Tabelul 1 conține o listă a unor indicatori de premise și indicatori de concluzie

comuni:

 Indicatori de premisă — Indicatori de concluzie

 deoarece — prin urmare
 întrucât — astfel încât
 pentru că — rezultă că
 fiindcă — altfel
 dat fiind că — implică faptul că
 văzând că — deci
 pentru motivul că — urmează că
 se arată prin faptul că — putem concluziona că
Deși aceste cuvinte și fraze pot fi utilizate pentru a identifica premisele și
concluziile argumentelor, acestea nu sunt metode sigure pentru a face acest
lucru. Doar pentru că o propoziție le conține nu înseamnă că aveți de-a face cu un
argument. Acest lucru poate fi ușor demonstrat prin exemple ca acestea:

În educație se folosesc altfel de metode.

Deși „„altfel” poate funcționa ca un indicator de concluzie, nu face acest lucru

aici. Acest lucru arată că nu puteți pur și simplu folosi fără judecată apari țiile
acestor cuvinte în propoziții pentru a arăta că există un argument. Mai degrab ă,
trebuie să ne bazăm pe înțelegerea noastră a propoziției pentru a determina dac ă
este vorba sau nu de un argument. Astfel, cel mai bun mod de a determina dac ă
este prezent un argument este prin întrebarea: Există o afirmație pe care cineva
încearcă să o stabilească drept adevărată sau să explice de ce este adev ărat ă,
bazându-se pe o altă afirmație? Dacă da, atunci există un argument prezent. Dac ă
nu, atunci nu există. Observați că, dacă aplicăm această metodă exemplului de
mai sus, vom vedea că nu există niciun argument prezent, deoarece nu exist ă
nicio afirmație pe care cineva încearcă să o stabilească drept
adevărată, bazându-se pe o altă afirmație. Propoziția „În educație se folosesc
altfel de metode.” conține doar o afirmație, nu două. Dar argumentele necesit ă
întotdeauna cel puțin două afirmații separate – o premisă și o concluzie, deci nu
poate fi un argument.

O altă modalitate de a explica de ce această apariții a lui „altfel” nu indic ă

prezența unui argument este observând că atât indicatorii de premis ă, cât și
indicatorii de concluzie sunt, gramatical, conjuncții. O conjunc ție gramatical ă
este un cuvânt care leagă două enunțuri separate. Deci, dac ă un cuvânt sau un
termen este cu adevărat folosit ca premisă sau indicator de concluzie, trebuie s ă
conecteze două afirmații separate. Astfel, dacă „altfel” ar func ționa într-adev ăr ca
un indicator de premisă în exemplul de mai sus, atunci ceea ce a urmat ar fi o
afirmație. Dar „metode” nu este deloc o afirmație. Mai degrabă, este folosit
pentru a modifica tipul de „metode”. În schimb, dacă ar fi să spun „Educa ția nu
este un sistem simplu, altfel nu s-ar mai dezvolta metode complexe.”, atunci
„altfel” este folosit ca indicator de concluzie. În acest caz, exist ă în mod clar
două afirmații separate („Educația nu este un sistem simplu” și „nu s-ar mai
dezvolta metode complexe”) și una este folosită ca bază pentru a crede c ă
cealaltă este adevărată.

Dacă există vreo îndoială dacă un cuvânt este cu adevărat un indicator de

premisă / concluzie sau nu, puteți utiliza testul de substituție. Pur și simplu
înlocuiți un alt cuvânt sau expresie din lista de indicatori de premis ă sau
indicatori de concluzie și vedeți dacă propoziția rezultată are încă sens. Dac ă da,
atunci probabil că aveți de-a face cu un argument. Dacă nu, probabil c ă nu. De
exemplu, putem înlocui „rezultă că„ pentru „astfel încât” în exemplul
incendiatorului Bob:

Bob-incendiatorul a murit de un an, rezultă că Bob-incendiatorul nu a dat foc la

Starbucks din East Lansing, săptămâna trecută.

