Sunteți pe pagina 1din 19

TEMA 2 SISTEME DE MANAGEMENT DE MEDIU

2.6. SERIA DE STANDARDE ISO 14000

1.6.1. Istoricul dezvoltării standardelor în domeniul managementului de


mediu
Argumente pentru un standard pentru sisteme de management de mediu:
 Regulamentele stabilite de către organizaţii nu sunt acceptate de către
părţile interesate care nu au fost implicate în elaborarea acestora;
 Regulamentele respective au la bază principii care nu au fost detaliate într-
o măsură suficientă pentru a facilita implementarea lor) ;
 Regulamentele nu sunt adecvate pentru audit/ certificare;
 Standardul este calea optimă de realizare a sarcinilor sau de fabricare a
produselor. Acest lucru a fost convenit – prin consens – de părţile
interesante;
 Standardele se bazează pe experienţa practică şi pe cunoştinţele ştiinţifice
şi sunt unanim recunoscute şi acceptate;
 Conformarea cu standardele asigură:
- Încrederea internă, a managementului, în realizarea calităţii activităţilor/
produselor şi ţinerea sub control a aspectelor de mediu;
- Încrederea externă, a partenerilor, cu privire la aplicarea celor mai bune
practici recunoscute.
 Conformarea cu standardele poate fi certificată de o terţă parte.

1.6..2. Stadiul standardizării în domeniul managementului de mediu


De standardizarea in domeniul sistemelor de management de mediu se ocupă
Comitetul Tehnic ISO/TC 207 Management de mediu, subcomitetul SC1 cu sediul în
Africa de Sud. Scopul declarat al activităţii acestui comitet al ISO este „…acceptarea şi
utilizarea la nivel mondial a seriei de standarde 14000 care va oferi un mijloc eficace de
ameliorare a performanţelor de mediu ale organizaţiilor şi a produselor lor, facilitând
comerţul mondial şi contribuind, în cele din urmă, la o dezvoltare durabilă”.
Primele standarde din seria ISO 14000 au fost publicate în anul 1996. S-a început
cu standardul considerat de bază pentru domeniul sistemelor managementului de mediu şi
anume standardul ISO 14001 însoţit de standardul ISO 14004 care îl completa în ceea ce
priveşte principiile, sistemele şi tehnicile de implementare a acestora. Aceste prime
standarde au fost urmate de altele, cu scopul de a furniza instrumente unitare de lucru şi
de a acoperi cât mai multe din elementele problematicii de mediu.
Familia de standarde ISO 14000 include, pe lângă aceste două standarde şi altele
care definesc unele instrumente de management de mediu şi anume:
- Auditul de mediu;
- Eco – etichetarea (etichetarea de mediu sau marcarea ecologică);
- Evaluarea performanţei de mediu;
- Analiza ciclului de viaţă;
- Termeni şi definiţii;
- Aspecte de mediu în standardele de produs.

1
Familia de standarde ISO 14000 este constituită din documente care sunt
aplicabile la nivelul organizaţiilor (documente pentru SMM, pentru auditul de mediu şi
pentru evaluarea performanţei de mediu) şi documente care sunt aplicabile, în general,
produselor şi serviciilor (pentru declaraţii de mediu şi etichete şi pentru evaluarea ciclului
de viaţă.
Familia de standarde ISO 14000 este constituită din documente în legătură cu
SMM (ISO 14001 şi 14004) şi cu privire la instrumentele de lucru ale managementului
de mediu. Această abordare are în vedere că stabilirea şi implementarea unui SMM al
organizaţiei este elementul cel mai important în determinarea politicii, obiectivelor
generale şi specifice de mediu ale organizaţiei.
Instrumentele de management de mediu ajută organizaţia în realizarea politicii de
mediu şi a obiectivelor. Astfel, standardul ISO 14001 cere efectuarea de audituri ale
SMM şi îndrumări pentru efectuarea lor se află în standardul ISO 19011.
Standardul ISO 14001 cere ca organizaţia să ia în considerare aspectele de mediu
ale produselor şi serviciilor sale. Standardul ISO 14040 ajută o organizaţie la
identificarea şi analiza aspectelor de mediu ale produselor şi serviciilor şi produselor iar
standardul ISO 14020 oferă îndrumare cu privire la furnizarea de informaţii la aspectele
de mediu ale produselor şi serviciilor prin etichete şi declaraţii.
Identificarea aspectelor de mediu ale activităţilor, produselor şi serviciilor unei
organizaţii şi determinarea importanţei lor relative la mediu este importantă pentru SMM
sau pentru evaluarea performanţei de mediu a organizaţiei. Standardele ISO 14001,
14004 şi 14031 oferă îndrumări cu privire la identificarea aspectelor semnificative de
mediu.

2.7. STANDARDUL EN ISO 14001 „ SISTEME DE MANAGEMENT DE


MEDIU“ SPECIFICAŢII ŞI GHID DE UTILIZARE

1.7.1. Date generale şi domeniul de aplicare (articolul 1., ISO 14001)


Standardul ISO 14001 stabileşte cerinţele pentru un sistem de management de
mediu. Standardul a fost elaborat pentru a servi organizaţiilor de orice tip şi mărime şi a
putea fi adaptat diverselor condiţii geografice, culturale şi sociale. Aceasta înseamnă că,
de exemplu, standardul se aplică nu numai activităţilor industriale. O organizaţie
prestatoare de servicii, o colectivitate locală, îşi pot construi un sistem de management de
mediu conform ISO 14001.
Baza acestei abordări este modelul pentru sistemul de management de mediu
introdus de acest standard prezentat în următoarea figură.

