a

\
a
 Ieromonah Benedlct Aghtorthrl

cArtounu.B
$r
hmnurvnenpa rnR

--,Ii-:
"j
/"4,
.r
-4'-;.?o/l
a
'-.
Tladucere din limba greacd "v "/n
de leroschim. ptefan Nufescu
SCI1ITUL LAoU - SFANTUL MUNTD ATII1S

Ed itu ra .EVANGIIELISMOS,
Bucuregti, 2OO2
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rom6niei CT.JPBINS
BENEDICT AGHIORITUL, ieronionah
Gindurile gi infruntarea lor / ierom.Benedict
Aghioritul; trad. 9i ed.:ierom Stefan Nutescu.- Prolog 5
Bucuregti : Evanghelismos, 2006 Nevoinfa aspra ........ 7
rsBN 973-7812-12-3 Cdndurile gi provenienfa lor ......... l0
1. Nulescu, gtefan ( trad.; ed.)
Caldtoria spre fara pacatului t2
2. Stadiile pacatului l5
Patimile - izvorul giindurilor viclene t7
Categoriile de gdnduri l9
Inceputul razboi ului gdndurilor 20
Viclenia diavoleasci 20
Gdndurile de hula 2l
$iragul gandurilor 23
Legitura gdndurilor 28
Urmarile gAndurilor 29
@ Editura <Evanghelismos> infruntarea g6ndurilor 32
Bucuresti a) rugaciunea ............. 36
Tel:021-331 1022 b) impotrivirea ............ 37
c) dispretuirea (defiimarea) ......... 39
Lucrdrt ak autorului ..,............, 43
in loc de postfafa 45

'Dacd inrdurirea vdtdmdtoare a gandului
devine mai intensd... sd suportdm pdnd
atunci cind Domnul va cduta spre rdbdarea
noastrd...'
SfantuI Vasile cel Mare
PKOI.OG
Printre problemele cu care se confruntd
omul eare se roagd este si problema gdn-
durilor.
Cdrticica de fatd nu constituie un studiu
amdnunfit privitor la subiectul cel alit de
important al gandurilor, ci este o predicd ce
s-a finut cu cAtva timp mai inainte. Aici ea
este prezentatd intr-o formd imbundtdfitd,
fdrd insd sd-gi piarda din forma ei incepdtoare
de omilie. $i deoarece sunt multi cei care se
lupta cu gdndurile necurate gi mai multi aceia
care nu arareori "se pierd" in vdlmdgagul
rdzboiului cu ele, s-a ficut o incercare prin
care cregtinul ce se nevoie$te sd infeleagd ce
sunt gandurile, de unde provin ele, care sunt
urmdrile lor Si cum pot fi ele infruntate,
Dacd din aceastd lucrare micd se va folosi
cineva, sd se roage gi pentru cei care s-au
ostenit intru alcdtuirea gi editarea ei. Nevointa asPra

Ierom. Benedict Aghioritul S-a spus de multe ori ca pentru cel ce se

roagd rugdciunea este o fapta dinamicd,
folositoare 9i pldcuta lui Dumnezeu.
Acest fapt adevdrat il irita pe diavol gi-l face
sd lupte impotriva celui ce se roagd. De aceea
credinciosul care doregte unirea sa cu Dum-
nezev, inldln egte piedi ci di avole$ti or ganizate
in sisteme capabile Si de o ofensiva infrico-
gdtor de bine programatd.
Din pricina acestei ofensive programate
rugdciunea devine uneori o fapta obositoare,
care pricinuie$te o osteneala mai mare dec6t
oricare altd lucrare. De aceea, unul dintre
parintii pustiei subliniazd: "Nu existi oste-
neald mai mare decat a se ruga cineva lui
Dumnezeu. A se ruga cineva pani la ultima sa
suflare, cere nevoinfd".
 $i nu numai rugdciunea este aceea care
obose$te, ci mai ales rdzboiul indArjit al
diavolilor este ceea ce face rugdciunea mai
obositoare.
Mdnia diavolilor impotriva celor ce se roagd
este vdditd. Rdzboiul viclenilor diavoli impotri-
va celor ce se roagd este de doud feluri: Ia
vedere gi nevdzut, pentru incepdtori gi pentru
cei desdvargiti.
La incepdtori folosegte de multe ori Si
razboiul vdzut. Folosegte sunete, obiecte,
pricinuiegte zgomote ca sd-i poatd distrage de
la rugdciune.
Totugi Si pe incepdtori Si pe cei desdvargifi
ii lupta mai ales prin ganduri.
Asadan cel ce a inceput lupta impotriva
gandurilor, gi-a luat asupra sa o nevoinfd
asprd deoarece gandurile constituie piedica
cea mai mare pe care o inldmpind omul in
curdfirea gi desdvdrgirea sa duhormiceasca. gi
la aceastd desdvdrgire nu se ajunge altfel, decat
numai prin chemarea neincetatd a numelui
Domnului nostru lisus Hristos. Iar chemarea
8
trebuie sa fie at6t de deasd, inc6t, aga cum su-
bliniaza Stantul Crigorie Teologul "e mai de pre
ferat sd pomenezscd cineva pe Dumnezeu,
decdt sd respire".
Dar mai existd $i rdzboiul launtric. Nici un
rdzbol nu este atat de sdlbatic, precum acela
al unui gand viclean ce se cuibdregte in sufle-
tul nostru Si ne rdzboie$te de acolo. Toate
cele ce provin dinlduntrul nostru sunt mai
grele decat cele ce ne ataci din afara. Cariul
ce se na$te in lemn, roade mai mult miezul
lemnului. Bolile ce se nasc dinlduntrul nostru
sunt viclene qi pricinuiesc o catastrofd mai
mare decat cea pricinuitd de cauze exte-
rioare.
Statele de asemeni nu au fost distruse atdt
de mult de du$manii exteriori, precum au fost
distruse de cei dinlduntru.
Agadar, sufletul nu poate fi distrus atdta de
maSinatiile ce vin din afard, precum de bolile
ce se sddesc inlduntrul nostru, adicd de gdn-
durile necurate gi hulitoare.
 2. eandurile Si provenienfa Ior
Ce sunt gandurile gi de unde provin?
C.ind spunem gdnduri, nu infelegem prin
aceasta in mod simplu cugetele, ci chipurile gi
reprezentarile sub care se infdfigeazi ele de
fiecare datd insofind cugetarile corespunzd-
toare. Deci chipurile impreund cu cugetdrile
se numesc ganduri.
Prima gi cele mai de temelie pricini a patimilor".
gindurilor in om este pdcatul strdmo$esc.
PAnd atunci mintea omului era neimpa(ita la
alte lucruri, fiind atintita numai la Dumnezeu.
insa din clipa savargirii picatului strdmogesc
a inceput sd lucreze gdndul tagaduirii $i in
continuare toate celelalte ganduri.
