LP Irm

ARTEFACTE IN IRM
CONSIDERATII GENERALE
• IRM – tehnica extrem de susceptibila la artefacte, care pot:
afecta imaginea, scazand calitatea examinarii
influenta diagnosticul, putand fi confundate cu aspectele patologice
ARTEFACTE PE DIRECTIA FAZEI:
CLASIFICARE
• Ghosting/ Movement Artifact
ARTEFACTE PE DIRECTIA FRECVENTEI: ALTE ARTEFCTE:
• Chemical Shift Artifact • Black Boundary Artifact
ARTEFACTE PE DIRECTIA FAZEI SI A • Magic Angle Effect
FRECVENTEI: • Magnetic Susceptibility
• Gibbs Artifact/Truncation • Dielectric effect
• Aliasing • Herringbone artifact
• "Wrap-around “ • Zebra artifact si Moire fringers
• Zipper Artifact • Central Point
ARTEFACTE PE DIRECTIA DE SELECTIE A • RF OverFlow
FELIILOR:
• Cross-Talk Artifact
• Partial Volume
CLASIFICARE
FELIILOR:
• Partial Volume
ARTEFACTE PE DIRECTIA FAZEI: MOTION
ARTIFACTS – ARTEFACTE DE MISCARE
• Se datoreaza: peristaltismului, respiratiei, inghitirii, miscarii pacientului,
pulsatiilor vaselor
• Aspect: Apare sub forma unor benzi paralele pe directia de codificare a

fazei, pe tot FOV, adaugat cu contururi fluu ale elemetelor anatomice
ARTEFACTE PE DIRECTIA FAZEI: MOTION
ARTIFACTS – ARTEFACTE DE MISCARE
Reducere:
 activarea unor optiuni imagistice (compensarea respiratiei/curgerii)
scurtarea secventelor de achizitie (secvente ultrarapide)
utilizarea unor secvente ce permit reconstructia spirala (BLADE, PROPELLER)
CLASIFICARE
FELIILOR:
• Partial Volume
ARTEFACTE PE DIRECTIA FRECVENTEI: CHEMICAL SHIFT
ARTIFACTS – ARTEFACTE DE DEPLASARE CHIMICA
• Se releva limita dintre grasime si tesuturi cu timp de relaxare diferiti

• Aparatul IRM utilizeaza frecventa semnalului pentru a indica pozitia spatiala:
deoarece apa din organe si muschi rezoneaza la o frecventa mult diferita de
grasime, scanerul traduce aceasta diferenta ca fiind spatiala (pozitionala)
• Aspect: contur luminos (suprapunere de semnal) dispus antitetic unui contur
intunecat (semnal nul) pe directia frecventei
• Acest artefact este mai evident in campuri magnetice puternice si mai putin
la aplicarea de gradienti puternici, practic eliminarea lui consta doar prin
aplicarea tehnicilor de supresie
CLASIFICARE
FELIILOR:
• Partial Volume
ARTEFACTE PE DIRECTIA FAZEI SI A FRECVENTEI: GIBBS OR
TRUNCATION ARTIFACTS –ARTEFACT GIBBS SAU DE
TRUNCHIERE
• Aspect de linii luminoase sau intunecate (adesea concentrice), adiacente

marginilor, cu modificare brusca de intensitate
• Este legat de un numar finit de pasi de codificare folositi de transformarea
Fourier pentru a-i transpune in imagine=>cu cat sunt mai multi pasi de codificare,
cu atat artefactul este mai putin intens
Prima imagine reprezinta o sectiune
axiala printr-un phantom care
contine apa, inconjurata de aer.
Imaginea a fost codificata de 128

pe directia L/R si 256 de ori pe
directia A/P
Pentru a doua imagine pasii de

codificare sunt 256 pe ambele
directii
ARTEFACTE PE DIRECTIA FAZEI SI A FRECVENTEI: GIBBS OR
TRUNCATION ARTIFACTS –ARTEFACT GIBBS SAU DE
TRUNCHIERE
Remediere
• Cresterea matricii scade artefactul de trunchiere=>scadere a voxelului si a
SNR
• Consecinta: chiar daca artefactul este prezent, el este mascat de zgomotul

imaginii
ARTEFACTE PE DIRECTIA FAZEI SI A FRECVENTEI:
ALIASING / "WRAP-AROUND " – ARTEFACTE DE
INFASURARE
• Se produce atunci cand FOV este mai mic decat zona corpului care
urmeaza a fi examinata
• Zona corpului cuprinsa inafara limitelor FOV vizualizat este suprapusa imaginii
Case courtesy of Dr Kewal Arunkumar Mistry, Radiopaedia.org, rID: 34884
IRM la nivel plantar -

Axial T1 FatSat+c:
directia fazei este
AP=> apare
infasurarea, cu
impact asupra
diagnosticului (+Hs la
nivel falangian:
artefact? aspect
patologic?)
Case courtesy of Dr Usman Bashir, Radiopaedia.org, rID: 16491
IRM la nivel cerebral cu aspect de infasurare pe directia AP (faza) si FOV redus (a).
Remediu: cresterea FOV si schimbarea directiei codajului fazei (de pe directia AP, pe
directia RL) cu cel al frecventei (b)
ALIASING / "WRAP-AROUND " – ARTEFACTE DE
INFASURARE
Remediere
• Artefactul poate fi corectat prin supraesantionarea datelor:
►Pe directia frecventei - prin esantionarea semnalului de doua ori mai rapid
(automat pentru unele sisteme RM)
►Pe directia fazei - se cresc numarul de pasi de codificare ai fazei => timp de
achizitie mai lung
...ALTE REMEDII
Cresterea dimensiunii FOV
Utilizarea de benzi de presaturare inafara FOV
Schimbarea directiei de codare a fazei si a frecventei
Utilizarea unei antene de suprafata pentru a reduce semnalul dinafara ariei
de interes
Utilizarea unor optiuni imagistice (de software)
ZIPPER ARTIFACT – ARTEFACT DE FERMOAR
• Se datoreaza:
Interferentelor cu alte dispozitive electronice (aparat de monitorizare,
aparatura electronica introdusa accidental)
Iluminat (Nu becurilor fluorescente in camera scannerului)
Deschiderii usii in timpul scanarii/ defectarea sistemului de etanseizare RF
(cusca Faraday, garniturile usii)
Apare pe
Directia de codificare a frecventei: in unghi drept fata de aceasta
Directia celor doua axe: defectiuni ale echipamentului si a soft-ware-ului
• Aspect: zgomot (Hsemnal) situat central pe imagine (afectata o frecventa)/

pe toata imaginea (sunt afectate mai multe frecvente)
• Remedii: vigilenta, remedierea problemelor tehnice (service)
CLASIFICARE
FELIILOR:
• Partial Volume
ARTEFACTE PE DIRECTIA DE SELECTIE A FELIILOR: CROSS-
TALK ARTIFACT - ARTEFACT DE INTERSECTIE A FELIILOR
Aspect:
• Modificarea contrastului in secventele multisectiune si /sau pierderi de semnal
(saturare partiala) in felie in zona de intersectie la achizitia unor felii cu
angulatii diferite
• Acest fenomen apare mai pronuntat la aplicarea de impulsuri de 180º (IR,
FSE)
Remedii:
spatializarea feliilor
pentru grupuri de felii cu angulatie diferita alegerea optiunii imagistice de
achizitie secventiala
Examinare IRM coloana
lombara cu sectiuni
axiale evidentiaza o
zona cu lipsa de semnal
la nivelul arcului
vertebral datorat
intersectarii unor grupuri
de felii cu inclinatie
diferita (efectul este
similar aplicarii unei
benzi de presaturare in
interiorul FOV)
ARTEFACTE PE DIRECTIA DE SELECTIE A FELIILOR:
ARTEFACTUL/ EFECTUL DE VOLUM PARTIAL
Aspect: Pierderea contrastului intre doua structuri adiacente, datorita rezolutiei

insuficiente: in acelasi voxel/pixel se regasesc mai multe tipuri de tesuturi
• Efectul de volum partial este dependent de dimensiunea voxelului
• Exemplu:Daca in acelasi voxel exista spini de apa si grasime→ semnalul dat
de acestia interfera: o valoare mica a semnalului dat de apa va fi anulat de
semnalul considerabil dat de grasime => pe imagine va aparea ca voxelul
respectiv contine numai grasime
Remedii:
• diminuarea grosimii feliei de achizitie (!SNR, timp de achizitie)
• cresterea matricii: rezolutie ↑
http://mriquestions.com/partial-volume-effects.html
CLASIFICARE
FELIILOR:
• Partial Volume
ALTE ARTEFCTE: BLACK BOUNDARY
ARTIFACT – ARTEFACT DE CONTUR NEGRU
• Creeaza artificial un contur negru la nivelul interfetelor de tip grasime-apa
• Apare se secvente GRE, ponderare T1
• Aspect: contur hsemnal care apare ca si o delimitare neta la limita dintre
straturi musculare cu alte elemente anatomice (organe, vase)sau intre
muschi si grasimea subcutanata, neregasindu-se in anatomia reala
• Motivul : selectarea unui TE pentru care spinii apei si ai grasimii (localizati in
acelasi pixel pe o interfata) sunt inafara fazei (out of phase), anulandu-se
reciproc (caracteristica exploatata in T1 out-of-phase)
Remedii:
• Optimizarea TE: utilizarea unor valori de 4.5ms, 9ms, 13.6ms
• Utilizarea optiunii imagistice FatSat
• Secvente FSE
• Examinare IRM in secventa T1 FSPGR
out of phase cu un TE=7 ms
evidentiaza un contur negru ca si
demarcatie intre muschi si grasime
sau ficat/splina si grasime.
ALTE ARTEFACTE: MAGIC ANGLE EFFECT –
EFECTUL DE “UNGHI MAGIC”
• Vizibil in special in cazul examinarilor musculo-scheletale: tendoanele si
ligamentele au o orientare de cca 55º fata de campul magnetic primar B0
• Semnalul dat de moleculele de apa, asociat cu fibrele de colagen din

tendoane nu este vizualizat in mod normal, pentru timpi T2 foarte scurti (PD
fat sat): apare in Hsemnal (hsemnal in mod normal)- aspect FALS
PATOLOGIC
Remedii:
• Repozitionarea pacientului
• Utilizarea secventelor cu TE mai lung (T2)
Imaginea
evidentiaza
cresterea
semnalului in
tendonul
supraspinos datorita
efectului de “unghi
magic”
• Imaginea evidentiaza cresterea
semnalului in tendonul patelar distal,
prin acest efect de “unghi magic”
ALTE ARTEFACTE: SUSCEPTIBILITY ARTIFACTS –
ARTEFACTE DE SUSCEPTIBILITATE MAGNETICA
Sunt rezultatul gradientilor microscopici sau variatii ale campului magnetic
care se produc in apropierea interfetelor dintre substante cu susceptibilitate
magnetica diferita
Cele foarte evidente sunt produse de obiecte feromagnetice in materiale
diamagnetice (corpul uman)
Aspect:
• Zone luminoase si intunecate, cu distorsionarea spatiala a tesuturilor
inconjuratoare
• Sunt mai evidente in secventele GRE sau T2 FSE
• Pe secvente SE cu saturare de grasime pe regiuni de interes cu dimensiuni
variabile – aspect de saturare ineficienta
ALTE ARTEFACTE: DIELECTRIC
EFFECT – EFECTUL DIELECTRIC
• Efect de umbre (hsemnal fluu) situate in mijlocul anatomiei, intr-un FOV

considerabil
• Apar la campuri magnetice puternice (3T, 7T)
• Solutii: perne dielectrice - cu conductivitate ↑- intre pacient si antena
ALTE ARTEFACTE: HERRINGBONE
ARTIFACT
• Se mai numeste si criss-cross artifact

• Aspect raiat care apare pe toata suprafata imaginii, pe o singura imagine a
seriei sau pe intregul set
Cauze:
Fluctuatii de curent
Defectiuni ale sursei de gradienti cu aparitia de spiculi electromagnetici
Discrepanta in impulsurile de RF
Remediu: repetarea achizitiei (reesantionarea datelor brute)

ALTE ARTEFACTE: ZEBRA ARTIFACT
Aspect: Alternanta de bezni albe si negre, in special inspre periferia imaginii,
asociat cu efect de susceptibilitate magnetica
• Apar pe secvente de tip GRE (FIESTA, mai ales cu FatSat, T1 FSPGR)
Cauze
Datele din spatiul K lipsesc sau sau sunt setate la zero de catre scaner
Aparitia unui un varf electric
Schimbarea brusca de la lipsa de semnal la semnal sau de la semnal normal
la semnal ridicat
Shimming insuficient
Remediere
• Largirea FOV-ului
• Shimming suplimentar in FOV
• Evitarea contactului antena- pielea pacientului
FRANJURI MOIRE
Aspect: dungi hsemnal, curbate, in FOV;
asociere cu efecte de susceptibilitate
magnetica
Apar pe imagini cu FOV crescut,
ultrarapide (FIESTA, T1 FSPGR)
Cauze
Inomogenitate de camp dr/stg
Remediere:
 Evitarea contactului antena-pielea
pacientului
 Inlaturarea obiectelor vestimentare
sintetice
 Shimmig manual in FOV (din software)
ALTE ARTEFACTE: CENTRAL POINT
(DOT) ARTIFACT
Punct de Hsemnal situat in centrul imaginii

Cauze
• Fluctuatii ale tensiunii
Remediere
• Repetarea achizitiei
• Mentinerea tremperaturii constante (19-21grade ) in camera RM-ului si
cabinetul ce contine sursele de RF si gradient
• Interventia unui inginer de aparatura
ALTE ARTEFACTE: RF OVERFLOW
(DATA CLIPPING)
Exces de RF: Imagine fluu (aspect „prespalat”),
inomogena, fara a corespunde din punct de
vedere al ponderarii cu aspectul normal
Cauza:
• Semnalul receptionat de aparat e prea
intens pentru a fi digitizat
Remediere
Reducerea semnalului (peak RF) in
prescanarea manuala
Prescanare automata
ERORI CARE TIN DE TEHNICIAN:
• Pozitionarea incorecta a antenei
• Prescanare manuala improprie
• Programarea incorecta a feliilor
Lucrare practica: Aplicatii
ale Imagisticii prin
Rezonanta Magnetica in
infectii si demielinizari la
nivel cerebral
Infectii Demielinizari
• IRM este o tehnica • IRM este o tehnica de
complementara CT electie
• Secvente de impuls • Criteriile de diferentiere:

similare celor din 1. varsta pacientului
protocolul de PEIC 2. contextul clinic
• Injectare de substanta • Injectarea de substanta

de contrast i.v. de contrast i.v.
paramagnetica paramagnetica ofera
obligatorie informatii privind dg.
corect
INFECTII
Protocol de examinare
recomandat in infectii
• Axial T2 FSE/ TSE
• Axial FLAIR
• Sagital T1 FSE/ TSE
• Axial DWI
• Axial T2* GRE/ SWI
• Coronal T2 FSE/ TSE
• Postcontrast Axial, Sagital, Coronal T1
FSE/ TSE sau 3D T1 GRE
Infectii
• Meningita
• Encefalita herpetica
• Encefalopatia HIV
• Encefalomielita acuta diseminata (ADEM)
• Tuberculoza
• Abcesul cerebral
Meningita – consideratii
generale
 Bacteriana
 Fungica
 Virala
Clinic:
• Alterarea starii generale
• Febrilitati
• Cefalee intensa
• Redoare de ceafa
• Fotofobie
• Greata si voma
Meningita - imagistic
• Examen IRM nativ:
ingrosarea meningelui
obliterarea cisternelor bazale
hidrocefalie (meningita purulenta)
FLAIR
Meningita - imagistic
• IRM postcontrast paramagnetic

captarea intensa a meningelui, mai
evidenta la nivelul cisternelor, fara
interesarea sulcusurilor
ventriculita - inflamatia mucoasei ependimale a
ventriculilor cerebrali
empiemul - colectie purulenta intre dura mater si
arahnoida
cerebrita (captare inelara) – abces cerebral in
evolutie: precoce; tardiva
abces organizat(captare inelara in
evolutie)
Encefalita - imagistic
• Infectie difuza a parenchimului cerebral
• Data de : herpes simplex, citomegalovirus,
papovavirus (SIDA), autoimuna (ADEM)
• Ponderatia T2:
1. Efect de masa
2. Edem
3. Hiperintensitate
4. Hemoragie petesiala
Encefalita herpetica - imagistic
• HSV tip 1 (herpes oral)
1. Afectare la nivelul lobului temporal, cortex insular,
subfrontal, girus cingulat
2. T1: stergerea girusurilor (edem); evolutiv: hipersemnal
giral (hemoragie petesiala)
3. T2: hipersemnal temporal si in girusul cingulat
4. T1 postC: ingrosare girala
• HSV tip 2 neonatal (herpes genital)

