Muzica românească de factură cultă în secolul al XIX lea: influenţe folclorice, bizantine şi apusene,

genuri, tematici, reprezentanţi, exemple

Muzica românească de factură cultă din secolul al XIX-lea a fost influențată de o varietate de
surse, inclusiv folclorul românesc, muzica bizantină și stilurile muzicale apusene. În această
perioadă, compozitorii români au căutat să dezvolte o muzică națională autentică, într-o manieră
adaptată tradițiilor muzicale proprii, dar și influențată de curentele muzicale europene.

Influențe Folclorice: Folclorul românesc a avut un rol semnificativ în dezvoltarea muzicii culte
din secolul al XIX-lea. Compozitorii au încorporat melodii și ritmuri tradiționale românești în
lucrările lor, aducând astfel specificul și autenticitatea muzicii naționale. Aceste influențe
folclorice au fost folosite în cadrul compozițiilor de muzică vocală și instrumentală.

Influențe Bizantine: Biserica Ortodoxă Română a avut o influență puternică în dezvoltarea

muzicii de factură cultă. Muzica bizantină și cântările religioase au fost preluate și adaptate în
cadrul compozițiilor religioase românești. Aceste influențe bizantine au conferit un caracter
specific și solemn muzicii religioase românești din acea perioadă.

Influențe Apusene: Pe lângă influențele autohtone, compozitorii români din secolul al XIX-lea au
fost deschiși să asimileze și să adapteze stiluri muzicale europene. Elemente ale muzicii clasice
și romantice occidentale, cum ar fi structurile formale și armoniile, au fost integrate în creațiile
lor.

Genuri și Tematici: În secolul al XIX-lea, muzica românească de factură cultă a cuprins o

varietate de genuri și tematici. Printre acestea se numără:

1. Cântece și balade românești: Aceste lucrări au prezentat povești romantice sau

tradiționale într-o manieră muzicală.

2. Muzică religioasă: Muzica religioasă a fost de asemenea un gen important, cu lucrări

destinate slujbelor bisericești și ceremoniilor religioase.

3. Compoziții instrumentale: Compozițiile instrumentale, precum suitelor și pieselor pentru

pian sau orchestră, au devenit tot mai populare.
Reprezentanți și Exemple:

 George Enescu (1881-1955): Compozitorul și violonistul George Enescu este unul dintre
cei mai importanți reprezentanți ai muzicii românești de factură cultă. Exemple de lucrări
includ "Romanian Rhapsodies" și "Suita pentru orchestră în la major".

 Ciprian Porumbescu (1853-1883): Ciprian Porumbescu a fost un compozitor român cu o

contribuție semnificativă în dezvoltarea muzicii românești de factură cultă. Un exemplu
reprezentativ este "Balada pentru vioară și orchestră".

 Dimitrie Cuclin (1858-1922): Cuclin a fost un compozitor prolific al secolului al XIX-

lea, cu lucrări precum "Rapsodia Română" și "Simfonia Domnească".

Acești compozitori și alți reprezentanți ai muzicii românești de factură cultă au adus la viață
specificul și frumusețea tradițiilor muzicale românești, îmbogățind astfel panorama muzicală a
acelei perioade. Muzica lor a transmis emoție și a contribuit la afirmarea identității naționale și
culturale a României în contextul muzicii universale.