A doua cauzd care pricinuiegte gandurile in
om sunt organele simfurilor; atunci cdnd
acestea nu sunt conduse de mintea cea
stapinitoare. Dar mai ales auzul gi vederea.
Astazi, indeosebi, datoritd tehnologiei simfu-
rile primesc mult mai multe iritatii deciit mai
l0
demult. De aceea 9i Iupta cu gdndurile este
mai puternicd.
Al treilea motiv sunt patimile care existd in
om. De Ia acestea diavolii iau pricind sd migte
impotriva noastrd gdndurile cele rele.
Al patrulea motiv gi cel mai insemnat sunt
diavolii. Sfintul Qrigorie Sinaitul subliniaza in
mod explicit qi pregnant: "edndurile sunt
cuvintele diavolilor Si inainte-mergdtoarele
inca 9i Sfiintul Isaac Sirul spune cd gdn-
durile sl6rnesc Ai "voinfa naturald' ce existd in
noi in$ine, precum gi inclinafiile ce le are
sufletul nostru.
in mod deosebit razboiul acesta este mai
puternic Ia monahi, care de multe <lri ajung la
lupta corp la corp cu diavolul in timpul atacu-
lui gdndurilor viclene. De aceea Sfintul
Maxim Marturisitorul spune cd rdzboiul aces-
ta este mult mai greu decat rdzboiul cel
simfit.
Gindurile viclene pot apdrea de asemenea
Si din temperamentul trupului, dar gi din dieta
ll

zilnicd, precum qi din migcirile trupului
insugi.
Qiindurile necurate provin din motivele de mai
sus.
5. CeHtoria spre fara pdcatului
Pacatul se poate vedea la exterior ca un
simplu fapt, ca un accident sau ca o oarecare
alta intdmplare. Dar pentru punerea in prac-
tica a acestui fapt au premers acfiuni
repetate. Ca sd se sdvdrgeascd o ucidere, de
pilda, in mintea omeneascd au premers mii
de cugetdri gi planuri. pana sa ajungd la sdvdr-
girea uciderii mintea omeneasci a devenit un
irtreg cartier militar.
Aga se intrimpla gi cu sdvirgirea oricirui alt
pacat. in atelierul ce se numegte minte ome-
neascd, a premers un intreg studiu qi nenu-
mdrate acfiuni, desigur fdrd ca cineva sd
priceapa ceva.
gi inceputul a pornit de Ia un g6nd simplu.
I2
l
Dar sd mergem mai departe pe drumul
catre lara pdcatului dupd atacul acelui gind
simplu.
De faptul ca prin mintea noastrd trece in
mod simplu o cugetare simpld sau un chip nu
suntem noi rdspunzdton gi nici- nu este greu
sd le stdm impotrivd. Dar din clipa in care
vom deschide uga acestei cugetdri gi vom
incepe sa discutdm cu ea, sd ludm aminte Ia
gandul acesta, atunci el se poate inrdddcina
intru noi Si atunci poate deveni un g6nd care
tinde sd ne slSnjeneascd.
Qdndul care este ldsat sa se dezvolte gi sa
se instapdneasca astfel devine cdliuzd spre
pacat.
Sd urmarim pufin aceastd cdldtorie care pe
plan spiritual este foarte asemdnatoare cu
ceea ce este mersul gi evolufia bolii in trupul
omenesc. $i precurm pentru a ajunge cineva
la spital, dupa cum am spus mai sus, au pre-
mers diferite alte schimbdri in organismul
uman, a$a Si pentru a ajunge cineva la
sdv6rgirea pdcatului a premers un rdzboi
l5
mare, o multime de schimbari in acest atelier,
care este mintea omeneasca. $i precum pen-
tru nagterea unui copil a premers o intreagd
Iucrare, de la zdmislire pana Ia purtarea in
pdntece timp de noud luni, tot a$a $i pentru
pdcat premerge un mecanism complicat:
zdmislirea giindurilor, purtarea in pdntece a
pacatului gi nagterea lui.
Sfdntul Nicodim Aghioritul considerd cd,
gindul este inceputul, centrul, raddcina din
care rdsare tulpina, ramurile gi intregul copac
al pacatului.
Raul incepe de la primul gdnd qi se
mdregte continuu. Atunci cand cineva aruncd
o piatra intr-o fdnt6ni, unduirea pricinuita de
caderea ei pricinuie$te la inceput un cerc
mic, cercul cel mic in continuare pricinuiegte
altul mai mare, acesta, altul qi mai mare, pind
c6nd valul ajunge la perefi.
Aga se intdmpla gi cu pdcatul. inainte de
sdvirgirea lui premerg mecanisme Si actiuni
succesive,
t4
4. Stadiile (treptele) pdcatului
Astfel putem distinge trei stadii in cadrul
calatoriei spre fara pdcatului:
a) atacul, b) consimtirea gi c) robia.
Cum funclioneazd acest mecanism? Fun-
ctionezd astfel: Un oarecare gdnd viclean (al
slavei degarte, al iubirii de argint, al clevetirii
etc.) vine in mintea omului. Diavolul lucreazd
prin imaginafie gi prezintd chestiunea cit se
poate mai atractivd. in felul acesta atacul
devine mai atrdgdtor Si mai puternic.
Pdnd in acest punct omul nu este
rdspunzdtor. Agadar un atac, un asalt al
vrdjmagului sau, mai simplu, o bataie in uga
constituie primul stadiu. Iar starea aceasta
este normala. Caci este cu neputinfa sd existe
om care sd nu primeascd atacul. Sfdntul
Efrem Sirul spunea cd precurn in gradina, in
chip firesc, impreund cu plantele bune rdsar
gi buruienile, sau precum insulele sunt lovite
de jur imprejur de valuri, aga Si omul
l5
neaparat va veni in contact cu atacurile gan-
durilor.
Stadiul luptei cu pdcatul incepe de aici
incolo. inceputul luptei este atacul. Dacd
omul il indepdrteazd din mintea sa fdrd sd
conlucreze deloc cu el, atunci se izbdvegte Si
scapd de urmdrile nenorocite ce urmeazd.
Dar dacd primeg.te convorbirea cu gdndul cel
viclean care mai inainte in mod simplu i-a
batut in ugd, pricinuiegte prietenia gi atunci
ajunge Ia consimtirea pdcatului, care este sta-
diul aI doilea in sdvdrgirea pdcatului.
De acum omul, avdndu-se pe sine ca actor
principal, sdvdr$eSte pacatul in addncurile
nepdtrunse ale sufletului sdu. Judecd, hulegte,
desfrdneazd, preadesfrdneazd,, sdvdrgegte
ucidere gi alte nenumdrate fapte rele, gi face
tot ceea ce igi poate inchipui mintea ome-
neascd.
