A Prussian Observer of The Romanian Lands A Century Ago - Ebook PDF

You have downloaded a document from
The Central and Eastern European Online Library
The joined archive of hundreds of Central-, East- and South-East-European publishers,

research institutes, and various content providers
Location: Romania
Author(s): Victor Papacostea
Title: Un Observator Prusian in Țările Române acum un Veac
A Prussian Observer of the Romanian Lands a Century ago
ISBN Print 10:
ISBN Print 13:
URL: https://www.ceeol.com/search/book-detail?id=1053780
CEEOL copyright 2024
VICTOR PAPACOSTEA
UN OBSERVATOR PRUSIAN
IN ȚĂRILE ROMÂNE
ACUM UN VEAC
BUCUREȘTI
1942

VICTOR PAPACOSTEA
UN OBSERVATOR PRUSIAN
IN ȚĂRILE ROMÂNE
ACUM UN VEAC
BUCUREȘTI
CEEOL copyright 2024 1942
Cea mai. mare parte a locuito

rilor Transilvaniei o formează
Eomânii . . . Ei sunt locuitorii
străvechi, rămășițele Dacilor a-
mestecați cu coloniștii romani,
Johann Ferdinand Neigebaur.

CEEOL copyright
dig2024
itisedby
CentralandEasternEuropeanOnlineLibrary
CEEOL
www.ceeol.com
Filesfromthisrepositorymayonlybedistributed
withspecialapprovalbytheCEEOLoperator
i. PRUSIA. ȘI PRINCIPATELE ROMÂNE IN SEC. XVIII.
Strânși între imperialismul rusesc și cel austriac,

Românii au căutat încă din prima jumătate a sec.
XVIII puncte de sprijin în puterile occidentale. Intre
acestea un loc important ocupă Prusia (a cărei în
florire economică și militară era dătătoare de speranțe
pentru națiunile mici). Primele manifestări ale acestei
apropieri s’au produs în vremea domniei regelui
Frédéric cel Mare.
încă delà urcarea sa pe tron Frédéric dădu o
mare atențiunea politicei orientale. Adversarii săi erau
•— se știe — Rusia și Austria. In mod firesc a căutat
împotriva Rușilor alianța Suediei și împotriva Au
striei, pe a Turcilor. In centrul acestei mari acțiuni
diplomatice se găsesc — cu toată puțina lor însem
nătate politică — Principatele Române.
In vara anului 1741, Frédéric trimite la curtea
[Digitized by CEEOL]
principelui moldovean Grigore Ghica pe iscusitul

diplomat Seewald pentru a-i cere să mijlocească o locitori a fost Grigore Alexandru Ghica (nepotul
alianță cu Poarta. Grigore Ghica a răspuns favorabil celui dintâi). Nu trecu mult și Frédéric, pe de o
acestui demers și a devenit din acel moment su parte din recunoștință, pe de altă, din pricină că
fletul unei întinse intrigi diplomatice care urmărea aprecia însemnătatea politică și economică a Prin
învrăjbirea Turciei cu Rusia și Austria pentru de cipatelor, interveni la Constantinopol ca Grigore
gajarea Prusiei *. (Această intrigă, cu origini mai Alexandru Ghica să ocupe tronul Moldovei. Turcii
vechi12*,' a trezit reacțiunea puterilor interesate și primiră cu căldură această intervenție x. Impresiunea
au dus pe fratele său, marele dragoman Alexandru produsă la București și Stambul de succesul lui
Ghica la eșafod). Rezidentul german din Constan- Frédéric la Poartă a fost atât de mare, încât Al.
tinopol, Penkler, într’un raport din 1742 către îm Ipsilante, Domnul Valahiei, se grăbi să intre și el
păratul, recunoaște principelui român încercările în legături cu regele prusian 2. Astfel, sprijinită în
disperate de a scoate pe Turci din neutralitate pentru bună parte pe Iași și București — începe să crească
a-i arunca asupra adversarilor Prusiei și Suediei 8. influența prusiană în Orient, influență menită a contra
Dar legăturile acestei dinastii (care a dat Țărilor balansa pe aceea a Austriei și Rusiei. Se pare că atunci
române atâțea domnitori) cu Frederic-cel-Mare și cu pentru prima oară au luat cabinetele europene în
Prusia, au continuat. Astfel la anul 1756, când din dezbatere ideea însăși a independenței Principatelor,
nou regele Prusiei urmărea încheerea unei « con- într’un raport din 17 Martie 1772, ambasadorul
vențiuni» cu Poarta4*— unul dintre principalii mij prusian la Petersburg, Von Solms, intervenind
pentru Ghica, face următoarea interesantă comu
1 Raportul lui de Castellane, 13 Dec. 1741 Hurmuzaki, Doc., S. I, nicare : « deși tfar fi cu putință sa se obțină pentru
p- 567- ,
2 Pentru origina acestor intrigi v. Hurmuzaki, S. I. pp. 571—573
aceste două provincii o independență completă, cel puțin
și N. Iorga, Acte și Fragmente, I, p. 357.
8 Pentru a îmbrânci pe Turci într’un nou războiu, a îndemnat pe guerre, avait passé par ses mains ... ». N. Iorga, Acte și Fragmente cu privire
Moldoveni să ajute Suedezilor. C. Mavrocordat — spune Penkler — a la Istoria Românilor, București 1896, p. 26 ; Hurmuzaki, V, p. 202 și
simțit însă că Turcii vor să păstreze pacea și a rezistat acestor îndemnuri. prefața lui N. Iorga la Vol. X din Hurmuzaki, Documente, p. XI.
Cf. Hurmuzaki, Fragmente, p. 116. 1 Reis. Efendi declară în Septemvrie 1774 că « Poarta nu poate refula
4 Ambasadorul prusian la Petersburg scrie lui Frideric II: « cet nimic unui așa de adevărat prieten cum este regele Frédéric». Hurmuzaki, X,
bospodar m'a parlé avec un très grande vénération de Votre Majesté. Il m'a Prefața lui N. Iorga, p. XII. .
dit que la Convention qu'elle avait fait faire avec la Porte pendant la dernière 2 Ibid.

s’ar putea ca prima să se întoarcă Porții în aceleași Numirea celor doi agenți, ai celor două puteri
condițiuni în care i s’a închinat altădată de bună care urmăreau anexarea Țărilor Române, a stârnit
voie . . . » * Este în acest raport una dintre primele îngrijorare la București. Domnul muntean Nicolae
manifestări în favoarea unei idei care va înlesni în Caragea într’un raport către Marele Vizir din 9 Iulie
secolul următor un stat românesc unitar, tampon 1782 a încercat să împiedice înființarea Consulatului
între impérialisme. In orice caz, putem afirma că austriac, arătând câte neplăceri are deja de pe urma
delà această dată diplomația prusiană va urmări cu celui rusesc. « J’ose avouer sincèrement et ingénument
atențiune îndoită și cu toată suspiciunea atât mișcă àV.A. que si la réunion de ces deux hommes méchants
rile Austriei cât și pe ale Rusiei. Bănuelile și temerile ici aura effectivement lieu, ils nous donneront tant
erau din nefericire în totul întemeiate. d’affaires . .. » x. Este interesant de relevat câtă
Prin tratatul delà Cuciuc Cainargi (art. ii) Rusia asemănare era între punctul de vedere al cercurilor
impune Turciei dreptul de a întreține agenți comer conducătoare românești și acela al ambasadei pru
ciali (în fond agenți politici) în orice teritorii supuse siene delà Constantinopol. Intr’adevăr, într’un raport
Sultanului. Când Rușii încearcă să se folosească de din 10 August — același an — Von Gaffron scrie
acest drept și în Principate — la 1780—trimițând lui Frédéric II că întreaga afacere « est un des mauvais
pe faimosul Lascarov, Turcii se opuseră. Dar pre effets de l’intélligence secrète entre les dusses et les
siunea rusă a fost atât de puternică încât Poarta, Autrichiensy»2. Consecventă politicei de echilibru,
după tratative de 2 ani, cedă și astfel la 2 Februarie Prusia interveni fără întârziere cerând și ea, cu acest
1782 consulul rus primi « beratul» 2. In fața acestui prilej dreptul de a avea agenți în cele două capitale
succes puterea rivală, Austria, pretinse fără întâr românești.
ziere un tratament egal. In același an chiar, prin Amestecul lui Frédéric cel Mare în politica Orien
Iunie, Turcii dădură învoirea lor și pentru un agent tului — pentru prima oară în termeni atât de
austriac 3. energici — nu rămase fără urmări. Ambasadorul
1 N. Iorga, Acte ți Fragmente, II, p. 65. francez Saint Priest afirmă în 10 Ianuarie 1784 că
2 Pentru purtarea insolentă a lui Lascarov față de boierii Țării, vezi împăratul austriac n’a anexat Moldova si Muntenia
Memoriile lui Fängeron, în Hurmuzaki, Supl. I, p. 135 și Vol. X Prefața»
p. XXIX. Ibid; o listă a consulilor ruși până la 1848. 1 Hurmuzaki, Documente, Vol. VII, p. 365.
3 Hurmuzaki, Documente, voi. VII, p. 365. 8 N. Iorga, Acte ți Fragmente, II, p. 162.
IO II

numai pentru a nu provoca pe Frédéric cel Mare *. actuale. Mai ales la Principii Moldovei și Valahiei
Cam în același timp, Domnul muntean, Mihalache atașamentul pentru Maiestatea Voastră este vădit în
Draco Suțu a strigat boerilor în Divan să se roage admirația pentru sistemul și marile înfăptuiri ale câr
pentru sănătatea lui Frédéric cel Mare, care a salvat muirii voastre. Merg atât de departe încât Vă privesc
Țara de Austriaci-, totodată făcu urări din toată inima ca sprijinul Imperiului Otoman în general și al celor
ca regele Prusiei să așe^e și el, cât mai repede, un două Principate, în particular ». In aceeași scrisoare
consul la Pucurești 2. Diez spune că Românii, vorbind de regele Prusiei,
In cursul anului 1784, Prusia numi un nou amba îl numesc « un mare monarh, născut pentru a ține
sador la Constantinopol în persoana lui Henric — Europa în echilibru și pentru a se opune oricărei usșurpa-
Frédéric Diez. El primi instrucțiuni speciale în țiuni și nedreptăți1.
chestiunea Țărilor românești. I se ordonă ca — până
la numirea unui consul — să facă el însuși legături
strânse cu Principii români, să se informeze necon
tenit asupra situației și mai ales asupra planurilor
Austriei. Primirea făcută ambasadorului prusian în
cele două capitale românești, arată nu numai teama
de austriaci dar și simpatia cercurilor conducătoare
românești pentru Frédéric cel Mare. Din scrisoarea
trimisă de Diez lui Frédéric reiese influența extra
ordinară pe care domnii celor două Principate o
aveau în orientarea politică a Imperiului Otoman.
Iată un fragment din această interesantă scrisoare:
« Nu există în toată lumea o țară în care să poți
fi pătruns de o venerație mai profundă pentru per
soana Majestății Voastre ca aceea a reședinței mele
1 Ibid* p. 175. Raportul lui Von Gaffron către rege. 1 Ibid. și pp. 183—184, Cf. N. lorga, Prefața la Vol. X din Hurmuzaki,
1 Ibid. Raport din io Februarie 1784 al aceluiaș. Cf. Hurmuz. X, p. 39. Documente* p. XXXVTH.
12

«beratului» au durat mult din pricina intrigilor

opuse de diplomația rusească și austriacă și fiindcă
Turcii căutau să tragă foloase însemnate — militare
mai ales — de pe urma interesului, din ce în ce' mai
mare, pe care Prusia îl arăta Țărilor Române. Marele
Vizir vroia să obțină, cu acest prilej, o alianță militară
cu Prusia. (Cerea între altele 1.000 de artileriști și
muniții). Abia prin Octomvrie 1786 obținu König
2. PRIMII CONSULI PRUSIENI IN PRINCIPATE *.
«beratul» și astfel luă naștere prima reprezentanță
prusiană în Țările Române. Dar izbucnind războiul
Trecând prin Principate — în drum către Con- austro-ruso-turc, König dispăru fără urmă, din
stantinopol — Diez a putut să-și dea seama că între primele zile, în împrejurări care n’au putut fi nici
acțiunea consulului rusesc și a celui austriac era loc odată lămurite. Un grec — Sandu Panaioti — a în
(cu necesitate) pentru un consulat general prusian. cercat să ocupe provizoriu locul lui König, dar nu
Politica de echilibru dusă de Frédéric cel Mare se putu menține și astfel Prusia rămase iarăși fără
trebuia urmărită chiar în jocul influențelor ce se reprezentant în Principate.
ciocneau la Iași și București. In capitala Moldovei In cursul acestui războiu, s’a crezut pretutindeni în
ambasadorul prusian cunoscu pe un profesor german Europa — ca și pe vremea lui Petru cel Mare — că
Ernest Frédéric König, stabilit de zece ani între a sunat ceasul din urmă al Imperiului Otoman.
Români. Dădea lecții prin casele mari boierești și Atacat de două mari Imperii, se spunea chiar de
chiar la Curte. Pe acesta îl propuse Diez pentru către cei mai informați că Turcii nu vor putea
calitatea de Consul-general al Prusiei în Principatele rezista. Frédéric însuși, temându-se de o catastrofă,
Române. Tratativele duse cu Turcii pentru obținerea preconiza o pace tranzacțională care — potrivit vesti
tului plan Hertzberg s’ar fi încheiat cu sacrificarea
1 Datele acestui capitol sunt culese, în cea mai mare parte din Principatelor Române de către Turci. Din fericire
Hurmuzaki, Vol. X. Rapoarte consulare prusiene din Iași și București.
pentru noi, Turcia a dovedit mai multă vitalitate
Adunate, adnotate și publicate de N. Iorga, Cf. Prefața acestui volum
pp. I—LXXXV. decât se credea. Astfel, păcile încheiate cu Austriacii
14
la Siștov (1791) și cu Rușii la Iași (1792) au lăsat și austriaci. Și fiindcă țările noastre exportau de mai
Principatele Române în situația de mai înainte. multă vreme cai pentru armata prusiană, boerii
Cu ocazia tratativelor s’a produs una dintre pri făgăduiră pășuni gratuite pentru depozitele de re
mele intervențiuni serioase împotriva regimului montă ale regeluix.
fanariot din Principate — și în favoarea elementului Deși
» relatiunile
> comerciale între Prusia si» Princi-
autohton. Ea aparține diplomației prusiene. Dacă pate s’au desvoltat necontenit; deși remonta armatei
Poarta vrea să-și asigure pe viitor stăpânirea celor prusiene a continuat să se aprovizioneze delà noi;
două Principate — spunea împuternicitul Prusiei — deși politica orientală a Prusiei se sprijinea tot mai
trebue pe de o parte să schimbe metodele de guver mult pe Iași și București — totuși consulatul prusian
nare (să împiedice apăsarea și stoarcerile practicate (ca agenție politică) nu fu restabilit până la anul
de fanarioți) și pe de alta să ceară la Berlin « stabilirea 1817. Motivul trebue căutat în atașamentul, zi de zi
unui consul prusian în Iași și bucurești, cu drepturile mai mare, al Porții însăși față) de politica Prusiei
și onorurile acordate celor două curți imperiale (a Rusiei și în interesul pe care Principatele Române îl aveau
și a Austriei)x». de a sprijini — și fără consuli — această politică. Cu
Acest consul prusian ar avea rolul să urmărească bună dreptate Nicolae Iorga observă: «Până la
de aproape și cu credință intrigile colegilor săi lena rolul Prusiei în Orient fu foarte însemnat. Poarta
austriaci si ruși, si totodată să denunțe Porții abuzurile se recfma cu încredere pe singura Putere Europeană care
domnilor fanarioți sau eventualele acte de trădare pe se oferea s’o ajute fără alt interes decât al echilibrului
care acești domni le-ar comite în favoarea vreunuia general. Niciun ambasador nu era primit cu atâta
dintre cele două imperii acaparatoare. respect și simpatie la curțile din Pucurești și Iași decât
Aceste idei treziră din nou entuziasmul Româ trimișii Prusiei»2. ‘
nilor pentru spiritul reformist și liberal al ‘Prusiei In perioada napoleoniană, rivalitățile între marile
din acea vreme. Boerii munteni, cu mitropolitul în puteri europene au încetat. Coalizate, aceste puteri
frunte, cerură și ei stabilirea unui consul prusian, făceau merêu front imperialismului militar francez.
în aceleași condiții în care se găseau consulii ruși1 In această perioadă era firesc să scadă și interesul
1 Ibid., xnv.
1 Ibid., XLIII. 1 Ibid., XLIX.
16