1. Encefalita difuza
2. Aspect IRM nativ nespecific; captare meningeala si
parenchimatoasa postC
Encefalopatia HIV- imagistic
• Atrofie cerebrala
• Arii de hipersemnal T2 confluente
• Fara captare postC
Encefalomielita acuta diseminata
(ADEM)- imagistic
• Secundara infectiilor virale (rujeola,

rubeola, varicela, virus Ebstein-Barr,
infectii de cai aeriene superioare)
• T2: arii multifocale subcorticale,
supratentoriale
• T1 postc: captare
• Aspect sechelar in 10-20% din cazuri
Tuberculoza- imagistic
• Adulti: arii de hipersemnal T2: subcortical

si in ggl. bazali
• Copii: arii de hipersemnal infratentorial
• T1 postC: captare intensa
• Evolutie spre ->meningita cronica
Aplicatii
Cum descriem semiologic?
1. Gradul de intensitate: hipo-, izo-, hiperintens pe
diferite secvente de examinare
2. Teritoriul ocupat:
-intra (axial) sau extra (axial) parenchimatos
-superficial sau profund
-supra- sau subtentorial
3. Structura: omogena sau inomogena
4. Forma
5. Contururi: nete sau slab delimitate
6. Dimensiuni: CC, AP, LL
7. Modificarea structurilor adiacente
Empiem subdural
si abces cerebral
frontal stg
Pacient cu
encefalita
herpetica. Zona
de Hs temporal
stg cu edem
Pacient
diagnosticat cu
HIV: Multiple
arii de Hs
diseminate in
substanta alba
a ambelor
hemisfere
Ventriculita
Sursa foto: http://ars.els-cdn.com/content/image/1-s2.0-S1092440X05000356-gr5.jpg

http://images.radiopaedia.org/images/17140/a3f58f8b2348c71509944e3ff1553c_big_gallery.jpg
Meningita
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/0d/Meningitis-MRI.JPG
Pacient cu TBC:
tuberculoame
Pacient cu
TBC:
Tuberculom
cerebelos dr.
Pacient diagnosticat cu TBC la nivel
pulmonar. Encefalita postTB, confirmata
Abces incapsulat
Abces cu ruptura
intraventriculara
Ventriculita
http://www.ajnr.org/content/ajnr/22/8/1510.full.pdf
Encefalita herpetica
BOLILE DE
DEMIELINIZARE
Mielinizarea – dezvoltare normala
• Debuteaza la aprox. 20 saptamani
intrauterin
• 2 ani: 90% completa
• Procesul -> varsta adulta
• Progresia mielinizarii: in sens caudo-

cranial
Repere ale mielinizarii in T1 si
T2
• Neonat (aproximativ 40
saptamani): trunchi cerebral, cerebel,
arcul posterior al capsulei interne, tracturi
optice, regiunea perirolandica
• 2-3 luni: arcul anterior al capsulei
interne
• 3-4 luni: spleniul corpului calos
• 4-6 luni: genunchiul corpului calos
 Dinspre central spre periferie
 Dinspre caudal spre cranial
Progresia  Dinspre dorsal spre ventral
mielinizarii  Senzorial apoi motor
Secvente de
vizualizare a gradului
de mielinizare
1. FSE T1: TR <600 ms,

TE<20 ms
2. FSE T2: TR>3000

ms, TE>120
3. STIR: TR>4000 ms,

TE>45 ms, TI>150
(200)ms
4. IR T1(FLAIR T1):
TR>1800, TE> 9,
TI>650
Zonele terminale ale mielinizarii –portiunea
peritrigonala – la nivelul fibrelor de asociere
parieto-occipitale
Protocol recomandat pentru
demielinizari
• Axial T2 FSE/TSE
• Axial FLAIR
• Sagital T2 FSE/TSE sau sagital FLAIR
• Axial DWI
• Axial STIR
• Coronal T1 FSE/TSE
• Postcontrast la 5 si 15 minute: Axial,
Sagital, Coronal T1 FSE/TSE
Ce inseamna FLAIR si STIR?
• FLAIR = Fluid Attenuation Inversion

Recovery
• STIR = Short Tau (=inversion time)
Inversion Recovery
»FLAIR: TI lung
»STIR: TI scurt
FLAIR T2
• secventa speciala de tip IR cu un timp
de inversare (TI) lung
• eliminarea semnalului dat de LCR
• tesutul nervos apare similar cu imaginile
ponderate T2: substanta cenusie mai
stralucitoare decat substanta alba, dar
LCR este intunecat, in loc de luminos
T2 FSE
T2 FLAIR
FLAIR T2
• face parte din toate protocoalele IRM de examinare a
creierului
• detectarea schimbarilor subtile de structura la
nivel jonctional, intre substanta alba/cenusie si in
regiunea periventriculara, apropiata de LCR
• aplicatii:
 AVC ischemic/ hemoragic
 Boli demielinizante, de sistem
 Tumori
 Infectii, inflamatii etc
 FLAIR + sc – evaluarea patologiei leptomeningeale
(meningita)
STIR
• Secventa speciala de tip IR cu un timp
de inversie (TI) scurt
• eliminarea semnalului dat de
grasime
• STIR - contrast aditiv:
T1 + T2
Ce inseamna asta?
...inseamna ca
• Pe secventele de tip SE/ FSE: valorile
T1 si T2 au efecte competitive asupra
intensitatii semnalului:
↑ T1 reduce semnalul
↑ T2 creste semnalul
• Pe secventele STIR: efectele ↑ T1 si ↑ T2

se cumuleaza: magnetizarea longitudinala
a leziunilor cu T1 lung ramane inversata,
producand hipersemnal
Consideratii speciale
• In STIR supresia grasimii este
uniforma si independenta de
inomogenitatile campului magnetic
• STIR – este superior altor metode de

saturare a grasimii
STIR
T1 Fat Sat
Consideratii speciale
• STIR NU poate fi utilizat dupa
administrare de contrast i.v.
• STIR nu suprima in mod specific grasimea,

suprima tesuturile cu valori T1 in
intervalul grasimii (150-200 ms)
• Tesuturile care contin gadoliniu (cu timpi

de relaxare asemanatori) vor fi suprimate
FLAIR
STIR
Boli de demielinizare
• Mielinizarea intarziata
• Leucodistrofia
• Scleroza multipla
• Boala Lyme
• Demielinizarea toxica sau degenerativa
Scleroza multipla- consideratii
generale
• Boala inflamatorie demielinizanta a SNC
• Varste tinere: 18-40 ani
• Distributie pe sexe: F/M: 3/2
• Simptome: parestezii, diplopie, modificari ale
echilibrului/ coordonarii, modificari ale
functiei motorii
• Forme:
1. Puseu
2. Remisie
3. Progresie
Caracterele leziunilor tipice pentru
SM
• Hipersemnal T2 si FLAIR
• Hipo-/ izosemnal T1
• Priza de contrast focala / inelara: activitate
• Multifocale
• Dimensiuni infracentimetrice
• Localizare: substanta alba
• Forma ovalara, elipsoidala
• Dispozitie asimetrica
• Margini distincte
• Perpendiculare pe orientarea ventriculilor laterali
(“degetele lui Dawson”)
Consideratii IRM
• Placile din SM: prelungirea timpilor de relaxare:
T2, T1 si PD -> HIPERsemnal PD si T2,
HIPOsemnal T1
• Secventele ponderate T1 sunt uneori insensibile pentru
leziunile adiacente substantei cenusii sau ventriculilor
datorita lipsei de contrast
• Hiposemnalul T1 apare ca si “gaura neagra” si
se raporteaza ariilor cu leziuni tisulare cronice severe
• Examinarea cu substanta paramagnetica:
leziunile care se incarca se vad cel mai bine la
5-10 minute dupa injectare.
• La analiza spectroscopica se deceleaza modificari ale
scoartei si nucleilor bazali.
Diagnostic diferential
• Varsta
• ADEM
• Boala Lyme
• Metastaze
• Trauma
• Vasculita
• Hipertensiune
• Migrene
Aplicatii
Cum descriem semiologic?
4. Forma
Metcalf et al. J Neuroimaging 2010;20(2):141-7
Multumesc
❖ In corp, 1H este continut in molecula de apa (>67%)
❖ 1H din apa mobila este sursa primara a semnalului

in IRM din medicina
Grasime
oxigen
Moleculele de apa
H 2O
hidrogen
hidrogen
oxigen
carbon
Atomul de Hidrogen
-
ELECTRON
ORBITA
+
NUCLEU= 1 proton
dipol
Semnalul la introducerea IN
camp magnetic static B0
• In sensul lui B0 = Spin-up = aliniere paralela
• In sens opus lui B0 = Spin-down = aliniere antiparalela
Energie joasa
Orientare paralela 6/10.000
Bo
Energie crescuta
Orientare antiparalela
Impactul inductiei campului
magnetic asupra semnalului
Low Bo
Field
High Bo
Field
Rapid, high-resolution imaging of the central veins in multiple sclerosis at 1.5T, 3T, and 7T
Pascal Sati1, Sunil Patil2, Souheil I Inati3, Govind Nair1, Gunnar Krueger4, and Daniel S Reich
The World's Strongest MRI Will Be Able to Pick Up a Tank
Andrew Tarantola
Does High-field MR Imaging Have an Influence on the Classification of Patients with Clinically Isolated Syndromes According to Current
Diagnostic MR Imaging Criteria for Multiple Sclerosis?
M.P. Wattjes, M. Harzheim, C.K. Kuhl, J. Gieseke, S. Schmidt, L. Klotz, T. Klockgether, H.H. Schild and G.G. Lutterbey
Precesiunea
Vectorul de magnetizare neta
• Suma vectoriala
Mz
Bo
Distributia reala a Reprezentarea vectorilor de Rezultanta vectorilor de

nucleelor precesiune individuala precesiune
Frecventa de precesiune
Direct proportionala cu intensitatea campului magnetic!
Ecuatia Larmor w = g Bo
Frecventa de Fractia Intensitatea campului

precesiune giromagnetica a magnetic
HIDROGENULUI
(42.57747892(29)
MHz/T)
Cand pozitionam pacientul in aparatul RM
(inainte de a incepe scanarea):
• Toti atomii de hidrogen din pacient se aliniaza de-a lungul campului magnetic principal
(1,5 T sau 3 T)
• Toti atomii de hidrogen se invart cu aceasi frecventa, proportionala cu intensitatea

campului magnetic principal, dar nesincronizat
• Componentele de magnetizarea transversa se anuleaza reciproc, existand doar

magnetizare longitudinala
• Magnetizarea longitudinala nu este masurabila!

Inaintea aplicarii In cursul aplicarii Imediat dupa
pulsului RF pulsului RF aplicarea pulsului RF
Excitarea Relaxarea
Linia solida= tesut
Linia intrerupta = apa
Linia solida= tesut
Linia intrerupta = apa
Pe o imagine ponderata T2,
tesuturile cu un T2 lung sunt
hiperintense, deoarece revin
mai tarziu la starea initiala,
in timp ce tesuturile cu un T2
scazut sunt mai intunecate
Contrast Longitudinal relaxation Transverse relaxation TR TE
T2 long long
T1 short short
Ponderatia T2
Pe o imagine ponderata T1,
tesuturile cu un T1 scurt
sunt hiperintense, in timp
ce tesuturile cu un T1 mai
lung sunt izointense/
hipointense
T2 long long
T1 short short
Ponderatia T1
In PD, tesuturile cu
un numar mare de
protoni apar in
hipersemnal, in timp
ce tesuturile cu un
numar redus sunt
hipointense
T2 long long
T1 short short
PD long short
35
Ponderatia PD
Ce ponderatii vedeti pe imagini?
Contrastul imaginii
ω0=γ*B0
Parametri tipici→ Secvente de impuls → Protocol IRM
Campul magnetic al pamantului
la suprafata = 0,000.04 T
Susceptibilitate
Material
magnetica
Ammonia -.26
Bismuth -16.6
Mercury -2.9
Silver -2.6
Carbon (diamond) -2.1
Carbon (graphite) -1.6
Lead -1.8
Sodium chloride -1.4
Copper -1.0
Water -0.91
Susceptibilitate
Material
magnetica
Iron oxide (FeO) 720
Iron amonium alum 66
Uranium 40
Platinum 26
Tungsten 6.8
Cesium 5.1
Aluminum 2.2
Lithium 1.4
Magnesium 1.2
Susceptibilities (χ) in dimensionless SI units for various
weakly magnetic materials encountered in the medical Sodium 0.72
setting. Values given in ppm = parts per million = x 10−6. Oxygen gas 0.19
Below is a listing of commonly used metals and alloys used for medical
implants that have only weak magnetic properties and are thus
considered relatively "safe" in the MR environment.
http://www.mrisafety.com/TheList_search.asp
Burn where this patient's protuberant Skin-to-skin contact conductive loop ("kissing")
abdomen contacted the inner magnet burns on the hand and thigh
bore during scanning.
Burn from an EKG pad left in
place during MRI scanning. Blisters developing along leg of
patient wearing jogging pants
containing thin metal fibers.
Linear burn along path of a cable

touching the patient's abdomen
Full thickness finger burn from a

pulse oximeter
Lucrare practica 7:
Tumorile cerebrale
De urmarit:
AVC Tumori
• Consideratii generale • Consideratii generale
• Tehnica • Tehnica
• Descrierea leziunilor • Descrierea leziunilor
in AVC • Tipuri de leziuni
• Tipuri de AVC • Quiz
• Quiz
Consideratii generale
• IRM este tehnica cu cel mai ridicat
potential in diagnosticarea completa si de
acuratete a formatiunilor tumorale
• IRM permite implementarea unui
management ulterior al bolii (tratament)
Sindromul tumoral in IRM
1. Originea intra sau extra axiala
2. Sindrom de masa
3. Modificarea semnalului
o Hiposemnal - componenta parenchimatoasa si chistica in T1
o Hipersemnal in T2
o Componenta calcificata - hiposemnal in T1 si T2
o Componenta hemoragica - variabil cu vechimea
o Hipersemnal in T1 dupa injectare - priza de contrast (absenta BHE
si hipervascularizatie tumorala)
o Cu cat au structura mai inomogena si priza de contrast mai bogata,
cu atat gradul de agresivitate este mai mare
De urmarit:
AVC Tumori
• Quiz
Pregatirea pacientului
• Pacientul:
1. Nu necesita o pregatire speciala anterioara
2. Sedare / sedare usoara (claustrofob, necooperant,
obnubilat/comatos)
3. Oxigenoterapie/ intubare –asistat ATI
• Intrebari/ apartinatori/ foaie de observatie:

1. Examinari anterioare
2. Implanturi/ obiecte metalice
3. Anamneza: factori de risc/ valori ale creatininei si ureei
4. Modificari neurologice de tip central / periferic: cefalee,
hemipareza, crize de PC, epilepsie, afazie, tulburari
comportamentale, tulburari de auz, diplopie, coma
Pregatirea examinarii
• Antena: Head / NV Array
• Pozitionarea pacientului:
1. Decubit dorsal
2. Cu capul inainte spre tunel
3. Bratele pe langa trunchi
4. Abord venos
5. Monitorizare
• Izocentru: unghiul extern al ochiului

Protocol de scanare IRM
• Axial T2
• Axial / Coronal FLAIR
• Axial DWI
• Axial T2* GRE/ SWI : tumori cu sangerare
• Axial/ Sagital/ Coronal T1
• Axial + Sagital + Coronal T1 post-contrast /
Axial 3D T1 FSPGR (fast spoiled grad echo) post-
contrast/ Axial 3D MPRAGE (Magentization
prepared rapid grad echo) post-contrast
De urmarit:
AVC Tumori
• Quiz
Descrierea leziunii tumorale
4. Forma
5. Dimensiuni : CC, AP, LL
6. Modificarea structurilor adiacente: edem, efect
de masa, invazie
De urmarit:
AVC Tumori
• Quiz
• Intraaxiale:
1. Primare
2.Secundare
• Extraaxiale:
1. Primare
2.Secundare
• Ale sistemului ventricular
De urmarit:
AVC Tumori
• Quiz
Status post-op.:
astrocitom anaplastic F-
T stg
Meningiom
cc mamar op.
Lucrare practica: Imagistica
prin Rezonanta Magnetica a
coloanei vertebrale
Obiective
• Anatomie si semiologie IRM
• Indicatii
• Pregatirea pacientului
• Protocol de examinare
• Quiz
Anatomie
• Coloana vetrebrala – segmente:
♠ Cervical
♠ Dorsal
♠ Lombar
♠ Sacrat
♠ Coccigian
• Discuri intervertebrale
• Sacul dural
• Maduva spinarii → terminatie→ nervii
cozii de cal
• Ligamente
• Muschi paravertebrali
I. Anatomia vertebrei
Corpul vertebral
• Componenta cea mai
voluminoasa a vertebrei
• Doua fete: superioara si
inferioara
Arcul vertebral, posterior
• Doua lame vertebrale
• Procesul spinos
• Procesele transverse cu origine
la nivelul portiunii laterale a
arcului vertebral
• Procesele articulare (2
superioare si 2 inferioare)
Pediculii vertebrali unesc corpul
vertebral cu arcul vertebral
Gaura intervertebrala - delimitata

anterior de corpul vertebrei,
posterior de arcul vertebral, lateral
de pediculii vertebrali;
II. Anatomia discurilor
intervertebrale
Nucleu pulpos
Inel fibros
Suprafata posterioara discala -
dreapta sau concava
(exceptie L5-S1 – normal,
discret convexa)
III. Anatomia ligamentelor
vertebrale
• Ligamentul longitudinal anterior - portiunea bazilara a
occipitalului → nivelul S2
• Ligamentul longitudinal posterior - fata posterioara a

corpilor vertebrali, in interiorul canalului rahidian, anterior
maduvei spinarii si a durei mater
- marginea
endocraniana a portiunii bazilare a occipitalului → baza
coccigelui (in canalul sacrat – ligamentul sacrococcigian
dorsal profund)
III. Anatomia ligamentelor
vertebrale
• Ligamente galbene - unesc lamele vertebrale
• Ligamentele interspinoase si supraspinoase - intre
procesele spinoase
• Ligamente intertransversare - intre procesele transverse
https://radiopaedia.org/cases/ligaments-of-the-cervical-spine-annotated-image
Ce se urmareste pe o imagine IRM
de coloana vertebrala?
hidratarea si conturul discului (ponderatie
T2, plan sagital)
conturul sacului dural
continutul sacului dural (maduva,
elementele nervoase ale cozii de cal,
vase)
structurile osoase
traiectele radiculare
tesuturile moi paravertebrale
Ponderatia T1
 grasimea (subcutanta, epidurala si foraminala) -
hipersemnal
 osul spongios verteral - hipersemnal
 hilul venos (vizibil predominant la nivel lombar) -
hiposemnal
 cordonul medular - izosemnal, omogen
 radacinile nervoase sunt examinate pe sectiunile axiale si
sagitale - hiposemnal
 discul intervertebral - izosemnal
 musculatura paravertebrala - izosemnal sau discret
hiposemnal
 LCR, ligamentele paravertebrale si corticala osoasa -
hiposemnal marcat
 plexurile venoase, epidurale si foraminale la nivel cervical
– hiperintense; la nivel lombar - hipointense (datorita
fluxului si calibrului vascular)
Ponderatia T1 + substanta de contrast
paramagnetica
Evidentiaza
• plexuri venoase epidurale si bazivertebrale
• ganglionii radacinilor dorsale
• procese vascularizate tumorale,
infectioase, inflamatorii → interuperea
barierei hematoencefalice
Ponderatia T2
• osul spongios - moderat hiposemnal