Dupa aceasta nu rdmdne nimic altceva fird
numai stadiul al treilea al pdcatului, care este
sdvirgirea activd a lui de citre or1, a cdrui
minte mai inainte a devenit roaba gindului,
l6
pe care iata de acum nu-l mai poate stdpini,
ci ea este stdpinitd de el.
Astfel gAndul care a inceput cu o simpla
bataie in ugd, cu un atac, a inaintat, prin
deschiderea ugii, la consimfire qi in cele din
urmd neputind fi biruit, a sfdrSit prin
sdvdrSirea pdcatului.
Aceasta este calatoria spre pdcat, care
incepe printr-un simplu gdnd.
5. Patimile - inrorul gandurilor viclene
PAnd la moarte, in tot acest timp in care
sufletul se afld in trup, nu este cu putinfa ca
omul sd nu aiba ganduri si rdzbol
Pricina de bazd, a gdndurilor este rdzboiul
diavolului. Cele mai multe dintre gdnduri sunt
diavolegti. Scopul diavolului este sal arunce
pe om in pdcat, fie cu cugetarea, fie cu fapta.
Sfantul Macarie Egipteanul nume$te consim-
firea cu gdndurile viclene, preacurvie duhovni-
ceascd. De aceea gi spune: "Pdze$te-ti sufletul
tdu curat, deoarece este mireasa lui Hristos .
t7
 De cele mai multe ori gandurile seamdnd
cu un curent de apa" inaintea cdruia omul de
multe ori intrd in panicd. De aceea diavolii
mai intai ne lupta cu gAndurile 9i dupa aceea
cu lucrurile. Dacd ceddm in ele atunci incet-
incet ne inbrdncesc in pdcatul cu fapta.
Sfintul loan Damaschin ne spune cd g6n-
durile principale ale rdutdfii sunt opt. Sa le
enumerdm: a) al ldcomiei pdntecelui, b) al
desfrindrii, c) al iubirii de argint, d) al miniei,
e) al mdhnirii, 0 al plictiselii, g) al slavei de-
garte Si h) al miindriei.
Altcineva ne va spune cd patima cea mai
de seamd a omului din care provin toate cele-
lalte patimi este iubirea de sine. Iar iubirea de
sine este dragostea 9i grija nerafionala fafa de
noi in$ine. Aceasta este patima omului con-
temporan. Din iubirea de sine izvordsc trei
ginduri principale: al ldcomiei pdntecelui, al
slavei degarte gi al mdndriei. Din aceste trei
ginduri provin toate celelalte.
l8
6. Categoriile de Sanduri
Cele citate mai sus se referd la gindurile
viclene. insa, in afard de acestea existd si
ganduri bune gi deqarte sau gdnduri ome-
negti. Cdndurile bune vin de la Dumnezeu. Dat
cum le vom deosebi de gindurile viclene?
Un oarecare frate a intrebat pe Awa
Varsanufie despre subiectul acesta 9i a primit
rdspunsul urmdtor: "Atunci cdnd gandul te
indeamnd sd faci ceva dupd voia lui Dum-
nezeu qi bucurie in a face aceea gi o
^ i se impotrivegte, afla
intristare care cd e de
la Dumnezeu. lar gAndurile de la diavoli sunt
tulburate 9i pline de intristare". Deci gandurile
ce vin de la Dumnezeu, pricinuiesc in om o
pace gi bucurie lduntricd. gi dimpotriva, gdn-
durile ce vin de la diavolul sunt pline de tul-
burare gi mdhnire.
t9
 7. Oandurile - inceputul rdzboiului
in general, aga cum am spus gi mai sus,
gindurile sunt inceputul rdzboiului diavolului
impotriva noastrd. $i rdzboiul incepe prin
atacul gdndului, inainteazd. Ia consimfire 9i
sfir$e$te prin sdvdrgirea pdcatului.
Aceasta este cdldtoria gi evolufia gdndurilor
care vin mai ales de la diavol 9i de la om.
8. Viclenia diayoleascd
Sd vedem a$adar, cum este atacat omul de
ginduri, sau ce mod folosesc diavolii ca si ne
atace prin g6nduri.
Viclenia diavolilor care vor sd semene
induntrul nostru o mie $i unul de gdnduri
necurate, este de nedescris. Diavolul explo_
ateazd. 9i cel mai neinsemnat fapt al vietii
noastre, sau cazul cel mai neprobabil, sau
iscodegte modul cel mai ciudat pentru ca sd
ne intineze.
20
Mai intdi de toate, inainte de a ne arunca in
pdcat, ne aduc gdnduri cd Dumnezeu este
iubitor de oameni.
Iar dupd pdcat ne bombardeazd cu g6n-
durile cd Dumnezeu este aspru $i neindu-
rdtot ca sd ne arunce in deznddejde.
9. Candurile de huli
Dupd aceea diavolii incearci sd ne intineze
clipele sfinte, precum sunt rugdciunea, Sfan_
ta Euharistie, sau ne aruncd ganduri de huld
impotriva lui Dumnezeu.
Deci acest preanecurat de multe ori ne
aruncd gdnduri hulitoare in wemea slujbelor
sfinte 9i mai ales in aceea a Sfintei Liturghii,
silindu-ne sd hulim pe Domnul gi cele sfinte.
Adica satana vine in ceasul in care se
sdvdrgegte taina Sfintei Liturghii gi ne baga
diferite gdnduri de huld: cum cd cele sfinfite
nu sunt Trupul 9i Sangele lui Hristos, cd ceea
ce primim nu este nimic. Sau ne aduce gdn-
2t
duri gi mai necuviincioase gi necurate, pe
care ne rugindm sd Ie spunem.
SfAntul loan Scdrarul ne spune cd un
monah era luptat de aceste ganduri de 14 ani
intregi. Nici un gand nu este atat de greu de
spovedit ca gdndurile hulei care il poate duce
pe om gi Ia deznadejde.
Acest rdzboi il avea qi awa pamvo Si
rugdnd pe Dumnezeu pentru aceasia a auzit
de sus o voce dumnezeiascd spundndu-i:
"Pamvo, Pamvo, nu te mdhni pentru pdcate
strdine, ci ingrijegte-te de faptele tale',.
Aceste gdnduri de huld gi necurate au lup-
tat qi pe alti barbati mari gi drepfi, precum pe
Sfintul Meletie Marturisitorul. gi lucrul acesta
il adeveresc Sfin{ii petru al Alexandriei Si
Pafnutie Mdrturisitorul. Sfdntul petru al
Alexandriei povestegte cd ,,in weme ce
mdrturiseam credinfa in Hristos gi-mi munceau
trupul cu diferite chipuri gi-l ardeau cu foc,
diavolul dinlduntrul meu il hulea pe Dum-
nezeu".