Prusiei pentru politica orientală. După prăbușirea origină, om de cultură aleasă și scriitor remarcabil.
lui Napoleon (cu contribuția hotărîtoare a Prusiei) Se pare însă că n’a funcționat din pricina titlului
lupta marilor puteri — a Rusiei mai ales — pentru său de noblețe austriac. încă din 26 Martie 1817,
stăpânirea Răsăritului și pentru succesiunea Impe este înlocuit de Ioan Marco (sârb de origină, levanti-
riului Otoman reîncepe. Acum echilibrul european — nizat) care nu-și luă postul în primire decât la 2
al cărui paznic intransigent continua să fie Prusia — Februarie 1819. La 15 Februarie Consulatul prusian
este amenințat din spre Petersburg. O și mai mare din București, fu inaugurat solemn prin audiența
atențiune se dă Principatelor (din trupul cărora lui Marco la Domn, care îi înapoie vizita printr’un
Rusia smulsese deja Basarabia) și în care Europa nepot al său. Noul agent purta titlul de « consul
începe a vedea primul dig împotriva puhoiului rusesc pentru Moldova și Muntenia». Instrucțiunile ce i se
ce căuta să-și deschidă drum către Constantinopol. dau nu au un caracter comercial. Ele se referă la
Prusia va simți acum mai mult ca altădată nevoia protecția supușilor (în care sunt cuprinse cu multă
unei agenții politice bine organizate în Principate. grije și alte categorii de Germani — în afară de
Această agenție trebuia să împiedice propaganda Prusieni — și chiar localnici cari și-au făcut studiile
consulatelor rusești în favoarea « protectoratului » și în Germania). I se cer însă mereu informații asupra
să încurajeze tendințele libertäre pe care Românii societății, guvernării, moravurilor, etc. In Mai 1819,
încep să le manifeste. Ea trebuia încredințată deci el se prezintă și domnului moldovean, la Iași,
unor bărbați cu o pregătire politică serioasă în pas unde numi un vice-consul în persoana baronului
cu ideile timpului, spirite cultivate, capabile să Kreuchely — Schwerdtberg profesorul copiilor lui
informeze pe oamenii de stat prusieni până în cele Scarlat Calimah, om distins și talentat. La 12
mai mici detalii asupra Țărilor Românești și posibi Decemvrie 1818 Marco muri iar la 29 Februarie
lităților pe care ele le oferă. Și fiindcă între cele două 1820 Poarta întări în locul său pe Kreuchely1 care
capitale, cea mai importantă sub aspectul politic a deținut acest post până în Martie 1835. La Iași
era cea munteană, se strămută reședința Consulului fu numit vice-consul un anume Harte, până la 25
delà Iași — unde fusese în vremea lui König — la Septemvrie 1825.
București. Este propus — iar Poarta acordă « be- 1 Ibid., LIII și urm. pentru persoana și activitatea lui Kreuchely. Cf.
ratul» — baronul Gheorghe Sakellario, grec de și Papadopol-Calimah, în Arh, Soc, Șt. fi Lit., VII, 154—5.
18 *9
2*
In timpul războiului ruso-turc din 1828, Kreu- baronul Constantin Sakellario (fratele celui numit
chely rămase pe loc. Ca și altă dată în trecut, diplo în 1817) care avea strânse legături cu societatea
mația prusiană — temându-se de o evoluție cu totul noastră.
defavorabilă pentru Turci a războiului, a mediat Dar adevăratul reprezentant al Prusiei se află acum
pacea prin generalul Müflling. Când consulul felicită din nou la Iași, în persoana unui om de real talent,
pe generalul rus Jeltuhin, acesta îi răspunse în fața spirit luminat, caustic — C. A. Kuch. Sub același
clerului și boerilor: «Felicitările trebue să fie reci îndemn ce venea delà Berlin, Kuch a studiat și el
proce; fără energicele sfaturi ale baronului Müfflling societatea românească după reintroducerea domniilor
ne-am bate încă: pacea o datorăm deci Majestății pământene. Ne-a lăsat astfel o foarte interesantă
sale regelui Prusiei »1. Este vorba de pacea delà scriere în care sentimentul dominant este neîncre
Adrianopole —pace care a pus babele independenței derea în ritmul rapid și superficial al occidentalizării
noastre față de Turci. noastre. (Modernisiert, aber nicht civilisiert).1 In
In afară de rapoartele sale — foarte interesa ite — vremea lui Kuch postul de vice-consul delà Iași a
Kreuchely a întocmit după hârtii oficiale, o « archon- fost recunoscut oficial de Poartă.
dologie» (un studiu asupra boerimei muntene) care
a fost foarte bine apreciată de istoriografia română.
După turburările din 1821 a voit să redacteze un
«Essai historique, politique et statistique de la Vala-
chie» și «une petite collection asse% intéressante d’anec
dotes pour servir à développer le caractère national des
Valaques». Avea un remarcabil talent de desenator.
(El este autorul portretului lui Calimah, care împo
dobește condica de legi publicată de acest domn).
Nu se cunosc exact împrejurările în care a încetat
funcțiunea lui Kreuchely, în Martie 1834. I-a urmat 1 Cartea lui Y^xs<ds\{Moldauisch-walachisehe Zustände in den Jahren 1828 bis
1843, von C. A. Kuch, vormals kön. preuss. Consul fur das Fürstenthum
der Moldau, Leipzig, Mischeisen, 1844). Vezi și traducerea lui A. C. Cuza
1 N. Iorga, Op. cit., p. LXI. în Convorbiri 'Literare, 1891. Cf. N. Iorga. op. cit. LXII.
20

digitisedby
CEEOL
umblă a^i exclusiv comerțulgerman spre Orient» spusese
www.ceeol.com
Kuch. Pe lângă aceasta, din Principate, veneau
withspecialapprovalbytheCEEOLoperator la Berlin știri tot mai interesante despre mișcarea
de autodeterminare a poporului român despre ten
dințele unioniste și generoase ale tinerimei și mai
ales despre curentul anti-rusesc. începură să sosească
și studenți « moldo-valahi » pe care rigorismul rusesc
îi împiedica să meargă la universitățile franceze —
socotite de guvernul Țarului cuiburi de anarhie —
j. I. F. NEIGEBAUR, CONSUL GENERAL AL PRUSIEI
dar care refuzau să ia drumul Academiilor rusesti. »
PENTRU MOLDOVA ȘI MUNTENIA. Pentru a nu indispune pe Ruși, Mihail Sturza însuși
își retrase copiii delà Luneville dar îi aduse la Berlin.
In anul 1842, din motive pe care tiu le cunoaștem, Alte familii mari — Ghica, Cantacuzino, etc. —
Kuch părăsi Principatele. Cu el a plecat un om urmară exemplul Domnului. (Unii dintre’ tinerii
valoros în a cărui critică uneori prea severă se români ajung la Drezda și München). Instinctiv,
amestecă și oarecare simpatie pentru poporul român. societatea românească caută printre imperialismele
Cercurile conducătoare din Berlin nu se grăbiră să în plină deslănțuire un drum de mântuire. Sub
numească pe succesorul lui Kuch, de sigur în dorința Frédéric cel Mare Prusia luptând împotriva expansio
de a găsi omul cel mai potrivit pentru o astfel de nismului austriac împiedicase o stăpânire habsburgică
misiune. Acum Principatele nu prezentau numai o în Principate; acum contribuia la stăvilirea imperia
deosebită însemnătate politică dar și un sporit lismului rusesc. Dar pentru aceasta, trebuia creat
interes economic. In urma păcii delà Adrianopole — stăvilarul; în această direcție se va concentra grija
care desființase monopolul turcesc — Dunărea ajun cercurilor conducătoare prusiene. De aici atențiunea
sese drumul comercial cel mai important al conti firească dată la noi forțelor interne de rezistență și chiar
nentului, iar căile Mării Negre erau mai căutate ca stimularea lor. De aici o serie întreagă de măsuri și
totdeauna. Brăila și Galații luaseră înfățișarea unor atitudini care trebue să fie în mod onest și cu
mari piețe de comerț. « Galații sunt strada pe care recunoștință amintite, alături de marile sforțări venite
22 z?

■z
Johann Ferdinand Neigebaur, Consul general pentru Principatele
Moldovei și Munteniei.
(24 Iunie 1783 — 23 Martie 1866).

din partea celorlalte națiuni occidentale, în sprijinul teologie și Universitatea din Königsberg. După ce
independenței românești. sfârși teologia, Neigebaur urmă dreptul și la anul
Cu prilejul unei vizite făcută copiilor săi la Berlin, 1812 se așeză ca asesor la Marienwerder. La anul
se pare că Mihail Sturza a discutat în Capitala 1815 pe când Prusia era străbătută de acel mare
Prusiei mai amplu problema unui « consulat general» entuziasm războinic împotriva tiraniei lui Napoleon,
la Iași. Trebuia ales firește un oni cât mai potrivit între studenții care alături de profesorii lor părăseau
scopului de cunoaștere și apropiere pe care le urmă universitățile pentru a pune mâna pe arme, se găsea
reau conducătorii Prusiei și Sturza însăși. Acest om și Neigebaur. El se înscrise în vestitul corp liber al
fu găsit în persoana unuia dintre magistrații și lui Liitzow, format în cea mai mare parte din
scriitorii de seamă ai Prusiei delà începutul sec. al studenți — cărora Theodor Koemer le-a dat o
XIX-lea, Johann Ferdinand Neigebaur. Cu această sublimă consacrațiune prin cântecele și apoi prin
numire agenția diplomatică a Prusiei în țările române moartea sa. Fiind voluntar s’a distins în luptele
intră într’o nouă fază de desvoltare. Neigebaur va purtate dar fu făcut prizonier și avu onoarea în
purta titlul de « Consul general pentru Principatele această calitate să fie chestionat chiar de generalul
Moldovei și Munteniei». Dar mai însemnat decât Davout care încercă zadarnic să afle delà Neigebaur
titlul ce purta era persoana însăși a noului trimis. date asupra trupelor germane. Fu dus apoi, ca
Notele biografice ce avem cu privire la Neigebaur prizonier de războiu în Franța la Limoges unde,
nu sunt prea bogate. (Cele mai prețioase ne-au fost puțin timp după sosire puse la cale o încercare de
transmise de F. Ratzel1 într’un mic Articol). Din ele evadare în masă a întregului lagăr. Faptul a fost
se desprinde totuși, luminoasa figură a acestui admi descoperit de autoritățile franceze și numai printr’o
rabil reprezentant al intelectualității germane delà întâmplare fericită a scăpat Neigebaur de judecata
începutul veacului trecut. S’a născut la 24 Iunie 1783 Curții marțiale.
în Dittmannsdorf, în Silezia. Primele elemente de Restul timpului petrecut în Franța, Neigebaur
instrucție le-a primit delà preotul comunei sale. A l-a folosit cât' se poate de bine. S’a aplicat cu
urmat apoi liceul din Schweidnitz și Facultatea de toată stăruința studiului limbii, poporului și orga
nizației de stat franceze. Paralel cu aceste cerce
1 Allgemeine Deutsche Biographie, t. 23, Leipzig 1886, pp. 404—405. tări, el urma cursurile Facultății din Limoges și
25

încă înainte de a se elibera și-a trecut cu succes de observator și scriitor al lui Neigebaur. Ea cuprinde
examenele. o geografie și o etnografie a regiunii Limoges
Intervalul petrecut în Franța a înrâurit mult aproape complete. Se descrie natura și bogățiile
asupra tânărului luptător prusian. La înclinările sale regiunii și se dau asupra populației informații istorice
multilaterale înnăscute, s’a adăogat astfel influența și statistice. Cele io pagini de tabele și statistici
puternică a enciclopedismului francez — influență de industriale care însoțesc studiul lui Neigebaur arată
care se va resimți în tot cursul vieții si care străbate minuțiozitatea științifică pe care o pune tânărul
în toată opera sa de istoric și scriitor politic. A cercetător în opera sa de informare. La acesta a
păstrat totdeauna o iubire credincioasă Franței, a adăogat reproduceri interesante de acte oficiale, un
trăit, a scris, și a militat în sensul ideilor ei. catalog de lecții ale Universității din Limoges și
Un diplomat francez1 care l-a întâlnit pe Neigebaur un dicționar dialectal. .
trei decenii mai târziu pe când avea reprezentanța Intre anii 1815—1826, Neigebaur a fost prefect
Prusiei în Principate — îl înfățișează într’un raport în Luxemburg. După 1826 a fost transferat la Breslau,
(Iunie 1844) ca pe un om plin de sentimente înalte, unde a împlinit funcțiunea de judecător. In această
între care o înfocată simpatie pentru Franța. (« . . . ses perioadă de transformări prin care trece societatea
sympathies ardentes pour la France»}. Nu o singură germană, contribuția lui Neigebaur la promovarea
dată se întâlnește în scrisul său un mod de a privi ideilor noi este de toată însemnătatea. A întreprins
și de a judeca lucrurile, ba chiar și expresiuni carac o serie de scrieri cu caracter reformist despre justiție,
teristice spiritului francez delà începutul veacului despre reprezentanța poporului, de istoria dreptului,
trecut. de drept practic și fiscal. In 1832 a fost numit director
. Neigebaur datorează șederii în Franța primele sale al judecătoriei de țară delà Fraustadt, iar la 1835,
lucrări între care : « Descrierea Provinciei Limoges și a z director al Camerei criminale din Bromberg. In
locuitorilor ei dupăjurnalul unui ofițer prusian în prPio același an a funcționat în calitate de comisar pentru
nierat france^» (1817). Această scriere a desvăluit reglementarea frontierei dintre Prusia și Polonia.
pentru prima oară cetitorilor din acea vreme talentul In vremea șederii sale în Silezia, Neigebaur a scris
și câteva lucrări de istorie contemporană Jnesemnate,
1 N. Iorga, op. cit., p. LXIV, nota 3. cu aceleași tendințe politice progresiste și liberale,
26 27
care caracterizează întreaga sa operă. In unele din etnografia, civilizația, arta, moravurile, organizația
aceste scrieri el ironizează pe iunkeri și-i prezintă de stat, învățământul, economia, etc. Ghidul pentru
drept inamici ai unității germane. Utiliza pentru Grecia de pildă cuprinde două volume cu un total
acest gen de lucrări, foile volante. Astfel, la 1850 de 1.000 pagini. Nu lipsește din acest ghid nimic
el a scris o asemenea foaie într’un ton mai violent care să ilustreze istoria și cultura poporului grec, —
sub titlul : « Prusia, prin aristocrația sa, cea mai delà elementele caracteristice mitologiei elenice până
mare dușmană a Germaniei». la cântecele clefților și delà organizarea Universității
Spirit generos, apărător al dreptului de autode ateniene până la repartiția impozitelor. Fr. Ratzel
terminare al popoarelor, Neigebaur nu a lucrat prin remarcă în primele scrieri ale lui Neigebaur, urmă
scrisul său numai pentru unitatea poporului german, toarele caracteristice: pătrundere proaspătă, judecată
dar și pentru a celui italian și — după cum se va independentă și curajoasă, o mulțime de analogii
vedea — și pentru a celui român și sârb. Fr. Ratzel istorice și geografice și în sfârșit o concepție practică.
ne spune în articolul amintit că la marile desbateri Darul observației i-a permis — spune acelaș — să
stârnite de problema romană, Neigebaur a participat atingă cele mai variate domenii și să realizeze o
prin mai multe scrieri și citează în deosebi opera în uimitoare productivitate. Mai târziu, către sfârșitul
două volume « Papa și Imperiul său» (1847). Ratzel vieții — Neigebaur a întocmit mai multe opere de
adaogă că activitatea sa publicistică în favoarea compilație. Intre acestea, poate fi socotită — spune
Italiei noi îl făcuse foarte popular în cercurile Fr. Ratzel — scrierea asupra Sardiniei. Johan Minc-
naționaliste din peninsulă. kowitz, în prefața acestei opere spune că Neigebaur
Ultimii 20 de ani din vieață i-a petrecut mai mult « are mai mult să întrebuințeze literatura Italienilor și
în călătorii prin Franța, Italia și mai ales prin țările Sardinienilor, asupra acestei țări decât să-și exprime
balcanice; a străbătut cu mult interes Dalmâția și propriile sale vederi».
Grecia. Cu materialul cules în aceste călătorii, Nei Fără a socoti articolele apărute în diferite periodice,
gebaur a întocmit o serie de ghiduri foarte prețioase opera scrisă a lui Neigebaur trece de 100 de volume.
prin bogăția informațiilor ce cuprind. Ele sunt mici
enciclopedii cuprinzând adevărate studii în care
călătorul găsește esențialul în legătură cu istoria,
28 *9
Il
NEIGEBAUR ȘI ROMÂNII
„Moldo-Valahii au format
state de seamă și vreme îndelun
gată' au rămas bastionul Cre
știnătățiV.
Johann Ferdinand Neigebaur