Standardul conţine doar acele cerinţe care pot fi auditate în mod obiectiv în scopul
cerificării / înregistrării/ autodeclarării.
Standardul nu stabileşte cerinţe absolute pentru performanţa de mediu, cu
excepţia angajamentului asumat prin politica de mediu da a se conforma legislaţiei şi
reglementărilor specifice, precum şi principiul îmbunătăţirii continue.
Standardul are în comun anumite principii ale sistemului de management cu
standardul ISO 9000. Organizaţia poate alege sistemul de management ISO 9000
existent, ca bază pentru stabilirea şi implementarea sistemului de mediu.

2
Standardul stabileşte cerinţele referitoare la un SMM care permite unei organizaţii
să-şi formuleze politica şi obiectivele de mediu ţinând seama de prevederile legale şi de
informaţiile referitoare la impacturile semnificative asupra mediului ale activităţilor ,
produselor şi serviciilor sale
Standardul ISO 14001 poate fi aplicat de orice organizaţie care doreşte:
 Să implementeze, să menţină şi să îmbunătăţească SMM implementat
conform standardului;
 Să se asigure de conformitatea cu politica de mediu declarată;
 Să demonstreze această conformitate altora;
 Certificarea /înregistrarea propriului SMM de către un organism de
certificare a SMM;
 Să realizeze o autoevaluare şi o autodeclarare a conformităţii cu
standardul.
În tabelul nr. 3 sunt prezentate câteva întrebări şi informaţia explicativă necesară
pentru înţelegerea de către cei mai puţin familiarizaţi cu problematica specifică
comunicată de acest studiu, rolului standardului ISO 14001.

Îmbunătăţire continuă

Politică de
mediu

Analiză efectuată de conducere


Planificare

Verificare şi Implementare
acţiune şi funcţionare
corectivă

3
Tabelul nr. 2.3
Întrebarea Informaţia explicativă despre standardul ISO 14001
Este obligatorie stabilirea ISO 14001 este un standard internaţional. Cerinţele lui ca şi
şi implementarea unui ale tuturor standardelor nu sunt obligatorii. Asumarea de
sistem de management de către organizaţie a cerinţelor standardului ISO14000 este
mediu? voluntară. În prezent nu există nici o lege care să impună
adoptarea de către organizaţii a standardului.
Care este legătura între ISO 14001 include cerinţa respectării de către organizaţie a
respectarea ISO 14001 şi legislaţiei naţionale de mediu (legi, regulamente,
legislaţia de mediu reglementări).
naţională?
Este standardul un ISO 14001 este un referenţial pe baza căruia se poate
instrument de lucru? construi un SMM bazat pe îmbunătăţirea continuă a
performanţei de mediu a organizaţiei.
Sunt incluse în standard Standardul cuprinde prevederi, cerinţe care permit
elemente referitoare la structurarea unei comunicări interne /externe, sensibilizarea
comunicarea cu părţile personalului, tratarea eficientă a unor solicitări externe
interesate? pertinente.
Organizaţia este obligată Îndeplinirea de către o organizaţie a cerinţelor standardului
să-şi certifice SMM ISO 14001 îi permite acesteia certificarea /înregistrarea de
stabilit şi implementat? terţa parte a SMM, ceea ce este de dorit întrucât cerificarea
oferă celorlalţi un plus de încredere în SMM-ul organizaţiei.
Cu toate acestea, nu există vreo obligativitate legală privind
certificarea SMM al unei organizaţii.

1.7.2. Cerinţe ale sistemelor de management de

mediu Cerinţe generale (clauza 4.1, ISO 14001)


Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină un SMM pentru care cerinţele sunt
cele descrise în secţiunea 4 a standardului ISO 14001 .

1.7.2.1. Politica de mediu (clauza 4.2,ISO 14001)


Scopul clauzei 4.2. din ISO 14001 este acele de a asigura că managementul de la
cel mai înalt nivel al organizaţiei doreşte implementarea unui SMM şi îşi asumă
responsabilitatea pentru politica de mediu pe care el a definit-o şi declarat-o.
Politica de mediu reprezintă declaraţia organizaţiei referitoare la intenţiile şi
principiile sale asupra performanţei de mediu globale şi care furnizează cadrul de acţiune
şi de stabilire a obiectivelor şi ţintelor de mediu ale acesteia.
Managementul de vârf al organizaţiei trebuie să definească politica de mediu a
organizaţiei şi să asigure că:
 există angajamentul managementului de vârf al organizaţiei pentru:
- respectarea reglementărilor de mediu şi a reglementărilor aplicabile precum şi
a tuturor cerinţelor la care organizaţia aderă.
- îmbunătăţirea continuă a performanţelor de mediu şi a SMM;
- prevenirea poluării;

4
 este adecvată naturii şi dimensiunilor impactului produs de activităţile,
produsele şi serviciile organizaţiei asupra mediului;
 asigură cadrul de stabilire şi revizuire a obiectivelor şi ţintelor de mediu;
 este documentată, implementată , menţinută şi comunicată tuturor
angajaţilor;
 este disponibilă pentru public.
Definirea politicii de mediu ar trebui să aibă în vedere cele două zone de acţiune
ale acesteia:
- în interiorul organizaţiei, unde are rolul să determine direcţia de dezvoltare în
domeniul protecţiei mediului;
- în afara organizaţiei, unde are rolul să arate clar părţilor interesate atenţia pe
care organizaţia o acordă managementului de mediu, inclusiv aspectelor de
mediu.
Politica de mediu a unei organizaţii va trebui să reflecte specificul acesteia şi
rezultă de aici diferenţierea pe fond şi pe text între politicile oricăror două organizaţii.
Pentru a fi realistă, politica trebuie să se bazeze pe rezultatele analizei iniţiale de mediu.
Politica de mediu a organizaţiei este oficializată prin semnătura conducerii la cel
mai înalt nivel.