22
Sfdntul Nicodim Aghioritul subliniazd cd
gindurile acestea provin mai ales din judeca-
ta aproapelui, din mdndrie gi din pizma diavo,
lilor. De aceea arma cea mai buna impotriva
lor este smerenia gi prihanirea de sine.
lO. $iragul gandurilor
in Scara Sfantului Ioan Sinaitul se spune
urmdtoarele: "Sd bagam de seamd $i vom afla
cd atunci cand sund trdmbita duhovniceascd
(clopotul de rugdciune) se adund frafii in chip
vdzut 9i wajmagii in chip nev2ut. De aceea
stind langd pat, unii dintre acegtia, dupa ce
ne-am degteptat ne indeamni sa ne intindem
iaragi in pat'zicdndz "Mai stai pdna ce se vor
ispravi cantdrile incepdtoare gi vei merge la
bisericd dupd aceea". Unii apoi, sLdnd noi Ia
rugdciune ne scufundi in somn; altii ne
impung in stomac mai mult ca de obicei, alfii
ne atrag mintea la gdnduri ur6te; alfii ne in-
deamnd sd ne rezemdm de perete, socotin-
du-ne sldbiti; ba uneori fac sd vina peste noi
23
multe cdscdturi". Altii ne aduc aminte de con-
turi Si contracte gi de dobdnzi bancare. $i ast-
fel, in loc sd plecdm de la bisericd fotosifi
sufleteste, plecdm pagubifi, fdrd sd fi auzit
nici mdcar lucrurile cele mai elementare. gi in
timp ce de multe ori in wemea rugdciunii
mintea noastrd este plind de gdnduri necuvi-
incioase, indatd ce se termind rugdciunea,
toate dispar.
$tie diavolul folosul ce vine din rugdciune
gi de aceea incearcd s-o murddreascd.
Iar dacd vom birui pe diavol prin multe ne-
voinfe, atunci ne aduce ganduri de mandrie
schimbdnd tactica gi spundndu-ne cd,, am
sporit - chipurile - in virtute, deoarece, de
pildd, au dispdrut toate gandurile de des-
frdnare.
GAndul acesta, cd am biruit pe diavolul
seamdnd cu un garpe care este ascuns in
murddria mdndriei. in addncul inimii noastre
existd gand viclean.
Existd diavoli care intineazd sufletul nostru
imediat cum ne culcdm. Exista pi altii care ne
24
intineazd, prima noastrd cugetare, adica
atunci cdnd abia ne sculam din somn.
Diavolul nu pierde niciodata ocazia sd ne
lupte.
Uneori ne aduce gdnduri impotriva parin-
telui nostru duhovnicesc, alteori ne spove-
dim, gi, dupd spovedanie, ne intineazd, cu
amintirea pdcatelor ce le-am spovedit ca sd ne
ducd la deznddejde. Alteori iardsi ne aruncd
in pdcat gi dupa aceea ne aduce ganduri sa
invdtdm Si pe altii a pacatui.
in linii generale, acestea sunt gdndurile pe
care le pricinuiegte diavolul.
Sd vedem acum gnndurile pricinuite de omul
insu9i.
Mintea omului este ca un cdine care
pururea dd tArcoale miceldriei. Caci precum
ciinele se duce la mdceldrie sd rdpeascd vreo
bucatd de carne sau precum unui prieten al
mincirurilor ii place sd vorbeascd mereu
despre ele, aga este 9i mintea omului. De
multe ori se hrdne$te cu infelegeri necuviin-
cioase gi necurate.
Un monah care nu are nimic $i nici nu
doregte nimic (9i prin extensie un cregtin), nu
este deranjat in rugdciunea sa de cele ce le
are. in wemea rugdciunii nu-i vin in mintea sa
problemele legate de lucrurile ce le are. in
timp ce unul iubitor de agoniseald, va avea
inchipuiri gi gdnduri ale lucrurilor materiale
atunci cind se roagd.
Omul necumpitat, adicd rob pdntecelui
are cugetdri Si gdnduri pline de idoli necurafi.
Sfantul loan Scdrarul aduce $i un exemplu.
Aga cum mulfimea bdlegarului dd nagtere la
viermi, aga gi multimea mdncdrurilor nagte
cdderi, ganduri necurate Si vise necurate.
Ldcomia pdntecelui este pentru giindurile
desfrdnarii ceea ce este untdelemnul pentru
foc.
De aceea Sfdntul Ioan Sinaitul, scriind Scara,
dupa cuvintul despre ldcomia pAntecelui, in
chip infelept a a,sezat cuvdntul despre des-
26
frdnare "deoarece - spune el - cred cd aceasta
este maica aceleia".
Adicd, de unde provin g6ndurile viclene?
Dacd un om trdiegte bine, are toate confor-
turile gi nu se ostenegte, nici nu se nevoiegte
deloc, atunci un om ca acesta e foarte firesc
sa aibd gdnduri de desfrdnare, care vor sfargi
in fapte. gi iaragi, cdnd omul igi are simfurile
nestapdnite gi vede oarecare persoand, sau
atinge cu mdna pe cineva, sau aude ceva
necuviincios, atunci este ca gi cum ar deschi-
de el insu$i uga gdndurilor necurate. Desigur
in cazul acesta ajuta Si firea omului care
inclind spre aceste gdnduri.
inci Si neascultarea fald de fdgaduinfele
date lui Dumnezeu nagte "depozit de gdnduri",
adicd mintea omului devine depozitul gdn-
durilor rele. Aceleaqi giinduri le creeazd gi
neascultarea de pdrintele nostru duhovni-
cesc.
De multe ori curiozitatea omului de a cer-
1
ceta tainele lui Dumnezeu creeazd ganduri de
huld, ba chiar $i pe acela cd Dumnezeu este
27
nedrept 9i partinitor. Cdci unora le da vedenii
gi minuni, iar altora nu le-au dat nimic.
I l. Legftura gandurilor
Exista insd si ginduri care provin $i de la
om $i de la diavol. Acestea sunt gdnduri unite
(legate, combinate).
Am vdzut - spune Sfdntul Ioan al Scarii -
pe unii mdncdnd cu ldcomie gi nefiind luptafi
indatd. $i pe altii intdlnindu-se Si avdnd
legdturi cu femeile $i in wemea aceea sd nu
aibd nici un gdnd viclean. Dar in wemea in
care se credeau in pace gi siguranta in chilia
lor au suferit vdtdmare neprevdzuta. Firea i-a
imbrdncit sd mdndnce gi sd bea cu indestu-
lare Si sd priveasci cu patimd. Satana a
exploatat asta $i i-a aruncat in pdcat.
in linii generale acestea sunt gdndurile ce
vin de la om 9i de la diavol.
in tot acest rdzboi existd o scard: atac,
unire, consimtire $i robie.
