evaluare a furnizorilor;
f) cerintele clientului;
g) nevoile altor parti interesate;
h) potentiale riscuri pentru organizatie.
Sfaturi practice - exemple de obiective ale programului de audit
Exemple de diferite obiective ale programului de audit sunt:

a) Sa indeplineasca cerintele pentru certificare ale standardului pentru sistemul de
management
b) Sa asigure conformarea cu cerintele contractuale;
c) Sa obtina si sa mentina incredere in capabilitatea furnizorului
5.2.2 Amploarea unui program de audit
Amploarea unui program de audit poate varia si va fi influentata de:

a) domeniu, obiectivul si durata fiecarui audit de efectuat;
b) frecventa auditurilor de efectuat;
SR EN ISO 19011
c) numarul. Importanta, complexitatea, similaritati si locatii ale activitatilor care urmeaza a fi
auditate;
d) standarde, cerinte reglementate si contractuale si alte criterii de audit;
e) nevoia de acreditare si/sau de certificare/inregistrare;
f) rezultatele auditurilor anterioare sau a analizei programului de audit anterior;
g) limba, aspectele culturale si sociale;
h) preocupari ale partilor interesate;
i) schimbari semnificative in organizatie sau in functionarea acesteia.
5.3 Responsabilitatile resursele si procedurile pentru programul de audit
5.3.1 Responsabilitati
Responsabilitatea pentru conducerea unui program de audit ar trebui sa fie atribuita uneia sau
mai multor persoane care inteleg principiile de audit, care au competenta de auditor si aplica
tehnicile de audit.
Celor carora li s-a atribuit responsabilitatea pentru conducerea programului de audit ar trebui
sa:
a) defineasca, implementeze, monitorizeze, analizeze si sa imbunatateasca programul de
audit;
b) identifice si sa furnizeze resurse pentru programul de audit
5.3.2 Resurse
Atunci cand se identifica resurse pentru un program de audit, ar trebui sa se ia in considerare

urmatoarele:
a) resursele financiare necesare pentru a dezvolta, implementa, conduce si imbunatati
activitatile de audit;
b) tehnicile de audit;
c) procesele de realizare si mentinere a competentei auditorilor, si de imbunatatire a
performantei auditorului:
d) disponibilitatea auditorilor si a expertilor tehnici, care au competenta corespunzatoare
unor obiective specifice ale unui program de audit;
e) durata auditurilor;
f) timpul de calatorie, cazarea si alte nevoi de auditare.
5.3.3 Proceduri
Procedurile programului de audit ar trebui stabilite si sa includa:
a) planificarea si programarea auditurilor;

b) asigurarea competentei auditorilor si a auditorului sef;
c) selectarea echipei de audit corespunzatoare;
d) efectuarea auditurilor;
e) efectuarea auditurilor de urmarire;
f) mentinerea inregistrarilor programului de audit:
g) monitorizarea realizarii si imbunatatirea programului de audit.
5.4 Implementarea programului de audit
Implementarea unui program de audit ar trebui sa includa:

a) Comunicarea programului de audit partilor relevante;
b) Coordonarea si programul auditurilor si a altor activitati de audit;
SR EN ISO 19011
c) Stabilirea si mentinerea procesului pentru evaluarea initiala a auditorilor si evaluarea
continua a nevoilor de instruire si dezvoltarea profesionala continua a auditorilor,
concordanta cu 7.6 si 7.5;
d) Asigurarea desemnarii echipei de audit;
e) Furnizarea resurselor necesare de echipa de audit;
f) Asigurarea realizarii auditului conform programului de audit;
g) Asigurarea controlului inregistrarilor activitatilor de audit;
h) Asigurarea analizei si aprobarea rapoartelor de audit si asigurarea distribuirii lor catre
clientul auditului si alte parti interesate;
i) Asigurarea auditului de urmarire, daca este aplicabil;
5.5 Inregistrari ale programului de audit
Ar trebui mentinute inregistrari pentru fiecare audit in parte, cum sunt:

a) Inregistrari pentru fiecare audit, cum sunt:
• Planuri de audit;
• Rapoarte de audit;
• Rapoarte de neconformitate; si rapoarte de actiuni corective si preventive;
b) Rezultate ale analizei programului de audit;
c) Inregistrari ale personalului utilizat in audit, cum sunt:
• Evaluarea auditorilor,
• Selectarea echipei de audit, si
• Instruirea
Inregistrarile ar trebui retinute si controlate la un nivel corespunzator de securitate.
5.6 Monitorizarea si analizarea programului de audit
Implementarea programului de audit ar trebui sa fie monitorizata si analizata la intervale

corespunzatoare pentru a evalua daca obiectivele sale au fost indeplinite si a identifica
oportunitatile de imbunatatire.
Monitorizarea ar trebui realizata prin utilizarea indicatorilor de performanta prin care se

masoara, de exemplu:
• Abilitatea echipelor de audit de a implementa planul de audit;
• Conformitatea cu programele de audit si programarile;
• Feedback-ul de la clienti, auditati si auditori;
• Durata efectiva pentru inchiderea actiunilor corective ale programului de audit.
Aceasta analiza a programului de audit ar trebui sa ia in considerare, de exemplu:
a) Rezultate si tendinte din monitorizare;

b) Conformitatea cu procedurile;
c) Evolutia nevoilor si a asteptarilor partilor interesate;
d) Inregistrarile auditului;
e) Practici noi sau alternative de audit;
f) Consecventa in cadrul echipei de audit.
Rezultatele analizei programului de audit pot conduce la actiuni corective si preventive si la

imbunatatirea programului de audit.
6. Activitati de audit
6.1 Generalitati
Acest capitol contine indrumari referitoare la conducerea si efectuarea auditurilor sistemelor de

management al calitatii si de mediu.
SR EN ISO 19011
Figura 2 furnizeaza o imagine de ansamblu a activitatilor de audit asa cum sunt descrise in
acest capitol.
Initierea auditului (6.2)

! Numirea auditorului sef
! Definirea obiectivelor, domeniului si a criterilor
! Determinarea fezabilitatii auditului
! Stabilirea echipei de audit
! Stabilirea contactului initial cu auditatul
Efectuarea analizei documentelor (6.3)

! Analiza documentelor relevante ale sistemului de management,
inclusive inregistrari si determinarea adecvarii acestora
Pregatirea activitatilor la fata locului (6.4)

! Pregatirea planului de audit
! Alocarea activitatilor in echipa de audit
! Pregatirea documentelor de lucru
Efectuarea auditului la fata locului (6.5)

! Realizarea sedintei de deschidere
! Comunicarea pe parcursul auditului
! Rolurile si responsabilitatile ghizilor si ale observatorilor
! Colectarea si verificarea informatiilor
! Generarea constatarilor de audit
! Pregatirea concluziilor auditului
! Desfasurarea sedintei de inchidere
Pregatirea, aprobarea si distribuirea raportului de audit (6.6)