1.7.2.3. Planificare (clauza 4.3, ISO 14001)


Scopul clauzei 4.3 este identificarea aspectelor semnificative de mediu,
pregătirea Şi elaborarea programului de management de mediu.
Organizaţia trebuie să stabilească un program care să-i permită îndeplinirea
politicii sale de mediu. Planificarea este una din cele mai importante etape în procesul de
stabilire (construite) şi implementare a unui sistem de management de mediu. Standardul
ISO 14001 consacră planificării subclauzele 4.3.1 Aspecte de mediu, 4.3.2 Cerinţe legale
şi alte cerinţe, 4.3.3 Obiective şi ţinte şi 4.3.4 Programele de management de mediu.
Cerinţele acestor subclauze au ca finalitate stabilirea programelor de management de
mediu.
Elementele unui SMM care sunt luate în considerare în legătură cu planificarea
sunt :
- identificarea aspectelor de mediu şi evaluarea impacturilor asociate asupra
mediului;
- cerinţe legale;
- politica de mediu;
- criteriile interne de performanţă;
- obiectivele şi ţintele de mediu;

Subclauza 4.3.1 Aspecte de mediu


Organizaţia trebuie să stabilească cel puţin o procedură cu care:
- să identifice aspectele de mediu ale activităţilor, produselor sau serviciilor sale;
- să reţină doar acele aspecte de mediu pe care conducerea organizaţiei le poate controla
şi influenţa;
- să selecţioneze acele aspecte care au sau pot avea un impact semnificativ asupra
mediului.

5
Aspectul de mediu – element al activităţilor, produselor sau serviciilor unei
organizaţii care poate interacţiona cu mediul.
Analiza iniţială de mediu este un instrument pe cât de important pe atât de vag
definit în anexa A a standardului ISO 14001. Standardului ISO 14004 consacră punctul
4.3.1 analizei iniţiale de mediu. Aici sunt preluate şi pe alocuri dezvoltate recomandările
din ISO 14001 anexa A. Formulările din aceste texte nu aduc în atenţie cazuri concrete ci
numai recomandări cu caracter general. Intenţia autorilor standardelor ISO 14001 şi ISO
14004 a fost să sugereze că atitudinea corectă de adoptat este da a utiliza instrumente de
analiză adecvate fiecărui scop în parte.
Pentru stabilirea aspectelor de mediu şi a selecţiilor prevăzute de standardul ISO
14001 este nevoie de metode, criterii şi alte instrumente specifice, pe care standardele
ISO 14001 şi ISO 14004 nu le specifică şi nici nu fac vreo referire.
Identificarea aspectelor de mediu este un proces care determină impacturile
trecute, prezente şi potenţiale asupra mediului (pozitive şi negative) ale activităţilor unei
organizaţii. Acest proces include şi identificarea constrângerilor impuse de legislaţie,
reglementările şi afacerile care afectează organizaţia.
Pentru planificarea aspectelor de mediu, analiza iniţială de mediu trebuie să ţină
cont de:
 cadrul prezent oferit de activităţi, produsele sau serviciile organizaţiei
care pot interacţiona cu mediul, în legătură cu:
- emisiile în aer;
- evacuările în apă;
- managementul deşeurilor;
- poluarea solului;
- utilizarea materiilor prime şi a resurselor naturale;
- alte aspecte de mediu locale;
- analiza ciclului de viaţă al produsului;
 cadrul extins al aspectelor de mediu care ia în considerare :
1. activităţile, produsele sau serviciile organizaţiei, anterioare şi planificate
pentru viitor, care pot interacţiona cu mediul cum ar fi:
- costurile de mediu ale produselor anterioare;
- practici operaţionale anterioare;
- consecinţele activităţilor prezente;
- procesele planificate pentru viitor;

2. operarea normală şi anormală cu:


- pornirea şi oprirea din funcţionare;
- producţia crescută sau scăzută;
- efecte înregistrate în schimbul de noapte.

3. incidente, accidente, urgenţe:


- anormalităţi externe;
- evenimente neprevăzute;
- influenţe exterioare.

6
Subclauza 4.3.2 Prevederi legale şi alte cerinţe
Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină o procedură prin care să identifice
şi să permită accesul la prevederile legale şi alte cerinţe pe care organizaţia le-a adoptat şi
sunt aplicabile aspectelor de mediu ale activităţilor, produselor şi serviciilor sale.
Procedura trebuie să specifice:
- cum identifică organizaţia şi cum poate avea succes la prevederile legale şi la
alte cerinţe aplicabile;
- cum urmăreşte organizaţia prevederile legale şi alte cerinţe aplicabile;
- cum urmăreşte organizaţia modificările aduse prevederilor legale şi altor
cerinţe aplicabile;
- cum comunică organizaţia informaţiile necesare personalului implicat.
Anexa A a standardului ISO 14001 oferă câteva exemple pentru e se explica ce se
înţelege prin alte cerinţe aplicate:
- coduri de bună practică în industrie;
- acorduri încheiate cu autorităţile publice;
- ghiduri fără caracter de reglementare;
- contracte, permise, protocoale, acorduri, stabilite cu părţi interesate;
- regulamente interioare ale organizaţiei.
Pentru identificarea reglementărilor în domeniul mediului şi a modificărilor aduse
acestora pot fi consultate mai multe surse:
- toate nivelurile guvernamentale;
- asociaţiile sau grupurile industriale;
- bazele de date comerciale;
- serviciile profesionale.
Pentru a menţine conformitatea cu reglementările în domeniu, organizaţia trebuie
să identifice şi să înţeleagă dispoziţiile legale aplicabile activităţilor, produselor şi
serviciilor sale.