• hilul venos - hipersemnal
• corticala osoasa, ligamentele - hiposemnal marcat
• musculatura paraverterala - hiposemnal relativ
• LCR-ul - hipersemnal
• cordonul medular este hiposemnal, omogen, cu exceptia
cazurilor in care se vizualizeaza substanta cenusie
(periependimara si centromedulara) ce apare discret mai
hipersemnal fata de substanta alba periferica
• nucleul pulpos este in hipersemnal
• inelul fibros este in hiposemnal
Indicatiile examinarii IRM coloana
vertebrala
1. Sectiunea medulara
2. Compresie nervoasa la unul sau mai multe niveluri
3. Durere spinala persistenta posttraumatic
4. Compresie medulara cu semne sau simptome
neurologice la nivelul membrelor inferioare
5. Stenoza spinala cu evidentierea unuia/mai multor
nivele de compresie a radacinilor nervoase
6. Durere spinala fara cauza stabilita prin alte investigatii
7. Durere cu debut brusc , pierderi motorii progresive,
carcinom in antecedente, scaderi in greutate, terapie
steroidiana, deformitati si dureri fara natura mecanica
8. Semne persistente/progresive de compresie nervoasa
• Pacientul:
1. Nu necesita o pregatire speciala
2. Sedare / sedare usoara
(claustrofob, pediatric, comatos)
3. Oxigenoterapie
• Intrebari:
2. Interventii chirurgicale
3. Formatiuni tumorale benigne/
maligne in regiunea de interes
4. Modificari neurologice de tip
central / periferic
5. Durerea: localizare / iradiere /
traumatisme asociate
Contraindicatiile examinarii IRM
Absolute:
• pacemaker
• corpi straini feromagnetici
• clipuri anevrismale
• clipuri vasculare
• corpi straini intraoculari
• valve cardiace metalice
• filtre vena cava
• implanturi cohleare
Relative:
• femeile insarcinate in I-ul trimestru
• claustrofobie
• pacientii intubati, ventilati
• obezii
• Antena: CTL spine array –
antena de receptie, formata
din 6 elemente – se activeaza
independent, in functie de
regiunea de interes
1. Decubit dorsal
2. Cu capul inainte/ picioarele
inainte
4. Abord venos daca este cazul
• Izocentru: in functie de
localizare – centrul antenei/
regiunii de interes
Protocol de • +C
examinare • Sag T1 FSE/TSE
• Sag T1 FSE/TSE • Cor T1 FSE/TSE
• Sag T2 FSE/TSE • Ax T1 FSE/TSE
• Sag STIR +/- FatSat
• Ax T2* GRE
• Ax T2 FSE/TSE
• OPTIONAL
• Cor T1 FSE/TSE
• Cor T2 FSE/TSE
• Cor STIR
Sagital T2 Spin Echo (SE):
• Secventa utila in
aprecierea discurilor
intervertebrale si a
spatiilor adicente
• Aprecieri de structura
asupra cordonului
medular, cozii de cal,
radacinilor nervoase,
corpilor vertebrali,
spatiului perivertebral
• Sagital T1 spin echo
(SE):
• Aprecieri asupra
structurii coloanei
vertebrale, a canalului
vertebral, a gaurilor
de conjugare, tesuturi
perivertebrale
Sagital STIR (SE)
• Evaluarea edemului
intraosos dar si la
nivelul spatiilor
intervertebrale
• Utila in evidentierea
anomaliilor
Tehnica de examinare
• Sectiuni sagitale - vedere panoramica a coloanei
vertebrale, evidentiind relatia dintre structurile
componente ale complexului osteo-disco-ligamento-
medular
• Sectiunile in plan axial- complementare celor sagitale;

permit evaluarea cu acuratete a structurilor
intrarahidiene, relatia dintre continut si continator
• Sectiuni axiale- la nivelul patologiei evaluarea herniilor

de disc, tumorilor, abceselor paraspinale, proceselor
inflamatorii etc
• Sectiunile coronale- utilizate in cazuri particulare:

evaluarea herniilor de disc extraforaminale, a tumorilor si
abceselor paraspinale, tulburari de statica
Localizator coronal  Sectiuni sagitale
Secventa in plan sagital  Sectiuni axiale
Secventa in plan sagital  Sectiuni coronal-oblice
• La coloana vertebrala lombara, imaginile axiale
sunt preferat de obtinut in secventele FSE,
ponderate T1 si T2, intrucat grasimea epidurala
bogat reprezentata realizeaza un excelent contrast
natural in jurul sacului dural si radacinilor nervoase
• La coloana cervicala exista putina grasime

epidurala si canalul rahidian este mai larg,
continand o cantitate mai mare de LCR si sacul
dural, care apare cu semnal crescut pe imaginile
ponderate T2 sau T2*
Quiz
Sag T2 FSE: trauma
la D3 cu tasarea
corpului vertebral,
anterolistezis si
compresiune
medulara. Adiacent,
afectarea arcului
vertebral posterior (!
Anamnestic: apofize spinoase)
trauma
Sag T1 FSE:
status postop.
Artefacte
metalice pe
corpul L3 si L4.
Afectarea regiunii
paravertebrale.
Anterolisteza L4
pe L5
Anamnestic:
status
postop
Tu. D9-D10 , cu invazia sacului dural, intraforaminala, paravertebrala
stanga. Leziuni Hs intrahepatice (descriere in context: meta? si /sau
hemangiome?)
Anamnestic: paraplegie
Formatiunea de mai sus, dupa administrare de contrast i.v.
II
Sag si ax T2 FSE: Stare postop. Suruburi la D12 si L2 cu
artefacte. Nu se poate evalua conul terminal si radacinile
nervoase la acest nivel
Anamnestic: stare post-op

Modificari de structura osoasa la nivelul corpului vertebral D5 extinse
la nivelul apofizei spinoase, ce determina tasarea corpului vertebral cu
recul al peretelui posterior şi compresia cordonului medular toracal.
Invazie bilaterala a canalului rahidian cu realizarea unui stop complet
pe secvenţa mielografica.
Sag T2 FSE: Leziune localizata
in interiorul sacului dural dar in
afara maduvei spinarii;
compresiunea maduvei,
atasare la leptomeninge; tumori
ale invelisului nervos?,
meningioame?, metastaze
leptomeningeale?
D6
STIR cor si T2 FSE ax: Formatiune tumorala neregulata, relativ bine delimitata
localizata intrarahidian, intradural, extramedular la nivel dorsal superior, cu
extensie in gaurile de conjugare din dreapta si stanga; efect invaziv pe conul
medular, tesuturi moi paravertebrale, plaman (! Atelectazie apicala dr)
Anamnestic:
paraplegie membre
inferioare.
Hemiplegie membru
superior drept.
Sag T2 FSE: HD L4.
deshidratari discale
lombare etajate
Protruzie cu comprimarea gaurii de conjugare. Deshidratari
discale etajate
Hernie discala L4, cu modificari Modic I. Deshidratare
discala L5 S1. Zona de hs, rotunda L2
T2 FSE sagital si axial, T1 FSE+FS postcontrast, sagital:
Fragment discal migrat – sechestru la nivel S1(dg
diferential cu tu)
Sagital T2 FSE, T1 FSE, T1 FSE postcontrast: Hernie discala
toracala cu extruzie.
Priza de contrast la niv LLP ce semnifica raspuns inflamator; vene
epidurale congestionate superior si inferior cu priza de contrast la
acest nivel
T2 sagital si axial FSE, STIR sagital: Hernie
de disc mediana C5-C6, stenoza spinala
stransa – Mielopatie (Hs intramedular)
T1 FSE, T2 FSE in plan
sagital; Mielo RM:
Protruzii discale etajate;
hernii intrasomatice;
stenoza de canal
lombar
Sagital T2 FSE si T1
FSE: Meta
osteosclerotice
Sag T2 FSE, T1 FSE, Milelo RM, T1 FSE postcontrast: Meta cu aspect pseudo-
pottic (dg dif cu morbul Pott din TBC vertebral)
Sag T1 FSE postcontrast:
MAV
Scolioza dorsala dextro-concava. Scolioza lombara sinistro-convexa
Lucrare practica: Aspecte in
Rezonanta Magnetica Cardiaca
Obiective
Consideratii generale si indicatiile examinarii
Anatomie
Pregatirea pacientului
Pozitionarea pacientului
Protocol de examinare recomandat
Inclinarea feliilor de achizitie
Gold standard in evidentierea anatomiei
cardiace si evaluarea patologiei
Metoda complementara de diagnostic
Necesita rezolutie spatiala si temporala
optime
Optiuni de software dedicate
Indicatii generale
• Evaluare morfologica complexa a anatomiei
cardiace si a malformatiilor congenitale cordului
si a marilor vase intratoracice
• Evaluare functionala: miscarea peretelui
miiocardic, calcularea volumelor ventriculului
drept si stang
• Evidentierea si caracterizarea maselor tumorale;
a volumului regiunii de infarct
Indicatii generale
• Demonstrarea perfuziei miocardice (indicator al
circulatiei la nivelul miocardului, evidentiind gradul
de oxigenare de la nivelul acestuia) pe cordul
ischemic
• Evaluarea fractiei de ejectie (FE= procentul de
sange pompat de cord la fiecare sistola, raportat la
cantitatea totala a sangelui care se se regaseste in
ventriculul stang)
• Masuratori cantitative ale curgerii sangelui: volum de
curgere si viteza acestuia prin valvele cardiace,
aorta, artere pulmonare =>fractii de regurgitare
(=intoarcere, datorata alterarii functiei de supapa
valvulara) si semnificatia lor patologica
Obiective
Anatomie
Sursa:http://limpeter-mriblog.blogspot.ro/2009/09/cardiac-magnetic-resonance-imaging.html
Sursa:http://limpeter-mriblog.blogspot.ro/2009/09/cardiac-magnetic-resonance-imaging.html
LV : Left tv RV tv RV
RV rvot
Ventricle SVC Ao PA
LV LV av
RA RA RA
LA : Left Atrium LA lpa
mv LA mv LA rpa
RV : Right
Ventricle Ao Ao Ao
RA : Right
Atrium
Ao : Aorta
PA : Pulmonary
Artery Ao
SVC
Ipa : Left rpa
PA Pv
Pulmonary Artery rpa Ao
Ao PA
rpa : Right rpv av LA rvot
LA
Pulmonary Artery LV
RV LV
SVC: Superior RA
IVC
Vena Cava
IVC: Inferior
Vena Cava
pv : Pulmonary
Vein
rpv : Right Ao Ao
SVC
Pulmonary Vein Ao lpa rpa lpa
PA
av : Aortic Valve LA
RA av
mv : Mitral Valve RV
LV RA IVC LV
tv : Tricuspid LV LV
Valve
Pv : Pulmonary
Valve
rvot: Right
Ventricular
Outflow tract
Obiective
Anatomie
Pregatirea pacientului – intrebari
privind indicatia pentru IRM
1. Diagnostic prezumptiv clinic? Prin ce
metode de investigatie?
2. Exista pacemaker sau defibrilator cardiac?
Exista stenturi coronariene? Sunt IRM
compatibile?
3. Exista interventii chirurgicale cardiace in
antecedente? Cand? Pentru ce patologie?
4. Exista un diagnostic in antecedente pentru
o patologie congenitala sau ischemica
cardiaca?
• Contraindicatii absolute: pacemaker,
defibrilator cardiac, cateter Swan-Ganz
• Contraindicatii relative: interventii
chirurgicale cardiace sau pentru plasare
de stenturi coronariene mai precoce de 6-
8 saptamani
• Pregatirea pielii si plasarea electrozilor ECG (achizitie
ECG Gating) – gel; electrozi neferomagnetici (C)
• Evidentierea unui traseu cardiac clar pe ecranul de
control
• Abord venos (18-20 G) in caz de suspiciune de masa
cardiaca, boala ischemica sau congenitala (studiul
functional presupune o scanare cu mediu de contrast)
• Detector respirator si explicarea necesitatii apneei in
timpul achizitiei
• Prezenta unui medic ATI in cazul unor pacienti
claustrofobi sau cu stare generala alterata
• Casti
• Antena dedicata sau de tip torso wrap-around – adulti
• Antene de tip flex coil – copii mici
Moduri de montare
a electrozilor ECG
Obiective
Anatomie
Pozitionare
• Decubit dorsal, confortabil
• Bratele ridicate deasupra capului,
sprijinite/ pe langa trunchi
• Picioarele spre tunel, in general
• Izocentru – centrul antenei – mijlocul
sternului
• Conectarea seringii automate la abordul
venos periferic
Achizitia se realizeaza in functie de semnalul ECG
Obiective
Anatomie
Protocol de achizitie
Explorarea nativa a cordului
• Localizator 3 planuri
• Calibrare
• Axial T1 IR (Inversion Recovery)
• Axial T2 SSFP (Steady-State Free Precession)
• 2C, 4C T2 SSFP (Steady-State Free Precession)
• Axial DIR (Double Inversion Recovery)
• Axial TIR (Triple Inversion Recovery)
Viabilitate si perfuzie miocardica
• Calibrare
• PC (Phase Contrast)
• Secvente de tip GRE (Gradient Echo) de
tip cinetica a cordului
• Perfuzie in EPI (Echo-Planar Imaging)
Vizualizarea vaselor intratoracice
• Calibrare
• Aorta si artera pulmonara – PC (Phase
Contrast)
• Coronal / Sagital 3D MRA (Magnetic
Resonance Angiography)
Localizare in 3 Planuri
• Secventa rapida
• Apnee in expir (BH= Breath-Hold)
• Se obtin concomitent 3 planuri de achizitie
• Este utila pentru:
 Verificarea pozitionarii pacientului
 Prescrierea achizitiilor ulterioare
Calibrare
• Nu se utilizeaza pentru diagnostic!!!!