! Pregatirea raportului de audit
! Aprobarea si distribuirea raportului de audit
Finalizarea auditului (6.7)
Efectuarea auditului de urmarire (6.8)
Liniile punctate indica faptul ca orice actiuni de urmarire a auditului nu sunt, de obicei,
considerate ca facand parte din audit.
Figura 2 – Corolarul activitatilor de audit
Dupa finalizarea unui audit, poate avea loc auditul de urmarire. Aceste actiuni nu sunt
considerate ca fac parte din audit numai daca nu sunt incluse in planul de audit.
SR EN ISO 19011
6.2 Initierea auditului
6.2.1 Desemnarea auditorului sef
Cei care sunt responsabili pentru conducerea programului de audit ar trebui sa numeasca seful
echipei de audit pentru un anume audit.
Atunci cand se efectueaza un audit comun, este important sa se ajunga la un acord intre
organizatiile care auditeaza inainte ca auditul sa inceapa referitor la responsabilitatile specifice
ale fiecarei organizatii, in special cele referitoare la autoritatea sefului echipei desemnat pentru
audit.
6.2.2 Definirea obiectivelor, a domeniului si ale criteriilor auditului,
In cadrul obiectivelor globale ale unui program de audit, un audit ar trebui sa se bazeze pe
obiective, domeniu si criterii documentate.
Obiectivele auditului ar trebui definite de clientul auditului. Domeniul si criteriile auditului ar

trebui definite intre clientul auditului si conducatorul echipei de audit in concordanta cu
procedurile programului de audit. Orice modificari ale obiectivelor, domeniului sau a criteriilor ar
trebui convenite intre aceleasi parti.
Obiectivele auditului definesc ceea ce urmeaza sa se realizeze prin audit. Obiectivele unui audit
pot include:
a) Determinarea gradului de conformitate a sistemului de management al auditatului sau a
partilor ale acestuia, cu criteriile de audit;
b) Evaluarea capabilitatii sistemului de management de a se asigura de conformitatea cu
cerintele reglementate si contractuale;
c) Evaluarea eficacitatii sistemului de management in atingerea obiectivelor specificate; sau
d) Identificarea zonelor de imbunatatire potentiala a sistemului de management
Domeniul auditului descrie amploarea si limitele auditului cum sunt: locatiile fizice, unitatile
organizationale, activitatile si procesele care vor fi auditate si perioada de timp acoperita de
audit.
Criteriile de audit pot include politici, cerinte contractuale sau coduri de buna practica aplicabile
ale unor domenii industriale sau de afaceri.
6.2.3 Determinarea fezabilitatii auditului
Cei care sunt responsabili pentru conducerea programului de audit ar trebui sa determine
fezabilitatea auditului luand in considerare factori cum sunt:
a) Informatii suficiente si corespunzatoare pentru planificarea auditului;
b) Cooperare adecvata din partea auditatului;
c) Timpul si resursele adecvate.
Atunci cand auditul nu este fezabil, ar trebui sa fie propusa clientului auditului o alternativa de
cei responsabili de programul de audit, prin consultare cu auditatul.
6.2.4 Selectarea echipei de audit
Atunci cand auditul a fost declarat fezabil, ar trebui sa fie stabilita o echipa de audit luand in
considerare competenta necesara pentru a realiza obiectivele auditului. Atunci cand exista un
singur auditor, acesta ar trebui sa indeplineasca toate sarcinile unui conducator/sef de echipa.
SR EN ISO 19011
Cei responsabili de conducerea programului de audit si/sau conducatorul/seful echipei de audit
ar trebui sa identifice resursele necesare prin consultare cu clientul auditului si daca este
necesar cu auditorii.
Atunci cand se decide marimea si competenta echipei de audit, ar trebui sa se ia in considerare

urmatoarele:
a) Obiectivele, domeniul, criteriile si durata estimata a auditului;

b) Competenta globala a echipei de audit necesara pentru realizarea obiectivelor auditului;
c) Cerintele organismelor de acreditare/certificare, dupa cum este aplicabil;
d) Necesitatea de a se asigura independenta echipei de audit de activitatile care sunt
auditate si de a evita conflictele de interese;
e) Abilitatea membrilor echipei de audit de a interactiona eficace cu auditatul si de a lucra
impreuna.
f) Limba in care se desfasoara auditul si intelegerea caracteristicilor sociale si culturale fie
prin abilitatile personale ale auditorului fie prin sprijinul unui expert tehnic.
Procesul asigurarii competentei globale a echipei de audit ar trebui sa includa urmatoarele

etape:
- Identificare cunostintelor si abilitatilor necesare realizarii obiectivelor auditului;

- Selectarea membrilor echipei de audit astfel incat toate cunostintele si abilitatile sa fie
prezente in echipa de audit.
Cunostintele si abilitatile necesare pot fi realizate prin includerea expertilor tehnici daca nu sunt
acoperite complet de echipa de audit. Expertii tehnici ar trebui sa isi desfasoare activitatea sub
conducerea unui auditor.
Atat clientul auditului cat si auditatul pot cere inlocuirea unui anumit membru din echipa din
motive rezonabile bazate pe principiile de auditare descrise la 4. Astfel de motive ar trebui sa fie
comunicate conducatorului echipei de audit si celor responsabili pentru conducerea programului
de audit care ar trebui sa ia orice decizii de inlocuire a membrilor echipei. Exemple de motive
rezonabile includ situatiile de conflict de interese (cum sunt: un membru al echipei a fost angajat
al auditatului sau a furnizat servicii de consultanta) si comportari anterioare contrare eticii.
6.2.5 Stabilirea contactului initial cu auditatul
Contactul initial cu auditatul poate fi neoficial sau oficial si ar trebui sa fie stabilit de cei
responsabili de conducerea programului de audit sau de conducatorul/seful echipei de audit.
Scopul contractului initial este sa:
a) Stabileasca canalele de comunicare;

b) Furnizeze informatii despre perioada de timp propusa si competenta echipei de audit;
c) Solicite accesul la documentele relevante, inclusiv inregistrari;
d) Determine regulile de securitate aplicabile zonei;
e) Stabileasca acordurile pentru efectuarea auditului;
f) Convina reciproc asupra necesitatii persoanelor insotitoare cum sunt: observatorii sau
ghizii echipei de audit.
6.3 Efectuarea analizei documentelor
Inaintea desfasurarii activitatilor la fata locului, documentatia auditatului ar trebui analizata

pentru a determina conformitatea sistemului, din punct de vedere al documentelor, cu criteriile
de audit. Documentatia poate include atat documente si inregistrari relevante ale sistemului de
management, cat si rapoarte de audit anterioare. Analiza ar trebui sa ia in considerare marimea,
natura si complexitatea organizatiei precum si obiectivele si domeniul auditului. O vizita la fata
SR EN ISO 19011
locului preliminara poate fi necesara pentru a avea o privire de ansamblu corespunzatoare a
informatiilor disponibile.
Daca documentatia este considerata inadecvata, conducatorul echipei de audit ar trebui sa

anunte clientul auditului, pe cei responsabili de conducerea programului de audit si auditatul.
Alte resurse nu ar trebui sa fie alocate pana nu sunt rezolvate astfel de probleme.
6.4 Pregatirea activitatilor la fata locului
6.4.1 Pregatirea planului de audit
Conducatorul echipei de audit pregateste un plan de audit pentru a furniza informatiile necesare
echipei de audit, auditatului si clientului auditului. Planul ar trebui sa usureze programarea si
coordonarea activitatilor de audit.
Detaliile furnizate in planul de audit ar trebui sa reflecte domeniul si complexitatea auditului. De

exemplu, detaliile pot diferi intre auditurile initiale si cele ulterioare si de asemenea, intre
auditurile interne si cele externe. Planul de audit ar trebui sa fie suficient de flexibil pentru a
permite modificari cum sunt cele referitoare la domeniul auditului care pot deveni necesare pe
masura desfasurarii activitatilor de audit la fata locului.
Planul de audit ar trebui sa includa sau sa descrie:

a) Obiectivele auditului;
b) Criteriile de audit si orice documente de referinta;
c) Domeniul auditului, inclusiv identificarea unitatilor organizationale si functionale precum
si a proceselor care urmeaza sa fie auditate;
d) Datele si locatiile unde se vor desfasura activitatile de audit la fata locului;
e) Perioada si durata apreciate pentru desfasurarea activitatilor de audit, inclusiv intalnirile
cu managementul auditatului si cele ale echipei de audit;
f) Rolurile si responsabilitatile membrilor echipei de audit si a persoanelor care ii insotesc;
g) Alocarea resurselor corespunzatoare pentru zonele critice ale auditului.
Planul de audit ar trebui sa includa, dupa cum este cazul:

a) Identificarea reprezentantilor auditatului pentru audit;
b) Limba in care se lucreaza si cea in care se redacteaza raportul de audit atunci cand este
diferita de limba auditorului si/sau a auditatului;
c) Elementele raportului de audit;
d) Acordurile de natura logistica (transport, facilitati la fata locului);
e) Aspectele referitoare la confidentialitate;
Atunci cand se desfasoara un audit comun, conducatorul echipei numit pentru audit ar trebui sa
specifice metodele de comunicare cu auditatul, cum este realizat auditul si pregatirea si
distribuirea raportului de audit.
Planul ar trebui sa fie analizat si acceptat de clientul de audit si prezentat auditatului inainte de
inceperea activitatilor de audit la fata locului.
Orice obiectii din partea auditatului ar trebui sa fie rezolvate intre conducatorul echipei de audit,
auditat si clientul de audit. Planul de audit revizuit ar trebui sa fie convenit intre partile interesate
inainte de continuarea auditului.
6.4.2 Atribuirea activitatilor in cadrul echipei de audit
Conducatorul echipei de audit, consultandu-se cu echipa de audit, ar trebui sa aloce fiecarui

membru responsabilitatea pentru auditarea proceselor, functiilor, locurilor, zonelor sau
activitatilor specifice sistemului de management. Astfel de alocari ar trebui sa ia in consideratie
SR EN ISO 19011
necesitatea de independenta, competenta si utilizare eficace a resurselor auditorului ca si
rolurile diferite si responsabilitatile auditorilor, auditorilor in curs de formare si a expertilor
tehnici. Schimbari ale activitatilor alocate pot fi facute pe masura desfasurarii auditului pentru a
se asigura realizarea obiectivelor auditului.
Membrii echipei de audit ar trebui sa analizeze informatiile relevante referitoare la activitatile de

audit alocate si sa isi pregateasca documentele de lucru necesare pentru acestea.
6.4.3 Pregatirea documentelor de lucru
Documentele de lucru ar trebui sa fie pregatite si utilizate de echipa de audit in scop de referinta
si de inregistrare a desfasurarii auditului si poate include:
- Liste de verificare si planuri de esantionare pentru audit

- Formulare pentru inregistrarea informatiilor, cum sunt dovezile obiective, constatarile de
audit si inregistrarile sedintelor.
Utilizarea listelor de verificare si a formularelor nu ar trebui sa restrictioneze extinderea

activitatilor de audit care se pot schimba ca rezultat al informatiilor colectate pe parcursul
auditului.
Documentele de lucru, inclusiv inregistrarile rezultate din utilizarea lor, ar trebui sa fie pastrate,
cel putin pana la terminarea auditului. Pastrarea documentelor dupa terminarea auditului este
descrisa la 6.7. Acele documente care implica informatii confidentiale sau proprietate ar trebui
sa fie pastrate corespunzator tot timpul de catre membrii echipei de audit.
6.5 Desfasurarea activitatilor la fata locului
6.5.1 Desfasurarea sedintei de deschidere
O sedinta de deschidere ar trebui sa se tina cu managementul auditatului sau atunci cand este
cazul, cu acei responsabili de functiile si procesele auditate. Scopul unei sedinte de deschidere
este:
a) Analizarea planului de audit;

b) Furnizarea unui scurt sumar al modului de desfasurare a activitatilor de audit;
c) Confirmarea canalelor de comunicare;
d) Furnizarea unei oportunitati pentru auditat sa puna intrebari.
Indrumari practice – Sedinta de deschidere
In multe cazuri, de exemplu auditurile interne intr-o organizatie mica, sedinta de deschidere
poate consta in comunicarea faptului ca se desfasoara un audit si explicarea naturii auditului.
Pentru alte situatii de audit, sedinta trebuie sa fie una formala si inregistrari ale participantilor
ar trebui sa fie pastrate. Sedinta trebuie sa fie prezidata de conducatorul echipei de audit.
Urmatoarele aspecte ar trebui luate in considerare la sedinta de deschidere, dupa cum este
cazul:
a) Prezentarea participantilor, inclusiv o scurta descriere a rolurilor acestora;

b) Confirmarea obiectivelor auditului, a domeniului de aplicare si a criteriilor;
c) Confirmarea programului auditului si a altor conventii relevante cu auditatul, cum ar fi data si
ora pentru sedinta de inchidere, sedintele intermediare dintre echipa de audit si reprezentantul
managementului auditatului, si orice schimbari de ultima ora:
d) Metodele si procedurile care vor fi utilizate pentru efectuarea auditului, inclusiv instiintarea
SR EN ISO 19011
auditatului ca dovezile de audit vor fi numai esantioane din informatiile disponibile si de aceea,
exista o doza de incertitudine in auditare;
e) Confirmarea comunicarii formale dintre echipa de audit si auditat;
f) Confirmarea limbii utilizate pe parcursul auditului;
g) Confirmarea faptului ca pe parcursul auditului, auditatul va fi informat de desfasurarea
auditului;
h) Confirmarea ca resursele si facilitatile necesare echipei de audit simt disponibile;
i) Confirmarea aspectelor referitoare la confidentialitate;
j) Confirmarea eventualelor cerinte de protectia muncii, situatii de urgenta pentru echipa de
audit:
k) Confirmarea disponibilitatii, rolurilor si identitatii ghidurilor/persoanelor insotitoare;
l) Metoda de raportare, inclusiv clasificarea neconformitatilor;
m) Informarea despre conditiile in care auditul poate fi terminat;
n) Informatii despre sistemul de apeluri la modul de desfasurare a auditului sau a rezultatelor
auditului.
6.5.2 Comunicarea pe parcursul auditului
In functie de domeniul de aplicare si de complexitatea auditului poate fi necesar sa se faca

unele conventii pentru comunicarea formala pe parcursul unui audit.
Echipa de audit ar trebui sa faca periodic schimb de informatii, sa evalueze desfasurarea

auditului si sa realoce activitatea intre auditori dupa cum este nevoie.
Pe parcursul auditului, conducatorul echipei de audit ar trebui sa comunice periodic, stadiul

auditului si orice nelamuriri auditatului si clientului auditului, dupa cum este cazul. Dovezile
colectate in audit care sugereaza un risc imediat si semnificativ (ex.: securitate, mediu sau
calitate) ar trebui sa fie anuntat fara intarziere auditatului, si cand este cazuI, clientului auditului.
Atunci cind dovezile de audit disponibile indica ca obiectivele auditului nu sunt atinse,
conducatorul echipei de audit ar trebui sa raporteze motivele clientului auditului si auditatului
pentru a determina actiuni corespunzatoare. Astfel de actiuni pot include reconfirmarea planului
de audit, terminarea auditului sau modificarea obiectivelor si a domeniului de aplicare al
auditului.
Orice nevoie de schimbare a domeniului de aplicare al auditului care poate deveni evidenta in
timpul desfasurarii activitatilor de audit la fata locului ar trebui sa fie analizate cu auditatul,
avand aprobarea clientului auditului, dupa cum este cazul. Orice sesizare despre un aspect in
afara domeniului auditului ar trebui sa fie notat si raportat conducatorului echipei de audit, in
vederea unei posibile comunicari cu clientul auditului si auditatul.
6.5.3 Rolul si responsabilitatile ghizilor si observatorilor
Ghizii si observatorii pot insoti echipa de audit dar nu fac pare din ea. Ei nu ar trebui sa
influenteze sau sa interfere in desfasurarea auditului.
Atunci cand sunt desemnati ghizi, ei ar trebui sa asiste echipa de audit si sa actioneze la
cererea conducatorului de audit. Sarcinile lor pot include:
a) Stabilirea contactelor si a timpilor pentru interviuri;

b) Aranjarea vizitelor intr-o anume parte specifica zonei sau companiei;
c) Asigurarea ca regulile referitoare la procedurile de siguranta si securitate sunt cunoscute
si respectate de membrii echipei de audit;
d) Confirmarea auditului in numele auditatului;
e) Furnizarea clarificarilor sau asistarea la colectarea informatiilor.
SR EN ISO 19011
6.5.4 Colectarea si verificarea informatiilor
Informatiile relevante fata de obiectivele, domeniul si criteriile auditului, inclusiv informatiile

