Petru Rareș

- domn al Moldovei -

Proiect realizat de:

• Andrei Serena
• Hanceanu Sorina
• Afrasiloaia Ana-
Maria
 - CUPRINS -

●01. - Origini ●04. – Petru “ razvratitul”

●02. - Prima domnie ●05. - Batalia de la Obertyn
●03. - A doua domnie ●06. - Sfarsitul

• 07. - Bibliografie
 Origini
Petru Rareș ( 1483 –1546) a
fost domn al Moldovei de două ori,
prima dată între 20 ianuarie 1527 și
18 septembrie 1538, iar a doua oară
între 19 februarie 1541 și 3
septembrie 1546.A urmat în linii
mari politica internă și externă
stabilită de tatăl său, având și o parte
din calitățile acestuia - ambiția,
îndrăzneala, vitejia, religiozitatea,
gustul artistic - dar, fire mai
aventuroasă, a făcut și erori, mai
ales în politica externă.
Sursele principale care descriu
originea lui Petru Rareș
sunt ,,Letopisețul’’ lui Grigore
Ureche, ,,O samă de cuvinte’’ a lui
Ion Neculce și ,,Descrierea
Moldovei’’ a lui Dimitrie
Cantemir; în toate acestea se
afirmă că era un fiu natural al lui
Ștefan cel Mare cu o anume
„Răreșoaia” și că în tinerețe se
ocupa cu „măjeritul” (comerțul cu
pește). Există și ipoteza că ar fi
făcut parte din familia Cernat,
boieri din Țara de Jos, proprietari
ai întinsei moșii ce cuprindea lacul
Brateș de lângă Galați, din care
ulterior Petru Rareș va face danii
de pescării unor mănăstiri.
 Prima domnie
Petru Rareș a ajuns pe tronul Moldovei cu ajutorul micii
boierimi, al târgoveților și al răzeșilor (țăranii liberi), dar și
prin voința predecesorului său Ștefăniță Vodă, care, așa cum
scria cronicarul Grigore Ureche: „aflându-se bolnav la Hotin
au lăsat cuvântul, că dacă va săvârși el, să nu puie pre altul la
domnie, ci pre Pătru Măjariul, ce l-au poreclit Rareș”. Plan intern:•a avut o atitudine conciliată fața de boierii
pribegi din motive politice,permitând revenirea unora
dintre acestia in tară.

Plan extern:•relații bune cu regele Poloniei si regatul Ungariei;

•in 1527 a incheiat un tratat de alianta cu Polonia=>păstrează teritoriul Transilvaniei;
•iși căsătorește una dintre fiice,Ana, cu Vlad Înecatul,voievod al Țarii Românesti;
•vara anului 1529:patrunde cu oștile sale in Ardeal și asediază cetatea Bistrița;
•21 octombrie 1529:obține o strălucită victorie la Feldioara asupra oștii lui Ferdinand de
Habsburg(fratele împaratului Carol Quintul;
•sfarsitul anului 1530:ocupa Pocuta(cuprinsă între râurile Prut și Ceremuș),nemultumit de faptul
că Polonia nu dorește să se situeze într-o pozitie antiotomană.
 - A doua domnie -
A doua zi după retragerea de la Hotin, la 15 septembrie 1538, Rareş afost ajuns și atacat de
oamenii noului domn Ștefan al V-lea Lăcustă, caredăduse ordin să fie adus în faţa lui, viu sau
mort. A scăpat pierzând o partedin tezaur și chiar pe unul din fii să și s-a îndreptat spre Piatra lui
Crăciun(Piatra Neamț), potrivit tradiţiei înregistrate de Ion Neculce, a fost gonit depietreni, fiind
nevoit să tragă cu arcul într-un popă care-l ajunsese. La 17septembrie 1538 a poposea la
mănăstirea Bistriţa, făcând un legământpentru întoarcerea în domnie, iar a doua zi, ajuns de
urmăritori, fugi peascuns din mănăstire spre apus, părāsindu-și însoţitorii, si ajungând
lamănăstirea Bisericani (18 septembrie), unde repetă legământul. Aici a fostsfätuit să aleagă o
cale de trecere spre Transilvania puţin folosită pe atunci.Astfel, Petru Rareș a evitat ,,Drumul de
Sus", al Bistriţei sau Sucevei,pasul Rodna, trecătoarea folosită de el fiind Cheileprincare
urmaBicazului. A urmat un drum dificil, trecerea hotarului moldo-transilvan prinmunţii
Hăşmașului și Harghita, și, în cele din urmă, după şase zile de drumîntâlnirea cu niște pescari
ardeleni, poate și cu un ostaș secui, trimis inîntâmpinarea lor de voievodul $tefan Mailat, care l-
au condus la casa unuinobil secui, ce l-a ajutat să plece mai departe, de-acum în trăsură şi
cuescortă de oşteni.In cele din urmă, după grele încercări, trecând prin Odorhei, la 26septembrie
1538, Petru Rareş, purtat în trăsura cu șase cai a judelui de aici,ajunse în dimineaţa următoare,
sâmbătă 27 septembrie, în cetatea Ciceului,care ii aparţinea și unde l-au întâmpinat soţia și trei
din copiii săi.
Bust Petru Rares
Manastirea Moldovita
 ● Pentru a compensa eșecul din relația cu
Polonia, Petru Rareș a încercat să se apropie
de habsburgi. În 1535, voievodul moldovean a
încheiat un tratat cu Ferdinand, prin care
Petru “razvratitul” devenea vasalul lui, însă numai în calitatea
acestuia de rege al Ungariei, făgăduind chiar și
depunerea omagiului, după ce suzeranitatea
otomană va fi înlăturată. Însă, Petru a
supraestimat capacitatea militară a lui
Ferdinand de Habsburg, precum și eventualul
sprijin pe care acesta îl putea oferi. Între timp,
ginerele său de pe tronul Țării Românești,
Vlad Înecatul, a murit, în 1532, iar regele
polon și sultanul otoman au încheiat un tratat
de „pace veșnică”. Deși „veșnicia” se limita,
conform acordului, pe durata vieții celor doi
suverani, Soliman își asigura în acest fel
neutralitatea Poloniei, în cazul unei invazii
otomane în Moldova. Soarta lui Petru părea
pecetluită, însă inevitabilul s-a amânat din
cauza declanșării conflictelor turco-persan,
respectiv polono-rus, în 1534.
● Campania lui Soliman Magnificul în Moldova
(1538) a marcat eșecul încercărilor lui Petru
Rareș de a forma o coaliție anti-otomană. În
acel moment, domnul moldovean se găsea
într-o situație foarte dificilă. În plan intern,
Petru se confrunta cu o opoziție din ce în ce
mai puternică a marilor boieri față de acțiunile
sale autoritate. În plan extern, lucrurile erau și
mai complicate, alianța cu Ferdinand i-a adus
ostilitatea lui Ioan Zapolya, care a ocupat
Ungurașul (1536), polonezii au încheiat
conflictul cu rușii și au reluat ostilitățile în
Pocuția (1537). Mai mult, Soliman a fost
informat de Zapolya că Petru a încheiat un
tratat cu Ferdinand, iar voievodul a refuzat să
trimită 6.000 de oșteni, la cererea sultanului,
pentru a participa la campania împotriva
habsburgilor. „Răzvrătirea” lui Petru era
evidentă. Din exterior, Petru Rareş se baza
doar pe colaborarea secuilor și pe sprijinul
domnului muntean, Radu Paisie.
 Bătălia de la Obertyn
 BĂTĂLIA DE LA OBERTYN a avut loc în perioada 22-25 iunie 1531, în cadrul războiului polono-lituanian
împotriva Hoardei Crimeei și a Imperiului Otoman. Acest conflict a fost o parte a unui mai mare război polono-
otoman, care a s-a desfasurat in perioada anilor 1633 și 1634.