2A
Vrajmagul il atacd pe om cu un gand sim-
plu sau cu un chip. C6nd il primegte, atunci
se face consimfirea. incepe impreund-vor-
birea cu gdndul. Din momentul acesta incepe
responsabilitatea omului. Dupd aceea omul
consimte cu pldcere sa infiptuiascd ceea ce-i
spune gdndul Si la sfdrgit se robe$te de
patimd.
12. Urmirile gindurilor
Cand gandul petrece mai mult timp in noi,
ne facem robi in straduinfa noastrd gi toata
strddania ni se indreaptd spre alipirea de
lucrurile zidite gi spre dorinta de a le dobandi
numai pe acestea. Astfel mintea omului se
dezleagd de hrana cea vegnicd. gi c6nd
mintea omului se va depdrta cu desdvdrgire de
Dumnezeu, atunci devine "sau fiari, sau diavol",
lucru pe care il vedem petrecdndu-se in soci-
etatea de astdzi. Gandul omului s-a lipit numai
de pdmdnt gi nu se giindegte deloc la cer,
avind ca rezultat indobitocirea omului Si
indumnezeirea tehnicii in orice formd ar fi ea.
Cind omul nu se lupta impotriva gindului
sdu, atunci se face rob pdcatului.
Gdndurile ne macind gi ne zdrobesc creAn-
du-ne probleme gi in relatiile noastre perso-
nale.
GAndurile intrd gi ne intineazi sufletul, il
intoxica Si il otrdvesc. "Aceasta este lupta
celui viclean. $i dupa aceste sageti otrdve$te
tot sufletul" - spune Isihie prezviterul.
Prin primirea gAndurilor diavolul dobdn-
deqte stdpAnirea 9i il poate duce Pe om chiar
gi la sinucidere, doarece omul nu mai poate
rezista puterii diavolului.
Qdndul spurcat aruncd la pamdnt sufletul
omului.
Cel ce simte supdrarea continui a gdn-
durilor $i se arde de poftele cdrnii, dovedegte
cd se afld departe de mireasma Duhului.
Se pierde indrdzneala cdtre Dumnezeu.
Cdnd mintea intrd in discufie cu gdndurile
necurate, atunci indrdzneala cdtre Dumnezeu
se pierde. Dumnezeu nu poate avea comuni-
50
unea cu omul a cdrui minte se intineazd
mereu cu gdnduri necurate $i viclene, exact
a$a cum ticalos este acela care fiind inaintea
unui stdpdnitor pdmdntesc igi intoarce fafa de
la el 9i vorbegte cu wdjmagii aceluia.
Qandurile necurate despart pe Dumnezeu
de om. Dumnezeu nu igi descopera tainele
Sale omului ce este stapdnit de ganduri necu-
rate.
Fiindcd gdndurile despart pe om de Dum-
nezetJ, de aceea, ca urmare ereeazd gi alte
felurite anomalii trupegti: nelinigtea, nesigu-
ranfa, precum 9i alte boli trupeSti iSi au cauza
din ganduri. Lucrul acesta l-au congtientizat
chiar gi medicii, fapt pentru care dau poruncd
sd nu ne gdndim la diferite lucruri gi sd nu ne
supdrdm.
Un gand il poate face pe om sd nu doarmd
toatd noaptea. De aceea spunem ca gandurile
il tulbura pe om gi chiar ii distrug nervii. Awa
Teodor spunea: "Vine gandul gi ma tulburd'.
Acestea, pe scurt, sunt consecinfele gin-
durilor viclene.
3l
 Trebuie insd sd vedem Si modalitatile de
infruntare a acestor gdnduri, care vin mai ales
de Ia diavolul.
15. infruntarea gandurilor
Cum se poate elibera cineva de gAnduri?
Sfintii Parinti ai Bisericii noastre ne-au
ardtat diferite moduri de infruntare a gan-
durilor.
Sfantul Ioan Gurd de Aur ne sfdtuieste sd
nu le exprimim, ci sd le inecdm in tdcere.
Deoarece gi fiarele gi ldrdtoarele atunci cdnd
cad in weo groapd, dacd afld weo iegire
inspre sus, urcd gi, de obicei, devin mai
sdlbatice. Dar dacd rdmin mereu inchise
inlduntru, ugor se pierd 9i dispar.
La fel se intimpla gi cu gindurile spurcate.
Dacd afld weo iegire cu ajutorul gurii pdn
m i j lo cirea cuvintelor; apri nd flacdr a lduntricd.
Iar daci sunt inchise cu tdcerea, sldbesc, se
topesc ca de foame gi dispar repede.
32
a) Primul mod de infruntare este cugeLarea:
Cum sd fac acest mare rau gi sd picdtuiesc
inaintea lui Dumnezeu?" (Fac. 59, 9). Atunci
c6nd ne tulburd weun oarecare gdnd necuvi-
incios, sd ne gAndim cd nu se pot ascunde de
Dumnezeu nici cugetele cele mai mici gi mai
lipsite de importanta.
Cercetarea legii lui Dumnezeu $i cugetarea
la cele pe care le-a fdcut Dumnezeu pentru
noi, precum gi Ia bunurile viitoare. micao-
reazd gdndurile viclene gi le face sd nu afle
loc inlduntrul nostru.
b) Spovedirea lor. Precum garpele, atunci
c6nd iese din culcugul lui, aleargd si se
ascundd, a$a Si gdndurile viclene, prin
spovedanie, pleacd de la om. Trebuie sd Stim
cd nimic nu pricinuieste atAta bucurie diavo-
lilon ca tdinuirea gandurilor.
c) Smerirea sufletului Si osteneala tru-
peascd in tot timpul, locul gi lucrul, ajuta pe
om ca sd nu aiba ganduri necurate.
d) 'ingriiegte-te sd te eliberezi de patimi gi
indata vei alunga gAndurtle de Ia mintea ta",
subliniazd Sfdntul Maxim Mdrturisitorul.
Adicd, pentru a se elibera cineva de des-
frdnare, trebuie sd se osteneasca trupegte gi
sd posteascd.; ca sd elibereze de mdnie 9i
mihnire, trebuie sd disprefuiascd slava gi
necinstea; ca sd se elibereze de tinerea de
minte a riului, trebuie sd se roage pentru cel
ce l-a mahnit.
Nu putem impiedica gandurile sd nu vind,
insd putem sd nu le primim. Dacd nu putem
impiedica ciorile sd zboare pe deasupra noas-
trd, putem insd sd le impiedicdm sd nu-gi facd
cuiburi pe capetele noastre.