Cu toate acestea, nu putem înlocui „rezultă că„ pentru „altfel” în exemplul cu

metodele de educație:

În educație se folosesc rezultă că de metode.

Evident, în acest din urmă caz, înlocuirea unui indicator de concluzie cu un altul
face ca propoziția să nu aibă sens, ceea ce înseamnă că „altfel” care a fost scris
inițial nu funcționa ca un indicator de concluzie.

Exercițiul 2
Care dintre următoarele sunt argumente? Dacă este un argument, identifica ți
concluzia argumentului.

1. Femeia cu pălărie nu este o vrăjitoare, deoarece vrăjitoarele au nasul lung

și ea nu are nasul lung.
2. Pasc vite de când nu aveai vârsta suficientă pentru a-ți lega pantofii.
3. Albert este supărat pe mine, așa că probabil nu va fi dispus să mă ajute s ă
spăl vasele.
4. Mai întâi am spălat vasele și apoi le-am uscat.
5. Dacă drumul nu ar fi înghețat, mașina nu ar fi alunecat în viraj.
6. Albert nu este pompier și nici pescar.
7. Vedeți rinocerul acela de acolo? Este imens!
8. Faptul că obezitatea a devenit o problemă este demonstrat de faptul c ă
ratele obezității au crescut semnificativ în ultimele patru decenii.
9. Bob mi-a arătat un grafic cu creșterea ratelor de obezitate și am fost foarte
surprins să văd cât au crescut.
 10.Albert nu este pompier, deoarece Albert este un ogar, care este un fel de
câine, iar câinii nu pot fi pompieri.
11.Charlie și Violet sunt câini și, din moment ce câinii nu transpir ă, este
evident că Charlie și Violet nu transpiră.
12.Motivul pentru care am uitat să încui ușa este că am fost distras de clovnul
care călărea pe un monociclu pe strada noastră în timp ce cânta „Omul
simplu” al lui Lynyrd Skynyrd.
13.Ceea ce ți-a spus Bob nu este adevăratul motiv pentru care a pierdut
avionul spre Denver.
14.Samsung a furat unele dintre brevetele Apple pentru smartphone-urile lor,
așa că Apple a furat unele dintre brevetele Samsung înapoi ca represalii.
15.Nimeni care a avut vreodată degerături în timp ce urca K2 nu a supravie țuit
să spună asta, prin urmare nimeni nu o va face vreodată.

Structuri de argumente în logică și

gândirea critică
de Nicolae Sfetcu | postat în: Logica | 0
Până acum am văzut că un argument constă dintr-o premisă (de obicei mai mult
de una) și o concluzie. Cu toate acestea, foarte des argumentele și explica țiile au
o structură mai complexă decât doar câteva premise care susțin direct concluzia.
De exemplu, luați în considerare următorul argument:

Nimeni care locuia în Pompeii nu ar fi putut supraviețui erup ției Muntelui Vezuviu.
Motivul este simplu: lava curgea prea repede și nu mai avea unde să mearg ă
pentru a scăpa de ea la timp. Prin urmare, această relatare a erup ției, care
pretinde că a fost scrisă de un martor ocular care a locuit în Pompei, nu a fost de
fapt scrisă de un martor ocular.

Principala concluzie a acestui argument – afirmația care depinde de alte

afirmații ca dovadă, dar nu oferă ea însăși nicio dovadă pentru nicio altă afirma ție
– este:

1. Această relatare a erupției Mt. Vezuviu nu a fost de fapt scris ă de un

martor ocular.
Cu toate acestea, structura argumentului este mai complexă decât a avea doar
câteva premise care oferă dovezi direct pentru concluzie. Mai degrab ă, unele
afirmații oferă dovezi direct pentru concluzia principală, dar acea afirma ție în sine
este susținută de o altă afirmație. Pentru a determina structura unui argument,
trebuie să determinăm ce afirmații susțin pe care. Putem folosi premisele și
indicatorii de concluzie pentru a ajuta la acest lucru. De exemplu, pasajul
conține sintagma „motivul este …”, care este un indicator de premisă și con ține și
indicatorul de concluzie „prin urmare”. Acest indicator de concluzie ne ajut ă s ă
identificăm concluzia principală, dar cel mai important lucru de văzut este c ă
afirmația A nu furnizează ea însăși dovezi sau suport pentru niciuna dintre
celelalte afirmații din argument, care este cel mai clar motiv pentru care
afirmația A este principala concluzie a argumentului. Următoarea întrebare la
care trebuie să răspundem este: care afirmație acceptă cel mai direct pe A? Cea
care susține cel mai direct pe A este:

1. Nimeni care locuia în Pompei nu ar fi putut supraviețui erup ției Muntelui

Vezuviu.
Cu toate acestea, există și un motiv oferit în sprijinul lui B. Acest motiv este c ă:

1. Lava din Muntele Vezuviul curgea prea repede și nu exista niciun loc în
care cineva care locuia în Pompei să meargă pentru a scăpa de ea la timp.
Deci, concluzia principală (A) este susținută direct de B, iar B este sus ținut ă de C.
Deoarece B acționează ca o premisă pentru concluzia principal ă, dar este și ea
însăși concluzia unor premise suplimentare, ne referim la B ca o concluzie
intermediară. Important este să recunoaștem aici că aceeași afirmație poate
acționa atât ca premisă, cât și ca o concluzie. Enunțul B este o premis ă care
susține concluzia principală (A), dar este și ea însăși o concluzie care rezult ă din
C. Iată cum am pune acest argument complex într-o formă standard (folosind
numerele de data aceasta, așa cum facem întotdeauna atunci când punem un
argument în formă standard):

1. Lava din Muntele Vezuviu curgea prea repede și nu exista niciun loc în
care cineva care locuia în Pompei să meargă pentru a scăpa de ea la timp.
2. Prin urmare, nimeni care locuia în Pompei nu ar fi putut supraviețui erup ției
Muntelui Vezuviu. (de la 1)
3. Prin urmare, această relatare a erupției Mt. Vezuviu nu a fost de fapt scris ă
de un martor ocular. (de la 2)
Observați că la sfârșitul declarației 2 am scris între paranteze „de la 1” ( și la fel la
sfârșitul declarației 3 am scris „de la 2”). Acesta este un mod scurt de a spune:
“această afirmație rezultă din afirmația 1.” Vom folosi această conven ție ca o
modalitate de a urmări structura argumentului. Poate ajuta, de asemenea, s ă ne
gândim la structura unui argument spațial, după cum arată figura 1:
Argumentul principal aici (de la 2 la 3) conține un subargument, în acest caz
argumentul de la 1 la 2. Un subargument, așa cum sugerează termenul, face
parte dintr-un argument care oferă sprijin indirect pentru argumentul
principal. Argumentul principal este pur și simplu argumentul a cărui concluzie
este concluzia principală.

Un alt tip de structură pe care îl pot avea argumentele este atunci când dou ă sau
mai multe premise oferă sprijin direct, dar independent, pentru concluzie. Iat ă un
exemplu de argument cu structura respectivă:

Știu că Wanda a mers astăzi cu bicicleta pentru a lucra, pentru că, atunci când a
ajuns la serviciu, avea cracul de la piciorul drept al pantalonilor ridicat (ceea ce
fac cicliștii, pentru a-și păzi cracii pantalonilor să nu fie prin și în lan ț). Mai mult,
colegul nostru de muncă, Bob, care lucrează în contabilitate, a v ăzut-o mergând
cu bicicleta spre serviciu la 7:45 dimineața.