4. NEIGEBAUR ȘI ROMÂNE.
In anul 1842, Neigebaur vroia să se retragă din

serviciul Statului, când alegerea guvernului din
Berlin căzu asupra lui pentru noua demnitate de
« Consul General al Prusiei în Moldova si în Muntenia».
Se pare că deciziunea s’a luat în urma unui demers
special făcut de Principele Sturza cu prilejul vizitei
făcute copiilor săi la Berlin și va fi avut la bază
vechea tendință a politicei moldovene de a căuta în
Prusia un reazim împotriva dublei presiuni austriace
și rusești. Era de altfel și timpul, căci acum Protecto
ratul rusesc ca și lăcomia austriacă luau forme din
zi în zi mai primejdioase.
Nu cunoaștem cu precizie motivele care au deter
minat pe conducătorii Prusiei să-l prefere pe Neige
baur pentru misiunea din Principate. Este însă
probabil că s’a avut în vedere nevoia unei bune
[Digitized by CEEOL] opere de informare și totodată trecutul său de agi-
35

tator al ideilor de libertate națională care îl făcuseră mărit călătoria de studii întreprinsă de Neigebaur în
atât de apreciat nu numai în țara sa dar și în Italia. Principate. Se bucura de stima și încrederea unor
Intr’o scrisoare din 31 Decemvrie 1842, ambasadorul oameni ca Alexandru Humboldt și Maureau Ioannès
prusian la Constantinopol spune lui Mihail Sturza (marele statistician francez), care l-au îndemnat în
între altele : «.. . . Je me félicite de pouvoir dès à présent mod special să adune un material cât și mai bogat și
Eui annoncer confidentiellement que le Gouvernement du cât mai exact despre țările române.
Roi désireux de cimenter et de consolider encore davantage Nu cunoaștem din nefericire rapoartele diplo
ces relations, a pris la résolution de nommer un Consul- matice ale lui Neigebaur. Dar judecând după scrierile
général pour les Principautés de Moldavie et de Valachie. privitoare la Români, am credința că informațiile
Ce poste vient d’être confié â un employé favorablement transmise de Neigebaur au înrâurit în mod favorabil
connu par ses antécédents honorables, ses lumières et sa politica Prusiei față de Principate în perioada când
longue expérience dans les affaires. C’est le Conseiller chestiunea românească intra în desbaterea cabine
intime de justice, Monsieur Neigebaur, qui se rendra telor diplomatice europene. Cercetătorul atent al
sous peu dans les Principautés et qui résidera provisoire politicei prusiene în Orient în perioada 1843—66
ment à Jassy. Persuadé de l’expressément que mettra (până la întronarea prințului prusian Carol de Hohen-
Monsieur Neigebaur à l’entretien des bonnes relations zollem pe tronul Principatelor Unite) va regăsi
avec Votre Altesse et avec les employés de Son Gouver multe din ideile și judecățile exprimate de Neigebaur
nement ie saisis cette occasion de le recommander à sa în scrierile sale, în corespondența factorilor conducă
haute bienveillance et à son accueil favorable ». A rămas tori ai Statului și diplomației prusiene din acea
în Principatele Române numai trei ani, dar cu vreme.
sprinteneala și cu excepționala sa putere de muncă a Neigebaur nu desminți încrederea pe care oamenii
strâns un material imens privind arheologia, istoria, de știință europeni o puneau în el. Rezultatele cerce
cultura, etnografia, geografia și economia pămân tărilor întreprinse, le-a publicat la început prin
tului românesc. (Se pare că în acest interval nu diferite reviste (Marteno Erdkunde, 1848; Jahrbücher
trebue socotit timpul petrecut în Transilvania). der Geschichte und Politik von Pülau 1848; Minerva
Fapt demn de remarcat este interesul cu care 1849; Kritische Zeitschrift, vol. 20 (1848) caetele 2—3 ;
cercurile apusene — Prusienii și Francezii — au ur die Eheschliessungen in der morgenländischen christlichen
34 35
Kirche. (Caet 3). Mai târziu le-a concentrat în patru Dacien aus den Überresten des klassischen Alterthums
scrieri de geografie descriptivă și statistică care pot mit besonderer Rücksicht auf Siebenbürgen-, topographisch
fi socotite — spune pe drept N. Iorga — între cele zusammengesetzt von Dr. I. F. Neigebaur) tipărită la
mai prețioase izvoare pentru istoria contemporană a Brașov în anul 1851 care a ocupat multă vreme un
Komanilor L Titlurile sub care au apărut aceste loc de onoare între lucrările de arheologie romană
scrieri sunt: privind Dacia Traiană. Un însemnat număr de
1. Beschreibung der Moldau und Walachei (Leipzig inscripții romane, au fost cu răbdare culese, recon
1848); Breslau Kern, a doua ediție 1854). stituite și transcrise în această interesantă carte.
2. Die Donau-Fürstenthümer, Gesammelte Skizzen, O altă lucrare însemnată a lui Neigebaur — care
geschichtlich-statistisch politischen Inhalts (Breslau, a servit mult cauzei românești în Apusul Europei —
Kem 1854) lucrare de popularizare mai mult. a fost traducerea în limba germană a scrierii lui
3. Die Moldau-Walachen oder Romanen und der Alexandru Papiu Ilarian intitulată: «Independența
russische Schute^ (Breslau 1854; a II din Donau constituțională a Transilvaniei» tipărită la Iași în anul
Fürstenthümer) ; « prelucrare pentru cititorii germani 1861. Această scriere cuprinde — într’o logică foarte
a «Albumului Moldo-Valah» de Billecocq (ilustra strânsă — o caldă și documentată pledoarie împo
țiile sunt — spune N. Iorga — de Abigoël Bouquet). triva alipirii Transilvaniei la Ungaria; a apărut în
4. Die staatlichen Verhältnisse der Moldau und 1862, tot la Breslau, sub titlul «Die constitutionelle
Walachei in geschichtlicher Zusammenstellung der ünabhängigkeit Siebenbürgens». In afară de textul lui
auf das öffentliche Recht bezüglichen Verträge Alexandru Papiu Ilarian, ia p. 54—65 această lucrare
(Breslau 1856; a treia parte din Die Donau-Fürsten mai are un apendice al traducătorului, privitor la
thümer; lucrare de drept internațional). Sașii din Ardeal, cu accente de simpatie pentru
In afară de aceste patru scrieri — care alcătuesc o România și asprime față de Unguri. Această tradu
adevărată enciclopedie asupra țărilor noastre în epoca cere dovedește că Neigebaur își însușise într’o
domniilor regulamentare — Neigebaur a mai întoc însemnată măsură limba românească în decursul
mit o lucrare de arheologie asupra Daciei vechi: anilor petrecuți la noi.
In afară de aceste scrieri care privesc de aproape
1 N. Iorga, op. cit. pag. LXIV. țările noastre, Neigebaur a mai lăsat și alte opere,
36 37
întte care « Die Süd-Slaven und deren Länder in Bezie pentru Basarabia, Ucraina și Crimeea. Neigebaur nu
hung auf Geschichte, Kultur und Verfassung» apărută s’a mulțumit să dea această traducere într’o admi-
la Leipzig în 1851. Este rezultatul unei călătorii rabilă ediție ilustrată, dar a făcut, un an mai târziu
întreprinsă în 1850 în Dalmația și în țările locuite (1855), și o ediție cu o introducere originală asupra
de Slavii de Sud. Cunoscând prin experiență directă Rusiei meridionale (pp. 5—22) și a consacrat un
aceste țări — spune Neigebaur — s’a hotărît să-și capitol special orașului Odesa. (^. Neu-Russland
publice impresiile de călătorie, însoțindu-le de bogate nach Demidoff, Breslau 1855). La această scriere a
considerațiuni istorice, politice, sociale și economice anexat și o hartă a Rusiei de Sud (inclusiv Crimeea,
asupra regiunilor cercetate. Cea mai mare parte a și o parte din Caucaz) în care sunt demne de admirat
cărții se ocupă de ținuturile ce au aparținut fostei precizia, claritatea, amănunțimea și desemnul de
Jugoslavii. Bulgariei îi sunt consacrate numai câteva o remarcabilă finețe. Nu este exclus ca execuția
pagini. Se mai ocupă în câteva capitole de relațiile însăși a acestei hărți să fie opera lui Neigebaur,
Slavilor de Sud cu popoarele învecinate sau cu deoarece era, se pare, un bun desenator. (Delà
popoarele sub stăpânirea cărora trăesc. Un capitol el a rămas și o schiță a Ceahlăului \ litografiată
întreg (pp. 336—343) se ocupă de raporturile Slavilor apoi în Institutul lui Asachi). Din textul acestui
de Sud cu Românii. Sunt însemnări pline de înțelegere rezumat, Neigebaur a lăsat la o parte Crimeea,
pentru Români, în care se vorbește de Horia, de căreia i-a consacrat o broșură aparte, cu 16 ilustrații
Avram Iancu și, în general, de impilarea ungurească după Raffet, imprimată de asemenea la Breslau
de care au avut să sufere și Slavii meridionali și în 1853 2.
Românii, fapt care i-a apropiat între ei. După cum am spus și mai sus scrierea principală
Vom încheia acest capitol amintind traducerea a lui Neigebaur cu privire la Români este « Beschrei
făcută de Neigebaur descrierii de călătorie a Prin bung der Moldau und Walachei». După o privire
țului Demidoff : « Reise nach dem südlichen Russland generală urmează un interesant capitol închinat evo-
und der Krim durch Ungarn und die Walachei und die
Moldau » (Breslau 1854). Această carte devenită celebră 1 Hurmuzaki, X. Prefața lui N. Iorga.
2 Demnă de menționat este și Handbuch für Reisende in Griechenland,
pe la jumătatea veacului trecut — era socotită ca
Leipzig 1860, în două volume, pline de un uimitor de bogat și variat
printre cele mai prețioase izvoare de informație material informativ asupra Greciei.
38 [Digitized by CEEOL] 39

luției istorice a poporului român, o frumoasă des ales de când Grecii din Turcia apar ca popor in
criere geografică, apoi capitole cu o uimitoare infor dependent (cu toate că și Sfânta Alianță și chiar un
mație privind populația, organizarea politică, admi Congres al Prinților se ridicaseră împotrivă).
nistrația, comerțul, orașele și industria, limba, știința Dintre popoarele care trăiesc în Turcia, Slavii și
și arta, literatura și moravurile, vieața socială, străinii Valahii din provinciile dunărene interesează Ger
și un capitol final privind țările înconjurătoare. mania înainte de toate. Deși merită și Bulgarii
Pentru orice lucrare privind domeniile de activi atențiunea noastră, ca fiind la Dunărea de jos la
tate mai sus amintite în epoca domniilor regulamen vărsarea în Marea Neagră a acestui fluviu german,
tare (până în preajma Unirei) această scriere a lui totuși,.pe noi ne atrag în chip particular mișcările
Neigebaur este un izvor principal de informațiuni. din așa zisele Principate dunărene, adică Serbia,
Puțini străini au făcut asupra poporului român Moldova și Valahia. Sârbii slavi de pe malul drëpt
studii atât de atente și minuțioase ca acestea 1. al Dunării și Valahii, sau Românii, de pe cel stâng,
Delà primele sale scrieri Neigebaur s’a arătat par organizați acum în state speciale, aparțin impe
tizanul hotărît al dreptului de autodeterminare al riului otoman, în timp ce Bulgaria depinde, încă,
popoarelor. Pornind delà această idee, fundamen direct de Sultan. Toți tin de biserica orientală si
9 9 9
tală în sistemul gândirii sale politice, el apără cu văd în Ruși coreligionari de-ai lor — pe când ca
tărie dreptul poporului român la o viață liberă. Iată tolicii dimprejur îi tratează ca pe schismatici, ceea ce
cum se exprimă el în capitolul Die Walachen und face ca Valahii să fie sensibili la presiunile sub care
Slaven an der unteren Donau (Die Donau-Fürstenthümer stau cei de aceeași rasă și religie din statele austriace
pag. i—13): și, anume, Transilvania, tot astfel, cum se întâmplă
« Când, înainte vreme, se punea chestiunea orien cu Sârbii față de Sârbii din Slavonia și Rutenii
tală, se vorbea numai de intențiile și planurile ca din Galiția.
binetelor și dinastiilor. Astăzi, însă, trebuie să ne Valahii din Moldova și Valahia au și gustat până
obișnuim să judecăm această problemă și din punctul acum din protecția rusă, numai că, pe când înainte
de vedere al popoarelor care participă la ea — mai vreme acest lucru era privit ca o binefacere, astăzi
1 Aceasta era și opiniunea lui N. Iorga; vezi Istoria Românilor prin
dimpotrivă, apare într’o lumină cu totul diferită.
Călători, Vol. IV, pp. 65—67. Este drept, Sârbii nu se află în întregime sub o pro-
40 41

tectie rusească consacrată de tractate, dar această Transilvania, districtul Maramureșului și Voevo-
Putere a exercitat și aci o influență așa de puter dina trăiesc încă 2 milioane de Valahi. In Macedonia
nică încât Europa pare să se fi deprins cu ea. Astfel, viețuiesc așa numiții Cuțo-Valahi, iar în Bulgaria,
când Camera franceză a interpelat pe Ministrul cei pe cari Moldovenii, de aceeași rasă cu ei, îi nu
Guizot cu privire la atitudinea de pasivitate și in mesc Romani — numărând, poate, încă vreo ^2 de
activitate a Franței cu prilejul ultimei alegeri prin milion. In acest fel, întreaga rasa a Daco-Homanilor
ciare din Serbia, acela a făcut cunoscut că, întrebând poate fi socotită la vreo 9 milioane de suflete. Toată
cabinetul austriac, ca unul care este interesat în această ' populație a fost prada cuceririlor otomane
primul rând de această chestiune, Metternich i-a pe care n’au putut-o ține în loc nici vecinele Un
răspuns că este o problemă rusească. garia și Polonia. Tot astfel au încăput sub stăpâ
De aci se poate vedea felul cum o chestiune atât nirea semilunei și Bulgarii și Sârbii. Ultimii nu au
de importantă pentru Germania a fost tratată. Până avut o aristocrație, în vreme ce Valahilor nu le-a
acum, numai Sârbii slavi au încercat să-și câștige lipsit niciodată o nobilime: boierii. Acestui fapt i
independența prin propriile lor puteri. Dimpotrivă, se datorește o mare deosebire între pozițiile acestor
sprijinindu-se pe Ruși, Valahii ajunseseră până acolo două națiuni și își găsește confirmarea în aceea că,
încât aveau să-și jertfească aproape în întregime na pe când Bosniecii, Slavi și ei, au primit Islamul
ționalitatea pentru a dispărea în marele imperiu — deși națiunea este foarte războinică și situația
slav delà nord. muntoasă și apropierea de Veneția, la aceea vreme
Totuși, Valahii — sau cum ei înșiși se numesc: puternică, ar fi ușurat apărarea—, agricultorii și
Românii — formează un popor important. In Mol grădinarii pașnici din câmpiile Bulgariei au rămas,
dova trăiesc peste 1.500.000 de suflete, iar în Va- dimpotrivă, credincioși credinței lor părintești. Ba,
lahia aproape 2.500.000, deci, în ambele Principate, în Bosnia se întâmplă că nobilimea a primit religia
circa 4 milioane. încă din anul 1812, delà Moldova turcească, în vreme ce țăranii au rămas creștini.
a fost despărțită și țintuită Rusiei Basarabia, cu Moldo-Valabii au format state de seamă și vreme
aproape 1 milion de Valahi. Delà aceeași Moldovă, îndelungată au rămas bastionul Creștinătății împotriva
în 1769, Austria și-a însușit Bucovina, cu circa necredincioșilor. Dar puterea aristocrației a slăbit pe
200.000 Români. In afară de aceste provincii, în Voevozi cari adesea trebuiau să treacă de partea
42 45