Dar sd ascultdm pufin pe Sfdntul Vasile cel
Mare ce spune referitor la rdzboiul acesta:
"Trebuie ca atacurile acestea sa le infruntim
cu grija gi veghe sporitd, precum face afletul
care evitd loviturile luptdtorilor prin precaulie
atentd qi incovoierea trupului Si sd
incredinfdm sfrirgitul rdzboiului gi evitarea
loviturilor rugdciunii gi ajutorului de sus.
$i chiar dacd vrdjmagul cel viclean ne
aduce imaginafiile lui cele viclene in timput
34
rugaciunii, sufletul nostru sd nu-gi intrerupd
rugdciunea gi sa nu creadd cd este respon-
sabil de atacurile viclene ale wdjmagului, pre-
cum gi de imaginafiile ciudatului fdcdtor de
minuni. Dimpotrivd, sd se gAndeascd la faptul
ca gandurile acestea se datoreazd obrdzniciei
descoperitorului rautafii, sd-gi mdreascd dura-
ta de ingenunchieri Si s*L roage pe Dum-
nezeu sa distruga zidul gandurilor necuviin-
cioase, pentru ca astfel, fdrd de impiedicare sd
se apropie de Dumnezeu,
Iar dacd influenfa vatdmdtoare a gdndului
devine mai puternica din pricina obrazniciei
vrdjmagului, nu trebuie si ne infricoqdm, nici
sd ne ldsdm. de nevointa la mijlocul ei, ci sd
rabddm pdna atunci cAnd Dumnezeu, vdzdnd
insistenfa noastrd, ne va Iumina cu harlrl
Sfdntului Duh care pe wdjmag il pune pe fuga
iar mintea noastrd o umple de lumina, a$a
incdt gdndul nostru sd sldveascd pe Dum-
nezeu cu pace gi bucurie netulburatd .
In general Sfinfii Parinti au trei moduri de
infruntare a gdndurilor necurate:
 a) Rugdciunea,
b) impotrivirea si
c) Disprefuirea (defdimarea).
a) Kugdciunea. Este cu neputinfa ca ince-
patorul sd alunge singur gAndurile. Lucrul
acesta este un semn al celor desavdrSiti.
Kugdciunea mintii "Doamne Iisuse Flris-
toase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-md pe
mine, pdcdtosul" este arma cea mai puter-
nicd, necesard celui ce vrea sd biruiascd g6n-
durile. "Cu numele lui lisus biciuiegte Pe
wdjmagi, cdci nu este armd mai puternicd in
cer $i pe pdmint" - ne spune Sfdntul loan
Scdrarul.
"Cugetarea in addncul inimii, continud 9i cu
infelegere, cu sete gi cu credintd a numelui
Cel preadulce al lui lisus adoarme toate gdn-
durile cele rele Si de$teaptd pe toate cele
bune qi duhovnice$ti. $i de acolo, din inimi,
de unde mai inainte iegeau gdnduri viclene,
ucideri, desfrdndri (Mt. 15, 19), precum a
56
spus Domnul, acum ies ganduri bune si
cuvinte de infelepciune $i de har.
b) impotrivirea. Rugdciunea este pentru
incepdtori gi neputincio$i. Iar cei care se pot
lupta sd foloseascd impotrivirea, care obignu-
iegte sd astupe gura diavolilor. in felul acesta
Domnul nostru a biruit cele trei man rdzboaie
ce i le-a pus inainte diavolul sus, pe munte.
Senzualitatea prin "nu numai cu pdine va trdi
omul", slava de$arta prin "sa nu ispitegti pe
Domnul Dumnezeul tdu", $i iubirea de arginfi
prin "numai Domnului Dumnezeului tdu sd te
inchini gi numai Lui Unuia sa-l slujegti (Mt. 4,
l0).
Sfintitul mucenic Petru Damaschin ne
spune referitor la acestea:
"Cdnd diavolii ifi aduc vreun gind de min-
drie, atunci sa-[i aduci aminte de gindurile
necuviincioase pe care ti le spuneau si
smeregtete. Iar cind ifi vor aduce ginduri
necuviincioase sa4i aduci aminte de acele
ginduri de mdndrie $i sa le biruie$ti in felul
37
acesta, incdt nici sd nu deznidajduieSti din
pricina gindurilor necuviincioase, nici sd te
mAndregti din pricina celor bune'.
Astfel cdnd un oarecare cuvios bdtrdn era
luptat de gdnduri de mdndrie, igi spunea gdn-
dului sdu: "Bdtrdne, vezi-fi desfrandrile tale', 9i
razboiul inceta.
Exista cazui cAnd cineva iqi mobilizeazd
toate puterile duhovnicegti, toate g6ndurile
bune gi totuqi nu poate alunga un gAnd rdu.
Care este pricina? "Deoarece mai inlAi am
primit sd judecam pe aproapele'. Am judecat
pe fratele nostru qi grindul nostru a pierdut
puterea ce-o avea mai inainte.
Uneori suntem fard minte, de aceea ne sti,
pdnesc gindurile.
insa de cele mai multe ori nu avem puterea
sd ne Iuptam impotriva gindurilor, deoarece
ceddm atacurilor lor, primim astfel de rdni
duhovnicegti care nu se vindecd nici chiar cu
trecerea unui mare interval de timp.
De aceea e mai bine sd scape cineva prin
puterea rugaciunii gi a lacrimilor; deoarece
58
a) sufletul nu are intotdeauna aceeagi putere,
b) diavolul are experienfa multor mii de ani,
in timp ce a noastrd este foarte limitata gi,
incercAnd sd ne impotrivim, vom fugi biruifi gi
ranifi, cdci mintea noastra iaraSi se intineazd
cu imaginafia necuviincioasd, Si c) alungd
mdndria gi arata smerenie cel ce scapd la
Dumnezeu in ceasul rdzboiului gdndurilor Si
se mdrturisegte pe sine nevrednic, smerit gi
neputincios in a se lupta, 5i numai pe lisus
llristos tare gi puternic in rdzboi, deoarece
El ne-a spus: indraznifi, Eu am biruit lumea"
(ln. 16, 53), adica patimile, gAndurile $i pe
diavolul.
c) Disprefuirea (defdimarea). Dacd ne ocu-
pdm cu gandurile ce ni le aduce wajmagul,
niciodata nu vom putea face weun bine, cdci
va fi rdzboit de acela.
Dispretuirea, gi faptul de a nu se ocupa
cineva cu g6ndurile wajmagului este arma cea
mai puternica gi ea constituie lovitura cea mai
tare datd diavolului.
59
 Trebuie sd considerdm gandurile lui ca gin-
gdniile, ca ldtrdturile cafeilor; ca nigte tantari Si
in cel mai riu caz, cavuietul avionului, sau ca
nimic, deoarece:
a) Credem in puterea marelui nostru Con-
ducdtor lisus Hristos gi b) credem cd dupd
Crucea gi moartea Domnului nostru, diavolul
nu mai are nici o putere impotriva noastrd, ci
este slab gi neputincios dupd cele scrise:
"Vrajmagului i-au lipsit sdbiite pdna in sf6rgit,'
(Ps. 9, 6).