referitoare la interfetele dintre functii, activitati si procese ar trebui colectate prin esantionare
corespunzatoare pe parcursul auditului si verificate. Numai informatia care este verificabila
poate fi dovada de audit. Dovezile de audit ar trebui inregistrate ca atare.
Dovada de audit se bazeaza pe esantioane disponibile. Totusi, exista un element de

incertitudine in auditare, si cei care actioneaza in baza concluziilor auditului ar trebui sa fie
constienti de aceasta incertitudine.
Figura 3 furnizeaza o prezentare de ansamblu a procesului, de la colectarea informatiilor la

concluziile de audit.
Surse de informatii
Colectarea prin esantionare corespunzatoare
Informatie
Verificare
Dovada de audit
Evaluarea fata de criteriile de audit
Constatari ale auditului
Analizare
Concluziile auditului
Figura 3 – Prezentare de ansamblu a procesului de colectare a informatiilor pentru a ajunge la

concluziile auditului
SR EN ISO 19011
Metodele de colectare a informatiilor includ:
- Interviul;
- Observarea activitatilor, si
- Analiza documentelor.
Indrumari practice – Surse de informare
Sursele de informare alese pot varia in functie de domeniul si complexitatea auditului si pot
include:
a) Interviuri cu angajatii si alte persoane;
b) Observarea activitatilor si a imprejurimilor mediului de lucru si a conditiilor de lucru;
c) Documente, cum sunt politica, planurile, procedurile, instructiunile, licentele si
autorizatiile, specificatiile, desenele, contractele, comenzile;
d) Inregistrari, cum sunt inregistrarile de la inspectie, procese verbale ale sedintelor,
rapoarte de audit, inregistrari ale programelor de monitorizare si rezultatele masurarilor;
e) Sinteza datelor, indicatori de analiza si de performanta;
f) Inregistrari despre programele de esantionare ale auditului si procedurile pentru
controlul proceselor de esantionare si de masurare;
g) Rapoarte din alte surse, de exemplu, feedback-uri de la clienti, alte informatii relevante
de la parti externe si evaluari ale furnizorilor;
h) Baza de data computerizate si web site-uri.
Indrumari paractice – Desfasurarea interviurilor
Interviurile sunt unul dintre mijloacele importante ale colectarii informatiilor si ar trebui realizate
intr-o maniera adaptata situatiei si persoanelor intervievate. Totusi, auditorul ar trebui sa ia in
considerare urmatoarele:
a) interviurile ar trebui desfasurate cu persoanele de la niveluri si functii corespunzatoare
care efectueaza activitati sau sarcini di domeniul auditului;
b) interviul ar trebui sa aiba loc in cadrul programului normal de lucru si acolo unde este
cazul, la locul de munca al persoanei;
c) orice efort ar trebui realizat astfel incat sa nu puna persoana intervievata in dificultate
inainte si pe durata interviului;
d) motivul interviului si notitele care se iau trebuie explicate;
e) interviurile pot fi initiate prin solicitarea persoanelor de a-si descrie activitatea;
f) intrebarile care induc raspunsul (ex. intrebarile conducatoare) ar trebui evitate;
g) rezultatele interviului ar trebui sa fie sintetizate si analizate cu persoana intervievata;
h) persoanelor intervievate ar trebui sa li se multumeasca pentru participare si cooperare.
6.5.5 Generarea constatarilor auditului
Dovezile de audit ar trebui evaluate fata de criteriile de audit pentru a genera constatarile
auditului. Constatarile auditului pot indica fie conformitatea, fie neconformitatea cu criteriile de
audit. Atunci cand este specificat in obiectivele auditului, constatarile auditului pot identifica si
oportunitati de imbunatatire.
Echipa de audit ar trebui sa se intalneasca pentru a analiza constatarile auditului in etape

corespunzatoare pe parcursul auditului, dupa cum urmeaza este necesar.
Conformitatea cu criteriile de audit ar trebui sintetizata pentru a indica locatiile, functiile sau
procesele care au fost auditate. Constatarile individuale ale auditului referitoare la conformitate
si la dovezile care sustin ar trebui de asemenea inregitrate daca acest lucru este inclus in planul
de audit.
SR EN ISO 19011
Neconformitatile si dovezile auditului care le sustin ar trebui inregistrate. Neconformitatile pot fi
clasificate. Acestea ar trebui analizate cu auditul pentru a obtine confirmarea ca dovada de
audit este corecta si ca neconformitatile sunt intelese. Trebuie depus orice efort pentru a
rezolva orice divergente de opinie referitoare la dovezile si/sau constatarile auditului, iar
divergentele nerezolvate ar trebui inregistrate.
6.5.6 Pregatirea concluziilor auditului
Echipa de audit ar trebui sa ia in considerare inainte de sedinta de inchidere:

a) Analizarea constatarilor auditului si a altor informatii corespunzatoare colectate pe
perioada auditului, comparativ cu obiectivele auditului;
b) Convenirea concluziilor auditului avand in vedere incertitudinea inerenta a procesului de
audit;
c) Pregatirea recomandiarilor, daca este specificat in obiectivele auditului; si
d) Discutarea auditului de urmarire, daca este inclus in planul de audit.
Indrumai practice - concluziile auditului
Concluziile auditului se pot referi la probleme cum sunt:
a) Gradul de conformitate a sistemului de management fata de criteriile de audit;

b) Implementarea, mentinerea si imbunatatirea eficace a sistemului de management;
c) Capabilitatea procesului de analiza efectuata de management de a se asigura ca sistemul
de management este in continuare corespunzator, adecvat si eficace.
Concluziile auditului pot conduce la recomandari referitoare la imbunatatire, relatii de afaceri,
certificarea/inregistrarea, sau activitati viitoare de auditare, daca este specificat in obiectivele
auditului.
6.5.7 Desfasurarea sedintei de inchidere
Sedinta de inchidere ar trebui sa se desfasoare sub coordonarea conducatorului echipei de

audit, pentru a prezenta constatarile si concluziile auditului, astfel incat acestea sa fie intelese si
insusite de auditat, si sa se convina, daca este cazul, asupra unei perioade de timp pentru ca
auditatul sa prezinte un plan de actiuni corective si preventive. Printre participantii la sedinta de
inchidere ar trebui inclus auditatul si de asemenea, pot fi inclusi clientul auditului si alte parti.
Daca este necesar, conducatorul echipei de audit ar trebui sa il instiinteze pe auditat de
situatiile intalnite pe parcursul auditului care pot diminua increderea in concluziile auditului.
In multe situatii, de exemplu, auditurile interne intr-o organizatie mica, sedinta de inchidere
poate consta numai in comunicarea constatarilor si concluziilor auditului.
Pentru alte situatii, sedinta ar trebui sa fie oficiala si inregistrari ale acesteia, inclusiv
persoanele participante, ar trebui pastrate.
Orice opinii divergente referitoare la constatarile auditului si/sau concluzii intre echipa de audit si
auditat ar trebui discutate si daca este posibil, rezolvate. Daca nu sunt rezolvate, ambele opinii
ar trebui inregistrate.
Daca este specificat prin obiectivele auditului ar trebui prezentate recomandari pentru
imbunatatire. Ar trebui sa se accentueze faptul ca recomandarile nu sunt obligatorii.
6.6 Pregatirea, aprobarea si distribuirea raportului de audit.
6.6.1 Pregatirea raportului de audit
Conducatorul echipei de audit ar trebui sa fie responsabil de pregatirea si continutul raportului