• Utilizeaza independent semnale de la fiecare
element al antenei
• Accelereaza achizitia datelor
• In apnee expiratorie
• FOV: maxim (48 cm)
• Calup de felii axiale de la un capat la celalalt al
antenei
• Optiune imagistica de shimming (omogenizare)
aplicata manual
Shimming
Double Inversion Recovery (DIR)
• Anularea semnalului dat de sange = tehnica de tip
„sange negru”/ „sange intunecat”
• Secventa IR, ponderatie T1
• Evidentiaza detalii de finete de la nivelul interfetei dintre
lumen si peretele camerelor cardiace, respectiv de la
nivelul vaselor, a pericardului, precum si de la nivelul
tesutului mediastinal
Sectiuni in ax
scurt DIR
Utilizeaza doua impulsuri de 180°:
- Primul impuls inverseaza magnetizarea longitudinala in
intregul volum de explorat
- Al doilea impuls readuce magnetizarea pe axa pozitiva in
felia de interes => pana la citirea semnalui, sangele care a
prezentat magnetizarea inversata s-a mutat in felia de
interes, aparand in hiposemnal marcat pe imagine
Sursa: https://mriquestions.com
Double Inversion Recovery (DIR)
• Tehnica declansata in functie de traseul ECG
• Unele sisteme realizeaza o felie / achizitie
• Calibrarea permite obtinerea a 2-3 felii / apnee
• Apnee expiratorie: volumul diastolic in camerele cardiace va
fi similar pe toate achizitiile
Linia rosie:
semnalul sangelui
la curgerea prin
felia achizitionata
Linia verde:
semnalul
miocardului: este
inversat si re-
inversat rapid=>
pozitiv.
Semnalul dat de
sange – negativ,
ajunge undeva in
diastola in punctul
nul, acela fiind
momentul achizitiei
imaginii
Triple Inversion Recovery (TIR)
• Este o secventa de impuls de tip IR

• Ponderatie T2+STIR
• Utila in suspiciune de inflamatii (vasculita) sau mase
tumorale cardiace
Utilizeaza trei impulsuri de 180°:
- Primul impuls inverseaza magnetizarea longitudinala in
intregul volum de explorat
- Al doilea impuls readuce magnetizarea pe axa pozitiva in
felia de interes => pana la citirea semnalui, sangele care a
prezentat magnetizarea inversata s-a mutat in felia de
interes, aparand in hiposemnal marcat pe imagine
- Al treilea impuls anuleaza semnalul dat de grasime
Triple Inversion Recovery (TIR)
• Pe langa impulsurile care anuleaza semnalul dat
de sange, dar evidentiaza semnalul dat de
miocard, se aplica un al treilea impuls de
pregatire, pentru anularea semnalului dat de
grasime
• Timpul de inversie TI – utilizat pentru a anula
grasimea – la 1.5 T este ≈ 150 ms
• Utilizarea unui TE = 40-50 ms cu anularea
grasimii creste ponderatia T2 a tesuturilor
Sangele si grasimea ating impreuna punctul nul
Sursa: http://limpeter-mriblog.blogspot.ro/2009/09/pulse-sequences-for-cardiac-mri.html
DIR TIR
Steady State Free Precession
(FIESTA/ TrueFISP)
• SSFP (Steady-State Free Precession) = precesiune libera
in starea de echilibru
• „Sange alb”
• Depinde de monitorizarea ECG, secventiala – achizitia

unei felii la un moment bine definit al fazei cardiace;
dinamica (cinetica) – achizitia in mai multe faze cardiace
• Contrastul imaginii depinde de raportul T2/T1 din tesuturi
• Sangele are un raport T2/T1 mai mare decat miocardul →

exista un contrast evident intre sange si miocard
FIESTA/True FISP – sange alb
Coronal LVOT (Left ventricular
outflow tract) FIESTA cine
Axial LVOT (Left ventricular

outflow tract) FIESTA cine
Steady State Free Precession -
aplicatii
• Vizualizarea valvelor cardiace, a muschilor
papilari si pericard
• Utila pentru analiza functionala cardiaca, a

fractiei de ejectie (=RaportuI dintre volumul de
ejectie sistolica si volumul telediastolic, a carui
valoare fiziologica este de 0,66 pentru fractia de
ejectie a ventriculului stang. Reprezinta un
indice global al functiei ventriculare stangi, de
mare interes prognostic. Este utilizat pentru
evaluarea hemodinamicii cardiace.)
Ax scurt FIESTA
cinetica
Steady State Free Precession –
parametri imagistici
• TR (4 ms) scurt – setat automat de sistem
• TE minim
• FA 40-45° - diminuarea artefactelor de curgere si
cresterea contrastului imaginii
• Bw larga (125 kHz)
• SSFP – secventa susceptibila la artefacte datorate
inomogenitatilor de camp si la cele datorate
implanturilor metalice
• Calibrarea pentru omogenizarea campului
magnetic (Shimming) – la nivel cardiac (camp de
≈12 cm) – permite suprimarea artefactelor
Phase Contrast (PC) – contrast de
faza
• Cine PC – secventa de tip ecou de gradient dependenta
de monitorizarea ECG
• Evaluarea volumelor de curgere si profilelor vitezelor la
nivel valvular si sunturi
• VENC (Velocity Encoding Value ) – viteza maxima
codificata de secventa: valoare normala170 cm/s-220
cm/s – setarea vitezei este operator dependenta
• Pacienti in varsta (creatinina serica crescuta, congestie
cardiaca, anevrism aortic) – VENC< 100 cm/s
• Stenoza valvulara - VENC> 600 cm/s
• Aplicatii: calculul vitezelor spatiale: curgere instantanee /
faza; curgerea / ciclu cardiac; volume de curgere
(ml/min)
Morfologie Contrast de Faza
Sursa: https://encrypted-tbn1.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcSE9lz8LHd1FmYky_MNZ_Ri-kiLF9IF0PtOKrFlK7mJTdXUJlEkaQ
A - achizitie SSFP „sange alb”, patru camere cu
prescrierea planului prin valva mitrala si tricuspida
B – imagine axiala de magnitudine (morfologie) prin cele
doua valve (rosu – VM= valva mitrala; verde – VT= valva
tricuspida)
C – imaginea de faza
Real-time Phase Contrast Imaging by Cardiac Magnetic Resonance for the Diagnosis of
Constrictive Pericarditis
Jan 07, 2016 | Madhusudan Paravasthu, MBBS; Paaladinesh Thavendiranathan, MD
Aplicatiile secventei
Evaluarea curgerii la nivelul:
• Valvei mitrale
• Valvei tricuspide
• Arterelor pulmonare
• Aortei ascendente
• Arterelor coronare
PERFUZIE CARDIACA- EPI
• Studiu in dinamica – secventa de vizualizare a numeroase faze
cardiace
• Injectare de produs de contrast: 0,2 ml/kg corp (concentratie
0,5 mmol/ml)/ 0,1 ml/kg corp (concentratie 1 mmol/ml): viteza 3-
5 ml/s + 20 ml solutie salina
• Rezolutie temporala↑: secventa se repeta de 30-60 ori / locatie
• Numarul de faze/locatie: BPM/2 (ex. BPM=60 – se utilizeaza 30
faze)
• Numar maxim de felii/achizitie= 64-512
• Parametri de achizitie: TE= min; FA= 25; ETL= 4; Bw= 125; TI=
150-175 ms; NEX= 1
Achizitie in
perfuzie ax
scurt
PERFUZIE CARDIACA- EPI
• Evaluarea
♠ perfuziei miocardice: curbe de intensitatea
semnalului/timp
♠ viabilitatea (la 10 min)
♠ extinderea infarctului miocardic (infarct
subendocardic versus transmural)
Obiective
Anatomie
Axial
• Pentru planul axial, prescrierea seriilor se face
pe localizer, cronologic, pentru tot volumul
mediastinal si cardiac
2 Camere Axul Lung
• Se programeaza pe localizer in plan axial sau pe
secventa realizata in plan axial, pe toata
regiunea mediastinului si cordului, la nivelul
valvelor: mitrala, respectiv tricuspida
• Centrul feliilor fixat pe valve si angulat

• ! Feliile oblice la nivelul ventriculului stang
trec prin varful ventricular, pe un nivel caudal
• ! Ventriculul drept apare pe felii paralel fata
de ventriculul stang
4 Camere Axul Lung
• Se programeaza pe imaginile 2C axul lung
la sfarsitul sistolei sau in diastola
• Centrul feliilor – la nivelul 1/3 inferioare

a valvei mitrale, apoi este angulat dupa
varful ventricular
• Angulatia se verifica pe imaginile 2C in
axul lung, in diastola
Ax Scurt
• Sectiunile se programeaza pe sectiunile
4C si 2C in diastola
• Sectiuni perpendiculare pe axul lung al

ventriculului stang
• In tetralogia Fallot (dilatarea
ventriculului drept) – mai multe felii
• Acoperirea intregii portiuni ventriculare
(a): axial, (b): doua camere, (c): aproximativ patru
camere, (d): ax scurt, (e): patru camere ax lung
Planuri de vizualizare
Axial Transvers 2CH 2 camere 4CH Aproximativ 4 camere SA ax scurt
Axial RVOT - Right Ventricular 4CH patru camere SA ax scurt SA ax scurt bazal
Outflow tract
Outflow Tracts +
Chambers
RVOT trunchiul arterei R2CV 2 camere pe L2CV 2 camere pe LVOT aorta la iesire din
dreapta stanga VS
pulmonare la iesirea dinVD
mv mv
pv pv
Valves
av
tv closed open
mv
open
open closed
Pulmonary Valve Tricuspid Valve Mitral Valve Aortic Valve

Aorta
Sagittal Ascending Aorta Axial Aortic Arch

Pe localizer sagital Emergenta arterei coronare drepte la Artera coronara
se executa sectiuni nivel atrio-ventricular. Sectiuni oblice- dreapta
axiale de la emergeta coronale prin VD perpendicular pe Artera
veselor pana la apex comunicarea atrio-ventriculara coronara
dreapta
Bifurcatia arterei coronare

stangi in artera coronara
descendenta stanga si artere
circumflexe
Artera
coronara
Pe localizer coronal se stanga
programeaza felii o-axiale de-a
lungul arterei coronare stangi,
urmarind peretele anterior cardiac
Multumesc
Lucrare practica: Aplicatii ale
Imagisticii prin Rezonanta
Magnetica in patologia
sistemului musculo-scheletal
Indicatii IRM
traumatisme (chiar in faza preradiologica)
tumori
osteoartrite
modificari ale maduvei osoase
osteoporoza tranzitorie
edemul osos
artroze
procese infectioase
boli de sistem
Tehnica
Secvente frecvent utilizate:
 PD spin-echo +FS (TR:3000/ TE:20-40) –
pentru evaluarea morfologiei si a aspectelor
patologice
 T1 SE (TR: 600 / TE: 20) – pentru evaluarea
morfologiei si a aspectelor patologice
 T2 FSE (TR: 3000 / TE: 85) ± FS – pentru
patologie
 STIR (TI: 130 / TR: 5100 / TE: 30) – pentru
patologie
 T1 GRE ± FatSat (TR: 600 / TE: 40 / FA: 60-70)
– pentru cartilaj
Tehnica
• Planuri de vizualizare:
– sagitale
– coronale
– axiale
– Oblice
• Componente tisulare:
- grasime subcutanata - cartilaj hialin
- muşchi - fibrocartilaj
- tendoane - os cortical
- ligamente - os trabecular
- vase - maduva osoasa rosie
- nervi - maduva osoasa galbena
Antene
• Dedicate – in functie de regiunea de
interes
• Multielemente, multicanal, in retea fazata
=> FOV
• Multicanal, in retea fazata – cu rezolutie 
• Rigide / flexibile
• De suprafata
TESUT SEMNAL
PONDERATIA T1 PONDERATIA T2
Hematoame Hipersemnal Hipersemnal
(methemoglobina)
Grasime, maduva grasa Hipersemnal Izosemnal
Muschi, nervi, cartilaj Izosemnal Izosemnal
hialin
Corticala osoasa, Hiposemnal Hiposemnal
tendoane, ligamente,
fibrocartilaj, cicatrice, aer
Maduva rosie Hiposemnal Izosemnal

(hematopoetica)
Fluide Hiposemnal Hipersemnal
Tumori (in general) Izosemnal spre hiposemnal Hipersemnal
Lipoame Hipersemnal Hipersemnal
Hemangioame Izosemnal/ Hipersemnal discret, Hipersemnal
comparativ cu muschiul
Care este diferenta dintre STIR
si FatSat?
STIR vs Secvente cu FatSat
• STIR – • Secvente cu
aplicarea unui FatSat –
TI pertinent, aplicarea unor
astfel incat impulsuri de RF
semnalul dat si gradienti care
de grasime sa sa suprime
fie anulat semnalul dat de
Valorile TI pentru 1,5 T:
grasime
160-180 ms Ponderatii pe care se
aplica: T1, PD, T2
Principiul de saturare in
Secventele cu FatSat
1. Se aplica impulsuri de RF setate pe
frecventa potrivita pentru a excita selectiv
protonii de H din grasime
2. Dupa excitare, semnalul dat de grasime

este alterat cu ajutorul unor impulsuri de
gradient => semnalul dat de H din
grasime este saturat, semnalul dat
de H din apa ramane
1 2
Optiuni suplimentare – diminuarea artefactelor

de susceptibilitate
 Campuri de omogenizare – shimming
 Benzi de presaturare
Tehnica examenului IRM
IRM UMAR
Pozitionarea pacientului
• Decubit dorsal, in general cu capul spre
tunel
• Umarul de examinat in antena
• Bratul in adductie, cu palma in supinatie
(daca este posibil) – comod
• Utilizarea unor dispozitive buretate –
contentie
• Izocentru – mijlocul regiunii de examinat
• Adaptarea dimensiunii antenei dedicate
Protocol Inclinatii:
• O-COR – dupa
Secvente de baza muschiul
supraspinos
• 3 planuri – localizare
• T2* GRE axial • O-SAG –
perpendicular pe
• PD FSE+ FS axial planul coronal, in
axul humerusului
• T2* GRE o-coronal
• T2 STIR/ PD FS o-coronal • O-AX –
perpendicular pe
• T1 FSE o-coronal articulatia gleno-
• T2 FSE o-sagital humerala
Protocol
Secvente optionale
• O-Coronal T1 FSE +C FS
• O-Sagital T1 FSE +C FS
• Axial T1 FSE +C FS
Principalele secvente utilizate
Axial PD FSE si T2* GRE:
• evaluarea articulatiei acromio-claviculare, gleno-
humerale, a muschiului biceps, a santului
bicipital, a muschiului deltoid;
• evidentierea unor colectii la nivel articular;
• evidentierea muschiului si tendonului
infraspinos;
• evidentierea muschiului si tendonului
subscapular;
• evaluarea cartilajului gleno-humeral, precum si a
afectarii la nivelul labrumului.
O- Coronal PD FSE FS:
• evaluarea tendonului supraspinosului;
• evidentierea unor proliferari osoase;
• evaluarea labrumului;
• evaluarea cartilajului articulatiei gleno-
humerale;
• evidentierea unor colectii.
Sagital T2 FSE:
• evaluarea articulatiei acromio-claviculare
si coafa rotatorilor;
• evaluarea claviculei;
• evidentierea pintenilor la nivel
subacromial;
• evidentierea unor atrofii musculare.
IRM ARTICULATIA COTULUI

• Decubit dorsal, in general cu capul spre
tunel
• Articulatia cotului de examinat in antena
• Bratul in adductie, cu palma in supinatie
(daca este posibil) – comod.
contentie/ sac de nisip.
• Izocentul – mijlocul regiunii de examinat.
• Adaptarea dimensiunii antenei dedicate.
Protocol
Secvente de baza Inclinatii:
• COR – paralel cu
• 3 planuri – localizare epicondilii humerali
(medial si lateral)
• T2* GRE axial
• SAG – perpendicular pe
• T1 FSE axial planul coronal
• T2 STIR coronal • AX – paralel cu linia

conventionala ce
• T1 FSE coronal uneste epicodilii
humerali (medial si
• T2* GRE sagital lateral)
IRM REGIUNEA CARPIANA

• Decubit ventral, in general cu capul spre
tunel
• Articulatia carpului de partea de examinat
in antena
• Bratul ridicat, cu palma in pronatie –
comod.
contentie.
• Izocentul – mijlocul regiunii de examinat.
Protocol
• 3 planuri – localizare Inclinatii:
• COR – paralel cu
• T2* GRE axial metafiza radiala
• T2* GRE coronal • SAG – perpendicular

pe planul coronal
• T2 STIR coronal
• AX – perpendicular pe
• T1 FSE coronal axul oaselor carpului
• T2 STIR sagital
IRM ARTICULATIA COXO-

FEMURALA
• Decubit dorsal, in general cu membrele
inferioare spre tunel
• Articulatia coxo-femurala in antena
• Membrele inferioare in extensie
• Nu se utilizeaza suport sub genunchi
• Izocentul – mijlocul regiunii de examinat –
aprox. 10-12 cm sub creasta iliaca.
Inclinatii:
Protocol • COR – in axul
femurului paralel cu
linia conventionala
Secvente de baza ce trece prin cele
doua capuri
• 3 planuri – localizare femurale in plan
axial
• T1 FSE axial
• T2 STIR axial • SAG –
perpendicular pe
• T2 STIR coronal planul coronal
• T1 FSE coronal • AX – paralel cu linia
• T2 FSE sagital conventionala ce
trece prin cele doua
• PD FS FSE o-axial cu FOV capuri femurale in
plan coronal
mic in axul colului femural
Protocol
Secvente optionale
• Coronal T1 FSE +C FS
• Axial PD FSE HiRes +C FS
• Sagital PD FSE HiRes +C FS
Axial PD FS cu FOV mare:
• acopera întreaga regiune pelvina
• evaluarea patologiei pelvine, asociate
durerii la nivelul articulatiei coxo-femurale
• evaluarea adenopatiilor de vecinatate;
• optional, T1 FSE cu FOV mare: pentru
vizualizarea unor fracturi la nivelul
bazinului, precum si a articulatiei soldului,
bilateral.
Cor STIR:
• evaluarea edemului osos;
• util in necroza avasculara sau fracturi la
nivelul capului si colului;
• poate include vizualizarea sacrului si a
articulatiei sacroiliace.
Axial si sagital PD FS cu rezolutie inalta
(HiRes):
• unilaterala, cu FOV mic, utilizandu-se o
antena dedicata
• evaluarea osului, a cartilajului, a
labrumului, a tesuturilor moi;
• vizualizarea nervului sciatic la trecerea
prin gaura mare a sciaticului
IRM ARTICULATIA
GENUNCHIULUI
• Articulatia genuchiului de partea de
examinat in antena
• Genunchiul usor rotat spre exterior (15°)
contentie.
• Izocentrul –punctul situat inferior de varful
patelei.
Protocol
Secvente de baza Inclinatii:
• Axial – dupa cei
• 3 planuri – localizare doi condili
femurali
• T2* GRE axial
• Sagital – paralel cu
• PD FS FSE sagital condilul lateral
femural
• T2 FSE sagital
• O- Sagital pentru
• PD FS FSE coronal LIA – inclinat in
plan axial si
• T1 FSE coronal coronal, de-a
lungul LIA.
• T2 MAP sagital – cartilaj
• T2 FSE sagital LIA
Protocol
Secvente optionale
• O-Sagital T2 FSE +/- FS cu felii subtiri
(HiRes) pentru LIA
• O-Coronal T1 FSE +C FS
• O-Sagital T1 FSE +C FS
• Axial T1 FSE +C FS
Sagital PD FS si T2 FSE:
• evidentierea LIA si LIP
• evaluarea afectarilor la nivel meniscal
• evaluarea cartilajului articular
• evidentierea hidartrozei
• evidențierea starii ligamentelor
patelare/popliteal/cvadriceps
• evidentierea unor eventuale afectari osoase (edem,
leziuni tumorale/procese infectioase)
• evaluarea tesuturilor moi si a elementelor vasculare
Coronal PD FS si T1 FSE:
• evidentierea LIA si LIP
• evaluarea afectarilor la nivel meniscal
• evaluarea cartilajului articular
• evidentierea hidartrozei
• evaluarea ligamentelor colaterale
• evidentierea unor eventuale afectari osoase
(fracturi, edem, leziuni tumorale/procese
infectioase)
• evaluarea tesuturilor moi si a elementelor vasculare
IRM ARTICULATIA GLEZNEI