Porții, ori să caute ajutor la Poloni sau Unguri. După campania sa delà Prut, Petru cel Mare a
Dar și aceste două regate sufereau de pe urma căutat o legătură cu Moldo-Valahii. Principii am
desmembrării interne pricinuite de stăpânirea no belor țări era gata pentru așa ceva, dar ei au fost
bilimii, astfel că nu numai că nu puteau să dea în parte părăsiți, în parte trădați de către nobilime
protecție Românilor, dar ele înșile trebuiră să se — așa cum reiese din cronica unui boier contem
supună Semilunei. . poran, editată în traducere franțuzească de boierul
Tractatele prilejuite de această situație le-a adunat moldovean maiorul Kogălniceanu. Este firesc ca
laolaltă un boier din București, A. E. Golescu, Poarta să-și fi pierdut încrederea în prinții indigeni;
într’o scriere apărută la Viena în anul 1848 sub de aceea, ea numi Greci din Fanar Principi (Hospo-
titlul «Poliția politică a Românilor față de Turcia», dari ori Voevozi) în Valahia și Moldova, fără să
în care a arătat în chip necontestat că prin ele, se amestece în treburile lor interne. Din aceea vreme
Valahia a recunoscut, e drept, suveranitatea Porții, vine că, împotriva Turcilor, Valahii așteptau ajutor
dar și-a păstrat, totuși, în schimb, dreptul de a-și orândui delà Rusia, delà coreligionarii lor, — căci, deși
independent treburile dinlăuntru. In afară de legămin- luaseră părți din Serbia și Valahia, Austria nu făcuse
tele în cauză, această neatârnare a fost recunoscută și nimic pentru poporul însuși. Ba, chiar în anul 1769,
mai târziu de către Turci, și anume, la negocierile de după ce trebui să înapoieze Oltenia și Belgradul,
pace delà Tarlowitz, în anul 1699 — care Karlowitz Austria ocupă, fără război, Bucovina, pe care în
este localitatea de căpetenie a Sârbilor din Austria. Poarta o cedă cu adevărat pentru a o răsplăti
Deși viteazul Ioan Sobieski, pe care nobilimea nu pentrucă rămăsese neutrală. Astfel stând lucrurile,
l-a sprijinit cum se cuvinea, fusese învins la Parcani, simpatia pentru această Putere nu poate fi mare,
trimișii polonezi au vroit să obțină și ei unele avan- cu atât mai mult cu cât Valahii vedeau cum con
tagii în urma succesului asupra Turcilor la Viena. sângenii lor de sub stăpânirea austriacă erau su
Aceștia, însă, le-au răspuns refuzându-le și spunând: puși unei presiuni religioase, de care nu putură
Poarta nu poate ceda niciun petec de pământ din scăpa decât intrând majoritatea populației aceleia
Moldova și Valahia, deoarece nu ea le-a cucerit, într’o uniune cu biserica catolică, — situație atât
ci ele s’au supus de bunăvoie, astfel încât tractatele de șubredă în cât la congresul național din Mai
care au consfințit această stare, sunt sfinte. 1848 delà Blaj, reședința episcopului unit din Tran
44 45
silvania, a fost vorba și despre desfacerea acestei a căror dinamism intelectual stă la baza renașterii
uniri. prusiene și germane. Istoria Dacilor, luptele lor
Moldo-Valahii au primit cu recunoștință stipu- împotriva imperialismului roman, romanizarea Da
lațiunile diferitelor tratate de pace între Poartă și ciei, rezistența împotriva barbarilor și continuitatea;
Rusia, favorabile lor, până ce se află, însă, că la apoi lupta împotriva Islamului, regimul de deca
Tilsit, Alexandru lăsă să se întrevază că intențio dență politică și morală al Fanarioților și începuturile
nează achiziționarea Principatelor dunărene. Mai de renaștere pe care le-a putut constata personal în
rău a fost când, în 1812, Rusia și-a însușit cea mai timpul șederii sale la noi — sunt conștiincios veri
frumoasă parte a Moldovei, Basarabia. Ani întregi ficate și înșirate în lucrările sale. Cercetând și studiind
trupele rusești fuseseră întreținute pe cheltuiala poporul român în ajunul Revoluției din 1848, a
Moldo-Valahilor. Firește, în politică, recunoștința nu Unirei și al lucrărilor premergătoare dualismului
valorează, totuși, Turcii riar fi putut să cedeze ceva austro-maghiar — Neigebaur și-a dat seama de în
care nu le aparținea. Dar, cel puțin, din aceasta își semnătatea europeană a problemei românești. Geo
traseră și Românii un drept: acela de a socoti că graf emerit — el a apreciat cu exactitate și așezarea
vechile tratate față de aceștia nu-i mai leagă, deoarece escepțională a țărilor noastre, despre care spune
nu au fost respectate și că, prin urmare, ei se simt în undeva că formează puntea între Occident și Orient.
dreptățiți să restabilească situația delà început ». (Reschreibung.. . Prefața).
Neigebaur a stat în Principate și a scris despre Sediul principal al lui Neigebaur a fost la Iași.
ele, în momente hotărîtoare pentru viitorul lor. Și Aci a cunoscut el o bună parte dintre fruntașii
trebue s’o spunem: a luat atitudine fermă favorabilă renașterii românești din Moldova, oameni politici,
nouă în problemele capitale ale românismului. Lucrul savanți, scriitori, ziariști, revoluționari, etc. Contactul
este cu atât mai important cu cât nu avem aface cu cu mișcarea intelectuală s'a făcut, în deosebi, prin
un simplu călător ci cu un adevărat om de știință x, acea vestită Societate a Naturaliștilor la care a fost
tip reprezentativ al acelei generații de enciclopediști și a rămas membru și după plecarea sa din Princi
pate — cum o arată cu mândrie în titlurile cu care
1 In scrisoarea sa, Maureau îi spune lui Neigebaur că « simte o deosebită
plăcere că în sfârșit un prieten al geografiei va face cunoștință cu Principatele
semnează unele dintre scrierile sale. Această societate
dunărene mai de aproape decât din diligență». era prezidată și subvenționată chiar de Principele
46 47
Stürza. La data când Neigebaur vine la Iași, socie Venind în Principate din Prusia, într’un moment
tatea era-în plină activitate; avea 160 de membri, când poporul german, se pregătea el însuși sufle
între care și corespondenți, mai ales Germani și tește pentru marea bătălie a unității sale, consulul-
Ruși. Intre animatori găsim pe Cihac, Costache general al .Prusiei aducea un suflet plin de înțelegere
Sturza, Al. Ghica, Aga Dr. Cuciureanu, Doctor pentru sbuciumul unioniștilor români. Nu mai puțin
Fienkel, Aga Vâmav și alții. Intre cei care l-au îl apropia de noi adânca influență pe care cultura
ajutat, Neigebaur amintește în primul rând pe Mihai franceză o avusese asupra lui. Aducea însă, o tendință
Sturza însuși, apoi pe Paul Balș — din redacția pronunțată spre critica socială, firească pentru un
revistei « Propășirea » — Constantin Hurmuzaki, pe « generos » pe care îl inspira pas cu pas resentimen
doctorul Winkler și pe profesorul Stamati. Amin tele împotriva regimurilor aristocratice. II nemul
tește de asemenea și pe Rolla, cumnatul lui Alexandri țumea în gradul cel mai înalt structura societății
și pe Vasile Ghica, despre care spune că se formase românești din care lipsește aproape cu totul clasa
în universitățile germane și că a fost în fruntea mijlocie. Intre nobilime de o parte și țărănime de
mișcării revoluționare din Iași, cu manifestul din cealaltă, este o prăpastie. Consecvent punctului de
29 Martie semnat de 1.000 de persoane (v. Die vedere prusian — exprimat și în trecut — Neigebaur
Donau Fürstenthumer, p. 7). A cunoscut, se pare, manifestă un puternic resentiment împotriva influen
și pe Kogălniceanu — a cărui lecție la deschiderea țelor constantinopolitane asupra societății noastre
cursului de Istorie națională la Academia Mihăileană boerești. Anti-fanariotismul său are însă tendința să
o reproduce în limba germană, aproape în întregime, cuprindă întreaga aristocrație românească într’o ju
în Beschreibung der Moldau und Walahei (p. 23—37); decată comună — ceea ce de sigur era exagerat,
la capătul acestei reproduceri, Neigebaur exprimă înstrăinarea clasei boerești din Principatele Române
un vibrant regret că un curs de istorie națio este pricina pentru care — spune Neigebaur — n’a
nală — atât de frumos început n’a putut continua. O fost sprijinită Eteria la 1821 de massa poporului
prietenie deosebită a păstrat Hatmanului Constantin român; dimpotrivă, aceasta era coaptă mai degrabă
Balș (consulul prusian îi zice «baron» și «Hofrath») pentru revoluția națională a lui Tudor Vladimi-
căruia îi dedică principala sa scriere (Beschreibung...) rescu. « Când, în 1821, Eteria se înfâțișe prin generalul
zece ani după plecarea din Moldova. Ipsilanti (un astfel de fanariot} în Moldova, ea găsi în
4« 49

popor atât de puțin aiutor încât colonelul rus Cantacuețino de aiuns pentru a face să se piardă cele mai bune dintre
(tot un astfel de grec moldovean) trebuia să se refugiere influențele care străinătatea le-a avut asupra lor». Recu
la Stânca peste Prut. Ipsilante s’a dus în Valachia unde noaștem adesea în izbucnirile lui Neigebaur în fa
a izbucnit o răscoală națională sub Vladimirescu. Acesta voarea țărănim’i, accentele pe care le punea — prin
amenințând cu emanciparea țăranilor, ceea ce nu era în presă și pe la întruniri — Winkler.
planul boerîlor — și încă mai puțin în acela al Austriei Reproducând critica severă pe care consulul englez
și Kusiei — Ipsilanti a pus să fie omorît. . . » (p. 5). Wilkinson a făcut-o societății noastre (în deosebi
Intre fruntașii revoluției din 1848 cu care Neige « aversiune naturală împotriva efortului fizic sau
baur a avut legături mai strânse, era și acel Dr. spiritual»), Neigebaur crede că se face o nedreptate
Winkler, pe care îl găsim adesea amestecat în frămân poporului român când este judecat după această
tările revoluționare delà Iași. Winkler era, se pare, minoritate neînsemnată influențată de moravurile
unul dintre elementele înaintate ale mișcării révolu- constantinopolitane. « Poporul valah reprezintă un
ționare moldovene. In modul de tratare a problemei tip de oameni foarte frumoși, excelează prin mora
țărănești, acest străin aducea o notă de indignare vuri simple, curățenie, cinste». (Țăranii au păstrat
violentă. El desvălue în articolele ce scria, tristele atât de bine vechiul lor tip, încât Neigebaur îi
urmări ale cametei în satele incapabile de a se apăra compară cu Dacii de pe Columna lui Traian).
si denunță neomenia arendașilor x. Pe acest Winckler In altă parte el elogiază hărnicia țărancelor moldo-
îl amintește Neigebaur în prefața uneia din scrierile valahe care, « cu cea mai mare sărăcie țin totuși casa
sale alături de toți aceia care l-au ajutat în strângerea lor curată și pot fi văzute torcând cu hărnicie chiar când
materialului. Foarte probabil că în problemele sociale își poartă copiii, iar câteodată chiar când sunt pe cal».
(mai ales în aceea a țărănimii) s’a folosit de Winkler. In ordinea spirituală de asemenea combate pe Wil
Probabil, sub înrâurirea acestuia, aduce el acuzații kinson. Crede că eforturile Românilor în domeniul
atât de aspre boerimei și chiar tineretului care a literelor sunt demne de laudă (« Multe capete luminate
studiat în Apus. « S’a putut observa — spune Neige dau lucrări originale destul de bune. In general sunt date
baur — că puțini ani, după întoarcerea în patrie, sunt •toate elementele pentru a pregăti acestui popor un viitor
frumos. Nu le lipsește talentul, iar caracterul poporului
1 N. Iorga, Istoria Românilor, Vol. IX p. 271. este blând»}.
5° 51

Recepția dată la Curtea munteană în onoarea Prințului Albrecht de Prusia în Iulie 1843 (după Charles Doussault).
Strălucirea vieții de curte era o veche caracteristică atât la București cât și la Iași. Ea ilustrează odată mai mult o puternică tradiție monarhică, neîntreiuptă,
cu care nu poate rivaliza niciunul dintre popoarele vecine nouă.

Un moment interesant în evoluția raporturilor cu Moldo-Valah alcătuit de Consulul General al Franței,

Prusia — în timpul când Neigebaur deținea Consu Billecocq, ni se spune următoarele cu privire la
latul General — este vizita Principelui Albrecht al acest bal : « Dacă ne imaginăm pe lângă amestecul de
Prusiei, fratele Regelui Frédéric Wilhelm. Dornică costume asiatice și europene, strălucirea luminilor
să se informeze direct asupra stărilor de lucruri din și măreția culorilor, nu este cu putință un spectacol
Orient, Curtea prusiană pusese la cale această călă mai bogat și mai variat. $i totuși — aceasta fiind
torie. In program erau cuprinse și Principatele partea slabă a artei — nu s’a putut reda amabilitatea
noastre asupra cărora interesul cercurilor din Berlin fețelor gingașe, distincțiunea, strălucirea conversa
sporea mereu. Vizita a stârnit senzație în rândurile țiilor spirituale a tuturor acestor frumoase femei
societății bucureștene. Oaspele nu era numai fratele valahe care vorbesc toate limbile Europei, care sunt
Regelui prusian dar și al împărătesei Rusiei. « Din înfrumusețate cu podoabele întregii lumi (căci ma
clipa în care a călcat pe pământul Valahiei și până în gazinele de mode și bijuterii din București și Iași
aceea în care a trecut frontiera, șederea sa n’a fost conțin cel mai bogat material pe care îl creează luxul
decât o continuă festivitate ». Principele Bibescu n’a parizian). Pe scurt, toate acestea alcătuesc un ansamblu
cruțat nicio osteneală pentru a face șederea princi care nu se mai întâlnește nicăieri în Europa. Fiecare
pelui prusian la București cât mai agreabilă și pentru străin se miră despre aceasta; nu crede a fi în Imperiul
a-i lăsa o cât mai frumoasă amintire despre Români. Otoman». Regele Prusiei, Frédéric Wilhelm, plăcut
Un cunoscut pictor francez, Chr. Doussault — același impresionat de primirea făcută Principelui Albrecht
care fusese chemat și la Constantinopol, pentru a în Muntenia, a trimis, lui Bibescu, prin Neigebaur,
face primul portret al Sultanului Abdul Mezid după o caldă scrisoare de mulțumiri și Ordinul Vulturului
natură — a fost adus de Bibescu pentru a reprezenta Roșu, clasa I-iu. \
într’un album bogat, în 12 acuarele mari toate Cu privire la relațiunile și activitatea lui Neigebaur
momentele însemnate ale trecerii Principelui prusian în societatea munteană, avem puține informațiuni.
prin Valahia. Din aceste remarcabile tablouri unul Amintește în Die Donau-Fürstenthümer (v. pp. 8—13)
reprezenta marele bal dat la Curtea Țării Românești cu preferință de Ioan Maiorescu care a prezentat
în cinstea oaspetelui. In prelucrarea pe care Neige Adunării delà Frankfurt, dorințele poporului româ
baur a făcut-o pentru poporul german, Albumului nesc și s’a întors de acolo cu speranțe în sprijinul
5* 53