Concluzia acestui argument este „Wanda a mers astăzi cu bicicleta la lucru” și

există două premise care oferă sprijin independent pentru aceasta: faptul c ă
Wanda avea cracul de la piciorul drept al pantalonilor ridicat, și faptul c ă Bob a
văzut-o mergând cu bicicleta. Iată argumentul în formă standard:

1. Wanda a ajuns la locul de muncă cu cracul de la piciorul drept al

pantalonilor ridicat.
2. Cicliștii își ridică adesea cracul de la piciorul drept al pantalonilor ca s ă nu
fie prins în lanț.
3. Bob a văzut-o pe Wanda mergând cu bicicleta spre serviciu la 7:45.
4. Prin urmare, Wanda a mers astăzi cu bicicleta la muncă. (de la 1-2, 3
independent)
Din nou, observați că, lângă afirmația 4 a argumentului, am scris premisele din
care rezultă acea concluzie. În acest caz, pentru a evita orice ambiguitate, am
notat că sprijinul pentru concluzie vine independent de afirma țiile 1 și 2, pe de o
parte, și de la afirmația 3, pe de altă parte. Este important să subliniem c ă un
argument sau un subargument poate fi susținut de una sau mai multe premise.
Vedem acest lucru în prezentul argument, deoarece concluzia (4) este sus ținut ă
în comun de 1 și 2 și independent de 3. La fel ca înainte, putem reprezenta
structura acestui argument în mod spațial, după cum arată figura 2:

Există nenumărate structuri de argumente diferite care pot fi generate din aceste
câteva modele simple. În acest moment, este important să înțelegem c ă
argumentele pot avea aceste structuri diferite și că unele argumente vor fi mai
lungi și mai complexe decât altele. Determinarea structurii argumentelor foarte
complexe este o abilitate care necesită ceva timp pentru a o stăpâni. Chiar și
așa, ne poate ajuta să ne amintim că orice structură argumentală se întoarce în
cele din urmă la o combinație a acestora.

Exercițiul 4
Scrieți următoarele argumente în formă standard și arătați cum este structurat
argumentul folosind o diagramă precum cele pe care le-am folosit în aceast ă
secțiune.

1. Nu este nimic în neregulă cu prostituția, deoarece nu este nimic în

neregulă cu interacțiunile sexuale și economice consensuale între adul ți.
Mai mult, din moment ce nu există nicio diferență între un bărbat care are o
întâlnire oarbă cu o femeie, îi cumpără cina și apoi face sex cu ea și un
bărbat care plătește pur și simplu o femeie pentru sex, acesta este un alt
motiv pentru care nu este nimic în neregulă cu prostituţia.
2. Prostituția este greșită, deoarece implică femei care au fost de obicei
abuzate sexual în copilărie. Știm că majoritatea acestor femei au fost
abuzate în urma mai multor sondaje efectuate cu femei care au lucrat în
 prostituție și care arată un procent ridicat de abuzuri sexuale auto-
raportate în copilărie.
3. A fost cineva în această cabană de curând pentru că în ceainicul de ap ă
era apă caldă și pentru că în șemineu încă mai ardeaa lemne. Dar persoana
nu ar fi putut fi Tim pentru că Tim a fost cu mine tot timpul. Prin urmare,
trebuie să fie altcineva în aceste păduri.
4. Este posibil să fii orb și totuși să participi la Jocurile Olimpice de când
Marla Runyan a făcut-o la Jocurile Olimpice de la Sydney din 2000.
5. Trenul a întârziat, pentru că trebuia să aleagă o rută mai lungă, alternativ ă,
de când podul a ajuns să fie nefuncțional.
6. Israelul nu este în siguranță dacă Iranul primește rachete nucleare,
deoarece Iranul a amenințat de mai multe ori că va distruge Israelul, și
dacă Iranul ar avea rachete nucleare acesta ar putea duce la îndeplinire
această amenințare. Mai mult, de vreme ce Iranul dezvoltă uraniu
îmbogățit, acesta fiind componenta cheie necesară armelor nucleare –
orice altă parte a procesului de construire a unei arme nucleare este
simplă în comparație cu aceasta. Prin urmare, Israelul nu este în siguran ță.
7. Întrucât tuturor jucătorilor profesioniști de hochei le lipsesc din ții din fa ță și
Martin este un jucător profesionist de hochei, rezultă că lui Martin îi lipsesc
dinții din față. Și din moment ce aproape toți sportivii profesioniști cărora le
lipsesc dinții din față au dinți falși, rezultă că Martin are probabil din ți fal și.
8. Oricine mănâncă Crab Rangoon la restaurantul China Food va avea
probabil probleme de stomac după aceea. Mi s-a întâmplat de fiecare dat ă,
motiv pentru care probabil că se va întâmpla și cu alți oameni. Întrucât Bob
a mâncat Crab Rangoon la restaurantul China Food, probabil c ă va avea
probleme de stomac după aceea.
9. Lui Albert și lui Caroline le place să alerge după-amiaza în Hyde Park.
Deoarece Albert nu aleargă niciodată singur, știm că de fiecare dat ă când
Albert aleargă, și Caroline aleargă. Dar, din moment ce Albert pare c ă
tocmai a alergat (din moment ce gâfâie tare), rezultă că și Caroline a
alergat.
10.Doar pentru că amprentele lui Jeremy erau pe arma care l-a ucis pe Tim și
arma a fost înregistrată la Jeremy, nu rezultă că Jeremy l-a ucis pe Tim,
deoarece amprentele lui Jeremy ar fi cu siguranță pe propria armă și
altcineva ar fi putut fura arma lui Jeremy și ar fi putut să o foloseasc ă
pentru a-l omorî pe Tim.