• Articulatia gleznei de partea de examinat in
antena
• Regiunea piciorului perpendiculara pe masa
contentie.
• Izocentrul –la nivelul articulatiei tibio-tarsiene
• Adaptarea dimensiunii si formei antenei
dedicate.
Protocol
• 3 planuri – localizare NB inclinatii:
• Axial – paralel cu
• PD FS FSE axial linia conventionala ce
trece prin varful celor
• T2 STIR axial doua maleole
• T2 STIR sagital • Coronal –

perpendicular cu linia
• T1 FSE sagital conventionala ce
trece prin cele doua
• PD FS FSE coronal maleole
Quiz
Va multumesc
Pregatirea examinarii pelvis
• Pacienta:
1. Nu necesita o pregatire deosebita
2. sedare usoara (claustrofobie)
• Intrebari:
2. Infertilitate, durere pelvina (dr/stg),
tratamente hormonale, menstra
3. PSA (barbati)
5. Malformatii
6. Formatiuni tumorale benigne/ maligne
7. Valori ale creatininei, ureei
Oblic - axial
Oblic-coronal
b
c b
Identificati structurile cerebrale
pe urmatoarele sectiuni, in
ponderatia T1 FSE post-contrast
(Fig 1.1 - Fig 1.9), marcate de la 1
la 46
5
Post Contrast sagital T1

Sectiune la nivelul Foramen
2 Magnum
Fig. 1.1: T1 Post Contrast Axial

5

Sectiune la nivelul Foramen
2 Magnum
1
Raspunsuri
4 1. Cisterna Magna
2. Maduva Cervicala-Portiune
Jonctionala
3. Naso-faringe
Fig. 1.1: T1 Post Contrast Axial 4. Mandibula
5. Sinus Maxilar
Sectiune la nivelul bulbului
Fig. 1.2 : T1 Post Contrast Axial

Sectiune la nivelul bulbului
6
Raspunsuri
6. Bulb rahidian
7 7. Sinus Sigmoid

14
13
12
11 Post Contrast sagital T1

Sectiune la nivelul Puntii
17
10
16
15 9

14
13
12

Sectiune la nivelul Puntii
17
10
16 Raspunsuri
15 9
8. Emisfera 13. Artera Carotida
8 Interna
cerebeloasa
9. Vermis 14. Sinus Cavernos
10. Ventricul IV 15. Peduncul
11. Punte Cerebelos Mijlociu
12. Artera 16. Canal Auditiv
Basilara Intern
Fig. 1.3 : T1 Post Contrast Axial 17. Lob Temporal
20
22 19

18 Sectiune la nivelul
21 Mezencefalului

20
22 19

18 Sectiune la nivelul
21 Mezencefalului
Raspunsuri
18. Apeductul lui Sylvius

19. Mezencefal
20. Orbite
21. Artera Cerebrala
Posterioara
Fig. 1.4 : T1 Post Contrast Axial 22. Artera Cerebrala Medie
27
25
24

Sectiune la nivelul Ventriculului
III
23
26

27
25
24

Sectiune la nivelul Ventriculului
III
Raspunsuri
23
26
23. Lob Occipital
24. Ventricul III
25. Lob Frontal
26. Lob Temporal
27. Fisura Sylviana
38
37
32
36
35 31

Sectiune la nivelul
Talamusului
29
34
33
28

38
37
32
36
35 31

Sectiune la nivelul
Talamusului
Raspunsuri
33. Talamus
29 28. Sinus Sagital 34. Lob Temporal
Superior 29. Lob 35. Capsula
34 Occipital Interna
30. Plex Choroid 36. Putamen
33 in Cornul 37. Nucleu Caudat
Occipital 38. Lob
28
31. Vena Frontal
Cerebrala Interna
Fig. 1.6 : T1 Post Contrast Axial 32. Corn Frontal
VLS
41
40

39
Sectiune la nivelul Corpului
Calos

41
40

39
Calos
Raspunsuri
39. Spleniul Corpului Calos

40. Plex Choroid in interiorul
VLS
41. Genunchiul Corpului
Fig. 1.7 : T1 Post Contrast Axial Calos
44
43

Corpului Calos
42

46

Sectiune la nivelul Centrilor
Semiovali
45

46

Sectiune la nivelul Centrilor
Semiovali
45
Raspunsuri
45. Lob Parietal

46. Lob Frontal

Rezonanta Magnetica
Abdominala
• Metoda complementara in evidentierea

anatomiei si evaluarea patologiei
• Rezolutie spatiala si temporala optime –
secvente de examinare ultrarapide
A jeun (cu cel putin 4 ore inainte de
examinare)
Contraindicatii absolute/relative
Analize de laborator: creatinina, uree
Montarea unui abord venos
Contrast i.v.+solutie salina
Administrarea de contrast oral – distensia
organelor luminale:
hipersemnal
hiposemnal
Produsi de contrast cu
administrare orala
• Gd (1mmol/L) – Hs in T1 si T2 (scurtare a T1 si
scurtare moderata T2)
• Ba – efect de reducere a semnalului
• Apa – hs T1, Hs T2
• Hidrosolutii (apa+manitol/ sorbitol) – hs T1, Hs T2
• Polietilen glicol (apa+Fortrans) – distensie
intestinala; hs T1 si Hs T2
• Sucuri (ananas, afine) bogate in Mn – hs T1 si hsT2
• Substante cu particule de Fe – hs T1 si T2
 Montarea pe abdomenul pacientului a unui
senzor de respiratie (fibra optica) in zona
cum amplitudinea respiratorie cea mai mare
observabila
 Urmarirea diagramei pe monitorul sistemului
Protocol de examinare IRM
abdominal
1. 3 Plane Localizer
2. Calibration
3. Axial T2 BH/ RespTrigger +/- FatSat
4. Coronal T2 BH/ RespTrigger +/- FatSat
5. Axial FIESTA/ (TrueFISP) +/- FatSat
6. Coronal FIESTA/ (TrueFISP) +/- FatSat
7. Axial T1 FSPGR DualEcho (in phase, out of phase)
8. Axial DWI RespTrigger
9. MRCP: 3D, 2D
10. Axial 3D T1 Dinamic Postcontrast
11. Coronal 3D T1 Postcontrast
 Clasificarea Couinaud a anatomiei hepatice
împarte ficatul in opt segmente indepedente
functional
 Fiecare segment are propriul sau flux
vascular si drenaj biliar
Segmentatia  In centrul fiecarui segment exista o ramura a
hepatica venei porte, a arterei hepatice si a canalului
biliar
 In periferia fiecarui segment exista iesire
vasculara prin venele hepatice
Ficatul este impartit in trei planuri verticale:
1.Planul venei hepatice drepte imparte lobul drept in segmente
anterioare si posterioare
2.Planul venei hepatice medii imparte ficatul in lobul drept si stang.
Acest plan se delimiteaza de la vena cava inferioara la fosa vezicii
biliare.
3.Planul ombilical se extinde de la ligamentul falciform la vena cava
inferioara si imparte lobul stang intr-o parte mediala, care este
segmentul IV si o parte laterala formata din segmentele II si III. Aceasta
diviziune este singurul plan orientat vertical, nefiind definit de o vena
hepatica
Segmentatia hepatica
Protocol de examinare IRM a
ficatului
1. Axial T1 I/O phase
2. Axial T2 BH FSE +/- FS
3. Axial T2 BH FIESTA (TrueFISP) +/ - FS
4. Coronal T2 FIESTA (TrueFISP) +/- FS
5. DWI axial cu 2 valori b (50 si 800)
6. Axial LAVA/FAME (Fast Acquisition with
Multiphase Elliptical fast gradient echo ) FS preC
7. Axial LAVA/FAME w/FS postC la 30 sec, 1 & 3
minute +/-substractie manuala/automata
8. Coronal LAVA/FAME w/FS postC la 5 minute
pancreasului
1. T2 SSFSE Axial+ Coronal +/- FS
2. T2 FIESTA (TrueFISP) Axial+ Coronal +/-
FS
3. T1 I/O phase Axial
4. DWI Focus Axial
5. Axial LAVA/FAME FS preC
6. Axial LAVA/FAME FS postC dinamic (35
sec, 70 sec, 3 min)
7. Coronal LAVA/FAME FS postC (3 min)
rinichilor
1. Axial T1 I/O phase
2. Axial + Coronal T2 SSFSE +/- FS
3. DWI axial (b: 50, 400 si 800)
4. Axial LAVA preC
5. Sagital LAVA rinichi unilat preC
6. Coronal LAVA preC
7. Coronal LAVA postC dinamic 25/90 sec
8. Sagital LAVA postC rinichi unilat
9. Axial LAVA postC
In Phase
T1 FSPGR dual phase
Out of Phase
T2 SS FSE Breath Hold
FIESTA Fat Sat
FIESTA Fat Sat
DWI
eADC
ADC
MRCP
T1 FSPGR Fat Sat
Water
Fat
In phase Out of phase
LAVA
nativ
faza1
faza2 faza3
LAVA
Secvente de examinare –
consideratii tehnice
Secvente volumetrice de tip
LAVA / VIBE / THRIVE
• General Electric: LAVA (Liver Acquisition with
Volume Acceleration)
• Philips: THRIVE (T1-weighted High Resolution
Isotropic Volume Examination)
• Hitachi: TIGRE (T1-weighted GRadient Echo)
• Toshiba: 3D QUICK
• Siemens: VIBE (Volumetric Interpolated
Breath-hold Examination)
Aplicatii – explorari in
DINAMICA
• Imagistica organelor abdominale si pelvine
– in special post-contrast i.v.
• Imagistica musculoscheletala
• Imagistica toracica – mai rar utilizata
• Imagistica sanului
• Imagistica regiunii cervicale
Consideratii tehnice
• Achizitii de tip 3D Fast (Turbo) Gradient
Echo
• Ponderatie T1
• Achizitii utilizate in dinamica (cu
administrare de contrast i.v)
• TR scazut
• TE scazut
• Utilizeaza tehnici de imagistica paralela
• Timp de achizitie foarte scazut: 10-23 s –
in timpul apneei
LAVA in dinamica
la nivel
abdominal, timp
arterial
Faza 1
nativ
Faza 2 Faza 3
Avantajele secventei
• Descompunere iterativa a apei si grasimii
• Separarea grasimii de apa prin determinarea vitezei de
rotatie a spinilor apei, respectiv grasimii
• Masoara computerizat si calculeaza aceste diferente prin
achizitia semnalului la 3 TE diferiti
• Rezulta imagini de tip: Fat, Water, In Phase, Out of
Phase → tehnica DIXON
• SNR crescut
• Obtinerea de contraste tisulare multiple in cadrul
aceleiasi serii
• Reducerea artefactelor metalice si de deplasare chimica
Water Fat
In phase Out of phase

In Phase vs Out of Phase
 Achizitiile in faza (IP) si in afara fazei (OOP)
corespund secventelor de gradient (GRE)
obtinute cu acelasi timp de repetitie (TR) dar cu
doua valori diferite ale timpului de ecou (TE)
 Utile pentru identificarea continutului
(microscopic) de grasime al tesuturilor din
abdomen: intensitatea semnalului scade pe
imaginile OOP, in comparatie cu imaginile IP=>
pierderea intensitatii semnalului intre imaginile
IP si OOP indica existenta de tesut grasos
(fiziologic) sau impregnare grasoasa a unor
organe (patologic)
Steatoza hepatica
IP
Case courtesy of Franco Ruales,

Radiopaedia.org, rID: 16102
OOP
OOP IP
Adenom de glanda suprarenala stanga
Case courtesy of Frank Gaillard, Radiopaedia.org, rID: 2600

T2 Hemocromatoza T2 FS
IP OOP
Case courtesy of Frank Gaillard, Radiopaedia.org, rID: 9509

Quiz
Descrierea leziunii
1. Localizare
2. Gradul de intensitate: hipo-, izo-,
hiperintens pe diferite secvente de
examinare
5. Forma
Hemangiom de mari dimensiuni
HFN
HFN – noduli multipli
Carcinomul hepatocelular
Colangiocarcinom
HT portala, cavernom portal
Tromboza portala
Ascita, tromboza, hipertrofie LC
Litiaza
Litiaza
Chist pancreatic
Stenoza Wirsung
Pancreatita
Dilatare pielocaliceala
Ischemie renala stg.
Multumesc
Angiografia prin Rezonanta
Magnetica
Obiective
• Consideratii generale ale AngioRM
• Aplicatii
• Tehnici AngioRM
• Quiz
Consideratii generale ale
Angiografiei RM
AngioRM (MRA = Magnetic Resonance Angiography) -
vizualizarea fluxului sangvin, folosind tehnici imagistice
care discrimineaza protonii circulanti (din sange) de cei
din tesutul stationar
Evidentierea contrastului dintre structuri vasculare si stationare

Angiografia prin Rezonanta
Magnetica
• Fara administrare de substanta de
contrast iv
• Cu administrare de substanta de contrast

iv
• Tehnica de angiografie IRM se bazeza
pe:
1. Fenomenele de curgere
2. Principiul aplicarii gradientilor cu rol

in compensarea curgerii
Imagistica cu sange negru Imagistica cu sange alb
• combina SE sau FSE cu • combina secventele GRE cu
impulsuri de presaturare GMN (Gradient Moment
spatiala => imagini in Nulling: refazarea momentului
care vasele (protonii gradientului / compensarea
circulanti) apar negre curgerii: FC) => imagini in care
vasele sunt luminoase. Lipsa de
semnal: tulburari de flux
(stenoza, ocluzie)
Explicarea fenomenului
Secvente de tip SE si IR
• contrast negru intrinsec al sangelui, cauzat de miscarea
sangelui din sectiune intre impulsurile de 90° si 180°
(spalare)
• la flux sanguin lent, contrastul negru devine inconsistent.
• contrastul negru poate fi „imbunatatit” prin utilizarea unei
scheme de pregatire a sangelui negru: aplicare a doua
impulsuri de inversiune de 180° (neselectiv + selectiv),
pentru a inversa magnetizarea sangelui in afara sectiunii
• pe masura ce magnetizarea se recupereaza spre zero,
sangele (hs) se deplasează in sectiune
• secventa SE este aplicata pe masura ce magnetizarea
inversa a sangelui atinge zero => niciun semnal dat de
sange
T1 FSE
T2 FSE
Vasele in hsemnal
FLAIR
Explicarea fenomenului
Secvente de tip GRE
• prezinta TR scurti, inducand un aspect intrinsec de sange
stralucitor (alb)
• TR scurt provoaca saturatia magnetizarii si o reducere a
semnalului pentru tesutul stationar din sectiune
• fluxul de sange care intra in sectiune este complet
magnetizat, fiind capabil sa produca un semnal crescut,
comparativ cu tesutul inconjurator => aspect luminos al
sangelui
• efectul de imbunatatire a fluxului este exploatat in
angioRM fara contrast si explorarea imagistica a cordului
TOF: TR 20 ms
T2 GRE: TR 550 ms
Obiective
• Aplicatii
• Tehnici AngioRM
• Quiz
Aplicatii
• Vase arteriale si venoase la nivel intracranian
• Vase arteriale si venoase de la nivelul gatului :
artere carotide comune si ramurile lor, artere
vertebrale; vene jugulare
• Aorta toracica
• Artere si vene pulmonare
• Sistemul coronarian
• Aorta abdominala si ramurile sale; sistemul
venos abdominal si vena cava inferioara
• Sistemul port
• Artere iliace si emergentele lor (angio periferic
de membre inferioare)
• Vase arteriale si venoase de la nivelul mainii si
piciorului
Obiective
• Aplicatii
• Tehnici AngioRM
• Quiz
Pregatirea pacientului pentru
AngioRM
• Similara pregatirii pentru oricare examinare IRM: !!
Contraindicatii
• Antene dedicate pentru achizitii AngioRM de cap, gat,
vase periferice
Pregatirea pacientului pentru
AngioRM
• Pentru AngioRM + C: tip de antena adaptata
regiunii de examinat
• Analiza functiei renale: creatinina, uree,
clearance
• Abord venos
• Oxigeno-terapie
• Conditii speciale:
1. Aplicarea de electrozi (achizitii cu ECG
gatting) sau detector al circulatiei arteriale
periferice (peripheral gatting)
2. Suprimarea deglutitiei: AngioRM vase
cervicale
3. Apnee: AngioRM vase toracice, abdominale
Obiective
• Aplicatii
• Tehnici AngioRM
• Quiz
Tehnici: AngioRM fara administrare
de substanta de contrast iv
3D TOF (TOF- Time of Flight) –
vizualizarea vaselor arteriale
2D/3D TOF (TOF- Time of Flight) –
vizualizarea venelor
PC (PC-Phase Contrast) – vizualizarea
sistemul venos
METODE DE OBTINERE A
SEMNALULUI IN AngioRM
• Saturarea spinilor stationari cu intarirea spinilor care
intra in regiunea de examinat intr-o secventa de tip ecou
de gradient (TOF- Time of Flight)
• Exploatarea magnetizarii transversale prin defazarea

