Premiul Nobel pentru Medicină 2023

A fost câștigat de Katalin Kariko și Drew Weissman pentru vaccinurile ARNm

contra Covid-19

Rezumat

Premiul a fost „pentru descoperirile lor privind modificările bazelor nucleozidice care au permis
dezvoltarea unor vaccinuri ARNm eficiente împotriva COVID-19”.

„Descoperirile celor doi laureați ai premiului Nobel au fost esențiale pentru dezvoltarea unor
vaccinuri ARNm eficiente împotriva COVID-19 în timpul pandemiei care a debutat la
începutul anului 2020. Prin descoperirile lor revoluționare, care au schimbat în mod fundamental
înțelegerea noastră despre modul în care ARNm interacționează cu sistemul nostru imunitar,
laureații au contribuit la ritmul fără precedent de dezvoltare a vaccinurilor în timpul uneia dintre
cele mai mari amenințări la adresa sănătății umane din epoca modernă”, a explicat Academia
Suedeză.

Cuvinte-cheie: COVID-19, dezvoltarea unor vaccinuri, ARNm eficiente

Abstract

The award was "for their discoveries regarding nucleoside base modifications that enabled the
development of effective messenger RNA vaccines against COVID-19."
"The discoveries of the two Nobel laureates were essential to the development of effective
messenger RNA vaccines against COVID-19 during the pandemic that began in early 2020.
Through their breakthrough discoveries, which fundamentally changed our understanding of how
mRNA interacts with our immune system, laureates have contributed to the unprecedented pace of
vaccine development during one of the greatest threats to human health in the modern era,"
explained the Swedish Academy.