Subclauza 4.3.3, Obiective şi ţinte


Standardul cere ca organizaţia să-şi stabilească şi să-şi menţină, documentate,
obiective şi ţinte de mediu pentru fiecare funcţie relevantă şi nivel din cadrul organizaţiei.
La stabilirea obiectivelor sale, organizaţia va lua în considerare, în primul rând, datele
obţinute din analiza aspectelor de mediu cu luarea în considerare a dispoziţiilor aplicabile
rezultând din reglementări.
Obiectivele şi ţintele stabilite trebuie să fie coerente cu politica de mediu declarată
de organizaţie deoarece scopul lor este de a contribui la realizarea acestei politici,
inclusiv a angajamentului de prevenire a poluării.
După ce s-au stabilit obiectivele şi ţintele, organizaţia trebuie să definească
indicatori care să fie utilizaţi la evaluarea performanţei de mediu şi car să furnizeze
informaţii privind eficienţa sistemelor operaţionale şi de management de mediu.
Obiectivele şi ţintele se pot aplica în toate sectoarele unei organizaţii fără a se
limita la anumite locuri sau activităţi specifice. Obiectivele şi ţintele se analizează şi se
revizuiesc periodic cu luarea în considerare a punctelor de vedere ale părţilor interesate
Exemplu de obiective şi ţinte stabilite
Obiectiv: Reducerea consumului de apă în fabricaţia produsului A

7
Ţinta: Scăderea consumului de apă cu 5% faţă de perioada corespunzătoare a
anului trecut , fără a se reduce producţia.
Indicator: Consumul de apă pe unitatea de produs de maxim 0,3 litri/buc.

Subclauza 4.3.4 Programul (programele) de management de mediu


Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină unul sau mai multe programe de
mediu pentru realizarea obiectivelor şi ţintelor sale. Programul trebuie să includă:
 desemnarea responsabilităţilor pentru realizarea obiectivelor şi ţintelor
pentru fiecare funcţie relevantă şi nivel din cadrul organizaţiei -(cine?);
 mijloacele şi termenele în care ele trebuie realizate- (cum, cu ce?) –
(când).
Programul trebuie să fie realist astfel ca să conducă la atingerea în termenele
fixate a obiectivelor şi termenelor stabilite. În programul de management de mediu
acţiunile specifice sunt identificate în ordinea priorităţii lor. Aceste acţiuni se referă la
procese, proiecte, produse, servicii, instalaţii sau utilaje specifice etc. Programele de
management de mediu constituie instrumentul prin care organizaţia îşi îmbunătăţeşte
performanţa de mediu. Ele trebuie să fie suficient de flexibile, în sensul că prin revizuire,
ori de câte ori este necesar, să urmărească noile activităţi, produse şi servicii sau
modernizarea unora din componentele acestora realizate de organizaţie.

8
PROGRAM DE MANAGEMENT DE MEDIU – exemplu –
Tabelul nr.4
Costuri Resurse Data Termen
Factor de Obiectiv Ţintă Acţiune Responsabi (mil.lei umane începeri de
mediu l ) i realizar
e
Consum de apă Reducerea consumului Reducerea cu 25% Înlocuirea armăturilor
de adaos de apă demineralizată şi a pierderilor din neetanşe
demineralizată. de substanţe de tratare a reţeaua de
Consum de apei colectare a Ene Nicolae 500 360 01.07.02 14.07.02
substanţe condensului
chimice
schimbătoare de
ioni
Scăderea volumului de Reducerea cu 80% Contract cu firma de Florica
deşeuri industriale a deşeurilor valorificare deşeuri Ionescu 2 40 20.05.02 31.05.02
rezultate în Crearea unui sistem de Dan Petrache 3
Deşeuri procesele de colectare centralizată şi
debitare a lemnului ambalare a deşeurilor 280 160 05.05.02 1.05.02

Consum de Reducerea consumului Reducerea cu 5% a Optimizarea


energie de energie electrică şi consumului de regimurilor de
termică al organizaţiei energie al funcţionare ale Ene Nicolae 300 400 01.02.02 27.02.02
organizaţiei echipamentelor
electrice ale utilajelor
Diminuarea cu
50% a consumului
de combustibil Achiziţionarea şi
pentru prepararea montarea unor Ene Nicolae 300 400 01.04.02 31.05.02
apei calde sanitare captatoare solare cu
din organizaţie suprafaţa totală de
30mp

9
10
1.7.2.4. Implementare şi funcţionare (clauza 4.4 – ISO 14001)
Scopul acestei clauze este de a asigura că aspectele de mediu sunt gestionate
corespunzător de către organizaţie. Pentru implementarea efectivă a SMM standardul
14004 recomandă ca organizaţia să-şi dezvolte resursele şi mecanismele de susţinere
necesare îndeplinirii politicii, obiectivelor şi ţintelor sale de mediu.
Din analiza cerinţelor prevăzute la clauza 4.4 se constată existenţa a trei categorii
de elemente care contribuie la implementarea SMM:
 elemente ce ţin de personalul organizaţiei sau de persoane din exteriorul
acesteia;
 elemente privind elaborarea şi ţinerea sub control a documentaţiei SMM;
 elemente ce se referă la partea operaţională a organizaţiei;

Subclauza 4.4.1 – Structură şi responsabilitate


Orice organizaţie are trei tipuri de resurse: umane, materiale şi financiare pe care
orice manager la gestionează pentru a obţine cu ele profit maxim. SMM poate contribui
la acest scop dar mai întâi trebuie construit şi implementat corespunzător, iar pentru
aceasta este necesar ca, începând cu managementul de vârf, să fie antrenat întregul
personal al organizaţiei printr-o distribuire corespunzătoare a responsabilităţilor.
Cerinţa standardului ISO14001, în scopul de a facilita un management de mediu
efectiv , este ca atribuţiile, responsabilităţile şi autorităţile să fie documentate şi
comunicate.
O abordare posibilă pentru stabilirea responsabilităţilor de mediu este dată mai
jos. Aceasta constituie doar un exemplu. Întrucât organizaţiile au structuri organizatorice
diferite, definirea atribuţiilor, responsabilităţilor şi autorităţilor în domeniul mediului ar
trebui să se bazeze pe procesele de muncă.