Mai mare biruintd impotriva diavolilor gi
ruginare a lor nu exista ca disprefuirea,
deoarece cel ce a ajuns la punctul acesta este
inarmat cu harul ltri Dumnezeu gi rdmine
neatins de ginduri 9i diavoti.
Acestea sunt cele tr"i -oarri de infruntare
a gindurilor ce vin mai ales de la diavolul.
in completare am putea spune cd
pomenirea morfii este un mijloc foarte puter_
nic pentru biruirea gdndurilor. Ea ne
40
pricinuiegte dureri de inima pentru pdcatele
noastre gi ne pdzegte mintea de gdnduri. Cel
ce socotegte ziua ce-o parcurge ca ultima zi a
viefii sale, va limita intr-un grad foarte mare
gandurile necuviincioase.
Stai la masd gi mdndnci? Sa ai pomenirea
morfii, ca sd nu te ispiteascd ldcomia pdnte-
celui.
Noi ingine sd zugravim in mintea noastrd
imaginea mormintelor ca sd gtergem de la noi
nesimfirea ce ne stapdnegte.
Stareful Siluan, ultimul sfint oficial al Sf6n-
tului Munte, spunea: 'fine-ti mintea in iad 9i
nu deznddijdui'. in modul acesta nici un
gAnd nu se va incuiba inlduntrul nostru.
Ce mod. trebuie sd folosim noi ca sd
scdpdm "de mucenicia cea indelungatd Si
mult chinuitoare", a$a cum caracteizeazd
Sfiintul Teodor Studitul lupta cu gindurile?
Sa urmdm tactica Sfintului Ioan Colov,
care a incercat toate modalitafile.
Acest mare nevoitor al duhului ne
sfituiegte urmdtoarele:
4l
 'Asemenea sunt unui om care gade sub un
copac mare gi vede multe fiare 5i tArdtoare
venind spre dinsul. $i e.ind nu va putea sd
stea impotriva lor, aleargd sus in copac Ai
scapd. ASa qi eu stau in chilia mea gi vdd
cugetele cele viclene venind impotriva mea.
Atunci md urc in copacul vietii, la Dumnezeul
meu, prin rugdciune, gi md izbdvesc de
wajmagul
42
Lucrdri ale autorului
l. Din amvonul Sf. loan eurd de Aur _ A,
Credinta, nadejde gi dragoste,, Ed. ,,Ortodo_
xos Kipseli", Tesalonic, l ggb, 44O p.
2. Din amvonul Sf. Ioan eurd de Aur _ B,
Smerenia, mdndria, slava de$arta, trufia,
lduddrogenia", Ed. "Ortodoxos Kipseli',, Tesa_
lonic, 1994, ZgO p.
3. Din amvonul Sf. Ioan eurd de Aur _ C,
'Casdtoria, familia gi problemele lor,,, Editia
a
2-a, "Ortodoxos Kipseli', Tesalonic, lgg5,
4oo p.
4. "Parintii, copilul gi educafia lui,, (Extras
din tomul C), editia a Z-a, Ed. ,'Obgtea
Ieromonahului Spiridon,', Nea Skiti, Sf. Munte
Athos, 1998, 112 p.
S. "Cdlduzd in opera Sf. Ioan eurd de Aur,,
sau "lndice ale temelor operei Sf. Ioan eurd
de Aur" avdnd cabazd patrologia lui Migne 5i
Parintii Si Scriitorii Bisericii.
 Contine 559 subiecte in desdvdrgitd ordine
alfabeticd cu mai mult de 8.OOO trimiteri, 816
p. trd. D. Salonikidis, Armenopulos 23, Tes*
lonic, 1995.
6. "Diavolul Si wdjitoria", 162 p, editia a
7-a,Ed. "Obgtea leromonahului Spiridon", Nea
Skiti, Sf. Munte Athos, 1999.
7. Din amvonul Sf. loan Qurd de Aur - D.
"Milostenia - inima virtufii", 27O p. Ed. Fratia
"LIDIA', Tesalonic, 1996.
8. "Cdlduzd in opera Sf. Vasile cel Mare" sau
"lndice pe teme al operei Sf. Vasile cel Mare"
avind ca bazd Patrologia lui Migne Si Pdrintii
qi Scriitorii Bisericii, 616 p, Ed. "Obgtea
Ieromonahului Spiridon", Nea Skiti, Sf. Munte
Athos, 1999.
9. "Patimile gi vindecarea lof', t$ p., Ed.
"Obgtea Ieromonahului Spiridon', Nsa Skiti, Sf.
Munte Athos, 1998.
lO. Din amvonul Sf. loan Qurd de Aur - f,,
"Kugdciunea - nervii sufletului', 32O p., Ed.
"Obgtea Ieromonahului Spiridon', Nea Skiti, Sf.
Munte Athqs, 1999.
44
in loc de postfafd
'Pazegte-fi sufletul tdu curat,
deoarece este mireasa lui Hristos"
(Sfantul Macarie cel Mare)
"Din faptele lor ii vefi cunoagte' 9i "din pri-
sosul inimii graiegte gura" cdci "omul cel bun
scoate cele bune din vistieria cea bund a
inimii sale, iar omul cel rdu scoate cele rele
din vistieria sa cea rea' ne-a invdfat Mdntu-
itorul nostru lisus Hristos oferindu-ne
adevdratul criteriu in aprecierea faptelor gi a
vorbelor noastre gi ale semenilor nogtri, din
care sd rezulte limpede mdsura in care ne-am
insugit in mod real vrednicia numelui de
cregtin. Iar dreptul Simeon binecuvdntdnd pe
dumnezeiescul Prunc gi pe Maica Lui, a spus:
'latd, Acesta este pus spre cdderea qi spre
ridicarea multora din Israil gi ca un semn care
va stdrni impotriviri. gi prin sufletul tdu va
trece sabie, ca sd se descopere gandwile din
mufte iniml' (Lc. 2, 54-35).
 Intr-adevdr 'cuvintul lui Dumnezeu este viu
gi lucrdtor gi mai ascufit dec6t orice sabie
ascu{itd de amdndoua par}ile gi strdbate pana
la desparfirea sufletului Si a duhului gi a
mddularelor gi a mdduvei 9i este judedtor
cugetelor gi gdndurilor inimii. pi nu e,ste nici o
fdptwd ascunsd inaintea Lui, ci toate sunt
goale pi descopertk pentu ochii Cetui in fata
Cdruia noi vom da socoteald'(Evr. 4, l2-l1).