Keywords: COVID-19, development vaccines, effective messenger RNA

Biochimista născută la Szolnok și care

predă la Universitatea Pennsylvania
din Philadelphia este cea de-a 13-a
femeie care obține înalta recunoaștere
a meritelor ș ințifice în domeniul
medicinei, dintr-un total de 225 de
recompensați, începând cu anul 1901.
Tehnologia ARNm antrenează
sistemul imunitar să recunoască și să
lupte împotriva amenințărilor precum
virușii sau bacteriile și era
experimentală înainte de pandemia
coronavirus. În mpul pandemiei,
vaccinurile Moderna și
Pfizer/BioNTech s-au bazat, ambele,
pe această soluție ș ințifică și rezultatul
a fost aplicat pentru a preveni, prin
răspunsul imun pe care îl generează,
îmbolnăvirea a milioane de oameni din
întreaga lume. Metoda este în
cercetare și pentru alte boli, inclusiv
pentru cancer.
Premiul pentru Medicină, acordat până
acum de 113 ori, a încununat de-a
lungul anilor descoperiri inovatoare
precum radiografiile, penicilina,
insulina sau ADN-ul. Lobotomia și
insec cidul DDT au fost și ele
considerate la vremea lor demne de a
fi recompensate cu aprecierea juriului
Nobel.
Anul trecut, dis ncția i-a revenit gene
cianului suedez de origină estoniană
Svante Pääbo, pentru studii paleogene
ce care au adus lămuriri „privind
genomul homininilor dispăruți și
evoluția umană”. Descoperirile sale
au dezvăluit secretele ADN-ului
omului de Neanderthal și au oferit
informații cheie asupra sistemului
imunitar uman, inclusiv
vulnerabilitatea la COVID-19 sever.
Numele celor doi câș gători din acest
an fusese deja vehiculat în prognozele
dinaintea anunțului oficial, deși unii
dintre jurnaliș i care urmăresc ac
vitatea Comitetului au speculat că
există o tradiție de a lăsa mai mulți ani
să treacă de la o descoperire medicală
până când autorii sunt premiați. Alți
observatori ai fenomenului Nobel
sugeraseră că dis ncția ar putea merge
la specialiș în cercetarea narcolepsiei
(boala somnului, o tulburare cronică
care
determină
somnolenţă diurnă excesivă) și la
descoperirea orexinei, o neuropep dă
care ajută la reglarea somnului. O altă
variantă vehiculată a fost biologul
american care a înțeles cum poate fi
blocată gena cancerului în cel puțin o
treime din purile bolii.
„Sunt mai mulți oameni care merită un
premiu Nobel decât poate Nobel să
premieze”, a declarat pentru AFP
David Pendlebury, șef al unui grup de
analiză specializat în iden ficarea de
cercetări care merită să primească
înalta distincție.
Anual se conferă șase premii Nobel,
considerate cele mai pres gioase dis
ncții în domeniile în care sunt
acordate. Dis ncția pentru medicină
este, în mod tradițional, cea dintâi
anunțată, la Stockholm, în prima zi a
așa-zisei Săptămâni Nobel, în care
sunt cunoscuți cinci câș gători, între
care cei pentru literatură (joi) și pace
(vineri, singurul care se anunță la
Oslo). Ul mul premiu, pentru
economie, se decernează peste o
săptămână, luni.
Recompensa în bani din acest an a fost
majorată cu un milion de coroane și
valorează 11 milioane de coroane
(aproape un milion de euro), din cauza
inflației care a afectat moneda
suedeză. Cei doi oameni de știință își
vor împărți banii ce urmează să le
revină, împreună cu câte o diplomă și
o medalie de aur, într-o ceremonie
oficiată de regele Carl Gustav al XVI-
lea al Suedei, la Stockholm, pe 10
decembrie.
Este data la care se comemorează
decesul inițiatorului premiilor, Alfred
Nobel. Chimist, om de afaceri și
filantrop, Nobel și-a dezvoltat averea
după ce a creat dinamita (unul din cele
peste 350 de patente pe care le-a
brevetat de-a lungul vieții). La moartea
sa, în 1896, prin testamentul semnat cu
un an mai devreme, a lăsat mare parte
din moștenirea sa unui fond care să
recompenseze eforturi de a face lumea
mai bună - prin chimie, fizică și
medicină, prin literatură și prin
excelență în creșterea fraternizării
internaționale, reducerea armatelor și
promovarea păcii.
Recompensa