spinilor circulanti intr-o secventa de tip ecou de gradient
(PC-Phase Contrast)
•
TOF: Time of Flight
• Detectia spinilor circulanti care intra intr-o felie de
achizite, in contradictie cu tesutul stationar care va
aparea saturat (hiposemnal)
• Tipuri: 2D TOF; 3D TOF
TOF: Time of Flight
2 D TOF: achizitia unor felii multiple cu
grosime redusa si spatiu nul, in acelasi
plan, utilizandu-se o secventa de tip GRE
cu optiunea imagistica de compensare a
curgerii
• Aceste felii pot si recompuse post-achizitie
=> imagine 3D a vaselor, similara
angiografiei conventionale
• Calitatea reconstructiei depinde de
grosimea feliilor de achizitie
TOF: Time of Flight
3 D TOF: achizitia unui volum dintr-o regiune de
interes prin codificarea fazei pe directia de
selectie a feliilor
• Calupul de felii sursa sunt recompuse automat
de catre sistem, obtinandu-se automat un model
3 D a regiunii de interes, de tip MIP
• Tehnica perimite o rezolutie spatiala superioara
metodei 2D
• Permite utilizarea optiunii imagistice de transfer
de magnetizare
Magnetisation transfer
=Transferul de magnetizare
• TM este o tehnica IRM care genereaza contast –
depinde de fenomenele de schimb de
magnetizare dintre populatiile de protoni din apa
libera (fluidul intracelular) cu cei restrictionati din
macromolecule (proteine, lipide)
• se bazeaza pe transferul de magnetizare
longitudinala → efect: imbunatatirea
contrastului imaginii si evidentierea unor
modificari structurale, comparativ cu secventele
IRM conventionale
Principiu
• Aplicarea unui impuls de RF cu o frecventa de
rezonanta discret diferita (±1.5 kHz) fata de
frecventa Larmor (42,5781 MHz/T), cu scopul
realizarii unui schimb chimic intre populatiile ce
contin protoni ficsi si cele care contin protoni mobili
• Impulsul de RF influenteaza protonii din moleculele
cu miscare libera si satureaza protonii din
moleculele cu miscare restrictionata, cu reducerea
semnalului acestora
Fara MT Cu MT
TOF: parametri de scanare
• TR = 15-35 ms
• TE = 7 ms
• FA = 25
• Grosimea feliei: 0.4 mm, 0.6 mm...1 mm
• Nr. casute achizitie (slab) = 3-5
• Nr. de felii / casuta = 48-64
• Banda de saturare: in FOV (superior
casutei de achizitie), pentru circulatia
venoasa
Efectul TR
• TR↓ => mai putin timp pentru relaxarea T1
dintre impulsuri => ↓ semnalului din tesutul
de fundal cu ↑ vizibilitatii vasului
• TR↑ => prelungeste timpul de scanare
Efectul TE
• ↑TE => ↑ semnalului vascular, dar acest

beneficiu teoretic este contrabalansat de ↓
semnalului datorat dispersiei coerentei de
faza la valori TE lungi
• TE este selectat pentru a fi minimul admis:
3-7 ms
Efectul FA (α)
• ↑ FA => ↓semnalul din tesutul stationar

datorita saturatiei mai mari si ↑ semnalul
relativ al sangelui in felia de intrare
• Pentru vasele care curg rapid, cresterea
FA => o mai mare supresie a fundalului, cu
o vizibilitate îmbunatatita a vaselor.
• FA de la 30 ° la 70 ° sunt utilizate pentru
2D TOF
• FA de la 10 ° la 30 ° pentru 3D TOF
Cum se programeaza feliile?
Banda de presaturare:
in FOV superior feliilor de achizitie – pt. Arterial: suprimarea curgerii venoase
in FOV inferior feliilor de achizitie – pt. Venos: suprimarea curgerii arteriale
PC: Phase Contrast
• Se aplica doi gradienti bipolari (cu aceeasi
magnitudine dar cu directii opuse) => codarea
vitezei spinilor
 Pentru tesutul stationar nu exista modificare a

fazei a vectorului de magnetizare pe imaginile
obtinute =>prin substractia vectoriala a
momentelor magnetice apare un rezultat nul
 Pentru spinii mobili exista variatie a fazei a
vectorului de magnetizare =>prin substractia
momentelor magnetice, momentul magnetic
rezultant va avea o valoare pozitiva, deci o
imagine al carei semnal va fi influentat de faza
spinilor mobili
In timpul unei achizitii se obtin 3 seturi de imagini, in
functie de codajul vitezei (VENC – Velocity
ENCoding)
imaginea de
refazare - semnal cu
compensarea
curgerii
 Curgerea in
hipersemnal
 Fundalul (tesutul
stationar) vizibil
In timpul unei achizitii se obtin 3 seturi de imagini, in
functie de codajul vitezei (VENC – Velocity
ENCoding)
• imaginea de
„magnitudine” –
evidentierea
diferentei de semnal
• curgerea in
hipersemnal – fara
deosebire de directie
• semnalul de fundal
– suprimat
In timpul unei achizitii se obtin 3 seturi de imagini,
in functie de codajul vitezei (VENC – Velocity
ENCoding)
imaginea de faza –
diferenta de faza a
semnalului
 semnalul depinde de
directie:
 hipersemnal =
curgere dinspre
 hiposemnal = curgere
inspre
 fundalul este gri
PC: parametri de scanare
• TR aprox 20 ms
• TE 6...7 ms
• FA 10° -30°
• Grosimea feliei foarte redusa
Tehnici: MRA cu administrare de
substanta de contrast iv
• CEMRA - Contrast Enhacement Magnetic
Resonance Angiography
• TR = 23 ms
• TE = 6.9 ms
• FA = 20
• 3D axial / coronal
CEMRA: Contrast Enhacement
Magnetic Resonance Angiography
• Principiul tehnicii presupune detectia
bolusului de substanta de contrast la
nivelul unei regiuni de interes
• Rezolutie spatiala si temporala net
superioara tehnicilor MRA fara
administrare de contrast iv
• Secventa initiata rapid, datorita timpului
scurt de injumatatire a chelatilor de
gadoliniu
Tehnici: MRA cu administrare de
substanta de contrast iv
• CEMRA - Contrast Enhancement
Magnetic Resonance Angiography
• Injectare in bolus de substanta de contrast

– 3-4 ml/s, urmata de injectare de solutie
salina
• TR si TE ↓
• FA = 20°
• Plan - 3D: axial/coronal/sagital
• Tehnici actuale: Imaginea este
reconstruita dupa principiul keyhole
Completarea spatiului k „ in gaura de cheie” –
colectarea initiala a unui set de date, urmata
de colectarea rapida a unor seturi ce contin
doar datele centrale (informatie pertinenta
privind contrastul)+ Coroborarea finala a
datelor achizitionate
masca achizitii dupa contrast

Tehnici de postprocesare
• Reconstructii de tip MPR, CPR, MIP, VR
• Segmentare: manuala, automata
MPR: Multiplanar
Reconstruction
• Cea mai simpla metoda de reconstructie
• Permite recompunerea imaginilor in planuri cu o
orientare arbitrara (sagital, coronal, oblic) fata de
setul de date original, axial
• Principiul de achizitie a imaginilor sursa –
imbunatatirea calitatii reconstructiei, izotropica,
prin eliminarea artefactelor de tip „stair step”
• Imaginile reformatate pot fi create cu o rezolutie
acceptabila in orice oblicitate
CPR: Curved-Planar-
Reformation
• Printr-o reformatare CPR planurile de
vizualizare se curbeaza de-a lungul structurilor
anatomice prin intregul set de date
• Aplicatii :
 Imagistica vasculara
 Imagistica coloanei vertebrale
 Imagistica sistemului nervos periferic
MIP: Maximum Intensity
Projection
• Exploateaza proprietatea achizitiilor angiografice unde
vasele apar puternic hiperintense, comparativ cu restul
tesuturilor – creerea interactiva a unor volume
vasculare care pot fi privite din proiectii diferite
• Fiecare punct al MIP reprezinta cea mai mare
intensitate a semnalului dintr-o locatie anume, pe orice
partitie a volumului redat
• Algoritmul poate fi implementat oricand dupa ce datele
au fost colectate
• Procesarea datelor se poate realiza fara achizitii
suplimentare /cresterea timpului de achizitie total
VR- VOLUME RENDERING
• Redarea volumului reprezinta un algoritm utilizat in grafica
computerizata =>creerea unei proiectii dintr-un set de date
(felii)
• Fiecare felie constituie o grila volumetrica obisnuita, in care
utilizatorul esantioneaza zona imediata din jurul fiecarui voxel
(= element de volum) pentru a obtine date volumetrice si a
crea o singura valoare reprezentativa pentru acea regiune.
• Odata ce setul de date 3D este definit, se realizeaza redarea
proiectiei si definirea culorii si a opacitatii fiecarui voxel,
utilizand o functie de transfer RGBA (red green blue alpha).
Segmentarea
• algoritmi de segmentare
- detectia si extragerea
unor structuri anatomice
specifice din imagini
• Semiautomata si
automata – bazata pe
setarea unor valori de
prag ale intensitatii
semnalului (Hs)
• Manuala – operator
dependenta
Obiective
• Aplicatii
• Tehnici AngioRM
• Quiz
Tu. bine vascularizata
Tu. bine vascularizata
AngioRM +c Anevrism artera
bazilara
Artera vertebrala dreapta nu
poate fi apreciata (ocluzie?)
AngioRM nativ (TOF) Aspect normal
AngioRM venos nativ – modificari de flux la nivelul sinusului transvers stang
TOF arterial – modificari de
flux la nivelul arterei carotide
drepte
AngioRM +c
AngioRM nativ (TOF arterial) –
nu se identifica segmentul A1al
arterei cerebrale anterioare
drepte (varianta anatomica?)
AngioRM+c
2D TOV venos nativ
AngioRM +c – vizibile
artere si vene – lipsa de
captare la nivelul
sinusului transvers,
sigmoid, vena jugulara
pe stg – tromboza?
http://www.roseradiology.com/3thighscanimaging.htm
AngioRM+c – anevrism artera cerebrala medie dreapta
AngioRM membre
inferioare+c – bypass la
nivel femural drept
AngioRM +c – boala
arteriala periferica
angioRM torace+c –
aspect normal
AngioRM+c – anevrism carotidian drept
AngioRM+c – anevrism
artera subclaviculara
dreapta
AngioRM nativ (TOF)–
Anevrism artera
cerebrala anterioara
(segment A1)
AngioRM+c – anevrism artera pulmonara stanga
AngioRM+c
pentru rinichi
transplantat
Lucrare practica : Irm in
accidentele vasculare
De urmarit in explotarea IRM
a AVC:
AVC
• Consideratii generale
• Tehnica
• Descrierea leziunilor
in AVC
• Tipuri de AVC
• Quiz
AVC
• Pleiada de evenimente clinice – deficit
neurologic persistent – secundar unui:
blocaj la nivel vascular cerebral
lezarii unui vas cu efuziuni sangvinolente
la nivel intracerebral
• Prevalenta potrivit OMS: a II a cauza de

deces si dizabiliate dupa patologia
ischemica cardiaca (2019); supravietuitori:
70%; dizabilitati
Tipuri de AVC
• Ischemic – cea mai
mare pondere
• Hemoragic
• Tranzitoriu –
ischemie de mici
dimensiuni;
simptomatologie
reversibila
Imagistica in AVC I
• exclude hemoragia
• exclude alte cauze ale sindromului de
accident vascular cerebral
• evaluarea etiologiei in infarctul ischemic
cunoscut
…adica IRM in diagnosticul clinic de
“stroke”elucideaza:
 AVC ischemic in teritoriul vertebro-bazilar
 AVC ischemic in context de diagnostic CT
negativ sau ambiguu
 Infarctele de talie mica: lacune, infarcte
corticale mici
 Circulatie arteriala si venoasa (diagnostic
concomitent angiografic neinvaziv): secvente
vasculare
 Sursa hemoragiilor cerebrale in stadiul subacut-
cronic
Circulatia
arteriala si
venoasa
cerebrala
Poligonul Willis
privit dinspre
caudal
Poligonul Willis
privit dinspre
cranial
Poligonul Willis – reconstructie de tip MIP
(Maximum Intensity Projection) axiala
Poligonul Willis – reconstructie de tip MIP
(Maximum Intensity Projection) coronala
Teritoriile arteriale cerebrale
• TB – trunchiul
arterei bazilare
• ACpi – artera
cerebeloasa
postero-
inferioara
arterei bazilare
• ACpi – artera
cerebeloasa
postero-inferioara
• ACai – artera
cerebeloasa
antero-inferioara
arterei bazilare
• ACs – artera
cerebeloasa
superioara
• ACP – artera
cerebrala
posterioara
• ACM – artera
cerebrala medie
• Ach – artera
choroidala
anterioara
(ramura din
artera carotida)
• ACA – Artera
cerebrala
anterioara
• ACP – artera
cerebrala
posterioara
• ACM – artera
cerebrala medie
• Ach – artera
choroidala
anterioara
(ramura din
artera carotida)
• ACA – Artera
cerebrala
anterioara
• ACP – artera
cerebrala
posterioara
• ACM – artera
cerebrala medie
• LS – Artere
lenticulo-striate
(mediale, laterale)
– ramuri din
artera cerebrala
medie
• ACA – Artera
cerebrala
anterioara
• ACP – artera
cerebrala
posterioara
• ACM – artera
cerebrala medie
Rolul IRM in algoritmul AVC I
Terapia infarctului:
• anticoagularea
• neuroprotectia
• hipotermia
• craniectomia
decompresiva
• terapia trombolitica -
studii clinice
multicentrice
Inaintea trombolizei, CT si IRM
raspund la urmatoarele
intrebari:
1. Este vorba despre un ictus ischemic sau
hemoragic?
2. Care este zona de tesut infarctizat si care
este zona de tesut potential salvabil (aria
de penumbra ischemica alterata
functional)?
3. Mai exista in momentul examinarii
ocluzia unui ram arterial care sa merite
incercarea dezobstructiei prin
tromboliza?
IRM in evaluarea de urgenta
• confirma faptul ca deficitul este legat de un accident
vascular cerebral
• evaluarea reversibilitatii unei posibile leziuni
• determina etiologia cea mai probabila
• anticipa riscul de complicatii imediate
• initierea unui tratament adecvat
• permite interventie:
1. imediat dupa debutul unui simptom clinic

2. dupa un atac ischemic tranzitor sau accident vascular cerebral
minor
3. in timpul unui AVC ischemic acut
4. inainte de repetarea episodului
Infarctul acut: Aspecte IRM
conventionale
• Leziune corespunzatoare unui teritoriu vascular
• Hiperintens in PD, FLAIR, T2
• Girusuri marite in volum, santuri sterse
• Absenta aspectului de flow void la nivel arterial
• Hipointensitate la nivelul substantei albe subcorticale
• Captare de contrast iv
http://www.radiologyassistant.nl/en/p483910a4b6f14
Infarctul cronic: Aspecte IRM
conventionale
• Leziune corespunzatoare unui teritoriu vascular, eventual cu
posibila comunicare cu sistemul ventricular – cavitate porencefalica
• Hiperintens in T2
• Hipointens in FLAIR, T1
• Absenta giratiei la acest nivel (in general)
Hemoragia cerebrala – factori
fiziologici cu impact asupra aspectului
IRM
Implicatii importante in managementul clinic
• Varsta hemoragiei
• Localizarea
• Intinderea hemoragiei
• Structura si concentratia de hemoglobina
• Integritatea barierei hemato-encefalice
• Prezenta unor patologii asociate
• Saturatia partiala locala de oxigen
• pH local
Perfuzie IRM, spectroscopie IRM
• Hematocrit
• Temperatura
• Concentratia locala de glucoza
Efectele asupra mecanismelor de
relaxare
Paramagnetice Susceptibilitate
• Scurtarea T1 • Scurtarea T2* si T2
• Interactiuni dipol-dipol intre • Produsi de dezintegrare a
substantele paramagnetice hemoglobinei: dezoxi- sau
(electroni nepereche) si methemoglobina cauzeaza
solutiile inconjuratoare inomogenitati de camp
(apoase) comparativ cu plasma
nonparamagnetica
• Scurtarea T2*: defazarea
rapida a spinilor si pierderea
semnalului in ponderatia T2
GRE
• Scurtarea T2: pierderea
coerentei de faza si pierderea
semnalului in ponderatia T2
SE
Efectele asupra mecanismelor de
relaxare
Diamagnetice Legaturile de proteine
• Scurtarea T1 si T2 • Scurtarea T1
• Modificarile timpilor de • Protonii din apa prezinta
relaxare T1 si T2 induc frecvente crescute de
alterarea aspectului IRM precesiune (LCR)
• Continutul proteic si cel
de oxihemoglobina
diamagnetica au timp de
relaxare T1 similar LCR
Evolutia hemoragiei intracerebrale
stadiu varsta hematii Susceptibilitate Ponderatie Ponderatie
magnetica T1 T2
Hiperacut Ore Intact - Izo/ Hiper