german. Apoi, adaogă : « In Muntenia, Maioreseu, patria germană poate numai să câștige pe urma emanci
directorul gimnaziului din Craiova (care fusese la pării Valahilor și Slavilor din Turcia, dar poate pierde
Frankfurt) a prezentat Principelui Bibescu un memoriu totul dacă vor cădea în brațele Rușilor» (pp. i—13).
după care, în situația de acum a Furopei, este posi Dornic să dea lumii apusene o informație bogată,
bilitatea de a stabili un regat Daco-Român, pentru precisă și obiectivă, Neigebaur a căutat să se docu
care ar fi în Germania mari simpatii». Vorbește, tot menteze în modul cel mai serios. A cercetat diferite
acolo, despre atitudinea Rusiei — împotriva căreia izvoare, cronici, monumente istorice, inscripții, a
este îndreptată în realitate mișcarea revoluționară făcut anchete etnografice, cercetări, atât în Principate
românească. Cunoaște faimoasa notă rusească din cât și în Ardeal — și a călătorit enorm în tot cuprinsul
31 Iulie, cuprinzând acuzația că « Muntenii au căutat pământului nostru.
să aștepte pe Moldoveni pentru a se sustrage stăpânirii Ca toți învățații umaniști, Neigebaur, ne apare
turcești și protecțiunei rusești și a-sfi întinde suzeranitatea dominat în cercetările sale de imaginea vechii Dacii.
poporului până peste Basarabia și Ardeal» și că «Un Acest nume intră chiar în titlul volumului său de
regat Daco-Român fiind fără putere ar cădea în mâinile studii arheologice întreprinse la noi. Transilvania
altor puteri și ar deranja echilibrul Furopean ». Străbate este numită în scrisul lui Neigebaur, foarte adesea,
în scrisul acestui diplomat și cărturar (pe care obli Dacia centrală. Dacă a putut aprecia ca arheolog
gațiile profesionale nu-1 lasă totdeauna să-și spună intensitatea românismului dacic, ca etnograf și-a dat
în întregime gândul) regretul că nu suntem chiar repede seama că spa'țiul etnic românesc acoperă, cu
mai energici în lupta pentru emancipare : « Românii o uimitoare exactitate, aceeași suprafață. Ca geograf
s,au lăsat pe seama altora, iar Sârbii așteaptă totul delà și neostenit călător a putut aprecia pe teren valoarea
ei înșiși». In încheierea'acestui capitol, Neigebaur, cetății carpatice în problema continuității. Dispu
arată cât de utilă ar fi pentru patria sa germană nând de toate elementele deci, Neigebaur n’a căzut
independența Românilor și cât de primejdios ar fi în eroarea în care au căzut obișnuit acei specialiști —
un succes rusesc în această problemă: «Se înțelege istorici sau filologi — cari au cercetat problema ori
delà sine că Dunărea, locuită pe ambele părți de aceste ginilor noastre în mod unilateral cu ajutorul unui
popoare formează legătura naturală cu Germania ; nece singur instrument. Pe scurt, învățatul prusian are
sitatea naturală condiționează și o prietenie strânsă și viziunea realităților istorice. Aurelian a oferit azil —
54 55

spune el — în sudul Dunării locuitorilor din Dacia, denunță origina comună și care au și împărțit într’o
dar n’au putut pleca decât o parte; restul populației măsură soarta Moldovei și Valahiei sau stau în multiple
a rămas pe loc, prin locurile mai retrase pe care relațiuni cu această țară». Prima dintre țările vecine
le oferă coroana Carpaților. « Prin acele văgăuni pe care crede necesar s’o înfățișeze cetitorilor săi
s’au conservat Daco-Bomânii în timpul năvălirilor». este Transilvania. « Transilvania trebue să fie numită
(Beschreibung.., p. 358). cu drept cuvânt mai întâiu, deoarece partea cea mai mare
In alt capitol, Neigebaur reluând discuția, con a locuitorilor ei o formează de asemenea Bomânii (p. 357).
chide cu aceeași fermitate că « în văile Transilvaniei O altă particularitate etnică a Ardealului care nu
și-au salvat Daco-Bomânii naționalitatea lor». scapă curiozității lui Neigebaur sunt Secuii. Nu are
Chiar ideea mult mai nouă, că Barbarii n’au convingerea că sunt Unguri și afirmă că sunt veniți
nimicit pe Daco-Români și că dimpotrivă au sporit înaintea acestora în Ardeal. După ce cercetează
numărul celor din Dacia prin strămutări de populație grupul german și celelalte grupuri etnice ale Transil
romanică din .Moesia este categoric afirmată de vaniei — Neigebaur revine la Români pentru a
Neigebaur. O astfel de deplasare s’a petrecut, repeta « Valahii — sau cum se numesc ei Bomâni sau
spune el, în vremea șefului bulgar Krum. Cu cei Bomani — sunt locuitorii străvechi, rămășițele Dacildr
strămutați s’au întors și aceia cari plecaseră în amestecați cu coloniștii romani. Ei sunt împrăștiați în
timpul lui Aurelian. Se realizează astfel prin Bar toată țara, formând mai ales satele. Probabil locuiesc
bari — desigur pentru nevoile muncilor agricole în mare densitate în partea de Nord-Est, la frontiera
mai ales-o consolidare a societății daco-române. moldavă, și la Sud- Vest de frontiera valahă’, aci sunt
(Ibid. p. 62 și urm.). în cea mai mare parte iobagi (robotbaur) însă există și
In studiul etnografic pe care îl face țărilor din sate întreg} de țărani liberi, în fundo regio, adică fără
vecinătatea noastră, Neigebaur tinde a demonstra dominiune\ țăranii, aparținând regimentelor de frontieră
că spațiul etnic românesc acoperă înfreaga suprafață sunt de asemenea fără stăpân boeresc...» (p. 362).
teritorială a Daciei de altădată. Dar puterea de pătrundere a lui Neigebaur merge
« Țările învecinate acestor două Principate — spune încă mai departe. El își dă seama că organizația de
el — trebuesc menționate cu atât mai mult cu cât ele stat a Ungariei Vestice, eminamente aristocratică
sunt locuite în parte de același popor, a cărui limbă (întemeiată pe un mic grup de latifundiari lacomi de
57

pământ și de putere) era improprie ideii de cruciadă. ardelene și a avut întinse legături cu Sașii, ale căror
Dificultățile pe care marea feudalitate le făcea regilor interese le vedea strâns legate de ale Românilor. In
au mers, se știe, până la refuzul de a participa la prefața lucrării, Neigebaur spune că era, între altele,
luptă, refuz consfințit la începutul Sec. XIV prin și membru al Societății pentru cunoașterea Ardealului.
hotărîri de dietă. Dar Neigebaur citează un caz Dintre fruntașii
> mișcării
» românești
» din Transil-
foarte interesant petrecut la începutul veacului al vania a cunoscut de aproape pe Papiu Ilarian despre
XIII-lea, în vremea regelui Andrei al II-lea. care ne spune că era « doctor în drept și filosofie,
« Atât de puțin l-a ajutat această clasă privilegiată în născut în Ardeal, acum profesor la înaltul așezământ
1217 în cruciada întreprinsă încât, slăbit, Andrei al II-lea, de învățătură din Iași, care se trage din nobilul
a fost nevoit să acorde mari avantagii nobilimei» (p. 359). popor român, urmașul coloniștilor romani din
Neigebaur arată că granița Ardealului are o admi timpurile clasice ale vechei Dacii Centrale; a luat
nistrație cu totul autonomă și că este apărată 4/9 de apărarea drepturilor Românilor de sub dominația
organizațiile militare românești și 5/9 de cele secuești. austriacă, de obiceiu numiți Valahi, împotriva asu
Scuzându-se față de cetitori că a vorbit cam mult pririi Maghiarilor, într’o lucrare publicată în limba
de Transilvania într’o lucrare închinată Moldovei si țării sale, română, carte care poartă titlul următor:
Munteniei, el adaogă : « Ca scuză că am întârziat atât « Independența constituțională a Transilvaniei ».
de mult la această țară limitrofă Moldovei și Munteniei Se pare că această scriere îndreptată de Papiu
trebue să observăm (în afară de faptul că majoritatea Ilarian împotriva pretențiunilor maghiare asupra
Transilvănenilor sunt Pomânî) și faptul că o parte în Transilvaniei a produs prin materialul ei docu
semnată a Transilvaniei a aparținut câtva timp Moldo mentar, și prin logica ei strânsă, o puternică impresie
vei» (p. 366). Neigebaur se referă la acțiunea politică asupra lui Neigebaur. El s’a decis s’o traducă în
și militară întreprinsă în Ardeal de Petru Rareș și limba germană « deoarece compatrioții noștri Ger
urmărește, după documentele Bistrițenilor, încercă mani așa numiții Sași din Ardeal și de prin diferite
rile voevodului moldovean de a stabili o stăpânire Comitate ale Ungariei se găsesc față de Unguri în
românească peste munte. De altfel, problema Tran aceeași situație ca Românii de acolo ... ».
silvaniei l-a preocupat sub toate aspectele pe scriitorul La sfârșitul acestei traduceri, Neigebaur a adăogat
german. Era chiar membru al mai multor societăți un capitol referitor la Sași.
58 59

Nu vom încheia această parte a lucrării de față

fără a aminti sentimentul de admirație cu care
Neigebaur evocă figurile mari din istoria noastră.
In Mihai Viteazul el vede pe reîntregitorul Daciei
de odinioară (Beschreibung... p. 66: «... und
vereinigte so das ganze alte Dacien»),
60

Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba-Iulia.

« . . . und vereinigte so das ganze alte Dacien ».
I. F. Neigebaur

digitisedby
Central
CEEOL andEasternE
copyright uropeanOnlineLibrary
2024
CEEOL
www.ceeol.com
withspecialapprovalbytheCEEOLoperator
5. A AVUT ACTIVITATEA LU1 NEIGEBAUR

URMĂRI POLITICE ?
Dacă urmărim data de apariție a lucrărilor lui

Neigebaur cu privire la Țările Române, observăm
că cele mai importante s’au tipărit între 1848 și
1854, adică între revoluție și războiul Crimeii.
Cea mai însemnată dintre aceste scrieri, Beschrei
bung der Moldau und Walachei, a apărut prima oară
în 1848 și s’a retipărit apoi în 1854. Lucrările de
popularizare asupra problemelor românești, ca Die
Donau-Turstenthumer . .. și Die Moldau-Walachen oder
Romanen und der russische Schutz, s’au tipărit în
1854 — ceea ce dovedește că în acest an era în
opinia publică germană o curiozitate sporită pentru
problema românească. Când începe agitația maghiară
în favoarea dualismului (și propaganda pentru
unirea Transilvaniei cu Ungaria) Neigebaur răs
punde traducând scrierea lui Papiu Ilarian, în care
61

se argumentează — cum am spus mai sus — îm se vede din scrisoarea cu instrucțiuni pe care regele
potriva acestei uniri nefirești. însuși o trimite delegatului său. Cităm o parte din
Dacă am cunoaște rapoartele diplomatice ale lui această scrisoare în care Frédéric Wilhelm susține
Neigebaur, am putea să ne dăm seama cu precizie formula radicală a unirii pentru a se ajunge astfel
în ce măsură activitatea sa de cunoscător si infor- la constituirea unei monarhii românești cu o pu
mator științific a înrâurit asupra factorilor condu ternică bază dinastică:
cători ai Prusiei în perioada următoare războiului « Aceste țări trebuiesc reunite sub o dinastie
Crimeii, adică între 1856—59; în ce măsură adică, străină, cinstită și pusă în serviciul poporului. Con
a contribuit el la atitudinea atât de favorabilă pe sider Principatele Române ca un popor capabil să
care Prusia a avut-o în lucrările Comisiunii europene se desvolte în mod admirabil. De aceea, marile
instituită prin tratatul de pace delà Paris din 30 Puteri să fie de acord cu noi, pentru o soluționare
Martie 1856. Această comisiune are meritul de a integrală a problemei. Dar ca să împăcăm și capra
fi opus o puternică rezistență Austriacilor și Rușilor, și varza, nu sunt de loc dispus să leg la un
care împiedicau prin acțiunea lor fățișe sau ocultă asemenea sistem nici numele meu nici numele
străduințele pentru unire și libertate ale poporului Prusiei.
român. De aceea trebuie ca Prusia să proclame acest
Alături de delegatul Franței, Baronul Von Richt- adevăr fără teamă și cu sentimentul' onoarei. In
hofen — trimisul extraordinar al Regelui Prusiei — ceea ce privește faptul dacă Principatele urmează
a sprijinit cu toată căldura și tenacitatea punctul de să rămână două state separate sau un singur stat,
vedere românesc. Din relatările lui către regele răspund : Prusia — în modul cel mai categoric — lu
Frédéric Wilhelm se vede cu prisosință cât de crează pentru unirea Principatelor. M’aș bucura dacă
înverșunată a fost în deosebi opoziția Austriei la această soluție ar fi adoptată de toți. Este — după
constituirea unui stat românesc liber și puternic, și cât cum știi — o conditio sine qua non ».
de eficace a fost sprijinul delegaților Prusiei și Franței Informator cinstit, cu bună formațiune știin
cari se găseau într’o intimă și permanentă colaborare. țifică, luptător generos pentru libertatea și unitatea
In ce măsură ideea «barajului» românesc la Est popoarelor — Iohann Ferdinand Neigebaur a con
cucerise după 1854 cercurile conducătoare prusiene, tribuit desigur prin scrisul său într’o mare mă-
62 63

CEEOL copyright 2024 digitisedby
CEEOL
sură la formarea acestui curent de simpatie cu care

opinia publică și curtea Prusiei liberale a întovă www.ceeol.com
rășit lupta pentru emancipare a poporului român. withspecialapprovalbytheCEEOLoperator
Regele și cârmuitorii Prusiei din acea vreme — ca

și Neigebaur — au văzut într’o monarhie româ
nească liberă și puternică nu numai un act de
reconstituire istorică națională, dar și unul de secu
ritate europeană x.
III
ANEXĂ
IAȘn ȘI BUCUREȘTII VĂZUȚI DE I. F. NEIGEBAUR

ACUM UN VEAC1
Bucureștii
Actuala capitală a Valahiei și reședință a Princi

pelui, București, este așezată la 44°25'4i" latitudine
și 28°54'i3" longitudine estică (delà Paris), adică
aproape pe aceeași paralelă cu Caucazul, Crimeea,
Ravenna, Bologna și Cahors, într’o câmpie la 225
picioare deasupra nivelului Mării Negre. Situat cam
la jumătatea județului Ilfov, orașul este împărțit în
două părți aproape egale de râul Dâmbovița.
Se spune că întemeietorii lui ar fi fost un popor
(de altfel necunoscut), Bakurii, Bukurlii ori chiar
- Vezi Ștefan Tătărescu, Contribuțiuni germane la unirea Principa
telor. Tot acolo și scrisoarea regelui Fr. Wilhelm IV către baronul 1 Pentru ca cititorii să aprecieze singuri metoda descriptivă obici
de Richthofen (pp. 60—61). nuită lui Neigebaur dăm aceste pagini.
64 65

O stradă din București (după Charles Doussault).