de audit. Raportul de audit ar trebui sa furnizeze o inregistrare completa, exacta, concisa si
clara a auditului, si ar trebui sa contina sau sa faca referire la urmatoarele:
SR EN ISO 19011
a) Obiectivele auditului;
b) Domeniul auditului, in special identificarea unitatilor functionale si organizationale, sau a
proceselor auditate si a perioadei de timp in care s-a desfasurat auditul;
c) Identificarea clientului auditului;
d) Identificarea conducatorului echipei de audit si a membrilor;
e) Datele si locurile in care s-au desfasurat activitatile de audit la fata locului;
f) Criteriile de audit;
g) Constatarile auditului; si
h) Concluziile auditului.
Raportul de audit poate, de asemenea, sa includa sau sa faca referire la urmatoarele, dupa caz:
a) Planul de audit;
b) Lista reprezentantilor auditatului;
c) Un rezumat al procesului de audit inclusiv al incertitudinii si/sau obstacoleleor intalnite
care pot diminua increderea in concluzile auditului;
d) Confirmarea ca obiectivele auditului au fost realizate in cadrul domeniului auditat in
concordanta cu planul de audit;
e) Zonele neacoperite, desi incluse in domeniul auditului;
f) Opiniile divergente nerezolvate intre echipa de audit si auditat;
g) Recomandarile pentru imbunatatire, daca este specificat in obiectivele auditului;
h) Planurile de actiuni de urmarire convenite, daca exista;
i) O declaratie referitoare la natura confidentiala a continutului raportului; si
j) Lista de difuzare a raportului de audit.
6.6.2 Aprobarea si difuzarea raportului de audit
Raportul de audit ar trebui emis in perioada de timp convenita. Daca nu este posibil, motivele de
intarziere ar trebui comunicate clientului auditului si ar trebui convenita o noua data de emitere.
Raportul de audit ar trebui datat, analizat si aprobat conform procedurilor programului de audit.
Apoi raportul de audit ar trebui aprobat si difuzat destinatarilor desemnati de clientul auditului.
Raportul de audit este proprietatea clientului auditului. Membrii echipei de audit si toti
destinatarii raportului ar trebui sa respecte si sa pastreze confidentialitatea raportului.
6.7 Finalizarea raportului
Auditul este finalizat atunci cand activitatile descrise in planul de audit au fost indeplinite si
raportul de audit a fost difuzat.
Documentele referitoare la audit ar trebui retinute sau distruse in baza acordului dintre partile
participante si in concordanta cu procedurile programului de audit si cerintele reglementate,
legale si contractuale aplicabile.
Daca nu se cere altfel prin lege, echipa de audit si cei responsabili pentru conducerea
programului de audit nu ar trebui sa dezvaluie continutul documentelor, orice informatii obtinute
in perioada auditului sau raportului de audit, oricarei parti fara acordul explicit al clientului
auditului si, cand este cazul, cu aprobarea auditatului. Daca este ceruta dezvaluirea continutului
documentelor auditului, clientul auditului si auditatul ar trebui sa fie informati cat mai curand
posibil.
6.8 Desfasurarea activitatilor de urmarire rezultate din audit
Concluziile auditului pot indica necesitatea unor actiuni corective, preventive sau de
imbunatatire, dupa caz. Astfel de actiuni, de obice, sunt intreprinse de auditat in cadrul
perioadei de timp convenite si nu sunt considerate ca facand parte din audit. Auditatul ar trebui
sa-l informeze pe clientul auditului referitoare la stadiul acestor actiuni.
SR EN ISO 19011
Finalizarea si eficacitatea actiunilor corective ar trebui verificata. Aceasta verificare poate fi
parte a unui audit ulterior.
Programul de audit poate specifica urmarirea de catre membrii echipei de audit, care adauga
valoare prin utilizarea expertizei lor. In astfel de cazuri, trebuie sa se aiba grija pentru a mentine
independenta in activitatile ulterioare de audit.
7 COMPETENTA SI EVALUAREA AUDITORILOR

7.1 Generalitati
Increderea in procesul de audit depinde de competenta celor care desfasoara audituri. Aceasta
competenta se bazeaza pe demonstrarea:
! aptitudinilor personale descrise la punctul 7.2; si
! capabilitatea de a aplica cunostintele si aptitudinile descrise la 7.3 acumulate prin
educatie, experienta in munca, instruire ca auditor si experienta de audit descrise la 7.4.
Conceptul de competenta a auditorilor este ilustrat in figura 4. Unele dintre cunostintele si

abilitatile descrise la 7.3 sunt comune pentru auditorii sistemelor de management al calitatii si
de mediu iar unele sunt specifice auditorilor unei discipline individuale.
Auditorii isi dezvolta, mentin si imbunatatesc competenta prin dezvoltare profesionala continua
si prin participari regulate la audituri (7.5).
Un proces de evaluare al auditorilor si a conducatorilor de echip este descris la 7.6.
Calitate Mediu
Cunostinte si insusiri Cunostinte si insusiri Cunostinte si insusiri

specifice domeniului generice specifice domeniului
calitatii (7.3.3) (7.3.1 si 7.3.2) mediului (7.3.4)
Educatie Experienta Instruire ca auditor Experienta

de munca de audit
(7.4)
Aptitudini personale (7.2)
Figura 4 – Conceptul de competenta
7.2 Aptitudini personale
Auditorii ar trebui sa aiba aptitudini personale care sa le permita sa actioneze in concordanta cu

principiile de audit descrise la 4.
Un auditor ar trebui:
a) sa dea dovada de etica, cinste, incredere, sinceritate, onestitate si discretie;

b) sa fie receptiv, de ex. dornic sa ia in considerare idei sau alte puncte de vedere
alternative;
c) sa fie diplomat, de ex. tactul in lucrul cu oamenii;
SR EN ISO 19011
d) sa aiba spirit de observatie, de ex. stare activa de constientizare a ambientului fizic si a
activitatilor practice;
e) sa fie perceptiv, de ex. stare de constientizare instinctiva a situatiilor si capabilitatea de a
intelege situatiile;
f) sa fie flexibil, de ex. se adapteaza prompt la situatii diferite;
g) sa fie tenace, de ex. perseverent, concentrat pe indeplinirea obiectivelor;
h) sa aiba capacitatea de decizie, de ex. ajunge la concluzii in timp util bazandu-se pe
analiza si rationamente logice; si
i) sa aiba siguranta de sine, de ex. actioneaza si se manifesta independent in timp ce
interactioneaza efectiv cu ceilalti.
7.3 Cunostinte si insusiri
7.3.1 Cunostinte si insusiri generale pentru auditorii sistemelor de management al

calitatii si de mediu
Auditorii ar trebui sa aiba cunostinte si insusiri in urmnatoarele domenii:

a) Principii, proceduri si tehnici de audit – care sa permita auditorilor sa selecteze si sa aplice pe
cele corespunzatoare diferitelor audituri si sa se asigure ca auditurile sunt efectuate intr-o
maniera consecventa si sistematica. Un auditor ar trebui sa fie capabil sa:
- aplice principiile, procedurile si tehnicile de audit;
- planifice si sa organizeze activitatea in mod eficace;
- efectueze auditul in limitele programului agreat;
- stabileasca prioritatea si sa se concentreze pe probleme in functie de importanta;
- colecteze informatii in mod eficace prin intervievare, ascultare, observare si
examinarea documentelor, inregistrarilor si a datelor;
- inteleaga adecvarea si consecintele utilizarii tehnicilor de esantionare pentru
auditare;
- verifice exactitatea informatiilor colectate;
- confirme ca dovezile de audit sunt suficiente si adecvate pentru a sustine
constatarile si concluziile auditului;
- evalueze acei factori care pot influenta credibilitatea constatarilor si concluziilor
auditului;
- utilizeze acei factori care pot influenta credibilitatea constatarilor si concluziilor
auditului;
- utilizeze documente de lucru pentru a inregistra activitatile auditului;
- pregateasca rapoartele de audit;
- mentina confidentialitatea si securitatea informatiilor, si
- comunice eficace, fie prin abilitatile lingvistice personale, fie prin intermediul unui
interpret.
b) Sistemele de management si documente de referinta – care permit auditorului sa inteleaga
domeniul si sa aplice criteriile de audit. Cunostintele si insusirile in acest domeniu ar trebui sa
cuprinda:
- aplicarea sistemelor de management diverselor organizatii;
- interactiunea intre componentele sistemului de management;
- standardele sistemului de management al calitatii sau de mediu, proceduri
aplicabile sau alte documente ale sistemului de management utilizate ca si criterii
de audit;
- recunoasterea diferentelor dintre documentele de referinta si prioritatea acestora;
- aplicarea documentelor de referinta pentru diferite situatii de audit; si
- sisteme informatice si tehnologia pentru autorizarea, securitatea, difuzarea si
controlul documentelor, datelor si al inregistrarilor.
c) Situatii organizationale – care permit auditorilor sa inteleaga contextul operational al
organizatiei. Cunostintele si insusirile in acest domeniu ar trebui sa cuprinda:
- marimea, structura, functiile si relatiile organizatiei;
- procesele generale ale activitatii si terminologia conexa, si
SR EN ISO 19011
- obiceiurile culturale si sociale ale auditatului.
d) Legile, reglementarile si alte cerinte relevante aplicabile disciplinei – care permit auditorului
sa lucreze in cadrul organizatiei auditate si sa cunoasca cerintele care se aplica organizatiei
auditate si sa cunoasca cerintele care se aplica organizatiei auditate. Cunostintele si insusirile in
acest domeniu ar trebui sa cuprinda:
- Coduri, legi si reglementari locale, regionale si nationale;
- Contracte si acorduri;
- Tratate si conventii internationale; si alte cerinte la care organizatia subscrie.
7.3.2 Cunostinte si insusiri generale pentru conducatorii echipei de audit
Conducatorii echipei de audit ar trebui sa aiba cunostinte si insusiri suplimentare de leadership

pentru a facilita realizarea eficace si eficienta a auditului. Un conducator al unei echipe de audit
ar trebui sa fie capabil:
- Sa planifice si sa utilizeze eficace resursele pe durata unui audit;
- Sa reprezinte echipa de audit in comunicarea cu clientul auditului si auditatul;
- Sa organizeze si sa conduca membrii echipei de audit;
- Sa asigure orientarea si sa indrume auditorii in curs de formare;
- Sa conduca echipa de audit pentru a obtine concluziile de audit;
- Sa previna si sa rezolve conflictele si
- Sa intocmeasca si sa finalizeze raportul de audit.
7.3.3 Cunostinte si insusiri specifice pentru auditorii sistemului de management al

calitatii
Auditorii sistemului de management de mediu ar trebui sa aibe cunostinte si abilitati referitoare

la:
a) tehnici si metode din domeniul managementului mediului – pentru a permite auditorului
sa examineze sistemele de management de mediu si sa genereze constatarile si
concluziile corespunzatoare auditului. Cunostintele si abilitatile in acest domeniu ar trebui
sa acopere:
- terminologia in domeniul mediului;
- principiile de management de mediu si aplicare acestora si
- instrumentele managmentului de mediu si aplicarea lor (cum sunt evaluarile
impacturilor/aspectelor de mediu, evaluarea ciclului de viata, evaluarea
performantei de mediu, etc).
b) stiinte si tehnologii de mediu – pentru a permite auditorului sa inteleaga relatia
fundamentala dintre activitatile umane si mediu. Cunostintele si abilitatile in acest
domeniu ar trebui sa acopere:
- impactul activitatilor umane asupra mediului;
- interactiunea ecosistemelor;
- forme ale mediului (exemplu: aer, apa, sol);
- managementul resurselor naturale (exemplu: combustibili fosili, apa, flora si
fauna) si
- metode generale pentru protectia mediului.
c) aspecte tehnice si de mediu referitoare la operare – pentru a permite auditorului sa

inteleaga interactiunea activitatilor, produselor si serviciilor, precum si operatiunilor
auditatului cu mediul. Cunostintele si abilitatile in acest domeniu ar trebui sa acopere:
- terminologia specifica sectorului;
- aspecte si impacturi de mediu;
- metode pentru evaluarea semnificatiei aspectelor de mediu;
- metode pentru evaluarea semnificatiei aspectelor de mediu;
- caracteristice critice ale proceselor operationale, produselor si serviciilor,
- tehnici pentru monitorizare si masurare; si
SR EN ISO 19011
- tehnologii pentru prevenirea poluarii.
7.4 Studii, experienta profesionala, instruire ca auditor si experienta de audit
7.4.1 Auditor
Un auditor ar trebui sa aiba urmatoarele studii, experienta profesionala, instruire ca auditor si

experienta de audit:
a) ei ar trebui sa absolve studii suficiente pentru a dobandi cunostintele si abilitatile descrise

la 7.3
b) ei ar trebui sa aiba experienta profesionala care sa contribuie la dezvoltarea cunostintelor
si abilitatilor descrise la 7.3.3 si 7.3.4. Experienta profesionala ar trebui sa fie intr-o
functie tehnica, manageriala sau profesionala care implica rationamente, rezolvarea
problemelor si comunicarea cu alti specialisti sau manageri, persoane cu functii similare,
clienti si/sau alte parti interesate.
Parte din experienta profesionala ar trebui sa fie in functia in care activitatile intreprinse
contribuie la dezvoltarea cunostintelor si a abilitatilor in:
- domeniul managementului calitatii pentru auditorii sistemelor de management al
calitatii, si
- domeniul managementului de mediu pentru auditorii sistemelor de management
de mediu
c) experienta de audit in activitatile descrise la 6. Aceasta experienta ar trebui acumulata
sub directionarea si indrumarea unui auditor care este competent in calitate de
conducator al unei echipe de audit in aceeasi disciplina.
NOTA: Amploarea directionarii si a indrumarii (aici si in 7.4.2, 7.4.3 si Tabelul 1) necesara pe

parcursul unui audit ar trebui sa fie la latitudinea celor care au responsabilitatea conducerii
programelor de audit si a conducatorului echipei de audit. Asigurarea directionarii si a indrumarii
nu implica supervizarea constanta si nu necesita ca cineva sa fie nominalizat numai pentru
aceasta sarcina.
7.4.2 Conducatorul echipei de audit
Un conducator al echipei de audit ar trebui sa fi acumulat experienta de audit suplimentara

pentru a dezvolta cunostintele si abilitatile descrise la 7.3.2. Aceasta experienta suplimentara ar
fi trebuit acumulata actionand in calitate de conducator al echipei de audit sub directionarea si
indrumarea unui alt auditor care este competent in calitate de conducator al echipei de audit.
7.4.3 Auditorii care auditeaza atat sisteme de management al calitatii cat si de mediu
Auditorii sistemelor de management al calitatii sau auditorii sistemelor de management de

mediu care doresc sa devina auditori in cea de-a doua disciplina ar trebui sa:
a) Aiba instruirea si experienta profesionala necesare pentru a acumula cunostintele si abilitatile
pentru cea de-a doua disciplina; si
b) Efectueze audituri in cel de-al doilea sistem de management sub directionarea sau
indrumarea unui auditor care este competent in calitate de conducator al echipei de audit in cea
de-a doua disciplina.
Un conducator al echipei de audit intr-una dintre displine ar trebui sa indeplineasca

recomandarile mentionate mai sus pentru a deveni conducator al echipei de audit in cea de-a
doua disciplina.
7.4.4 Niveluri de studii, experienta profesionala, instruire ca auditor si experienta de audit
Organizatiile ar trebui sa stabileasca nivelurile de studii, experienta profesionala, instruire ca