Tabelul nr.5
Responsabilitatea de mediu Persoane responsabile
Stabilirea conducerii generale Preşedinte, director general
Elaborarea politicii de mediu Preşedinte, director general, responsabil de
mediu
Stabilirea obiectivelor şi programelor de Responsabili relevanţi
mediu
Monitorizarea globală a performanţei SMM Responsabili de mediu
Asigurarea conformităţii cu reglementările Şeful entităţilor organizatorice
aplicabile
Asigurarea îmbunătăţirii continue Şeful entităţilor organizatorice
Identificarea aşteptărilor clienţilor Personal de la Marketing -vânzări
Identificarea aşteptărilor furnizorilor Personal de la Aprovizionare
Elaborarea şi menţinerea procedurilor Director financiar /contabilitate
contabile
Conformarea cu procedurile stabilite Tot personalul organizaţiei

Managementul trebuie să ofere resursele indispensabile pentru implementarea şi


ţinerea sub control a SMM. Aceste resurse includ resursele umane şi calificări

11
specializate, tehnologie şi resurse financiare. Îndeplinirea acestei cerinţe poate să impună,
pentru unele organizaţii, abordarea în etape a implementării SMM, în care să se realizare
nivelele necesare de conştientizare a cerinţelor, aspectelor, aşteptărilor şi beneficiilor în
privinţa mediului în corelare cu disponibilitatea resurselor. Pentru a face faţă acestor
constrângeri de implementare se recomandă ca în măsura în care este posibil, IMM să ia
în considerare strategii de cooperare cu:
 organizaţiile cliente mari pentru transfer de tehnologie şi cunoştinţe la zi;
 alte IMM similare pentru definirea şi identificarea problemelor comune,
participarea la transferul de cunoştinţe, angajarea de consultanţă în
comun;
 organizaţii de standardizare, asociaţii ale IMM, camere de comerţ pentru
participarea în cadrul unor programe de formare şi conştientizare;
 universităţi şi centre de cercetare pentru sprijinirea producţiei şi a
inovaţiilor.
Managementul de vârf al organizaţiei trebuie să numească unul sau mai mulţi
reprezentanţi specifici care, indiferent de alte responsabilităţi, trebuie să aibă definite
atribuţii, responsabilităţi şi autoritate pentru:
 asigurarea că SMM este stabilit, implementat şi menţinut în conformitate
cu standardul ISO 14001;
 a raporta managementului de vârf despre performanţa SMM în vederea
analizei acesteia şi ca bază pentru îmbunătăţirea SMM.

Subclauza 4.4.2 – Instruire, conştientizare şi competenţă


Organizaţia trebuie să identifice nevoile de instruire. Tot personalul al cărui
activitate poate să cauzeze un impact semnificativ asupra mediului trebuie instruit
corespunzător. Pentru acest personal vor fi prevăzute programe de instruire specifice,
care să-i asigure instruirea corespunzătoare.
Programele de instruire tipice cuprind următoarele elemente:
 identificarea necesităţilor de instruire ale salariaţilor;
 elaborarea unui plan de instruire care să răspundă necesităţilor stabilite;
 verificarea conformităţii programului de instruire cu cerinţele de
reglementare şi adoptate de organizaţie;
 instruirea propriu-zisă a grupurilor de angajaţi selectaţi;
 documentarea instruirii primite;
 evaluarea instruirii primite;
În tabelul nr.6 se prezintă o exemplificare pentru tipurile de instruire de mediu
necesar a fi asigurate de organizaţii cu SMM implementat.

12
Tabelul nr.6
Tipul instruirii Scopul instruirii Audienţa
Instruire pentru conştientizarea Obţinerea angajamentului Conducerea la cel
privind importanţa managementului şi integrarea mai înalt nivel
managementului de mediu acestuia în politica de mediu a
organizaţiei;
Instruire pentru conştientizarea Obţinerea angajamentului Toţi angajaţii
privind problemele de mediu în personalului privind politica,
general; obiectivele şi ţintele de ale
organizaţiei;
Îmbunătăţirea deprinderilor Îmbunătăţirea performanţei în Angajaţii care au
domenii specifice ale responsabilităţi de
organizaţiei; mediu
Conformitate cu cerinţele Asigurarea cunoaşterii şi Angajaţii ale căror
reglementărilor respectării cerinţelor de acţiuni pot afecta
reglementare conformitatea

Personalul care îndeplineşte sarcini care pot să cauzeze un impact semnificativ


asupra mediului trebuie să aibă competenţa necesară, fie prin educaţie, fie prin instruire
corespunzătoare şi/sau prin experienţă.
Pentru a evalua capacitatea personalului, conducerea organizaţiei trebuie să
evalueze periodic competenţa acestuia. Pentru aceasta, trebuie definite criterii de
competenţă care să ţină cont de elementele de competenţă menţionate mai înainte.
Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru conştientizarea
de către angajaţii sau membrii săi, pentru fiecare funcţie relevantă şi nivel din cadrul
organizaţiei, a:
 importanţei conformării cu politica de mediu şi procedurile, şi cu cerinţele
SMM.
 impacturilor semnificative de mediu, prezente şi viitoare , ale activităţilor
lor şi a beneficiilor asupra mediului rezultând din îmbunătăţirea
performanţei personale.
 atribuţiilor şi responsabilităţilor în realizarea conformităţii cu politica de
mediu şi cu procedurile şi cu cerinţele SMM, inclusiv cu cerinţele de
pregătire şi răspuns la situaţiile de urgenţă.
 consecinţelor potenţiale ale nerespectării procedurilor operaţionale
specifice.
Conducerea de la cel mai înalt nivel are un rol cheie în conştientizarea şi în
motivarea angajaţilor prin explicarea valorilor de mediu ale organizaţiei şi comunicarea
propriului angajament asumat prin politica de mediu.