Hipo
Acut Zile Intact + Izo/ Hipo -
Hipo
Subacut Saptamani Intact + Hiper + Hipo -
Luni Defect - Hiper + Hiper +
Cronic Ani Defect ++ Izo/ Hipo -

Hipo
De urmarit:
AVC
• Tehnica
in AVC
• Tipuri de AVC
• Quiz
• Pacientul:
1. Nu necesita o pregatire speciala anterioara
2. Sedare / sedare usoara (claustrofob,
obnubilat/comatos)
3. Oxigenoterapie/ pacient intubat
• Intrebari pacient/ apartinatori/ personal medical /foaie

de observatie:
2. Implanturi/ obiecte metalice
3. Anamneza: factori de risc/ debutul episodului de AVC;
valori ale creatininei si ureei
4. Modificari neurologice de tip central / periferic:
hemipareza, afazie, coma
• Antena dedicata: Head / Head and Neck
1. Decubit dorsal
2. Cu capul inainte, spre tunel
4. Abord venos
5. Monitorizare
• Izocentru: unghiul extern al ochiului

Protocol de scanare
• 3-Plane loc
• Axial DWI
• Axial GRE / SWI
• Axial / Coronal FLAIR T2
• Axial T2 FSE/ TSE
• Sagital T1 FSE/ TSE
• Secvente vasculare fara contrast (pentru poligon
Willis si sistem venos)
• Angiografie RM cu injectare de 20 ml SC (0,5 mmol)/
10 ml SC (1 mmol), urmata de administrare de ser
fiziologic
Protocol de scanare
• Secvente Optionale:
1. Nativ: Coronal T2: vizualizarea infarctului
periventricular sau la nivelul ganglionilor bazali (artere
de calibru mic)
2. Nativ: T1 Axial pentru hemoragia acuta sau
transformarea hemoragica in regiunea infarctizata
3. T1 Axial/Coronal/ Sagital postcontrast: priza de
contrast
Difuzia IRM
• Cea mai mare sensibilitate (73% la 3 h de la eveniment;
92% la 12 h) si specificitate (92% la 3 h; 97% la 12 h)[1]
• Bazata pe principiul restrictiei miscarii Browniene
(miscare conjuncturala) a moleculelor apei in tesutul
infarctizat
• Contrastul imaginii depinde de mobilitatea moleculei de
apa
• Impreuna cu secvente de tip SE-EPI (Echo Planar
Imaging), IR-EPI (Echo Planar Imaging)
• Consta in aplicarea unor gradienti simetrici in raport cu
impulsul de 180º
• Regiunea infarctizata apare in hipersemnal evident –
arie de restrictie a difuziei
Ce este Echo Planar Imaging?
 Cea mai rapida tehnica de colectare a datelor pentru completarea
spatiului k
 Se realizeza prin activarea unor campuri magnetice liniare (de
gradienti), de codaj pe directia fazei, respectiv a frecventei, intr-o
alternanta rapida
Diagrama DWI - EPI
Spatiul k –
domeniul
frecventelor
Ponderatia DWI
• Spinii imobili sunt defazati de primul gradient, urmeaza o perioada de
latenta, iar apoi sunt refazati de cel de-al doilea=> hiposemnal
• Spinii mobili pe directia gradientilor vor fi defazati de primul gradient
fara a fi refazati de cel de-al doilea=> hipersemnal
• Cu cat moleculele de apa se misca mai rapid, cu atat mai mult vor fi
defazate de primul gradient si cu atat mai putin vor fi refazate de cel de-
al doilea gradient
=> Ponderatia
• Este data de factorul b (pentru creier 800-
1000 s/mm²) – reflecta puterea si timpul de
aplicare al campurilor de gradienti de
difuzie
• Factorul b depinde de:
1. Amplitudinea gradientilor
2. Timpul de aplicare
3. Timpul dintre cei doi gradienti de difuzie
Harta ADC ( Apparent Diffusion
Coefficient)
• Necesara determinarii cantitative a valorilor ADC
• Se intocmeste in postprocesare, automat sau manual, dupa
achizitia unei secvente de tip SE EPI DWI (factorii b ai
celor doua imagini sunt diferiti)
T2 – b=0 DWI – b=1000 Harta ADC

Calculul coeficientului de difuzie (ADC: mm2/s)
• Valoarea ADC
poate fi
determinata prin
plasarea unei
regiuni de interes
(ROI) pe zona de
interes.
• Valoarea medie a
ADC din interiorul
ROI este furnizata
de software-ul
sistemului IRM,
fiind exprimata in
unitate de masura
mm²/s
Secvente Gradient Echo = Ecou
de gradient
Secventa de baza in IRM
PRINCIPIU
aplicarea concomitenta cu impulsul de excitatie,
sub unghiuri mai mici de 90°, a unor gradienti:
pe directia de selectie a sectiunii (Gss),
pe directia codajului de faza (Gϕ),
pe directia codajului frecventei = gradient de
citire bipolar (Gω)
ce permit defazarea si refazarea rapida a spinilor
Secventa GRE: reprezentarea schematica a aplicarii
impulsului sub un unghi α< 90°, respectiv a
gadientilor bipolari si obtinerea semnalului IRM
T2* ECOU DE GRADIENT
Principiul T2*
• Relaxarea T2* se refera la

diminuarea magnetizarii transversale,
datorita unei combinatii dintre
relaxarea de tip spin-spin si
inomogenitatea campului magnetic
• Este vizibila NUMAI pe secventele

GRE
• Pentru secventele FSE sau IR relaxarea
transversala, cauzata de inomogenitatile
de camp magnetic, este eliminata de
impulsul de 180°
FSE GRE
Secvente Fast Spin Echo versus
Gradient Echo
• O secventa de tip GRE difera de o secventa
SE datorita:
FA<90 – FA partial
Absenta impulsului de refazare
T2 FSE versus T2* GRE

SECVENTA Spin Echo (SE),
ponderatie T2
• Datorita codajului diferit al fazei, spatiul k se
completeaza linie cu linie, pentru fiecare interval
TR (model clasic de reconstructie a imaginii)
• Impulsul de 180° compenseaza inomogenitatile
de camp => producerea relaxarii T2 -
transversale (nu T2*)
Ce este SWI?
• Secventa de susceptibilitate magnetica=

secventa speciala utilizata in IRM
• Susceptibilitate magnetica=
raspunsul magnetic al unei
substante care este plasata in camp
magnetic extern
Secvente de susceptibilitate, in
functie de producatori
• General Electric – SWAN – Susceptibility

Weighted T2* Angiography
• Siemens – SWI - Susceptibility Weighted
Imaging
• Philips – VenoBOLD – Venous Blood
Oxygen Level Dependant
Secventa de susceptibilitate
• secventa imagistica sensibila la
componente tisulare ce
distorsioneaza campul magnetic
local – produsi de degradare ai
hemoglobinei, hemosiderinei,
feritinei, calciului etc
• SWI – tehnica 3D, de tip Ecou de
Gradient, cu rezolutie spatiala crescuta si
corectia vitezelor de curgere.
Imagine initiala SWI
Pacient
cu TCC
CT IRM T2
IRM T1 3D FSPGR
?
IRM SWI
De urmarit:
AVC
• Tehnica
in AVC
• Tipuri de AVC
• Quiz
Descrierea leziunii
1. Gradul de intensitate: hipo-, izo-,
hiperintens pe diferite secvente de examinare
4. Forma
De urmarit:
AVC
• Tehnica
in AVC
• Tipuri de AVC
• Quiz
Tipuri de AVC
Ischemic Hemoragic
• Infarct la nivelul unui • Hemoragie
vas arterial subarahnoidiana
aterosclerotic mare • Hemoragie
• Infarct cardioembolic intraparenchimatoasa
• Infarct lacunar sau pe • Transformare
un vas mic hemoragica a unui
• Infarct venos infarct
Diagnostic diferential
• tumori
• leziuni presupurative
• SM
• encefalite
• MELAS (encefalomiopatie mitocondriala+
acidoza lactica+ episoade clinice similare
AVC)
De urmarit:
AVC
• Tehnica
in AVC
• Tipuri de AVC
• Quiz
• Boala ischemica
diseminata in
substanta alba
• Leucoaraioza
periventriculara
Leziune
ischemica
talamica dr
Multiple
leziuni de
natura
vasculara
Leziune
ischemica
talamica dr
Leziune
ischemica
in
teritoriul
ACM stg
Leziune ischemica
extinsa in
teritoriul ACM stg
La 5 ore
La 48 ore
Leziune la
nivelul
putamen dr
Deficit brutal senzitivo-motor stang, stare de confuzie
IRM la 7 h de la debut
Leziune
pontina dr
….acelasi pacient, dupa 6 luni, cu simptome de: dizartrie, tulburari de
deglutitie - IRM la 10h
Leziune
pontina stg
Hematom
intraparenchimatos
Ischemie cu
transformare
hemoragica
Protocoale de
scanare utilizate in
IRM
Powerpoint Templates
Page 1
Protocoalele IRM bine stabilite permit:
• Obtinerea unei rezolutii spatiale optime a

regiunii de interes prin:
1. Alegerea unei antene dedicate
2. Pozitionarea corecta a pacientului – semnal
optim
3. Alegerea unui protocol de examinare
pertinent!!!
• Optimizarea timpului de achizitie
• Confirmarea/infirmarea unui diagnostic

prezumtiv
Page 2
IRM cerebral
Page 3
IRM cerebral
Examinarea de rutina, fara/in functie de

simptomatologia specifica neurologica
Examinare complementara (tumori,
infectii, hemoragie...)/de prima intentie
(ischemie acuta, scleroza multipla...)
Protocol standard +Secvente
aditionale, in functie de patologia
descoperita
Page 4
Pacientul:
1. Pregatirea
standard(completarea Fisa de
Solicitare, Consimtamant Informat,
inlaturare obiecte metalice)
2. Sedare/sedare
usoara(claustrofob, pediatric,
comatos)
3. Oxigenoterapie
Intrebari:
3. Dg. unei patologii cerebrale
benigne/maligne
4. Modificari neurologice de tip
central/perifericPowerpoint Templates Page 5
• Antena: antena dedicata, de
volum, multicanal.
1. Decubit dorsal
2. Cu capul inainte spre tunelul
magnetului
4. +/- Abord venos
• Izocentru: glabela, unghiul

extern al ochiului
Page 6
IRM COLOANA
VERTEBRALA
Page 7
Indicatii
Durere la nivelul coloanei cu/fara
hemipareza/hemiplegie
Discopatii, radiculopatii
Suspiciune de infectii/tumori nervoase,
osoase, tesuturi moi, adiacente coloanei
vertebrale
Scleroza multipla
Mielita
Siringomielie
Page 8
Pacientul:
 Pregatirea standard (completare fisa de solicitare,
consimtamant informat, inlaturare obiecte metalice)
 Sedare (claustrofob, pediatric, comatos)
 Oxigenoterapie
Intrebari:
3. Patologie benigna/maligna
4. Modificari neurologice de tip central/periferic
5. Durerea: localizare/iradiere; traumatisme asociate
Page 9
Antena: dedicata, multicanal,
multielemente, posibilitate de vizualizare
a unor segmente multiple; in retea fazata
Pozitionarea pacientului:
1. Decubit dorsal
2. Cu capul/picioarele inainte(in fct de
sistemul IRM utilizat)
4. +/- Abord venos
Izocentru: in functie de regiunea de

interes – mijlocul segmentului vertebral
corespunde cu centrul antenei
Page 10
Page 11
IRM MAMAR
Page 12
Consideratii generale - indicatii
 Evaluarea implantelor mamare

 Examinare complementara in suspiciunea de
formatiune tumorala
 Vizualizarea axilei in limfadenopatii cu punct de
plecare neprecizat
 Evaluare postoperatorie si pre- chimioterapica
 Evaluare preoperatorie a leziunii restante dupa
chimioterapie neo-adjuvanta
Page 13
Pacientul:
1.Pregatirea standard (completare fisa de
solicitare, consimtamant informat, inlaturare
obiecte metalice)
2.Montarea unui abord venos
Intrebari:
1. Examinari anterioare (mamografie, ecografie)
2. Interventii chirurgicale la nivelul glandei
mamare
3. Formatiuni tumorale benigne/maligne;
limfonoduli/adenopatii
4. Chimioterapie/radioterapie
Page 14
Antena: dedicata, multicanal,
permite evaluarea sanului bilateral
Pozitionarea pacientului:
1. Decubit ventral
2. Cu capul inainte
4. Abord venos
Izocentru: linia care uneste cele doua mameloane
Compresiunea usoara a sanului in sens cranio-caudal

Page 15
Page 16
Administrarea in dinamica de produs de contrast
• Cea mai importanta achizitie in identificarea si

caracterizarea leziunilor maligne
• Administrare de substanta de contrast in bolus
• Examinare in dinamica, in faze multiple: nativ, n timpul si
dupa administrarea de contrast
• Achizitie 3D - permite reconstructii in planuri
complementare (MPR, MIP)
Page 17
IRM HEPATIC
Page 18
Indicatii ale examinarii IRM
hepatice
• Examinare complementara: formatiuni mici,
greu decelabile in ficatul steatozic pe CT sau
ecografie
1. Patologie hepatica: ciroza, hemocromatoza

2. Leziuni benigne: hemangioame, hiperplazie
focala nodulara, adenoame
3. Leziuni maligne: HCC
4. Transplant hepatic
Page 19
• Pacientul:
1. Pregatire standard+ a jeun
• Intrebari:
2. Interventii chirurgicale tub digestiv
4. Dg. Hepatita /ciroza
5. Set de analize: Creatinina, uree, LDH (Lactat
dehidrogenaza), SGPT (Serum
Glutamopyruvate Transferaza), SGOT (Serum
Aspartat Aminotransferaza), fosfatazei
alcaline, bilirubinei totale
Page 20
• Antena: multicanal, multielemente-
vizualizarea regiunii de interes, in retea
fazata, cu semnal omogen in toata
regiunea de interes
1. Decubit dorsal
2. Cu picioarele inainte
3. Bratele pe piept / langa trunchi /
deasupra capului
4. Abord venos
• Izocentru: marginea inferioara a cutiei
toracice
• Avertizare: apnee expiratorie
Page 21
MRCP (Magnetic Resonance
Cholangiopancreatography)
Page 22
Pregatirea examinarii MRCP
• Pacientul:
1. Pregatire standard+ a jeun –vezica destinsa
• Intrebari:
2. Interventii chirurgicale tub digestiv
3. Formatiuni tumorale benigne/maligne
4. Dg. hepatita/ciroza
5. Valori ale bilirubinei totale
Page 23
Pregatirea examinarii MRCP
• Antena: multicanal,
multielemente- vizualizarea
regiunii de interes, in retea fazata
1. Decubit dorsal
3. Bratele pe piept / deasupra
capului
• Izocentru: marginea inferioara

a cutiei toracice
• Avertizare: apnee expiratorie
Page 24
IRM PELVIS pentru uter
si anexe
Page 25
Indicatii. Consideratii generale
• Suspiciune de mase tumorale uterine,