auditor si experienta de audit pentru un auditor, necesare pentru a acumula cunostintele si
SR EN ISO 19011
abilitatile corespunzatoare programului de audit prin aplicarea pasilor 1 si 2 ai procesului de
evaluare descris la 7.6.2.
Experienta a aratat ca nivelurile prezentate in Tabelul 1 sunt corespunzatoare pentru auditorii
care efectueaza audituri de certificare sau similare. In functie de programul de audit pot fi
corespunzatoare niveluri mai ridicate sau mai scazute.
Tabelul 1 – Exemple de niveluri de studii, experienta profesionala, instruire ca auditor si

experienta de audit pentru auditorii care efectueaza auditori de certificare sau similare.
Auditor Auditor in ambele Conducator al

discipline echipei de audit
Studii Studii secundare (a se Idem auditor Idem auditor
vedea Nota 1)
Experienta 5 ani (a se vedea Nota Idem auditor Idem auditor
profesionala 2)
totala
Experienta Cel putin 2 ani din cei 5 2 ani in cea de-a doua Idem auditor
profesionala ani de experienta disciplina (a se vedea
in domeniul Nota 3)
management
ului de mediu
sau calitate
Instruirea ca 40 de ore de instruire 24 de ore de instruire in Idem auditor
auditor despre audit cea de-a doua disciplina
(a se vedea Nota 4)
Experienta 4 auditori complete 3 auditori complete pentru 3 auditori complete
de audit pentru un total de cel un total de cel putin 15 de pentru un total de cel
putin 20 de zile de zile de experienta de putin 15 de zile de
experienta de audit ca audit in cea de-a doua experienta de audit in
auditor in curs de disciplina sub conducerea rolul de conducator al
formare sub si indrumarea unui auditor echipei de audit sub
directionarea si competent in calitate de directionarea si
indrumarea unui auditor conducator al echipei in indrumarea unui
competent in calitate de cea de-a doua disciplina auditor competent in
conducator al echipei (a (a se vedea Nota 5) calitate de conducator
se vedea Nota 5) al echiepi de audit (a
Auditurile ar trebui se vedea Nota 5)
Auditurile ar trebui efectuate in ultimii trei ani
efectuate in ultimii trei consecutivi. Auditurile ar trebui
ani consecutivi. efectuate in ultimii trei
ani consecutivi.
Nota 1: Studii secundare reprezinta acel nivel din sistemul national de educatie care urmeaza
dupa nivelul primar sau elementar, dar care este finalizat anterior intrarii la o universitate sau
institutie educationala similara.
Nota 2: Numarul de ani pentru experienta profesionala poate fi redus cu un an daca persoana a
absolvit o forma de educatie post liceala corespunzatoare.
Nota 3: Experienta profesionala in cea de-a doua disciplina poate fi dobandita in acelasi timp cu
experienta profesionala din prima disciplina.
Nota 4: Instruirea in cea de-a doua disciplina este pentru a acumula cunostinte despre
standardele, legile, reglementarile, principiile, metodele si tehnicile relevante.
SR EN ISO 19011
Nota 5: Un audit complet este un audit care acopera toti pasii descrisi de la 6.3 pana la 6.6.
Experienta globala de audit ar trebui sa acopere intregul standard al sistemului de
management.
7.5 Mentinerea si imbunatatirea competentei
7.5.1 Dezvoltarea profesionala continua
Dezvoltarea profesionala continua se refera la mentinerea si imbunatatirea cunostintelor, a

abilitatilor si a insusirilor personale. Aceasta poate fi realizata prin mijloace ca activitate
suplimentara, experienta, instruire, studiu individual, studiu asistat, participarea la intalniri,
seminarii si conferinte sau alte activitati relevante. Auditorii ar trebui sa demonstreze
dezvoltarea profesionala continua.
Activitatile pentru dezvoltarea profesionala continua ar trebui sa ia in considerare schimbarile

nevoilor individuale si celor ale organizatiei, ale practicii de audit, standardelor si altor cerinte.
7.5.2 Mentinerea abilitatilor de auditare
Auditorii ar trebui sa isi mentina si sa demonstreze abilitatea de auditare prin participarea in

mod regulat la audituri ale sistemelor de management al calitatii/de mediu.
7.6 Evaluarea auditorilor
7.6.1 Generalitati
Evaluarea auditorilor si a conducatorilor echipei de audit ar trebui planificata, implementata si

inregistrata in concordanta cu procedurile programului de audit pentru a furniza un rezultat care
este obiectiv, consecvent, corect si de incredere. Procesul de evaluare ar trebui sa identifice
nevoile de imbunatatire a instruirii si a altor abilitati.
Evaluarea auditorilor intervine in urmatoarele etape diferite:
- evaluarea initiala a persoanelor care doresc sa devina auditori;
- evaluarea auditorilor ca parte a procesului de selectare a echipei de audit descris la 6.2.4;
- evaluarea continua a performantei auditorului pentru a identifica necesitatile pentru
mentinerea si imbunatatirea cunostintelor si a abilitatilor.
Figura 5 ilustreaza relatia dintre aceste etape de evaluare.
Pasii procesului descrisi la 7.6.2 pot fi utilizati in fiecare dintre acesti pasi de evaluare.
SR EN ISO 19011
Dezvoltarea competentei
Criterii
neindeplinite
Evaluare
initiala
Evaluarea
continua a
performantei
Criterii
indeplinite Criterii
indeplinite
Criterii
indeplinite
Auditor
Neselectionat Mentinerea si
imbunatatirea
competentei (7.5)
Selectia
echipei de
audit (6.2.4)
Auditare
(6)
7.6.2 Procesul de evaluare
Procesul de evaluare implica patru pasi principali
Pasul 1 – Identificare insusirilor personale, a cunostintelor si abilitatilor pentru a

indeplini necesitatile programului de audit.
Pentru stabilirea cunostintelor si a abilitatilor adecvate ar trebui sa se ia in considerare

urmatoarele:
! Marimea, natura si complexitatea organizatiei care va fi auditata;

! Obiectivele si amploarea programului de audit ;
! Cerintele de certificare inregistrare si acreditare ;
SR EN ISO 19011
! Rolul procesului de audit in managementul organizatiei care va fi auditata ;
! Nivelul de incredere cerut in programul de audit ; si
! Complexitatea sistemului de management care va fi auditat.
Pasul 2 – Stabilirea criteriilor de evaluare
Criteriile pot fi cantitative (cum sunt anii de experienta profesionala, numarul de audituri
efectuate, orele de instruire ca auditor) sau calitative (cum sunt demonstrarea insusirilor
personale, a cunostintelor sau a abilitatilor, in timpul instruirii sau la locul de munca).
Pasul 3 – Selectarea metodei adecvate de evaluare
Evaluarea ar trebui realizata de o persoana sau de un grup de personae care utilizeaza una sau
mai multe metode selectate dintre cele din Tabelul 2. La utilizarea tabelului 2 ar trebui sa se ia
in considerare urmatoarele :
! Metodele prezentate reprezinta un interval de optiuni si pot sa nu fie aplicate in toate

situatiile ;
! Diferitele metode prezentate pot fi diferite in ceea ce priveste increderea conferita, si
! O combinatie de metode care ar trebui de regula sa fie utilizata pentru a asigura un
rezultat obiectiv, coerent, corect si de incredere.
Pasul 4 – Efectuarea evaluarii
La acest pas informatiile colectate despre persoana sunt comparate fata de criteriile stabilite la
pasul 2. Atunci cand o persoana nu indeplineste criteriile, se solicita instruire suplimentara,
experienta profesionala si/sau experienta de audit suplimentara, urmata de o reevaluare.
Un exemplu referitor la aplicarea si documentarea pasilor procesului de evaluare pentru un

program ipotetic de audit intern, este ilustrat in Tabelul 3.
Tabelul 2 – Metode de evaluare
Metoda de evaluare Obiective Exemple