Subclauza 4.4.3 – Comunicare


Referitor la aspectele sale de mediu şi la SMM, organizaţia trebuie să stabilească
şi să menţină proceduri pentru:
 comunicarea internă între diferitele niveluri şi funcţii ale organizaţiei;
 primirea, documentarea şi răspunsul la comunicarea corespunzătoare
venită de la părţile interesate.

13
Organizaţia trebuie să acorde o atenţie deosebită proceselor pentru comunicarea
externă a aspectelor sale semnificative de mediu şi să înregistreze decizia sa. Procedurile
ar trebui să stabilească procesele de raportare internă şi externă privind activităţile
organizaţiei legate de mediu incluzând:
 demonstrarea angajamentului conducerii în problemele de mediu;
 preocupările şi tratarea problemelor referitoare la aspectele de mediu ale
activităţilor, produselor şi serviciilor organizaţiei;
 conştientizarea importanţei politicii, obiectivelor şi ţintelor şi programelor
de mediu ale organizaţiei.
 informarea părţilor interesate interne sau din exterior cu privire la SMM al
organizaţiei şi la performanţa sa de mediu, atunci când este cazul.
Nu este obligatoriu ca organizaţia să facă publică performanţa sa de mediu, dar
este încurajat dialogul şi transparenţa în comunicarea cu părţile interesate. În cazul în care
managementul organizaţiei decide să nu comunice în exterior rezultatele referitoare la
mediu, trebuie ca acesta să poată proba că această posibilitate a fost analizată şi că decizia
a fost rezultatul analizei respective.
Furnizarea unor informaţii adecvate angajaţilor organizaţiei şi altor părţi
interesate vizează motivarea angajaţilor şi încurajarea publicului în înţelegerea şi
acceptarea eforturilor organizaţiei pentru îmbunătăţirea performanţei sale de mediu. În
rapoartele care furnizează informaţii către angajaţi şi public pot fi incluse astfel de
puncte:
 profilul organizaţiei;
 politica, obiectivele, ţintele de mediu;
 evaluarea performanţei de mediu care include: emisiile, conservarea
resurselor, conformitatea serviciilor care însoţesc produsele, riscurile;
 oportunităţile de îmbunătăţire.
Prin comunicarea şi raportarea referitoare la mediu, atât internă cât şi externă, este
important ca:
 să se încurajeze comunicarea reciprocă;
 să se prezinte adecvat informaţia astfel încât să fie pe înţelesul tuturor;
 informaţia să fie verificabilă;
 organizaţia să prezinte o imagine exactă a performanţei sale;
 informaţia să fie prezentată într-o formă coerentă.
Organizaţia poate comunica informaţia legată de mediu în diferite moduri:
 în exterior, printr-un raport anual, prezentări care ţin cont de reglementări,
în publicaţii ale asociaţilor din industrie, înregistrări publice de stat, mass-
media şi publicitate plătită;
 organizare de zile festive, publicarea numerelor de telefon/ fax unde pot fi
adresate reclamaţii şi întrebări;
 în interior, prin aviziere, publicaţii interne, reuniuni şi mesaje trimise prin
poşta electronică.
Gestionarea solicitărilor externe presupune parcurgerea următoarelor etape
principale: primirea, selecţionarea, documentarea solicitărilor externe, formularea şi
transmiterea răspunsurilor la aceste solicitări. Selecţionarea solicitărilor externe
presupune stabilirea unor criterii în baza cărora să se stabilească dacă solicitarea este
pertinentă (dacă se potriveşte organizaţiei şi SMM- ului).

14
Subclauza 4.4.4 – Documentaţia sistemului de management de mediu
Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină informaţii pe hârtie sau în forma
electronică, care să descrie elementele esenţiale ale sistemului de management de mediu
şi interacţiunile dintre acestea , şi să facă trimitere la documentaţia conexă.
Acest punct nu conţine o cerinţă specifică pentru un manual de mediu, însă,
implicit face referire la acesta. Manualul de mediu va trebui să descrie elementele
esenţiale ale SMM şi interacţiunile dintre acestea. Se poate răspunde acestei cerinţe prin
elaborarea unui manual specific, de mediu şi integrarea informaţiilor menţionate în
manualul sistemului de management al calităţii.
Existenţa documentaţiei SMM ajută la conştientizarea angajaţilor referitor la
cerinţele pentru rezolvarea obiectivelor de mediu ale organizaţiei şi permite evaluarea
sistemului şi a performanţei de mediu.
Documentaţia poate varia în funcţie de mărimea şi complexitatea organizaţiei. În
cazul în care elementele de SMM se integrează într-un sistem de management general al
organizaţiei, documentaţia referitoare la mediu ar trebui integrată în documentaţia
existentă.

Subclauza 4.4.5 – Controlul documentar


Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru controlul tuturor
documentelor cerute de standardul ISO 14001, care să asigure că:
 documentele pot fi localizate (identificate prin denumirea organizaţiei,
departamentului, funcţiei, activităţii şi/sau numele persoanei de contact);
 documentele sunt analizate periodic, revizuite după cum este necesar şi
aprobate pentru utilizare specifică de către personalul autorizat;
 versiunile cele mai curente ale documentelor corespunzătoare sunt
disponibile în toate locurile unde sunt efectuate operaţii esenţiale pentru
funcţionarea efectivă a SMM;
 documentele scoase din uz sunt retrase prompt din toate punctele de
emitere şi de utilizare, sau sunt asigurate în alt mod împotriva utilizării
neintenţionate;
 documentele scoase din uz, reţinute şi păstrate în scopuri legale sau de
conservare a cunoştinţelor sunt identificate corespunzător.
Documentaţia trebuie să fie lizibilă, datată şi uşor identificabilă, păstrată în
ordine, iar după ce a fost retrasă, păstrată o perioadă specificată. Trebuie stabilite
proceduri şi responsabilităţi cu privire la elaborarea şi modificarea diferitelor tipuri de
documente.