Hilarii și că, prin urmare, numele lui se trage delà este egal cu 1962 de metri francezi), calculați,
aceștia, purtând, chiar, înainte vreme, pe acela de astfel, cu ajutorul unui teodolit bun: baza, așezată
Hilariopolis, adică orașul bucuriilor. Așa cum știu în apropierea unei câmpii, însemnată cu scânduri
oamenii de aci să trăiască o viață plină de bucurii, de stejar, lungă de 1562 de stânjeni, iar restul
numele acesta îl merită cu adevărat ! Legenda po marcat prin 52 de puncte trigonometrice. Lucrarea
pulară, însă, pretinde că primul locuitor a fost un de care este vorba aci a fost poruncită de Prințul
anume Bucur, care a și zidit prima biserică ce va Bibescu odată cu o nivelare exactă, în scopul de a
fi fost la poalele povârnișului Bisericii Radu Vodă, distribui apa din măreața conductă realizată în anul
nu departe de strada și poarta Dobrotesei. Inafară 1845, și de a croi străzi noi. Cu toate acestea, Bu
de unele mănăstiri întărite din secolul al XIII-lea cureștii înfățișează aspectul adevăratului oraș orien
nu se știe nimic precis despre istoria veche a acestei tal, cu străzi înguste și strâmbe, cu colibe în umbra
localități, care, așezată în mijlocul câmpului, nu va palatelor și curților mari, între care ori te înneci
fi asigurat protecție locuitorilor ei, aceștia fiind, de în praf, ori te împotmolești în noroi. Nu se văd
aceea, siliți să se refugieze în munți în cursul de aci ca aiurea, porți, ziduri ori valuri, și din această
selor războaie. De abia în anul 1698, Prințul Brân- cauză nu poți deosebi orașul propriu zis de peri
coveanu a mutat delà Târgoviște aci, capitala Țării, ferie (care poartă numele de mahalale).
care, rând pe rând, fusese la Curtea-de-Argeș și mai Numărul caselor de locuit se ridică la circa 16.000
înainte, la Câmpulung. Azi, acestea prezintă ori iar al locuitorilor la mai mult de 100.000. Recen
ruine ori sunt simple târgușoare. săminte propriu zise nu se fac, ci cel mult se nu
Privit din spre sud, Bucureștii dau o panoramă mără persoanele care plătesc bir și, după datele pe
măreață. Din marea de case se ridică o mulțime
9 9
care le dau preoții și boierii, se multiplică numărul
de biserici și capele acoperite, în majoritatea lor, capetelor de familie cu 5 și se află, astfel, câți
cu tablă strălucitoare, totul fiind la rându-i, încon locuitori sunt. Boierii cu mare greutate îngăduie
jurat de grădini întinse. Diametrul orașului întrece funcționarilor cari fac această numărătoare, să soco
24.000 de picioare, în timp ce suprafața lui — așa tească și pe cei cari stau în curțile lor, ori pe sclavi.
cum ne-o dă un German, Maiorul von Borotzin —, Câte zile sunt într’un an, atâtea biserici în Bucu
măsoară 16.000.000 de stânjeni (un stânjen valah rești, căci este sigur că, socotind cele neînsemnate
66 67

— multe la număr și ele — ai avea mult de muncă. câmp nici măcar în apropierea orașului așa încât
Dintre ele, cam 130 de biserici au o oarecare în curățenia costă bani. Totuși, azi, străzile sunt pavate.
semnătate. Piețele publice de aci nu merită să le Orașul este împărțit în cinci circumscripții poli
pomenești; tot astfel lipsesc monumente oficiale și țienești, limitate de următoarele străzi principale:
fântâni împodobite. Fostul Secretar de Stat, E. Podul Mogoșoaiei, în spre Transilvania, Podul Șer-
Suțu, a încercat să construiască o fântână arteziană, ban Vodă înspre Turcia, Podul Târgul din Afară
dar a dat greș. Dimpotrivă, puțuri sunt o sume spre Moldova și Podul Calicilor în spre Oltenia.
denie și vin delà decedați evlavioși, cari, de obi Alte străzi importante sunt: Podul Mihai Vodă,
cei, aparțin claselor cele mai sărace ale locuitorilor. Podul de Pământ, Ulița Târgoviștei, Ulița Heră
Vânturile nu sunt constante. Deseori bat unele străului, Ulița Pantelimon, Ulița Dudesti, Ulița
puternice fără, însă, să fie suficiente pentru a pri Dobricenilor.
meni atmosfera. Ca urmare, febrele datorită climei Aceste străzi duc la 11 bariere cu același nume,
sunt dese, și de ele suferă în special străinii mai la care se mai adaogă două: bariera Delea Veche
ales în timpul verilor celor mai calde când, în și bariera Madritului (1). La toate aceste bariere se
timpul nopții, se lasă frig. Starea sănătății popu dau pașapoarte, în timp ce bagajul este controlat
lației s’a îmbunătățit, totuși, considerabil de când la vama centrală.
s’au înlocuit pe străzi pavajul de lemn cu piatră. Dintre biserici sunt de pomenit în primul rând:
Mai înainte, însă, plutea în aer un miros îngrozitor biserica Mitropoliei așezată pe un deal, care, însă,
pentrucă acestea nu aveau fundament și, sub grin nu se evidențiază nici prin vechime, nici prin arhi
zile așezate pe scânduri groase de stejar, se aduna tectură. Alături se găsește sala de adunare a stă
murdărie, se vărsau multe dintre cloace ori putre rilor Tării iar arhiva Statului în vechea reședință
9 9 9
zeau animale căzute înăuntru. Boierii cei bogați nu a Mitropolitului. Acest sfânt lăcaș a fost construit
se interesau de toate acestea fiindcă, dacă se întâm în anul 1655, înainte de mutarea capitalei lă Bucu
pla vreo epidemie, aveau -putință să plece în Tran rești, de Voevodul Constantin Basarab Câmul.
silvania. Astăzi, însă, se dă atenție îngrijirii cură Biserica din apropiere este Mănăstirea Radu Vodă,
țeniei de pe străzi, deși acest lucru întâmpină greu întemeiată încă în anul 1575 de Alexandru al II-lea;
tăți prin faptul că gunoiul nu este întrebuințat pe clădirea actuală datează, însă, delà 1614.
68

muite de clădiri anexe și ziduri în cerc, pe distanță

Biserica și mănăstirea Sărindar au fost ridicate
mare.
în 1634 de Matei Basarab.
Biserica Evanghelică, din anul 1726.
Vechea biserică de curte a fost Curtea Veche,
Biserica ungaro-evanghelică, din anul 1821, din
datând delà Mircea Basarab, din anul 1383. Aci
vecinătate.
sunt miruiți încă și acum principii valahi.
Biserica catolică cu o mănăstire francrscană, înte-
Biserica Sfântul Gheorghe, ctitoria lui Constan
meiată la 1666, dar rezidită la 1812.
tin Brâncoveanu, este înconjurată de o clădire mare
Biserica armenească.
numită han, care, azi, servește mai ales pentru de
In sfârșit, mai sunt cinci sinagogi pentru Evreii
pozitarea mărfurilor, dar, mai înainte, pare să fi
germani și spanioli — ultimii emigrați din Constan-
slujit la apărare.
• tinopol, bogați, vorbind o limbă spaniolă ameste
Biserica Mihai Vodă este așezată lângă castelul
cată cu ebraica.
domnesc zidit în 1775 de Alexandru Ypsilante, dar
Dintre edificiile publice sunt de amintit: Curtea
distrus de foc în 1813 și rămas, de atunci, nere
administrativă saù ‘clădirea guvernamentală, Pri
făcut. In mănăstirea care o înconjoară, s’a instalat
măria, Curtea de Justiție, închisoarea, Casa Statului-
marele spital militar.
Major, o cazarmă de infanterie și una de cavalerie,
Mai sunt si» alte biserici ca: Colegiul Sfântului Sava. Ca spitale, afară de cele
Biserica și mănăstirea Antim.
pomenite, sunt: spitalele Brâncoveanu, Filantropia,
Biserica Râmnicului, cu o mănăstire, în care își
Maternitatea, apoi Teatrul Nou, hanurile lui Con
are reședința Episcopul de Râmnic.
stantin Vodă, Zlătari, Șerban Vodă și Sfântul
Biserica Colței, a cărei clopotniță a fost înălțată
Gheorghe.
de soldații din armata lui Carol al XII-lea în 1715.
Cele mai frumoase clădiri private sunt: Palatul
Re vremuri, acesta era cel mai înalt turn din oraș,
lui Brâncoveanu, pe care-1 locuește actualul Prin
dar în 1812, cutremurul a dărâmat o jumătate din
cipe, Bibescu, după ce l-a mărit și înfrumusețat
el. Aci se află și marele spital Colțea, donațiune din
foarte mult; un alt palat al lui Brâncoveanu, în care
anul 1715 a Spătarului Cantacuzino.
stă Mitropolitul, câteva palate ale familiei Ghica,
Biserica Sfântul (sic) Crețulescu, a Apostolilor,
a Ministrului Știrbei, a banului Filipescu, al Baro-
a Sfântului Spiridon și a Sfântului Ioan, împrej
71
7°
nului Meitani, Otetelișanu și Lynsch, ca și ale apropierea dealului pe care stă, cum am spus,
bancherilor Mosco și Halson.. Mitropolia.
Printre restaurante merită pomenite: Momolo, De aceea, cursele delà o poartă la alta sunt foarte
în curtea teatrului, Condori « La Leul de Aur », la gustate. Se văd multe sute de trăsuri boierești,
«Cocoșul roșu» sau «Hotel de Valachie». Afară unele foarte elegante, în care se plimbă femeile
de acestea mai există câteva de rang inferior, unde valahe cele frumoase și bogat împodobite. Numă
mâncărurile se servesc după bucătăria turcească. rul acestor trăsuri se socotește a fi cam de 12.000,
Restaurantele nu sunt însă recomandabile, deoarece iar acela al cailor de lux 40.000, deși printre acestea
sunt puțin căutate din pricina largei ospitalități care sunt și cai rău îngrijiți și trăsuri rău curățate. Se
se întâlnește în această țară. Nu lipsesc nici cafenele, văd și birje, aproape vreo sută, dintre care unele
nici cofetării, întocmite după modele nemțești și chiar convenabile. De obicei se plătește pe oră,
turcești, dar nu elegante. Lumii îi plac foarte mult de cursă, 15 arginți sau doi poli; sărbătoarea, însă,
dulciurile și, de aceea, se găsește aci și înghețată tariful este mai ridicat.
bună. In restaurantele pe care le-am pomenit în Dintre locașurile de învățătură, o atenție specială
cap, se dau baluri iarna, și câteodată chiar mascate. merită Colegiul Sfântul Sava, unde se pot vedea,
Cei de sus dau baluri în cercuri închise. Germanii într’o colecție arheologică, sarcofagii romane, monete
de aci alcătuiesc și ei un astfel de cerc. Băile lui dace și în special câteva vase de aur mari care au fost
Warmberg, instalațiunea de baie cu aburi rusească găsite, cu câțiva ani înainte, în regiunea Buzăului.
sau chiar așa zisele băi turcești sunt foarte căutate. Inafară de ministere sunt și înalta Curte de
O astfel de baie se găsește și în grădina publică, Revizie, înaltul Divan sau Curtea de Apel, Curtea
dar școala de înnot este foarte departe de acest de judecată în prima instanță pentru județul Ilfov,
loc. Moșii sunt un loc de petrecere populară Tribunalul polițienesc pentru Capitală și Tribunalul
unde lumea se dă în scrânciob — acest leagăn de comerț de a doua instanță, apoi, direcțiunea
rusesc este foarte iubit în Valahia. Parcul delà carantinei, sub supraveghere rusească și o agenție
Filaret este, de asemenea, foarte mult vizitat. a Societății de Navigațiune Austriacă.
Lumea obișnuește mult să se plimbe prin el, dar Iată autoritățile străine din București: un consul
singura promenadă cu oarecare priveliște este în general rus pentru Moldova și Muntenia, cea mai
72 73

Doamne din aristocrația munteană în costume orientale. (Din Album Moldo-Valah).

de seamă persoană din țară, deoarece el reprezintă care merg mai ales în Turcia. Multe mâncăruri nu
puterea protectoare a Țarilor. Dimpotrivă, puterea se prepară, aci, cu unt, ci cu seu de vită, astfel încât,
suverană a Sultanului nu are, aci, niciun repre spre a pomeni numai atât, chiar cel mai bun spa
zentant, deși Principele întreține la Constantinopol ranghel nu are niciun gust. Industria indigenilor
un agent. Consulul general rus este înconjurat de se limitează, în deobște, numai la facerea de pot
un personal funcționăresc numeros, și mai mulți coave și cuie, șelărie, cojocărie, cismărie, scobire
Cazaci și curieri. Lçfurile acestora sunt foarte în de lulele; mai întâlnești, apoi bărbieri, căciularij
semnate și alegerea clădirilor foarte îngrijit făcută. plăpămari, croitori pentru costume naționale și giu-
Englezii au și ei un consul general pentru am vaergerii. Majoritatea celorlalte meșteșuguri sunt
bele Principate. în mâinile străinilor, Germani sau Unguri, chiar și
La fel, există și un consul general francez. a câtorva Francezi (aceștia, în cazul când nu pot
Urmează apoi: face nimic cu pedagogia), deși în această țară gallo-
Un agent austriac cu un număr de caporali între mania este atât de mare încât unii părinți își în
buințați la transportarea călătorilor austriaci ori a credințează copiii unor oameni cari știu doar să
celor indezirabili în străinătate, vorbească franțuzește — deși în Germania iPar
Un consul general grec, trece măcar examenul de plotonier cu cunoștințele
Un consul prusian fără salariu, în același timp lor de școală. De a'ceea, unii Franțuzi, veniți aci
consul pentru Saxonia, ca ucenici de croitorie ori frizeri, au sfârșit prin
Un consul belgian, a fi educatori cu titlul savant de «profesori» ori,
Un vice-consul olandez, chiar, și-au deschis un institut de educație cu titlu
Un agent sârb. pompos.
In industria țării, capitala Valahiei joacă un rol Germanul Dr. Zucker și-a câștigat mari merite
puțin important. Aci se fabrică doar așa zisele prin școala sa pentru educarea meseriașilor, for
testemele, basmale turcești. In împrejurimi se gă mând, mai ales, buni tâmplari. Printre industriașii
sesc abatoare, sau zahanale, topitorii mari de seu, străini merită pomeniți: giuvaergiii Solich și Rech,
unde se prepară și carne presată și uscată, pastramă, tapițerii Posselt și Bistritzer, fabricantul de căruțe
și, în cantitate de asemenea mare, untură de vite, Loboda și bereriile von Geyer și Krebs.
74
Comerțul de consum din București este foarte limba țării este cunoscută librăria Romanow și,
important, cu atât mai mult cu cât aci se găsesc ca anticărie, aceea a lui Scarlat. Trei tipografii s’au
laolaltă produse ale luxului european și asiatic, evidențiat prin lucrul lor, dar tipăriturile lui Wal
îngrămădind, astfel, laolaltă și pe cumpărători și baum sunt cele mai elegante. Lucruri bune face și
pe vânzători, mai ales că aproape în toată țara nu tiparnița Colegiului Sfântul Sava, unde funcțio
găsești astfel de lucruri. Iată cam ce se găsesc aci: nează și două litografii. La prima tipografie un
mărfuri de galanterie, croitorie și bijuterie din berlinez cu numele Schweder publică, de câțiva
Leipzig, sau produse germane din Nürnberg, ma ani, o gazetă germană destul de bună, care însă,
terial și fierărie nemțească, articole de modă și lux avu nevoie de o subvenție de 300 de ducați din
din Franța, care sunt, aci, foarte căutate, fiindcă, partea Prințului Bibescu pentru ca să poată merge
deși în general se poate spune că boierii cei bogați înainte. Un domn Eliade scoate « Curierul Româ
sunt economi, totuși, pentru gustul femeilor, de nesc» cu un buletin oficial iar tipograful Carcoletti
obicei nimic nu le este scump, 'tot astfel după o foaie semi-oficială sub titlül « Vestitorul româ
cum rareori într’alte părți bărbații fac cadouri așa nesc».
de scumpe, cari, aiurea, nici n’ar fi primite în felul Bucureștii posedă o bibliotecă publică, anume,
acesta. In prăvăliile greco-armene-turcești sunt adu aceea a Colegiului Sfântului Sava, și mai multe
nate covoare, șaluri, aromate, tutun și alte produse particulare, dintre care acelea ale lui Bibescu și
orientale împreună cu alte felurite mărfuri venite Ghica se evidențiază în mod special, deși și alți
din Asia. In dughenile rusești sau lipovenești, nu boieri posedă comori literare de preț, cum este
mite marchitanerii, se pot cumpăra: iuft, fier, por colecția de tipărituri vechi din Valahia, etc., a căpi
țelan, alamă, ceai, etc., iar în magazinele așa numite tanului Olteniceanu care merită toată atenția. In
brașovenii: lucrări din fier, lemn, lână, ceară, păr schimb» picturile sunt încă rare pe aci, deși în Va
de cal. In fine, la negustorii Evrei găsești: sticlă lahia ele sunt preferate mai mult decât la Iași.
ordinară, fierărie, praf de pușcă, etc. Dintre împrejurimile Bucureștilor :
Dintre librării, aceea a lui Winterhalder este cea Bâneasa, aparținând Marelui Spătar Ghica, la o
mai recomandabilă ca fiind foarte bine asortată în jumătate de oră depărtare de București, foarte vizi
literatură germană și franțuzească. Pentru cărți în tată în plimbările de Duminică și, mai ales, la
76 77
i Mai, zi care este îndeobște sărbătorită de cre Dudești, cu abatorul lui Hegy aparținând Baro
dincioșii bisericii orientale ortodoxe. nului Șina din Viena, și cu vechiul spital pentru
Herăstrău, nu departe de Băneasa, cu un mic ciumați, acum închisoare.
izvor, foarte gustat de amatorii de cură. Mănăsfirea Văcărești, d:ncolo de grăd’n’le lui
Floreasca, așezat în apropierea unei bălți, atră Belio, e o biserică frumoasă într’o curte ca un
gătoare. castel. Aci se opresc toți Hospodarii învestiți la
Colentina, cu un frumos castel și mormântul Prin Constantinopol până ce sunt primiți solemn de
cipelui Grigore Ghica într’o biserică plină de gust autorități.
și curățenie, împrejmuită de o grădină așezată la Leordeni, aparținând lui Aga Manu, cu case fru
malul unei bălți care privește până departe în ste moase cu geam și sere și o crescătorie mare de păuni.
pele valahe. Cam la răsărit se află unul dintre aba Cotroceni, proprietate a lui Brâncoveanu.
toarele de care am pomenit. Buftea, reședința de vară a ministrului Știrbey,
Mărcuța, departe tot cale de un ceas de Bucu fratele Principelui domnitor, cu o grădină frumoasă.
rești, cu o mănăstire și un sanatoriu pentru nebuni Spitalul Filantropiei și biserica Mavrogheni se află
și idioți. nu departe de Buftea și de Băneasa pomenită mai sus.
Mănăstirea Pantelimon se află la o depărtare de In total, trebuie să recunoaștem că, chiar dacă
jumătate de ceas de oraș.’ Aci Grigorie Ghica natura a făcut pentru București mai puțin decât
a întemeiat, în anul 1752, un spital exemplar, pe pentru Iași, totuși, aceasta din urmă este mai ne
care-1 conduce acum Dr. V. Meyer. glijată decât capitala Valahiei.
La 27 August se sărbătorește pretutindeni cu Părerea generală pe care și-o face călătorul străin
pompă ziua patronului. în acest oraș prin care intră în Orient este, oricum,
Mai departe, spre nord-est stau mănăstirile de important de cunoscut. Se cunoaște că te afli în-
călugări Cernica și Căldărușani, ca și cea de călu tr’altă lume, dar în țara contrastelor. In călătoriile
gărițe, Țigănești. In pădurea din vecinătate se vâ sale prin Europa, autorul rândurilor de față a găsit
nează, iama, porci mistreți. ' . numai în mică măsură lucruri peste sau sub aștep
Pașcan, cu palatul și frumoasa grădină a ulti tările sale, pe când în Moldova și Valahia, dimpo
mului Principe, Alex. Ghica. trivă, a aflat totul altfel de cum s’ar fi așteptat.
78 ’ 79
Capitalele sunt cel mai sigur barometru al culturii.