Analiza inregistrarilor Verifica pregatirea si experienta Analiza inregistrarilor referitoare
acumulate de auditor la studii, instruire, experienta
profesionala si de audit
Feedback pozitiv sau Furnizeaza informatiile despre cum Supravegheri, chestionare,
negativ este perceputa prestatia referinte personale, marturii,
auditorului reclamatii, evaluarea
performantei, analize reciproce
Interviu Evalueaza insusirile personale, Interviuri fata in fata sau la
abilitatile de comunicare, verifica telefon
informatiile, testarea cunostintelor
si obtinerea informatiilor
suplimentare
Observare Evalueaza insusirile personale, Interpretare de roluri, audituri cu
cunostintele si abilitatile, precum si supraveghere, evaluarea in
aplicarea acestora activitate
Testare Evalueaza insusirile personale, Examene scrise si orale, teste
cunostintele si abilitatile, precum si psihometrice
aplicarea acestora
Analiza post audit Furnizeaza informatiile acolo unde Analiza raportului de audit si
observarea directa nu este posibila discutia cu clientul auditului, cu
sau adecvata auditatul, cu colegii si cu
auditorul
SR EN ISO 19011
Tabelul 3 – Aplicarea procesului de evaluare pentru un auditor intr-un program ipotetic de audit
intern
Domenii de Etapa 1 Etapa 2 Etapa 3
competenta Insusiri personale, cunostinte si Criterii de evaluare Metode de evaluare
abilitati
Insusiri personale Etic, fara prejudecati, diplomatic, Performanta satisfacatoare la Evaluarea
cu spirit de observatie si de locul de munca performantei
perceptie, flexibil, tenace, hotarat,
increzator
Cunostinte si abilitati generale
Principii, Abilitatea de a efectua un audit A absolvit un curs de instruire Analiza inregistrarilor
proceduri si conform procedurilor interne, ca auditor intern. A efectuat de la instruire
tehnici de audit comunicarea cu colegii de la locul trei audituri ca membru al Observare
de munca cunoscut unei echipe de audit intern Analiza reciproca
Sistem de Abilitatea de a aplica parti A citit si inteles procedurile Analiza inregistrarilor
management si relevante din manualul sistemului manualului sistemului de de instruire
documente de de management si din procedurile management, obiectivele, Testare
referinta corelate domeniul si criteriile de audit Interviu
relevante
Situatii Abilitatea de a-si desfasura A lucrat in organizatie cel Analiza inregistrarilor
organizationale activitatea in mod eficace in cadrul putin un an in functia de referitoare la
culturii organizatiei si structurii supervizor experienta
organizationale si de raportare profesionala
Legi, reglementari Abilitatea de a identifica si a A absolvit un curs de instruire Analiza inregistrarilor
si alte cerinte intelege aplicarea legilor si despre legile relevante pentru de instruire
aplicabile reglementarilor relevante pentru activitatile si procesele care
procesele, produsele si/sau vor fi auditate
emisiilor in mediu
Cunostinte si abilitati specifice domeniului calitatii
Metode si tehnici Abilitatea de a descrie metodele A absolvit o instruire in Analiza inregistrarilor
referitoare la interne de control al calitatii. aplicarea metodelor de de la instruire
calitate Abilitatea de a diferentia intre control al calitatii. A
cerintele pentru incercarea in demonstrat la locul de munca Observare
cursul fabricatiei si cea finala si a utilizat procedurile de
incercare pe flux si finala
Procese si Abilitatea de a identifica produsele, A lucrat in planificarea Analiza inregistrarilor
produse, inclusiv procesele de fabricatie ale productiei ca functionar de munca
servicii acestora, specificatiile si utilizarea pentru planificarea proceselor
finala a acestora A lucrat in departamentul
service
Cunostinte si abilitati specifice domeniului mediului
Metode si tehnici Abilitatea de a intelege metodele A absolvit o instruire Analiza inregistrarilor
ale pentru evaluarea performantei de referitoare la evaluarea de la instruire
managementului mediu performantei de mediu
de mediu
Stiinte si Abilitatea de a intelege modul in 6 luni de experineta in Analiza inregistrarilor
tehnologii de care metodele de prevenire si de controlul si prevenirea poluarii de munca
mediu control ale poluarii utilizate de intr-un mediu de lucru similar
organizatie trateaza aspectele de
mediu semnificative ale
organizatiei
Aspecte tehnice si Abilitatea de a recunoste aspectele A absolvit un curs de instruire Analiza inregistrarilor
de mediu ale de mediu ale organizatiei si interna despre depozitarea de instruire
operarii impacturile acestora (ex.: materialelor, amestecarea,
materiale, reactiile lor cu altele si utilizarea si eliminarea Analiza inregistrarilor
potentialul impact asupra mediului acestora si despre impacturile de instruire si
in cazul unei scurgeri accidentale lor de mediu referitoare la
sau emisii A absolvit un curs de instruire experienta
Abilitatea de a evalua procedurile despre planul de raspuns in profesionala
de raspuns in caz de urgenta, situatii de urgenta si
aplicabile in cazul incidentelor de capacitate de raspuns
mediu Are experienta ca membru al
unei echipe de raspuns in
situatii de urgenta

Cursuri Audit

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursuri Audit

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Inginerie Chimică şi Protecţia Mediului

PROCESUL DE AUDIT DE MEDIU

Sl. dr. ing. Cătălin Dumitrel BALAN

Sef lucrari Balan Catalin

Departamentul de Ingineria Mediului

Pentru buna desfasurare a cursului

◼ Setati obtiunea fara microfon

◼ Nu ezitati sa interactionati si sa puneti intrebari,

◼ Participarea active la prezentarea subiectelor

Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin

Organizația Internațională de Standardizare (ISO), publică

◼ C.T.C. – control ethnic de conformitate

◼ ASRO – asociatia romana de standardizare

◼ STAS - Sta[ndard] + s[tat] - standard de stat a cărui

◼Pentru a demonstra conformitatea cu criteriile stabilite

◼Certificare sisteme de management

◼Emisii de gaze cu efect de seră

◼ RENAR este semnatar al ILAC-MRA pentru:

The ILAC Mutual Recognition Arrangement (ILAC MRA) provides

◼ IAF - International Accreditation Forum este

Familia de standarde ISO 14000 include:

ISO 14010 - Ghid pentru audit de mediu – Principii generale

Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin

PROCESUL DE AUDIT DE MEDIU

Sl. dr. ing. Cătălin Dumitrel BALAN

◼ Respectarea cerințelor investitorilor, companiilor de

◼ Confirmarea respectării sistemului de management de

Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin

Definiție (Ord. MAPPM, 2004)

Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin

Se referă la activităţile unei organizaţii asupra cărora aceasta are

Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin

Se referă la activităţile, produsele şi serviciile unei organizaţii din care

◼ probleme legate de produse (design, dezvoltare, ambalaj, transport,

Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin

a. Alegerea unei activităţi /produs /serviciu:

EXEMPLU Poluarea apei de suprafață

Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin

Sursa generatoare Aspect de mediu Impact de mediu asociat

Activitate: manipulare Posibile scurgeri Contaminare sol, ape subterane

Produs: proiectare produs Reducerea volumului Conservarea materiilor prime

Serviciu: Folosire centrală Emisii de gaze Poluarea aerului

Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin

PROCESUL DE AUDIT DE MEDIU

Sl. dr. ing. Cătălin Dumitrel BALAN

Auditul de Auditul de secundă

Auditul de Evaluarea obiectivă a

Auditul de secundă parte

Identifică elementele necesare

Identifică metodele de Supravegherea

Organismul de certificare evaluează conformitatea sistemului de

Raportul auditorului de terță parte se referă doar la neconformitățile

Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin

PROCESUL DE AUDIT DE MEDIU

Sl. dr. ing. Cătălin Dumitrel BALAN

2. Auditul propriu-zis (analiza

Procesul şi structura generală conform standardelor: ISO 14010 şi ISO 14011.

Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin

ATENTIE! Dacă sunt probleme în procurarea informațiilor de la beneficiar (auditat), se

Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin

Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin

◼ Informarea membrilor echipei de audit;