Anual se conferă șase premii Nobel,
considerate cele mai pres gioase dis
ncții în domeniile în care sunt
acordate. Distincția pentru medicină
este, în mod tradițional, cea dintâi
anunțată, la Stockholm, în prima zi a
așa-zisei Săptămâni Nobel, în care
sunt cunoscuți cinci câștigători, între
care cei pentru literatură (joi) și pace
(vineri, singurul care se anunță la
Oslo). Ul mul premiu, pentru
economie, se decernează peste o
săptămână, luni.
Recompensa în bani din acest an a fost
majorată cu un milion de coroane și
valorează 11 milioane de coroane
(aproape un milion de euro), din cauza
inflației care a afectat moneda
suedeză. Cei doi oameni de știință își
vor împărți banii ce urmează să le
revină, împreună cu câte o diplomă și
o medalie de aur, într-o ceremonie
oficiată de regele Carl Gustav al XVI-
lea al Suedei, la Stockholm, pe 10
decembrie.
Este data la care se comemorează
decesul inițiatorului premiilor, Alfred
Nobel. Chimist, om de afaceri și
filantrop, Nobel și-a dezvoltat averea
după ce a creat dinamita (unul din cele
peste 350 de patente pe care le-a
brevetat de-a lungul vieții). La moartea
sa, în 1896, prin testamentul semnat cu
un an mai devreme, a lăsat mare parte
din moștenirea sa unui fond care să
recompenseze eforturi de a face lumea
mai bună - prin chimie, fizică și
medicină, prin literatură și prin
excelență în creșterea fraternizării
internaționale, reducerea armatelor și
promovarea păcii.
Katalin Karikó
Karikó s-a născut în 1955 în Szolnok,
Ungaria. Și-a obținut doctoratul la
Universitatea din Szeged în 1982 și a
efectuat cercetări postdoctorale la
Academia Maghiară de Științe din
Szeged până în 1985.
Apoi a efectuat cercetări postdoctorale
la Universitatea Temple din
Philadelphia și la Universitatea de
Științe ale Sănătății din Bethesda. În
1989, a fost numită profesor asistent la
Universitatea din Pennsylvania, unde
a rămas până în 2013.
După aceea, a devenit vicepreședinte
și, ulterior, vicepreședinte senior la
BioNTech ARN Pharmaceuticals. Din
2021, este profesor la Universitatea
din Szeged și profesor adjunct la
Școala de Medicină Perelman de la
Universitatea din Pennsylvania.
Drew Weissman
Weissman s-a născut în 1959 în
Lexington, Massachusetts, SUA. Și-a
primit diplomele de doctor în
medicină și doctorat de la
Universitatea din Boston în 1987.
Și-a făcut pregătirea clinică la Beth
Israel Deaconess Medical Center din
cadrul Harvard Medical School și a
efectuat cercetări postdoctorale la
National Institutes of Health. În 1997,
Weissman și-a înființat grupul de
cercetare la Școala de Medicină
Perelman de la Universitatea din
Pennsylvania. El este profesor în
domeniul cercetării privind
vaccinurile și director al Institutului
Penn pentru inovații ARN.
ARN mesager (ARNm)
ARN mesager (ARNm) este substanta
ac va din noile vaccinuri ARN
Pfizer/Biontech si Moderna. Acesta
declanseaza un raspuns al sistemului
imunitar care sa ne protejeze de a face
in viitor boala COVID-19.
ARNm poate fi comparat ca un
„manual de instruc uni” de fabricare a
unei proteine. Este un material gene c
care ”instruieste” organismul sa
produca proteina-S (S vine de la
„Spike”, aspectul caracteris c, cu
“tepi” al virusului). Aceasta proteina
se gaseste pe peretele exterior al
coronavirusului SARS-CoV-2 si are
rolul de a-i permite acestuia sa se
ataseze de celulele din organism.
Vaccinul se administreaza in muschiul
bratului. De indata ce ARNm intra in
celula musculara, aceasta decodifica
informa a din ARNm si incepe sa sinte
zeze proteina-S. Aceasta mica parte
din virus nu este suficienta pentru a
provoca boala COVID-19 - este ca
roata unei masini si nu intreaga
masina.
Odata sinte zata in interiorul celulei
musculare, proteina-S este transportata
pe suprafata acesteia. Sistemul imun o
va „vedea” si va recunoaste ca este
„straina” si va incepe sa se „apere” -
va dezvolta un raspuns imun puternic,
atat la nivelul celulelor T, implicate in
„memoria”