De aceea ne-au reținut mai mult topografia celor
două capitale, București și Iași. Nicăieri nu se vede
mai bine contrastul dintre cultură si barbarie decât
în teatrele ambelor orașe, unde se reprezintă pe
scenă vodeviluri franțuzești, ba chiar drame mai
înalte, opere germane, interpretate, nu rareori,
foarte bine, printre ele figurând și piesele noastre Iași
cele mai importante; ba, se aud și opere italiene.
Cu toate acestea, piesele patriotice sunt foarte ne Iașii, capitala de acum a Moldovei și reședința
glijate. Este adevărat, acum câțiva ani s’a început Principelui, se află pe paralela 41°țj' și meridianul
să se dea și reprezentații dramatice în limba țării, (Fero) 45o9'45,/ în județul cu același nume, la 427
și mai ales la Iași comedia a făcut, în timpul din palme deasupra nivelului mării, deci, cam la aceeași
urmă, încercări fericite. Dar, deoarece această cate latitudine cu Astrahan, Taganrog, Buda, München,
gorie de dramă atinge doar superficial timpurile Colmar, Bourges, Tours și Nantes. Așezat la poa
prezente și nu se limitează la clasa populară obiș lele dealului numit Copou, care urcă lin delà malul
nuită (ca la Berlin și Viena), lumea s’a văzut curând stâng al râului Bahluî, orașul se arată din depărtare,
în fața unor piedeci care l-au restrâns. Este, totuși, mai ales de pe dealul din față, Repedea, foarte
de recunoscut scriitorilor dramatici de acum cu pitoresc, și în special seara, pentrucă, așezate pe
dreptate că au priceput bine spiritul timpului lor povârniș una deasupra celeilalte, casele oferă o ilu
și au apucat-o pe calea cea bună de a întemeia un minație splendidă. Iașii se pot asemăna cu un decor
teatru național, pentru care au fost sprijiniți de de teatru care, din depărtare, oferă o panoramă
judecata sănătoasă a majorității concetățenilor lor, încântătoare, dar privit din apropiere, este insupor
chiar dacă un teatru moldo-valah nu este destul tabil. Intr’adevăr, delà distanță, Iașii este realmente
de plăcut gallomanului. Fiecare German, însă, tre frumos. In aceeași măsură, însă, împrejurimile sunt
buie să se bucure că din când în când, se poate triste. Malurile. Bahluiului sunt pline de băltoace,
forma un teatru german de amatori în București.
81
80

6. Recepție la Curtea domnească din Iași (după Charles Doussault).

lipsite de pomi și tufișuri. înălțimile de pe Copou pacea delà București din 1812, lașul a fost ocupat
sunt tot atât de reci și nicăeri nu se găsește vreo timp de mai mulți ani. Generalul rus Ypsilanti, a
urmă de casele țărănești și grădinile atât de voioase putut să facă să isbucnească aci răscoala Eteriei,
care înveselesc periferiile marilor orașe. Orașul se dar rezultatul pentru Iași a fost devastarea lui de
află cale de două ore de Prut, care, din 1812, for către Ieniceri la io August 1822. In ultimul război
mează granița cu Rusia, și pe care, din 1844, umblă cu Turcii, orașul a fost ocupat de Ruși în Mai
corăbiile până la Sculeni. Astfel, dacă vor fi înlă 1828 și rămase așa până în anul 1834, chiar după
turate piedicile care se pun actualmente navigației îneheierea păcii delà Adrianopol delà 14 Septem
pe acest râu, lașul va putea avea în apropiere un vrie 1829. Deși unii tăgăduiesc, nu este de mirare
port care să-l pună în legătură cu Marea Neagră de ce, după cel puțin 12 ani de ocupație rusească
prin Galați. în acest secol, de ce lașul stă într’o anumită de
Potrivit unei inscripții romane, orașul acesta ar pendență de Ruși.
fi fost cunoscut încă de pe vremea stăpânirii ro Incendii repetate au devastat orașul, mai ales în
mane. După alții, însă, numele lui s’ar trage delà 1783 și 1827, iar în timpurile din urmă de mai
un oarecare Ioan laș, care s’ar fi așezat primul în multe ori, în special în anul 1844, și ce va fi fost
aceste locuri. Nu se găsesc clădiri vechi și orașul din acestea își închipuie fiecare cu atât mai teribil
a devenit capitală de abia între anii 1564—66, cu cu cât majoritatea caselor sunt din lemn, ori, chiar,
Alexandru Lăpușneanu, care a pus să fie uciși trei acoperite cu lemn. Felul lor de construcție este
zeci de boieri necredincioși lui. înălțimea din fața îndeobște cu totul oriental, neregulate, un amestec
orașului, Cetătuia sau Citadela, unde astăzi este o de case boierești mari, impunătoare, unele asemă
mănăstire, se zice să fi fost la început o fortăreață; nătoare palatelor, așezate în curți întinse, împrej
dar istoria războaielor nu știe nimic de vreo apă muite, în marea lor parte, cu grădini îngărduite ca
rare din partea acestui oraș ci, dimpotrivă, de ar la țară, alături de care stau o mulțime de colibe
derea lui de Ioan Sobieski și asedierea lui de către joase printre care se strecoară străzi înguste și toate
Austriaci în anul 1788 în timpul războiului cu Rușii întortochiate. Se vede că poliția nu și-a îngăduit
care s’a terminat cu pacea încheiată aci la 9 Ianuarie niciodată să prescrie atotputernicilor boieri să țină
1792. In războiul cu Turcii, căruia i-a pus capăt o ordine oarecare. De abia câteva dintre străzile
82 83
6*
principale sunt pavate, și doar din anul 1843 au pe străzi se văd la 5 Evrei cel mult un creștin, și
început a se orândui trotoare iar în 1844 a se pava aceasta vine de acolo că cea mai mare parte dintre
cu buturugi de lemn cu șease colțuri. Este foarte oameni cari nu-s absolut săraci nu pot merge pe
de dorit ca acest început să fie dus mai departe jos ci trebuie să umble cu trăsura ori căruța.
căci vara este cu neputință să umbli în acest oraș, In afară de credincioșii religiei țării, cea ortodoxă,
insuportabil de întins, din cauza prafului iar iarna cam vreo 200 de oameni aparțin bisericii catolice,
din pricina murdăriei fără fund. Fiecare servitor 700 celei evanghelice și peste 1.200 celei armene.
este trimis cu căruța în oraș și chelarul vine cu Dintre bisericile grecești, în Iași sunt de găsit
căruța pentru a-ți aduce cheile. Numai țăranul și 70, apoi 10 mănăstiri și mai multe capele particu
cerșetorul merg pe jos. Picioarele au devenit un lux. lare, o biserică evanghelică, una armenească și una
Nu avem un recensământ al acestui oraș, ci doar catolică, în fine mai multe sinagogi (dar mici). Iată
se numără capii de familii impuși la bir și se înmul cele mai importante dintre acestea toate:
țește numărul lor cu 5, dar o constatare precisă a Mitropolia este o clădire arhitectonică nouă, ridi
cifrei populației nu avem. Boierii să tot numere cată acum câțiva ani, făcută într’un stil amestecat
peste 5.500 și servitorii lor peste 3.300, la cari se dar având ceva măreț prin cele patru turnuri apli
adaogă 3.000 de țigani, dar primii nu ar îngădui, cate la colțurile unui paralelogram. Ridicată din
nici aci, poliției să se intereseze de numărul sufle veniturile Mitropoliei, ea nu este nici acum încă
telor din familia lor sau servitorimea din curte, la terminată, și se spune că, în momentul când tre
care trebuiesc, totuși, socotiți, o mulțime de prie buia ridicată, cupola a fost găsită așa de greșită,
teni dintre cari unii stau la aceștia de vreo douăzeci încât a fost nevoie să se renunțe la ea. Deocamdată,
de ani fără să se fi anunțat vreodată unei autorități serviciul divin se ține în vechea bisericuță mitro
din țară ori consulară. Din aceste motive, numărul politană, o clădire îngustă, neînsemnată ca aparență
locuitorilor orașului Iași este foarte nesigur de sta și în stare rea. In aceasta se află cea mai însemnată
bilit — ca, de altfel, și în București —, și dacă se relicvă sfântă a Moldovei, trupul Sfintei Paraschiva,
vorbește de 70.000 de oameni (cu aproximație de care a fost adus aci cu mari cheltueli din Constan-
10.000), socotind în această cifră 30.000 de Evrei, tinopol, deși nu are mare valoare nici prin vechi
ne apropiem de numărul adevărat, căci cel puțin mea istorică nici prin vreun alt lucru deosebit.
84 ' 85

Biserica aceasta este sfințită Sfântului Niculae. Pa- Dintre clădirile laice — cea mai mare este curtea
. latul Mitropolitului se află în apropierea ei, dar e domnească —, vechea reședință a Principilor mol
și nou și nici nu are ceva caracteristic la el. doveni, ridicată în secolul al XVII-lea și distrusă,
Biserica Trei Ierarhi este cea mai veche și, în ace printr’o întâmplare, de foc în anul 1783. Ea se
lași timp, cea mai remarcabilă dintre bisericile de află la marginea văii celei înalte a Bahluiului. Ac
aci, deși a fost ridicată de abia în secolul al XIV-lea. tualul Principe a pus să fie refăcute încăperile de
Pietrele din care este clădită sunt acoperite de jos aci și astfel la 1844 ele adăpostesc toate ministerele,
până sus, în exterior, cu ornamente în relief. judecătoriile și alte autorități ale Statului. Tot aci
Mănăstirea Sfântului Spiridon a fost făcută în vea are loc adunarea generală a stărilor țării în fiecare
cul al XV-lea de un călugăr sărac în scopul de Ianuarie. Deși se evidențiază prin mărime si ase-
a primi bolnavi străini. Strângând danii pioase delà zare, această clădire nu prezintă nici regularitate
unul și delà altul, s’a ajuns, mai târziu ca din fon nici gust arhitectonic, iar împrejurimile lui, pe care
durile acestei mănăstiri să se ridice o biserică impu un simț pentru frumos le-ar putea lesne transforma
nătoare și un spital mare putând îngriji în perma într’un parc frumos, sunt murdare.
nență 130 de bolnavi de toate neamurile și credințele. Sediul sau palatul domnesc, proprietatea Prin
Mănăstirea Golia aparține unuia dintre Locurile țului Sturdza, este vechi și lipsit de intereș și doar
Sfinte din străinătate și biserica dinăuntrul ei este în ultimii ani a început a fi refăcut, adăogându-se
una dintre cele mai importante din Iași; aci se corpului vechi două aripi ieșind în afară, dintre
ține slujba în grecește. care numai una este în prezent întrebuințată, la
Biserica evanghelică este mică dar primitoare, fiind, cealaltă ridicându-se doar jumătatea primului etaj.
însă, așezată într’o mahala departe nu poate fi vizi Palatul lui Nicolae Rosetti din Roznoveni, clă
tată îndeajuns din pricina stării rele a drumurilor, dit acum cam vreo 30 de ani, cu o poziție foarte
de care am vorbit. bună pe strada principală, are o sală frumoasă și
Biserica Armenilor nu-i importantă, în plus, are poate fi socotită cea mai de seamă clădire particu
și un aspect străin. lară a orașului.
Biserica catolică nu-i mare, dar și înăuntru și în Palatul lui Alexandru Rosetti din Roznoveni, în
afară plăcută. care a locuit, mai înainte, Principii moldoveni, a
86 [Digitized by CEEOL] 87