vezicale, tub digestiv terminal, durere la
nivel pelvin, malformatii la nivelul
pelvisului
• Nu se utilizeaza optiunea de saturare de
grasime in examinarile ce intereseaza
organele genitale, decat dupa administrare
de substanta de contrast / suspiciune de
fistule
Page 26
Pregatirea examinarii pelvis
femeie
• Pacienta:
• Intrebari:
2. Infertilitate, durere pelvina (dr/stg),
tratamente hormonale, menstra
4. Malformatii
Page 27
• Antena: dedicata, in retea
fazata
• Pozitionarea pacientei:
1. Decubit dorsal
3. Bratele pe piept, abdomen /
deasupra capului
4. Abord venos
• Izocentru: mijlocul distantei
dintre limita superioara a
pelvisului si simfiza
Page 28
IRM PELVIS pentru
prostata
Page 29
Indicatii. Consideratii generale
• PSA crescut, cresterea in dimensiuni a prostatei
• Anomalii prostatice
• Stadializarea in cancerul de prostata
• Recidive locale in cancerul de prostata
• Pt. planul terapeutic dupa chirurgia prostatica
• Evaluare post-chimioterapie, post-radioterapie
• Inflamatii (prostatita) si infectii (abcese)
• Evaluarea complicatiilor in chirurgia pelvina etc
! Protocolul necesita includerea de achizitii cu rezolutie
spatiala crescuta (FOV redus <20 cm, felii cu grosime
redusa <3 mm)
Page 30
Pregatirea examinarii pelvine
pentru prostata
• Pacientul:
2. Sedare usoara (claustrofobie)
• Intrebari:
3. Malformatii
Page 31
• Antena: dedicata, in retea
fazata
1. Decubit dorsal
4. Abord venos
• Izocentru: mijlocul distantei
dintre limita superioara a
pelvisului si simfiza pubiana
Page 32
Achizitia in dinamica dupa adminstrarea substantei
de contrast
 Achizitie 3D in plan axial, cu felii subtiri
 Cu saturare de grasime
 Rezolutie temporala crescuta (3 min TA total)
 Feliile se inclina perpendiculare pe uretra prostatica si acopera intreaga
regiune pelvina
 3D T1 – o faza nativa, urmata de 10 faze postinjectare de mediu de contrast
 s.c. – in bolus 3 ml/sec (0,2 ml/kg corp), urmata de 20 ml solutie salina
Page 33
IRM ARTICULATIA COXO-
FEMURALA
Page 34
Consideratii generale. Indicatii
• Evaluarea in T1 si T2 a fracturilor oculte, necroza
avasculara, mase tumorale si lezarea tesuturilor
moi
• Vizualizarea articulatiei sacro-iliace si a
ramurilor pubiene, in cazul durerii iradiante
• Evaluarea cartilajului articular, a labrumului,
traiectul nervului sciatic
Page 35
Page 36
• Pacientul:
• Intrebari:
2. Traumatisme recente
4. Malformatii
5. Durere, parapareza
Page 37
• Antena: dedicata, multicanal,
multielemente, cu segmente
multiple
1. Decubit dorsal
2. Cu picioarele inainte, spre tunelul
magnetului
3. Bratele pe piept,
abdomen/deasupra capului
4. Abord venos
• Izocentru: simfiza
Page 38
IRM umar
Page 39
IRM umar
•Antena dedicata; in general - achizitie unilaterala
•Izocentrul corespunde regiunii de interes
•Achizitiile axial PD, o-coronal T2 fat sat si PD, o-

sagital T2 evidentiaza coafa rotatorilor, muschiul biceps,
muschiul deltoid, articulatia acromio-claviculara,
articulatia gleno-humerala si tesuturile moi adiacente
•Achizitii de tip T2* GRE fat sat evidentiaza afectarea

labrumului
•Artrografia RM cu injectare intra-articulara de

gadoliniu – metoda invaziva, necesita mediu pentru
manopere interventionale
Page 40
Page 41
• Pacientul:
1. Nu necesita o pregatire speciala fata de standard
2. Sedare/sedare usoara (claustrofob, pediatric,
comatos) - oxigenoterapie
• Intrebari:
2. Traumatisme/malformatii congenitale/procese
inflamatorii, infectioase, degenerative la nivelul
umarului
3. Interventii chirurgicale/tratamente
5. Modificari neurologice: durere, impotenta functionala
Page 42
• Antena: dedicata – rezolutie spatiala
crescuta
1. Decubit dorsal
2. Cu capul inainte, spre tunelul
magnetului
3. Bratele pe langa trunchi, usor rotate
extern cu palmele in supinatie -
imobilizare
4. Abord venos: in caz de suspiciune
tumori/proces infectios/inflamator
5. Observarea clinica – palpare/capsula de
vit. e pe regiunea de interes, palpata
clinic
• Izocentru: centrul antenei; zona de
interes plasata central
Page 43
IRM genunchi
Page 44
IRM genunchi- consideratii generale
• Evaluarea genunchiului, compartiment medial si lateral, a
articulatiei patelo-femurale, tendoane si ligamente (fosa
poplitee, colaterale)
• Evaluarea structurii osoase in contuzii prin utilizarea de

secvente STIR sau FSE T2 fat sat in coronal si sagital
• Utilizarea unui protocol post adiministrare de contrast in caz

de suspiciuni de mase tumorale/infectii
• Arteriograma RM – evidentiaza afectarea vasculara
• Pacienti cu hemofilie – sagital/coronal T2* GRE –

evidentierea sinovitei hemoragice
Page 45
• Pacientul:
1. Nu necesita o pregatire speciala fata de
standard
2. Usor se suportat si de catre claustrofobi
• Intrebari:
2. Traumatisme/malformatii
congenitale/infectii/inflamatii/procese
degenerative la nivelul genunchiului
5. Modificari neurologice:
durere(localizarea topografica),
impotenta functionala
Page 46
• Antena: dedicata – rezolutie spatiala crescuta
1. Decubit dorsal
2. Cu picioarele inainte, spre tunelul magnetului
3. Genunchiul in antena, cu regiunea inferioara a patelei pe
mijlocul acesteia
4. Rotatia externa cu aproximativ 10-15°(intinderea LIA)
5. Imobilizarea regiunii
6. Abord venos: in caz de suspiciune tumori/procese
infectioase/inflamatorii
7. Observarea clinica – palpare/capsula de vit. e pe regiunea de
interes
• Izocentru: regiuneaPowerpoint
patelaraTemplates
Page 47
Page 48
IRM glezna
Page 49
IRM glezna – consideratii
generale
• Evaluarea , articulatiei tibio-tarsiene, maleole, calcaneu,
metatarsiene, tendoane si ligamente( ligamentul
achilian, ligamente interosoase)
• Evaluarea structurii osoase in contuzii sau defecte

osteocondrale prin utilizarea de secvente STIR sau FSE
T2 fat sat in coronal si sagital
• Utilizarea unui protocol post adiministrare de contrast in

caz de suspiciuni de mase tumorale/infectii
• Pacienti cu hemofilie – sagital/coronal T2* GRE –

evidentierea sinovitei hemoragice
Page 50
• Pacientul:
1. Nu necesita o pregatire speciala
2. Usor se suportat si de catre claustrofobi
• Intrebari:
2. Traumatisme/malformatii/inflamatii/infectii/
degenerari la nivelul gleznei
5. Modificari neurologice: durere (localizarea
topografica), impotenta functionala
6. Aspect clinic
Page 51
• Antena: dedicata/adaptata regiunii de interes
1. Decubit dorsal
2. Cu picioarele inainte, spre tunel
3. Glezna in antena, cu antepiciorul in spatiul special destinat
4. Imobilizarea regiunii (bureti)
5. Abord venos: in caz de suspiciune tumori/procese
infectioase/inflamatorii
6. Observarea clinica – palpare/capsula de vit. e pe regiunea
afectata
• Izocentru: centrul antenei/ centrul regiunii de interes
Page 52
You are as good as your images are
Page 53
Protocoale de examinare
IRM recomandate
De urmarit:
• IRM cerebrala
• IRM a coloanei vertebrale
• IRM mamara
• IRM a ficatului, pancreasului si MRCP
• IRM a pelvisului
• IRM a sistemului musculoscheletal
• IRM cerebrala
• IRM mamara
Protocol standard – IRM
cerebrala
• Sagital T1 FSE / TSE

• Axial T2 FSE / TSE
• Axial / coronal FLAIR – ponderatie T2
• O – axial DWI
• Axial T2*GRE / SWI
Sagital T1 FSE / TSE (Fast Spin Echo)
Axial T2 FSE / TSE
Axial FLAIR (FLuid-Attenuated Inversion Recovery)
Coronal FLAIR
b= 1000
b= 0 =>T2
Axial DWI (Diffusion-Weighted

Imaging) Harta ADC
Axial SWI(Susceptibility Weighted Imaging)
Secvente optionale
• Vasculare
• Bolile de demielinizare
• Epilepsie
• Patologia orbitelor
• Nervi cranieni
• Hipofiza
• Postcontrast
Secvente Vasculare
Secvente Vasculare
PD (Proton Density)
T2
Bolile de demielinizare
invert
T2
Epilepsie: T2 sau STIR (Short Tau Inversion Recovery)

Patologia orbitelor - STIR
FIESTA (Fast Imaging Employing STeady-state Acquisition) - Nervi cranieni
T1 FSE+c
T1 FSE
Hipofiza
T2 FSE
Postcontrast 3D T1 FSPGR (Fast SPoiled GRadient-echo =
secventa de tip ecou de gradient)
• IRM cerebrala
• IRM mamara
Protocol standard – IRM a
coloanei vertebrale

• Sagital STIR
• Axial T2 FSE / TSE – la nivelul aspectelor
patologice
Sagital T1 FSE / TSE
Sagital T2 FSE / TSE
Sagital STIR
Axial T2 FSE / TSE – la
nivelul aspectelor patologice
Secvente optionale
• Coronal T2, STIR
• Sagital FLAIR
• Axial / Sagital DWI
• Postcontrast
Coronal T2 FSE
DWI secventa de difuzie
b=0
b=600
Postcontrast T1 FSE
in 3 planuri
• IRM cerebrala
• IRM mamara
mamara

• Axial STIR
• Axial DWI
• Axial 3D T1 Dinamic Postcontrast
• Sagital T1 FatSat
Axial T1 FSE / TSE
Axial T2 FSE / TSE
IDEAL= Iterative Decomposition

of Water and Fat with Echo
Asymmetry and Least-squares
Estimation
Axial STIR
Axial DWI
Axial 3D T1 Dinamic Postcontrast
Sagital T1 FSPGR FatSat
• IRM cerebrala
• IRM mamara
abdominal
• Axial T2 BH/ RespTrigger +/- FatSat
• Coronal T2 BH/ RespTrigger +/- FatSat
• Axial FIESTA/ (TrueFISP) +/- FatSat
• Coronal FIESTA/ (TrueFISP) +/- FatSat
• Axial T1 FSPGR DualEcho (in phase, out of phase)
• Axial DWI RespTrigger
• MRCP: 3D, 2D
• Axial 3D T1 Dinamic Postcontrast
• Coronal 3D T1 Postcontrast
Axial T2 FSE Breath Hold
+/- FatSat
Coronal T2 FSE BH+/- FatSat
Axial FIESTA (Fast Imaging
Employing STeady-state
Acquisition) + FatSat/ True FISP
(True Fast Imaging with Steady
State Precession)
Coronal FIESTA +FatSat
b=0 b=400
Axial DWI RespTrigger – valori multiple de b

b=800
ADC
MRCP: 3D, 2D – secventa FSE
hiperponderata T2
arterial venos
5 min 15 min
Coronal 3D T1 Postcontrast
• IRM cerebrala
• IRM mamara
pelvin pentru uter si anexe
• Axial T1 FSE intreg pelvisul
• Coronal STIR intreg pelvisul
• Sagital T2 HR (High Resolution)
• O-Axial T2 HR
• O-Coronal T2 HR
• Axial DWI
• Axial 3D T1 Dinamic Postcontrast – 1
precontrast, 8 postcontrast
pelvin pentru prostata
• Axial T2 FSE intreg pelvisul 2D sau 3D
• Axial / Coronal STIR intreg pelvisul
• Sagital T2 HR
• O-Axial T2 HR
• O-Coronal T2 HR
• Axial DWI
• Axial 3D T1 Dinamic Postcontrast – 1
precontrast, 10 postcontrast
Axial T1 FSE intreg pelvisul
Axial STIR intreg pelvisul
O-Coronal T2 HR
Sagital T2 HR
DWI – cu valori
multiple ale lui b
b=50 b=400
b= 1000
Harta ADC- hiposemnal in lez=malignitate
• IRM cerebrala
• IRM mamara
pentru umar
• Axial T2* GRE: MERGE/ MEDIC
• Axial PD FatSat
• O- Coronal PD FatSat /STIR
• O- Coronal T1 FSE
• O- Sagital PD FatSat /STIR
• O- Sagital T2 FSE
STIR
Axial T2* GRE: MERGE (Multiple

Echo Recombined Gradient Echo)/
MEDIC (Multiple Echo Data Image
Combination)
Axial PD FatSat
O- Coronal PD FatSat si STIR
O- Coronal T1 FSE
O- Sagital T2 FSE
O- Sagital PD FatSat
pentru articulatia coxo-
femurala
• Axial PD FatSat / STIR
• Axial T1 FSE
• Coronal PD FatSat /STIR
• Coronal T1 FSE
• Coronal T2 FSE
• Sagital T2 FSE – unilateral
• O- Axial PD FatSat /STIR HR - unilateral
Axial T1 FSE
Axial STIR
Coronal STIR
Coronal T1 FSE
Coronal STIR
Coronal PD FatSat
O- Axial PD FatSat
Sagital T2 FSE – unilateral

pentru genunchi
• Axial T2* GRE: MERGE/ MEDIC
• Axial PD FatSat
• O- Sagital PD FatSat /STIR
• O- Sagital T2 FSE
• O- Coronal PD FatSat /STIR
• O- Coronal T1 FSE
• O- Coronal sau O-Sagital T2 FSE pentru LIA
(lig. incrucisat ant.) cu felii subtiri
Axial T2* GRE: MERGE (Multiple Echo
Recombined Gradient Echo)/ MEDIC (Multiple
Echo Data Image Combination)
O- Sagital PD FatSat /STIR
O- Sagital T2 FSE
O- Coronal STIR
O- Coronal T1 FSE
O- Coronal T2 FSE pentru LIA
Multumesc

LP Irm

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LP Irm

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ARTEFACTE IN IRM

• Aspect: Apare sub forma unor benzi paralele pe directia de codificare a

• Se releva limita dintre grasime si tesuturi cu timp de relaxare diferiti

• Aspect de linii luminoase sau intunecate (adesea concentrice), adiacente

Imaginea a fost codificata de 128

Pentru a doua imagine pasii de

• Consecinta: chiar daca artefactul este prezent, el este mascat de zgomotul

IRM la nivel plantar -

• Aspect: zgomot (Hsemnal) situat central pe imagine (afectata o frecventa)/

Aspect: Pierderea contrastului intre doua structuri adiacente, datorita rezolutiei

• Semnalul dat de moleculele de apa, asociat cu fibrele de colagen din

• Efect de umbre (hsemnal fluu) situate in mijlocul anatomiei, intr-un FOV

• Se mai numeste si criss-cross artifact

Remediu: repetarea achizitiei (reesantionarea datelor brute)

Punct de Hsemnal situat in centrul imaginii

• Secvente de impuls • Criteriile de diferentiere:

• Injectare de substanta • Injectarea de substanta

• IRM postcontrast paramagnetic

• HSV tip 2 neonatal (herpes genital)

• Secundara infectiilor virale (rujeola,

• Adulti: arii de hipersemnal T2: subcortical

Sursa foto: http://ars.els-cdn.com/content/image/1-s2.0-S1092440X05000356-gr5.jpg

• Progresia mielinizarii: in sens caudo-

1. FSE T1: TR <600 ms,

2. FSE T2: TR>3000

3. STIR: TR>4000 ms,

• FLAIR = Fluid Attenuation Inversion

• Pe secventele STIR: efectele ↑ T1 si ↑ T2

• STIR – este superior altor metode de

• STIR nu suprima in mod specific grasimea,

• Tesuturile care contin gadoliniu (cu timpi

❖ 1H din apa mobila este sursa primara a semnalului

Distributia reala a Reprezentarea vectorilor de Rezultanta vectorilor de

Frecventa de Fractia Intensitatea campului

• Toti atomii de hidrogen se invart cu aceasi frecventa, proportionala cu intensitatea

• Componentele de magnetizarea transversa se anuleaza reciproc, existand doar

• Magnetizarea longitudinala nu este masurabila!

Contrast Longitudinal relaxation Transverse relaxation TR TE

Contrast Longitudinal relaxation Transverse relaxation TR TE

Linear burn along path of a cable

Full thickness finger burn from a

• Intrebari/ apartinatori/ foaie de observatie:

• Izocentru: unghiul extern al ochiului

Gaura intervertebrala - delimitata

• Ligamentul longitudinal posterior - fata posterioara a

• osul spongios - moderat hiposemnal

• Sectiunile in plan axial- complementare celor sagitale;

• Sectiuni axiale- la nivelul patologiei evaluarea herniilor

• Sectiunile coronale- utilizate in cazuri particulare:

• La coloana cervicala exista putina grasime

Anamnestic: stare post-op

• Nu se utilizeaza pentru diagnostic!!!!

• Este o secventa de impuls de tip IR

• Depinde de monitorizarea ECG, secventiala – achizitia

• Contrastul imaginii depinde de raportul T2/T1 din tesuturi

• Sangele are un raport T2/T1 mai mare decat miocardul →

Axial LVOT (Left ventricular

• Utila pentru analiza functionala cardiaca, a

• Centrul feliilor fixat pe valve si angulat

• Centrul feliilor – la nivelul 1/3 inferioare

• Sectiuni perpendiculare pe axul lung al

Axial Transvers 2CH 2 camere 4CH Aproximativ 4 camere SA ax scurt

Pulmonary Valve Tricuspid Valve Mitral Valve Aortic Valve