Agadar, pe Linga fapte gi vorbe, vom fi
intrebafi gi cercetafi 9i pentru gdnduri in Ziua
cea mare a Dreptei 9i infricogatei Judecati Si
fdrd o curdfire cat mai deplina a inimilor noas,
tre chiar gi de cugetele degarte sau rele nu
vom avea acces Ia implinirea celei mai mari
dintre porunci: "sd iubegti pe Domnul Dum-
nezeul tdu cu toati inima ta Si cu tot sufletut
Hu gi cu tot cugetul Etl', gi nici la cea de ,,a
doua, asemenea acesteia: sa iubegti pe
aproapele tdu ca insufi pe tine" (ylt. ZZ, 56-
58).
latdcauza pentru care cuvintele pe care ni
le adreseazd Pdnntele Ieromonah Benedict
46
prin prezenta predicd, "Cdndurile gi infrun-
tarea lor" sunt de un neprefuit ajutor 9i folos
pentru toti cei care vor sd pund inceputul cel
bun gi sd intre intro noud fazd de lupta, mai
avansatd, pentru m6ntuirea gi desavdrgirea
lor gi a celor pe care ii poarta in inimile lor.
Autorul scrierii de fald este liceniiat in
teologie Si vietuieste in "Grddina Maicii Dom-
nului" - Sfdntul Munte Athos, intr-unul dintre
cele mai frumoase gi mai pustnicegti schituri
aSezate pe malul marii, la Nea Skiti. Iubitorii
de literaturd asceticd romAni iqi amintesc cd
aici s-a nevoit in ultimii ani ai mult ostenitoarei
sale vieti Gheron Iosif Isihastul (t 1959), marete
Si sfantul bdrbat cunoscut gi indragit de noi
din minunata lucrare ce i-a inchinat-o
ucenicul sau, Parintele Iosif Vatopedineanul.
Desigur, cu rugdciunile lui eheron Iosif qi ale
altor vestiti asceti athonifi care au vieluit la
Nea Skiti, gi rdspunz6nd chemarii Mantuitoru-
lui llristos gi Prea Curatei Sale Maici prin
rivna cea bund a inimii sale, pdrintele
Duhovnic Benedict, actualul egumen al Schitu-
47
lui, a ldsat lumea gi toate cele ale ei Si - cu
gaptesprezece ani in urmd a venit sd
locuiascd in obgtea Schitului, sub ascultarea
Pdrintelui leromonah Spiridon. in "academia
duhovniceascd" a aghiorifilor Pdrintele Bene-
dict s-a iscusit in toatd fapta cea bund, prin
smeritd pocdinfa Si vitejeascd rdbdare, qi
neuitdndu-ne nici pe noi - fratii sdi cei aflati in
cdldtorie pe marea cea mult involburatd gi
tulburatd a acestei vieli - ne-a ddruit, ca pe
nigte adevdrate barci de salvare, cuvinte
ad6nci, izvorAte dintr-o experienfd gi lucrare
corectd, puternice sd ne ducd $i pe noi la
mult doritul liman al mdntuirii 9i fericirii celei
vegnice.
Dupa ce am citit cu mare atenfie Cuvintele
adunate pentru noi de Prea Cuviogia Sa de la
cei mai de seamd Sfinti Parinti ai ortodoxiei
din toate veacurile, ne putem da seama cu
mult mai bine cdt de actuale ni se infdliqeaza
inaintea ochilor minfilor 9i inimilor noastre
Cuvintele rostite acum mai bine de 14O de
48
ani de marele ierarh al pravoslaviei, Sfantul
Ignatie Briancianinov (t 1864):
.Prtvegheati Si vd rugafi ca sd nu intrafi in
ispitd (Mt. XXV 4l), grdiegte Domnut cdtre
ucenicii Sdi.
Tuturor zic: Privegheafi (Mc. XIII, SZ), a
vestit El la toatd cregtindtatea - prin urmare gi
celei a vremurilor noastre.
Cel ce duce viafa impragtiatd se impotrivegte
nemijlocit, prin viafa sa, poruncii Domnului
Iisus Hristos.
Toti sfintii au fugit cu osArdie de
imprdgtiere. Ei se adunau in sine neincetat
sau cel pufin, cAt de des puteau, ludnd
aminte la migcdrile inimii qi mintii Si dandu-le
indreptare potrivita cu poruncile Evanghe-
liei...
Afliind prin cercare folosul luarii aminte gi
vdtdmarea adusd de imprdgtiere, oarecare
dintre Parintii cei mari a spus: 'Fard sd prive-
ghem cu deadinsul asupra noastrd nu putem
spon in nici o faptd bund" (Awa Aghaton)...
 Este un lucru lipsit de judecati sa ne petre-
cem scurta viata pdmdnteascd, datd noud
spre pregatirea pentru vegnicie, doar in
indeletniciri pdmintegti, in placeri de nimic,
in nenumdrate pofte $i dorinte neimplinite,
alergAnd fdra seriozitate de la o desfdtare a
simturilor la alta, uilind sau amintindu-ne
arareori gi superficial de vegnicia ceamdreafd,
Si totodata infricogata, de care nu vom putea
fugi.
Poruncile lui Hristos nu au fost date numai
omului dinafard, ci mai vArtos celui lduntric:
ele cuprind toate g6ndurile Si simtdmintele
omului, pana gi cele mai subfiri miqcdri ale
lui. A pdzi aceste porunci este cu neputinfd
fdrd priveghere statornicd gi addncd luare
aminte. Privegherea gi luarea aminte nu sunt
cu putinta pentru cel ce duce vialit
imprdqtiatd.
Pacatul gi cel ce folosegte pdcatul, diavolul,
se furiqeazd, pe nesimfite in minte gi in inimd.
Omul este dator sd stea necontenit de straja
impotriva wajmagilor sdi nevdzuti. Cum va
50
sta la aceastd strajd, dacd este dedat
impragtierii?
Omul impragtiat se aseamdnd unei case
fara ugi gi fara zdvoare: nici o comoard nu
poate fi pdtzitdr intr-o astfel de casd; ea e
deschisd pentru hoti, tAlhari gi desfrinate...
In indeletnicirile tale de serviciu, printre
oameni, nu ifi ingaduisd omori vremea cu vor-
bire in degert gi cu glume proaste; in indelet-
nicirile de birou, nu te ldsa furat de inchipuire:
astfel se va ascuti degrabd congtiinta ta gi va
incepe sd iti arate orice inclinare cdtre
imprdgtiere ca pe o incdlcare a Legii evanghe-
lice, ca pe o incdlcare chiar a bunului sim[,
Amin".
l2 decembrie 2OOO
La prdznuirea Sf6ntului lerarh Spiridon
Arhiepiscopul TYimitundei,
marele fdcitor de minuni
EDITORII
5l
lnrprimal la (9Utcn0Crq
Tcl.: 021 -3115 09 26: -1.15 09 27