Leul și iepurele

A fost odată un leu rău și foarte mândru, care se autoproclama ca fiind regele junglei. În fiecare zi
mergea să vâneze fără milă și omora multe animale pe care le transforma în hrana sa.
În curând, animalele începu să se îngrijoreze. Așa că au decis să se întâlnească și au ajuns la
concluzia că dacă leul continuă așa, atunci nici un animal nu va supraviețui. Așa că s-au apropiat de
leu și i-au făcut o propunere. În fiecare zi, animalele aveau să-i trimită leului în adăpost câte un
animal, pentru ca astfel, toate animalele să trăiască liniștite tot restul zilei pentru că leul n-ar mai fi
mers la vânat. Leului îi plăcu ideea.
Așa că, începând din ziua următoare, leul trebuia să aștepte în ascunzătoarea sa câte un animal ca
hrană, ceea ce s-a și întâmplat pentru multe zile. În sfârșit venise rândul unui bătrân, dar înțelept
iepure, care fuse obligat să devină hrana leului pentru acea zi.
Dar iepurele a decis că trebuie să se sfârșească această situație. Așa că, înainte de a ajunge la
adăpostul leului, iepurele a ales un drum ocolitor și astfel a întârziat. Leul extrem de furios urlă la
iepure și îl întrebă de ce a întârziat. Iepurele îi spuse că a fost alergat de un alt leu mai puternic, care
se proclama ca fiind regele junglei.
Când leul auzi acest lucru s-a enervat foarte tare și-l rugă pe iepure să-i spună unde l-a văzut pe acel
leu care se credea mai puternic decât el. Atunci, iepurele îl duse la o fântână și îi spuse leului că
celălalt leu este înăuntru. Când leul se uită în interiorul fântânei își văzu propria reflecție în apă, dar
a crezut că era celălalt leu. Răcnea de furie, iar reflecția făcu la fel. Extrem de supărat, leul sări în
fântână să se lupte cu celălalt leu, dar și-a găsit sfârșitul din cauza prostiei lui.