fost mai bine refăcut după focul din 1844 deși nu oamenilor foloasele acoperișelor, cu atât mai im
după un stil curat. portant cu cât în această țară nu există asfalt.
Mai multe dintre astfel de case boierești merită Apa de băut este adusă în oraș printr’o -con
atenția și, dacă ar fi așezate pe străzi ca lumea, ar ductă care captează câteva izvoare ce se găsesc la
da orașului o priveliște impunătoare, dar, deoarece câteva ore dincolo de Tătărași și trece apa în oraș
îndeobște stau între colibe sărăcăcioase sau în curți prin tuburi subterane, care, însă, fiind făcute din
murdare, ca la țară, sunt în contrast aspru și lasă pământ ars, și apa fiind silită să coboare și să urce
o impresie foarte neplăcută prin deosebirea dintre la mai multe sute de picioare înainte de a ajunge
sărăcie și bogăție. Nu găsești, aci, urmă de ordine la fântânile çare o împart, nu rezistă la această
și regularitate care dau, de cele mai multe ori, presiune și fac astfel, ca foarte adesea orașul să fie
orașelor europene, o trăsătură de mare uniformi lipsit de apă. Unii boieri țin în curțile lor o căruță
tate. Nici aci nu întâlnești o diferență între orașul
i ii
cu doi boi și un servitor angajat special pentru a
propriu zis și mahala, deși totul este împrejmuit le aduce apă delà izvoarele de pe Galata și Repedea
de un șanț adânc și bariere marchează punctele de la o distanță de o oră până la două; unele familii
ieșire din oraș, dincolo de care se află întinderi chiar plătesc lunar peste doi ducați pentru ca să li
mari de pământ necultivate care măresc impresia se aducă apa acasă. De săraci, însă, n’are nimeni
neplăcută prin aspectul lor sălbatic. Dintre maha grijă. Din fericire, unele mănăstiri au săpat fântâni,
lalele cele mai sălbatice este aceea a Tătărașilor, dar apa lor este sărată. Se întâmplă, câteodată, că,
centrul strânsurii desmățate, și a Păcurarilor, unde în unele case negăsindu-se la repezeală apă pentru
locuiesc mai ales meseriași Germani și birjari spălatul mâinilor, se aduce din vecini ori delà câr
lipoveni. ciumă vreo sticlă de vin pentru a face același ser
Numai Germanii și Evreii de aci au început, de viciu. Când a venit pârjolul cel mare din 1844,
scurtă vreme, să clădească unele case orășenești, lipsa de apă a fost atât de mare că se plătea gă
așezate mai strâns unele lângă altele, dovedind că, leata cu apă un ducat și pentru stingerea focului
în cele din urmă, că se poate face din acest haos un s’au turnat peste foc multe tone de vin și oțet.
adevărat oraș. Lucruri bune a înfăptuit cu zel serios De altfel există aci o companie de pompieri bine
d-1 Dr. Cihac, care a făcut și începutul în a dovedi organizată și mai multe foișoare pentru observare,
88 89

dar când cu focul de care am pomenit ce-au făcut tot atât de puțin gust pentru grădini. Promenada
ei n’a fost mulțumitor. Se spune că, în acea vrenge, propriu zisă este o stepă pe dealul Copoului în
oamenii erau trimiși să aducă fân pentru o înaltă fața orașului, de unde priveliștea dealurilor valahe
personalitate delà țară, în timp ce restul de pom dimprejur ar putea îmbia pe om să facă ceva și
pieri — foarte puțini de altfel — se ocupau cu vân pentru înfrumusețarea naturii. Totuși, deși se în
zarea apei de stins. Dar chiar, dacă nu s’a dovedit tâlnesc aci mai multe sute de trăsuri elegante, unele
acestea, este de mirare mai mult că svonul acesta cu cai dintre cei mai frumoși și ajunge o astfel de
n’a bătut la ochi. plimbare pentru a-ți arăta lumii o pălărie adusă
Instalațiile pentru sănătatea și curățenia publică delà Paris sau un șal, în schimb, un pom nu vezi
lasă mult de dorit. Noroiul nu este ridicat din oraș îngrijit, deși chiar dacă umbra lui ar putea întu
cât ar trebui, ci e îngrămădit la marginea caselor neca strălucirea gătelilor parisiene, ar folosi la urma
și a gardurilor până ce vara, transformat în praf, urmelor săracilor. Pe partea cealaltă, parcul Prin
este purtat de vânt sub această formă în case ori țului delà Socola este cu adevărat fermecător. Un
stă în nasul și gura oamenilor sau, chiar, ploile îl străin a spus acestuia planul de a întocmi un parc
refac în râuri, străzile luând aspectul de canale împrejurul clădirii guvernamentale; el l-a aprobat
pline de noroi lipsite de scurgere. Apoi din nou cu plăcere, dar miniștrii cari au fost însărcinați cu
soarele îl transformă în aburi puturoși ori îl dă de realizarea lui nu s’au interesat de el.
se întărește. De aceea, dacă ai pune una peste alta In apropiere de Copou, vara, pe un câmp fac
fantezia cea mai vie a murdăriilor de pe străzile exerciții soldații din garnizoană, pe care o compun
din orașele franțuzești și italienești n’ai avea decât câteva companii pentru care s’au ridicat barăci
un slab tablou al noroiului din Iași. drept locuințe de vară. Adevăratele cazărmi se află
Merită de pomenit și apreciat parcul popular de în oraș și împrejmuiesc curtea domnească, actuala
pe partea cea mai înaltă a orașului, deschis acum clădire guvernamentală unde, cum am mai scris, se
câțiva ani, a cărui vegetație îmbelșugată arată ce află localul în care funcționează autoritățile oficiale.
grădini plăcute s’ar fi putut face în marile curți Pentru străini există numeroase hanuri în care,
boierești și în alte locuri libere din oraș. Dar, cât pe un preț destul de eftin, se pot căpăta camere
de puține tablouri se găsesc în minunatele case, și mâncare îndeobște din aceea orientală, cu ser
90 . 91
viciu de același fel. Totul este curat pentrucă înșiși obișnuit de prăvălie, mai ales pentru faptul că la
Moldovenilor le place, delà natură, curățenia, pe granița austriacă li se fac greutăți foarte mari.
care o vezi și în casele lor. Hotel de Petersburg, Despre autorități și poștă am vorbit la capitolele
german, are prețuri scumpe, este murdar și bucă respective. înfăptuirile Academiei Mihăilene au fost
tăria lui este rea; mai bun este Hotel dTtalie. Cafe îndeajuns tratate în paragrafele referitoare la învă
nelele nu sunt făcute pentru societate mai bună și țământul public. Ea este clădirea cea mai cu gust
cofetăriile nu sunt vizitate de femei; în schimb, ele din tot orașul, având o sală frumoasă și ca un fel
opresc trăsurile în fața lor și pun să li se aducă afară de arc de triumf, o boltă ridicată cu mult gust,
înghețata. făcând legătura clădirilor ei. Singurul monument
. Dimpotrivă, sunt foarte vizitate magazinele și oficial este o coloană ridicată în grădina publică
cu precădere cele care expun mărfuri de galanterie. în amintirea nouei constituții reprezentative intro
Printre ele găsești magazine cu lucruri de mare dusă de pacea delà Adrianopol, un soclu peste care
preț și bogăție, căci nimic nu pare să fie scump patru lei culcați poartă pe spinările lor un obelisc.
aci. Dintre ele cele mai cunoscute sunt ale lui: Există aci și o baie turcească bună, făcută după
Micul-Ștefanovici și Bogosian, Beli și Pohl, unde obiceiul locului. Cele rusești sunt mai mult pentru
găsești și cele mai fine delicatese. Un depozit mare oamenii de rând. Dintre fabricile din Iași este de
de manufactură și faianță englezească face afaceri pomenit numai aceea de lumânări de stearină pe
frumoase și casa de mode a lui Mendel Carniol care a clădit-o un boier, Ghica, cu ajutorul unui
posedă o fabrică proprie de stambă în Anglia — așa maestru elvețian. Este, adevărat, și o fabrică de
cum se vede după etichetele lui. Dintre bancheri, trăsuri, dar ele se aduc mai eftin delà Viena. Mese
cel mai bun este Mihai Daniel, dar pentrucă toată riile le fac îndeobște Evțeii cari sunt croitori, cis-
circulația banilor merge prin Viena, plățile pentru mari, giuvaergii, tâmplari, sticlari, etc. Și Germanii
Germania se fac cu cost foarte ridicat. In librăriile sunt meșteșugari, aflându-se printre ei giuvaergii,
lui Beli și von Hennig pot fi comandate cărți din gravori în cupru, rotari, fierari cu avere, etc., fiindcă
toate literaturile europene; totuși, nu există rela- cel care vrea să muncească și trăiește ordonat, poate
țiuni de librărie propriu zise cu Leipzigul, din care câștiga, aci, mulți bani. Mulți meseriași germani,
cauză, cărțile care se aduc de acolo depășesc prețul însă, sunt cunoscuți ca drojdia celor desmățați, pe
92 95

care i-a adus aci lenea și cari lucrează patru zile diaconi și 135 cântăreți, cari țin slujbe minunate.
pe săptămână pentru ca restul de trei să se poată In cele 19 mănăstiri se găsesc 34 de călugări și 27
îmbăta cu vinuri eftine. De aceea, mulți dintre ei călugărițe, fără a socoti servitorii și novicii.
mor iarna în spitale ori literalmente pe străzile In județul Iași se numără 287 de preoți, 33 dia
murdare ale Iașilor, de mizerie ori beție. Așa s’a coni, 135 de servitori de biserici și cântăreți, cu
întâmplat, bunăoară, în primăvara lui 1844, cu 164 biserici și 7 mănăstiri, la care sunt de adăogat
patru Germani, al căror nume nici măcar nu s’a 4 mănăstiri anexe; toate acestea sunt locuite de 43
putut afla. călugări și 4 novici. Numărul călugărițelor se ridică
Nemernici de felul acesta au mare noroc că se doar la 4. In Iași există peste 80 de palate boie
găsește spitalul Sfântul Spiridon, instituțiune de rești, mai multe decât în București, 7 hanuri, 3
binefacere, care, cu adevărat, este ceva măreț, și tipografii, 1 litografie, 2 librării, unde se vând în
unde mulți dintre acești Germani decăzuți și-au același timp și mărfuri de galanterie și (sic) delica
primit ultimele îngrijiri. Printre ei, mulți sufereau tese. Apoi, peste 1.300 de trăsuri, cu care o cursă
de sifilis, o boală în care lașul abundă, deoarece costă 20 creițari, și peste 5.000 de birje cu un cal
supravegherea polițienească nu este dintre cele renu la care plătești 10 creițari. Se socotesc, aci, peste
mite, deși acest lucru este foarte greu fiindcă străinii 12.000 de cai, printre cari numai puțini pentru că
stau îndeobște la adăpostul consulatelor lor. lărie. Doi până la trei taleri te costă pe o zi întreagă
Dintre acestea se află aci: consulatul guvernului o birjă. De altfel, acestea sunt îndeobște bine între
rus, Puterea protectoare, care, natural, este cel mai ținute, la fel și caii.
important. După el urmează: Consulatul general Majoritatea acestor birjari sunt lipoveni, cari se
prusian, care are de păzit pe cei 300 de Germani din ocupă și cu mijlociri dubioase și necinstite, din
oraș; Agenția austriacă, cu cel puțin 2.000 de su care cauză femei cinstite se tem, câteodată, să
puși, îndeobște Evrei; Consulatul englez cu mulți meargă singure în astfel de trăsuri. ,
Ionieni, Consulatul francez cu mai mulți, cel grec,
Dintre împrejurimile Iașilor sunt de notat:
dimpotrivă, cu foarte mulți compatrioți.
So cola, reședința Prințului Sturdza, așezată într’o
După credință, natural, majoritatea populației
vale plăcută din fața Iașilor, deasupra căreia se
aparține bisericii orientale. Ei au 138 preoți, 43 de
ridică vii îmbelșugate. Aci, la o depărtare de jumă-
94
95

täte de ceas de oraș, Prințul și-a clădit o frumoasă

casă de țară, cu o sală mare de dans, așezată în
mijlocul unui parc grațios, care stă deschis publi
cului, și unde de obicei odată sau chiar de mai
multe ori, vara, cântă muzica militară. Totul se
spune să fi costat peste 60.000 de ducați și, cu ade
vărat, ar face cinste oricărei capitale europene.
TABLA DE MATERII
Principele și Principesa primesc aci, în timpul verii,
societatea înaltă. Aci guști plăcerea de a fi în afara 1
Pag»
tuturor mizeriilor din Iași în societate plăcută. Prusia și Principatele Române în sec. XVIII 7
Stânca, proprietatea marelui boier Rosetti Roz- Primii consuli prusieni în Principate . . . 14
noveanu, la o depărtare de două ceasuri de Iași,
II
pe marginea înaltă a văii Jijiei, care se varsă în
3. I. F. Neigebaur, Consul general al Prusiei pentru Moldova
Prut nu departe de aci, în fața șirului de dealuri 22
și Muntenia....................................................................................
din Basarabia. Și aci se află un parc privilegiat și 4. Neigebaur și Românii...................................................................... 33
el de o așezare splendidă. Boierul acesta foarte 5. A avut activitatea lui Neigebaur urmări politice? . . . . 61
bogat, ospitalier, își petrece, aci, vara, în cercul III

amabil al familiei sale, și o ședere aci este cu atât Anexă: Bucureștii și Iașii, văzuti de I. F. Neigebaur acum un veac 65
mai prielnică cu cât uiți că în Turcia te găsești în
prezența Cazacilor. Nu departe de aci se află vama
rusească și carantina Sculeni, unde vin, vara, mulți
din Iași ca să se scalde în Prut.
Galata este o mănăstire foarte pitorească, așezată
pe malul drept al Bahluiului în fața orașului Iași.
Izvoarele ei se disting prin apa curată. In apropiere
se găsește frumoasa proprietate a Doamnei de
Beldiman.
96

A Prussian Observer of The Romanian Lands A Century Ago - Ebook PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A Prussian Observer of The Romanian Lands A Century Ago - Ebook PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

You have downloaded a document from

The Central and Eastern European Online Library

The joined archive of hundreds of Central-, East- and South-East-European publishers,

ISBN Print 13:

CEEOL copyright 2024

Cea mai. mare parte a locuito­

CEEOL copyright 2024

i. PRUSIA. ȘI PRINCIPATELE ROMÂNE IN SEC. XVIII.

Strânși între imperialismul rusesc și cel austriac,

CEEOL copyright 2024

CEEOL copyright 2024

CEEOL copyright 2024

CEEOL copyright 2024

«beratului» au durat mult din pricina intrigilor

CEEOL copyright 2024

CEEOL copyright 2024

CEEOL copyright 2024

CEEOL copyright 2024

CEEOL copyright 2024

CEEOL copyright 2024

In anul 1842, Neigebaur vroia să se retragă din

CEEOL copyright 2024

CEEOL copyright 2024

CEEOL copyright 2024

CEEOL copyright 2024

CEEOL copyright 2024

CEEOL copyright 2024

CEEOL copyright 2024

Un moment interesant în evoluția raporturilor cu Moldo-Valah alcătuit de Consulul General al Franței,

CEEOL copyright 2024

CEEOL copyright 2024

CEEOL copyright 2024

CEEOL copyright 2024

Nu vom încheia această parte a lucrării de față

CEEOL copyright 2024

Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba-Iulia.

CEEOL copyright 2024

5. A AVUT ACTIVITATEA LU1 NEIGEBAUR

Dacă urmărim data de apariție a lucrărilor lui

CEEOL copyright 2024

CEEOL copyright 2024

sură la formarea acestui curent de simpatie cu care

Regele și cârmuitorii Prusiei din acea vreme — ca

IAȘn ȘI BUCUREȘTII VĂZUȚI DE I. F. NEIGEBAUR

Actuala capitală a Valahiei și reședință a Princi­

CEEOL copyright 2024

O stradă din București (după Charles Doussault).

CEEOL copyright 2024

CEEOL copyright 2024

CEEOL copyright 2024

muite de clădiri anexe și ziduri în cerc, pe distanță

CEEOL copyright 2024

Doamne din aristocrația munteană în costume orientale. (Din Album Moldo-Valah).

CEEOL copyright 2024

Capitalele sunt cel mai sigur barometru al culturii.

CEEOL copyright 2024

6. Recepție la Curtea domnească din Iași (după Charles Doussault).

CEEOL copyright 2024

CEEOL copyright 2024

CEEOL copyright 2024

CEEOL copyright 2024

CEEOL copyright 2024

CEEOL copyright 2024

Cea mai. mare parte a locuito

Actuala capitală a Valahiei și reședință a Princi