 Bătălia a avut loc în regiunea Obertyn, situată în apropierea râului Dniester,astăzi fiind Ucraina.

 Forțele poloneze au reușit să respingă atacurile otomane și crimeene, iar bătălia s-a încheiat cu o victorie a
polono-lituanienilor. Această victorie a avut un impact semnificativ asupra echilibrului de putere în regiune și a
consolidat poziția statului polono-lituanian în fața amenințării otomane.

 Bătălia de la Obertyn a fost una dintre numeroasele conflicte care au avut loc între statele polono-lituaniene și
Imperiul Otoman în secolele XVI-XVII, în contextul competiției pentru controlul asupra teritoriilor de frontieră și
a intereselor economice și politice în regiunea Europei de Est.
 Moartea lui Petru Rareș
● Nici într-un alt caz nu s-ar potrivi mai bine sintagma
„pe cine nu lași să moară nu te lasă să trăiești”
precum în cazul lui Petru Rareș. Venit pe tronul
Moldovei într-o situație destul de dificilă pentru
principat, Petru Rareș face greșeala de a-i ierta pe
boierii care îl trădaseră pe Ștefăniță Vodă,
predecesorul său. După doar câţiva ani de la urcarea
pe tron, în momentul cel mai greu pentru domnia sa,
Petru Rareş va ajunge să fie trădat de aceleaşi feţe
boiereşti. Scăpând cu viață din capcana întinsă de
aceştia, Petru revine pe tronul Moldovei, profitând
de faptul că aceiaşi mari boieri îl trădează pe
Alexandru Cornea, domnitorul de atunci. Aceasta
este, înainte de toate, o istorie a trădărilor boiereşti.
● Slăbit de boli, Petru Rareş a murit la 3
septembrie 1546 şi a fost înmormântat la
Probota, în partea de nord a gropniţei din
naos, ctitoria sa. Caracterizând personalitatea
acestui vrednic voievod, cronicarul Gr.
Ureche scria: “Cu adevărat era ficior lui
Ştefan Vodă cel Bun, că întru totul simăna cu
tătâne-său, că la războaie îi mergea cu noroc,
că tot izbândea, lucruri bune făcea, ţara şi
moşia sa ca un păstor bun o ocrotea, judecată
pre dreptate făcea. Altmintrilea de stat era om
cuvios şi la toate lucrurile îndrăzneţu şi la
cuvântu gata, de-l cunoştea toţi că iaste harnic
să domnească ţara”
Locul de veci al domnitorului Petru
Rares la Manastirea Probota
impreuna cu alti membri ai familiei
domnitoare.
 - Bibliografie -

• https://ro.wikipedia.org/wiki/Petru_Rare%C8%99 – Data:25/11/23 ;
Ora:12:47 pm
• https://historia.ro/sectiune/general/petru-rares-tradat-de-cei-pe-care-iiiertas
e-572374.html
- Data: 24/11/23 ; Ora: 16:17 pm
• https://www.moldovenii.md/md/people/687/ - Data:25/11/23 ; Ora: 13:10
pm
• https://www.istorie-romaneasca.ro/petru-rares-cel-mai-vrednic-urmas-al-lui-
stefan-cel-mare/
- Data: 24/11/23 ; Ora: 17:30 pm