Structură examen
Examenul va consta în cinci subiecte, care se vor încadra în general în următoarele categorii:
1. Identificarea premiselor lipsă și aducerea argumentului la forma standard, analizaargumentelor
complexe
În acest tip de exerciții se poate cere identificarea premiselor care lipsesc dintr-un argumentși aducerea
argumentului la forma standard (premisele enumerate separat și explicit urmate deconcluzie). De
asemenea, este posibil ca exercițiile să ceară identificarea structurii unui argumentcomplex. A se vedea în
special capitolul 2.
Exemplu.
Identificați premisa(ele) lipsă pe care se bazează următorul argument și aduceți-lla forma standard: X:
Din moment ce l-am învins la tenis pe Popescu, îl voi învinge foarte probabil și peIonescu.
Răspuns
Argumentul de mai sus asumă că Ionescu joacă mai slab decât Popescu. Această premisătrebuie adăugată
celei explicite pentru ca argumentul să fie corect.Forma standard a argumentului este:(P1) A l-a învins la
tenis pe Popescu(P2) Popescu joacă mai bine decât Ionescu.(C) Probabil, A îl va învinge pe Ionescu.
2. Evaluarea unui argument
În exercițiile de acest tip vi se va putea cere să evaluați un argument (inductiv, prin analogie, bazat pe
probabilități, etc.) și/sau să indicați ce enunțuri ar putea slăbi sau întări argumentul etc. Ase vedea în
special capitolele 4 și 5.
Exemplu.
Se dă următorul argument:Asociaţia Telefonul Copilului a înregistrat în acest an cu 40% mai multe
apeluri prin care seraportau abuzuri asupra copiilor față de anul trecut. Acest lucru arată că numărul
abuzurilor asupracopiilor a crescut în mod semnificativ în acest an.a. Evaluați acest argument. b. Indicați
ce enunțuri, dacă ar fi adevărate, ar putea întări sau slăbi argumentul.
Răspuns
a. Acest argument trece de la faptul că numărul abuzurilor față de copii raportate laTelefonul Copilului
este semnificativ mai mare decât anul trecut (cu 40%) la faptul că numărulabuzurilor e semnificativ mai
mare. Acest argument este unul corect numai dacă avem bunetemeiuri să credem că ponderea abuzurilor
raportate (din totalul abuzurilor) a rămas constantă.Acest lucru este probabil adevărat în cazul în care
cercetările arată că în ultimii ani pondereaabuzurilor raportate a rămas relativ constantă. Totuși, dacă
această condiție nu este respectată, de pildă dacă nu a trecut o perioadă de timp suficient de lungă de la
introducerea TelefonuluiCopilului, argumentul nu este puternic