Subclauza 4.4.6 – Controlul operaţional


Această subclauză a standardului este una din cele mai dificile şi ea este în strânsă
legătură cu subclauza 4.3.1 - Aspecte de mediu. Controlul operaţional se referă la acele
operaţii şi activităţi ale organizaţiei care sunt asociate aspectelor semnificative de mediu
(ASM) şi nu la toate activităţile organizaţiei.
Organizaţia trebuie să identifice acele operaţii şi activităţi care sunt asociate cu
ASM în conformitate cu politica, obiectivele şi ţintele. Organizaţia trebuie să planifice
aceste activităţi în scopul de a asigura că ele se efectuează în condiţii specificate, prin:

15
 stabilirea şi menţinerea de proceduri documentate, proceduri care să
acopere situaţiile în care absenţa lor ar putea duce la abateri de la politica
de mediu, obiective şi ţinte;
 introducerea de criterii operaţionale în proceduri;
 stabilirea şi menţinerea de proceduri cu privire la ASM ale bunurilor
şi serviciilor folosite de organizaţie şi comunicarea procedurilor
corespunzătoare şi cerinţelor furnizorilor şi contractanţilor.
Se recomandă ca organizaţia să ia în considerare diferitele operaţii şi activităţi
care pot contribui la producerea unui impact de mediu semnificativ. Asemenea operaţii şi
activităţi pot include:
 cercetarea, dezvoltarea, proiectarea;
 aprovizionarea;
 contractarea;
 manipularea şi depozitarea materiilor prime;
 procese de producţie;
 activitatea laboratoarelor;
 depozitarea produselor;
 transportul;
 marketingul, publicitatea;
 service-ul pentru clienţi;
 achiziţia, construirea sau modificarea patrimoniului, utilităţilor sau
dotărilor;

Subclauza 4.4.7 – Pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de


răspuns
Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru a identifica
posibile accidente şi situaţiile de urgenţă, şi pentru prevenirea şi diminuarea
impacturilor de mediu care le-ar putea fi asociate.
Organizaţia trebuie să analizeze şi să revizuiască , acolo unde este necesar,
procedurile pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns, în special după apariţia de
accidente şi situaţii de urgenţă.
Se recomandă ca organizaţia să stabilească planuri pentru situaţii de urgenţă care
să asigure capacitatea de răspuns la incidente neaşteptate sau accidentale iar aceste
planuri de urgenţă pot include:
 organizarea şi responsabilităţile în caz de urgenţă;
 o listă a personalului cheie;
 detalii privind serviciile de urgenţă;
 planuri de comunicare internă şi externă;
 acţiuni de întreprins în diferite situaţii de urgenţă;
 informaţii privind materialele periculoase, incluzând impactul potenţial al
fiecărui material asupra mediului şi măsurile care se impun;
 planuri de instruire şi exerciţii de verificare a eficienţei măsurilor.

16
1.7.2.5. Verificare şi acţiune corectivă (clauza 4.5 – ISO 14001)
Scopul acestei clauze este de a asigura că organizaţia verifică şi corectează, după
cum este necesar, acele elemente ale SMM care pot conduce la un impact semnificativ de
mediu.

Subclauza 4.5.1 – Monitorizare şi măsurare


Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri documentate pentru a
monitoriza şi a măsura periodic caracteristicile principale ale operaţiilor şi activităţilor
sale care pot avea un impact semnificativ asupra mediului. Activitatea de monitorizare şi
măsurare trebuie să includă înregistrarea informaţiilor care să permită urmărirea
funcţionării, controalele operaţionale şi conformarea cu obiectivele şi ţintele de mediu.
Rezultatele se analizează şi se utilizează pentru a determina zonele în care se
înregistrează un succes şi pentru identificarea activităţilor care necesită acţiuni corective.
Procedura va trebui să răspundă la trei întrebări de bază:
1. cine efectuează monitorizarea şi măsurătorile?
2. cum, cu ce metode, aparate, instrumente şi criterii?
3. cu ce frecvenţă?
Echipamentul de monitorizare trebuie să fie etalonat şi întreţinut, iar înregistrările
acestui proces trebuie păstrate o perioadă, în conformitate cu procedurile organizaţiei.
Deşi standardul ISO 14001 nu prevede o procedură pentru rezolvarea acestei cerinţe, de
obicei ea este rezolvată tot printr-o procedură.
Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină o procedură documentată pentru
evaluarea periodică a conformităţii cu legislaţia de mediu şi reglementările
corespunzătoare. Procedura va trebui să asigure că referenţialul legislativ utilizat de
organizaţie este complet şi actualizat şi că toate aspectele de conformitate cu acest
referenţial sunt luate în considerare.

Subclauza 4.5.2 – Neconformitate, acţiune corectivă şi acţiune preventivă


Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru definirea
responsabilităţii şi autorităţii pentru tratarea şi investigarea neconformităţii,
acţionând pentru diminuarea oricăror impacturi produse, şi pentru iniţierea şi
finalizarea acţiunii corective şi preventive. O procedură va trebui să prevadă:
 responsabilităţile şi autoritatea pentru tratarea şi investigarea
neconformităţii;
 modul în care vor fi tratate şi investigate neconformităţile constatate;
 adoptarea măsurilor necesare pentru diminuarea impacturilor produse.
Neconformităţile pot fi de natură fizică (de exemplu scurgeri necontrolate din
conducte), operaţională (de exemplu nerespectarea parametrilor de lucru ai proceselor)
sau gestionarea incorectă a documentelor ( de exemplu lipsa documentelor de lucru acolo
unde sunt necesare) sau neconformităţi rezultând din abateri de le prevederile legislaţiei
şi reglementărilor).
Orice acţiune corectivă sau preventivă luată pentru a elimina cauzele
neconformităţilor existente sau potenţiale, trebuie să fie corespunzătoare importanţei
(consecinţelor) problemelor şi în egală măsură impactului de mediu ivit.
Organizaţia trebuie să implementeze şi să înregistreze orice modificări introduse
în procedurile documentare ca urmare a acţiunilor corective şi preventive întreprinse.

