Sunteți pe pagina 1din 1

Porneşte cu dreptul

Romanii erau convinşi că, prin raportare la propriul corp, tot ceea ce se afla în partea lor stângă era
malefic, iar tot ceea ce se afla pe partea lor dreaptă era benefic. Această certitudine ni s-a transmis,
în mod subtil, inclusiv la nivel lingvistic: termenul „sinistru” vine din latinescul sinister, care se
traduce prin „pe/de partea stângă”.
Nu se ştie cu exactitate care e originea acestei convingeri a romanilor. Cea mai vehiculată teorie
este aceea că ea a fost moştenită de la străbunii lor indo-europeni. Aşa cum a explicat lingvistul rus,
Anatoly Liberman, indo-europenii, din urmă cu 6.000-9.000 de ani, credeau că rugăciunile trebuiau
adresate soarelui, atunci când acesta răsărea în est, ceea ce însemna că, în timpul rugăciunii, mâna
stângă era orientată spre nord, iar nordul era considerat malefic, întrucât se credea că în acea
direcţie se afla „Infernul”. De-a lungul timpului, informaţiile s-au diluat, iar detaliul privind nordul
a fost pierdut, rămânând doar credinţa că tot ce se afla „pe mâna stângă” era malefic. Descendenţii
romani ţineau cont de această superstiţie până la nivel de obsesie: când participau la augure, dacă
păsările zburau spre stânga era semn rău; persoanele stângace nu erau considerate de încredere şi
trebuiau ocolite, iar nobilii romani îşi angajau „păşitori”, adică persoane a căror obligaţie era ca,
atunci când stăpânii lor trebuiau să intre într-o casă sau instituţie publică, ei să păşească peste prag
înaintea acestora, neapărat cu piciorul drept, astfel încât să cheme norocul, în beneficiul angaja-
torilor. Care, la rândul lor, intrau folosind tot piciorul drept.

S-ar putea să vă placă și