imunitara, cat si al celulelor B care vor
forma an corpi dupa aproxima v 2
saptamani. As el, corpul nostru
„invata” cum sa se apare pentru o
intalnire ulterioara cu virusul, cand an
corpii il vor „ataca” si vor preveni sa
facem boala COVID-19.
Tehnologia ARNm a fost studiata
anterior de catre BioNTech pentru a s
mula sistemul imun sa lupte
impotriva cancerului. De asemenea,
vaccinurile ARNm au fost studiate cu
peste 10 ani in urma, cu scopul ca
acest p de vaccin sa fie u l in viitor. A
fost momentul apari ei pandemiei
COVID-19.
Spre deosebire de producerea altor
puri de vaccin, care dureaza rela v
mult, vaccinurile cu ARNm au nevoie
doar de genomul (codul gene c) al
virusului impotriva caruia trebuie sa
asigure protec a. Cercetatorii chinezi
au iden ficat si au facut publica secven
erea materialului gene c al virusului
SARS-CoV-2 pe 11 ianuarie 2020, la
doar o luna de la raportarea primul caz
de boala COVID-19. Acest lucru a
facut posibil ca firmele producatoare
sa inceapa imediat crearea vaccinurilor
bazate pe ARNm.
Vaccinul ARNm nu interac oneaza si
nu modifica ADN-ul celulelor din
organism. ARNm din vaccinul
impotriva COVID-19 ajunge in
citoplasma (mediul din interiorul
celulei) si nu intra in nucleul celulei
unde se gaseste ADN-ul. Can tatea de
ARNm corespunzatoare unei doze de
vaccin este standardizata, ceea ce va
asigura produc a unui nivel predefinit
de proteina Spike. Dupa cateva zile (1-
2 saptamani) dupa ce celula a folosit
instruc unile codificate de ARNm,
aceasta va distruge ARNm din vaccin.
Desi este adevarat ca vaccinurile
ARNm nu au fost u lizate pe scara
larga inainte, aceste doua vaccinuri au
fost testate in trialuri clinice la care au
par cipat zeci de mii de oameni (peste
73.000) pentru a demonstra atat
siguranta, cat si eficacitatea.
Ce rol au:
In vaccinurile ARNm an -COVID-19,
lipidele inconjoara si protejeaza
ARNm pana cand este transportat in
celula musculara. Moleculele de
ARNm sunt foarte fragile prin natura
lor, mo v pentru care sunt inchise in
mici sfere de grasime care le
protejeaza atunci cand sunt injectate in
muschi, pana sa ajunga in celula. De
exemplu, in vaccinul Pfizer, ALC0159
este ingredientul principal al acestor
sfere, in mp ce celelalte servesc la
stabilizarea par culelor si le ajuta sa isi
men na integritatea structurala. Aceste
sfere minuscule sunt extrem de mici si
nu pot fi vazute de ochiul uman (se
numesc nanopar cule). Chiar daca
lipidele protejeaza ARNm, aceste sfere
sunt in con nuare destul de delicate, de
aceea, vaccinul trebuie pastrat la
temperaturi foarte joase sub 0 grade
Celsius.
CE SPUN DOVEZILE?
Pentru vaccinurile ARNm COVID-19
sau respectat aceleași standarde înalte
de siguranță, eficacitate și calitate ca
pentru toate celelalte vaccinuri
COVID-19.
Deși ARNm este o nouă modalitate de
a dezvolta vaccinuri, oamenii de ș ință
studiază și lucrează la acest p de
vaccinuri de zeci de ani.
S-au făcut studii pentru dezvoltarea de
vaccinuri ARNm pentru gripă, Zika și
rabie.
Cu tehnologia de bază ARNm deja
existentă, experții au putut adapta
rapid această tehnologie pentru a
dezvolta vaccinuri care vizează
COVID-19, de îndată ce au fost
strânse informațiile necesare despre
coronavirus
ÎNTREBĂRI FRECVENTE
PRIVIND VACCINURILE
ARNm ÎMPOTRIVA COVID-19
Prin ce este diferit vaccinul ARNm de
vaccinurile cu vectori virali?
Vaccinurile ARNm folosesc ARNm
programat și sinte zat care învață
celulele imune ale organismului să
creeze an corpi care pot lupta
împotriva virusului COVID-19.
Vaccinurile Pfizer-BioNTech și
Moderna COVID-19 folosesc ARNm.
Vaccinurile cu vectori virali folosesc
virusuri inofensive/slăbite pentru a
produce proteine specifice SARS-
CoV2 (COVID-19) și învață corpul să
producă o proteină care va declanșa un
răspuns imun atunci când virusul
COVID-19 pătrunde în organism.
Vaccinurile Johnson & Johnson și
AstraZeneca-Oxford COVID-19 sunt
vaccinuri cu vectori virali.