17
Subclauza 4.5.3 – Înregistrări
Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru identificarea,
păstrarea şi eliminarea şi punerea la dispoziţie a înregistrărilor de mediu. Aceste
înregistrări trebuie să includă înregistrările instruirilor, rezultatele auditurilor şi
analizelor.
Înregistrările reprezintă dovada funcţionării SMM şi includ:
 informaţii despre legislaţia aplicabilă;
 autorizaţii şi avize;
 date de monitorizare;
 înregistrări referitoare la instruiri;
 date despre produsul aprovizionat;
 informaţii referitoare la produsul fabricat;
 înregistrări referitoare la inspecţii, etalonare;
 informaţii utile despre furnizori şi contractanţi;
 înregistrările despre aspectele semnificative de mediu;
 detalii referitoare la neconformităţi şi reclamaţii;
 înregistrări despre incidente de mediu;
 rezultatele auditurilor, analize efectuate de management, etc.
administrarea eficientă a înregistrărilor este esenţială pentru implementarea cu
succes a SMM. Elementele principale ale unei bune administrări a înregistrărilor de
mediu include: mijloacele de identificare, colectare, indexare, îndosariere, arhivare,
menţinere, regăsire, păstrare şi eliminare.

Subclauza 4.5.4 – Auditul sistemului de management de mediu


Recent a fost adoptat standardul ISO 19011: 2002 „Linii directoare pentru auditul
sistemelor de management ale calităţii şi de mediu” (acest standard înlocuieşte
standardele 14010, 14011 şi 14012.
ASRO nu a adoptat încă standardul ISO 19011: 2002 ca standard român, aşa că
auditul SMM se face în prezent în baza standardelor:
- ISO 14010 „Linii directoare pentru auditul de mediu – Principii generale”
- ISO 14011 „Linii directoare pentru auditul de mediu – Proceduri de audit –
Auditarea SMM”;
- ISO 14012 „Linii directoare pentru auditul de mediu – Criterii de calificare
pentru auditorii de mediu”.
Conform standardului ISO 14001, organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină
unul sau mai multe programe de audit şi proceduri pentru efectuarea auditurilor
SMM cu scopul de a:
 determina dacă SMM:
 se conformează dispoziţiilor planificate pentru SMM, inclusiv
cerinţelor standardului ISO 14001;
 a fost implementat corespunzător şi menţinut.
 oferi managementului informaţii cu privire la rezultatele auditurilor.
Programul de audit se bazează pe: importanţa de mediu a activităţilor considerate
şi pe rezultatele auditurilor precedente şi trebuie să includă elemente concrete privind
auditurile care urmează a fi realizate: planificarea auditurilor pe activităţi şi domenii,
specificarea auditorilor, perioada de desfăşurare a auditurilor.

18
Procedura de audit va trebui să descrie: domeniul de aplicare, stabilirea frecvenţei
auditurilor, metoda de audit, responsabilităţile echipei de audit, şi cerinţele pentru
conducerea auditorilor, modul de comunicare a rezultatelor auditului către conducere, etc.

1.7.2.6. Analiza efectuată de conducere (clauza 4.6 – ISO 14001)


Scopul acestei clauze este de a determina conducerea să evalueze modul de
funcţionare a SMM şi să îmbunătăţească SMM. Managementul de vârf al organizaţiei
trebuie să analizeze periodic SMM, la intervale stabilite, pentru a se asigura că acesta este
în permanenţă corespunzător, adecvat şi eficient. Procesului analizei efectuate de
conducere trebuie să i se asigure informaţiile necesare care să-i permită conducerii să
efectueze această evaluare.
Analiza SMM trebuie să fie documentată şi include:
 rezultatele auditurilor;
 măsura în care au fost atinse obiectivele şi ţintele;
 evaluarea adecvării politicii de mediu şi a necesităţii schimbării acesteia
având în vedere:
 modificarea legislaţiei;
 modificarea aşteptărilor părţilor interesate;
 modificări ale produselor şi activităţilor organizaţiei;
 descoperiri în ştiinţă şi tehnologie;
 experienţe obţinute din incidentele de mediu;
 preferinţele pieţei;
 raportarea şi comunicarea.
 Punctele de vedere ale părţilor interesate;
 Măsura în acre SMM s-a adaptat la schimbările de condiţii şi informaţii.
Analiza SMM ar trebui să fie destul de cuprinzătoare pentru a acoperi toate
activităţile, produsele şi serviciile organizaţiei, inclusiv impactul acestora asupra
performanţei financiare şi a poziţiei pe piaţă.Managementul trebuie să identifice nevoile
de schimbare posibile ale politicii, obiectivelor şi altor elemente ale SMM ca urmarea a
rezultatelor auditului a schimbării condiţiilor şi a angajamentului de îmbunătăţire
continuă. Conceptul de îmbunătăţire continuă face parte integrantă din SMM. Acest
deziderat se obţine printr-o evaluare continuă a performanţei de mediu a SMM faţă de
politicele, obiectivele şi ţintele de mediu pentru a identifica oportunităţile de
îmbunătăţire. Se recomandă ca procesul îmbunătăţirii continue:
- să identifice zonele în care SMM poate fi îmbunătăţit, conducând la
îmbunătăţirea performanţei de mediu;
- să determine cauza sau cauzele de fond ale neconformităţilor sau
deficienţelor;
- să dezvolte şi să implementeze un plan sau planuri pentru acţiuni corective sau
preventive care să răspundă acestor cauze;
- să verifice eficienţa acţiunilor corective şi preventive;
- să documenteze în proceduri orice schimbare care rezultă din procesul de
îmbunătăţire;
- să realizeze comparaţii faţă de obiectivele şi ţintele de mediu.

19

S-ar putea să vă placă și