ARNm poate schimba ADN-ul?
Nu. Vaccinurile COVID-19 realizate
cu ARNm sau ARNm nu
interacționează deloc cu ADN-ul.
Când vaccinul ARNm este introdus în
organism, acesta interacționează cu
celulele pentru a produce proteine.
Nu intră în nucleu, care este „centrul
de control“ al unei celule; în nucleu se
află materialul gene c, ADN-ul.
Odată ce celulele responsabile cu
răspunsul imun au folosit
instrucțiunile, ele descompun ARNm,
iar acesta iese din organism în câteva
săptămâni.
Sunt vaccinurile ARNm mai eficiente
decât vaccinurile cu vectori virali?
Toate vaccinurile COVID-19 aprobate
de OMS sunt sigure și eficiente.
Niciunul dintre vaccinurile COVID-19
nu a fost comparat în mod direct cu
altul la nivelul aceleiași populații și,
prin urmare, nu se poate compara
eficacitatea vaccinurilor ARNm cu cea
a vaccinurilor cu vectori virali.
Cu toate acestea, vaccinurile ARNm
au demonstrat un nivel ridicat de
eficacitate la toate categoriile de
populație - Vaccinul Pfizer BioNTech
are o eficacitate de 95%, în mp ce
vaccinul Moderna s-a dovedit a avea o
eficacitate de aproxima v 94,1%.
Pot vaccinurile ARNm să ne infecteze
cu virusul COVID-19?
Nu, vaccinurile ARNm nu conțin
virusul care provoacă COVID-19 și,
deci, nu ne pot infecta cu virusul.
După vaccinare, se poate întâmpla să
simțiți dureri la nivelul corpului sau o
ușoară febră.
Acestea sunt semnele că organismul
declanșează un răspuns imunitar
protector și vaccinul își face treaba.
Marea majoritate a beneficiarilor
vaccinului COVID-19 au afirmat că
efectele secundare au dispărut într-o zi
sau două.
Există contraindicații pentru
vaccinurile ARNm?
S-a raportat câteva cazuri - rare - de
șoc anafilac c (reacție alergică) la
persoane care au primit vaccinuri
ARNm.
Dacă reacția alergică apare după prima
doză de vaccin ARNm, nu trebuie
administrată a doua doză de vaccin.
În acest caz, ar trebui discutat cu
pacientul pentru a înțelege ce vaccin ar
fi potrivit pentru a doua doză, pentru a
completa schema de vaccinare.
Antecedentele de șoc anafilac c la
orice componentă a vaccinului
reprezintă o contraindicație la
vaccinare.
Cine poate primi vaccinuri ARNm?
S-a constatat că vaccinul este sigur și
eficient pentru toate populațiile,
inclusiv pentru persoanele cu risc
crescut de boli severe, cum ar fi
hipertensiune arterială, diabet, astm,
boli pulmonare, hepa ce sau renale,
precum și infecții cronice care sunt
stabile și controlate.
Eficacitatea vaccinului pentru femeile
însărcinate și care alăptează este
preconizată a fi similară cu cea pentru
alți adulți. Vaccinurile ARNm se
administrează și adolescenților cu
vârsta cuprinsă între 12 și 18 ani.
Cu toate acestea, au existat cazuri
foarte rare de miocardită (inflamație a
mușchiului inimii) după vaccinarea cu
vaccinuri ARNm.
A apărut mai frecvent la bărbați neri,
cu vârsta cuprinsă între 12 și 29
de ani și, de obicei, în interval câteva
zile după o a doua doză.
Afecțiunea este de obicei ușoară până
la moderată și majoritatea pacienților
au primit îngrijire și tratament medical
adecvat și s-au recuperat rapid.
În prezent se realizează studii pentru a
evalua orice riscuri suplimentare.
Vaccinurile lucrează cu apărarea
naturală a organismului pentru a
dezvolta imunitatea la boli.
CONSOLIDAȚI ÎNCREDEREA
PACIENȚILOR ÎN
VACCINURILE ARNM
Decizia de a te vaccina este o alegere
personală.
Studiile arată că oamenii au încredere
în propriii prac cieni din domeniul
sănătății pentru a primi informații
despre COVID-19 și vaccinuri.
Ei vor să afle informații despre
siguranța și eficacitatea vaccinurilor și
să înțeleagă dacă vaccinarea este
alegerea potrivită pentru ei.
Bibliografie
Unicef Romania-Vaccinurile COVID-
19 u lizate în România | UNICEF Romania
Regina Maria-Ce con n vaccinurile an -
COVID-19? | Reginamaria.ro
Hot News - Premiul Nobel pentru Medicină
2023 a fost câș gat de Katalin Kariko și Drew
Weissman pentru vaccinurile ARN mesager
contra Covid-19 - HotNews.ro