Osia Montata

Colegiul Tehnic de Transporturi Str. Fundătura Hărmanului Nr.
12
BRAŞOV Telefon 0268 -335700- Fax 0268 -
334869
Şcoala de maiştri
PROIECT
PENTRU OBTINEREA
CERTIFICATULUI DE COMPETENTE
PROFESIONALE
NIVEL 3 PLUS
Coordonator proiect :
Ing. Dutca Georgian
Elev Ciofu Constantin Corneliu

Clasa: M II
Promoţia 2015
Şcoala de maiştri electromecanic promoţia 2015 Ciofu Constantin Corneliu 2

TEHNOLOGIA DE REVIZIE,
REPARARE CU DEMONTARE
REBANDAJARE SI
REPROFILARE
A OSIEI MONTATE LA LE
060-EA DE 5100 kw
Şcoala de maiştri electromecanic promoţia 2015 Ciofu Constantin Corneliu

CUPRINS
CAPITOLUL 1 – NECESITATEA REVIZIILOR SI REPARATIILOR ALE

OSIILOR MONTATE .............................................................................................4
CAPITOLUL 2 – ELEMENTELE CONSTRUCTIV FUNCTIONALE ALE OSIEI
MONTATE................................................................................................................4
2.1 ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE OSIEI MONTATE………………………...………. …8
2.2 ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE PROFILULUI……………………………… …….….9
2.3 DIMENSIUNILE IMPORTANTE ALE OSIEI MONTATE………………………………….….11
CAPITOLUL 3 – UZURI, DEFECTE, CAUZE, MOD DE DEPISTARE………………............…13
3.1 ROTILE OSIEI MONTATE…………………………………………………………….............…16
3.2 DISCUL ROTII……………………………………………………………………………….…....16
3.3 BANDAJUL ROTII………………………………………………………………………………..17
3.4 LIMITELE DIMENSIONALE STABILITE DE ART.138-RET………………………………….19
CAPITOLUL 4 – PROCESE TEHNOLOGICE SI TEHNOLOGIILE DE
REVIZIE – REPARARE A OSIEI MONTATE……………………….…………22
4.1 PERIODICITATEA REVIZIILOR………………………………………………………………...22
4.2 PROCESUL TEHNOLOGIC DE DESLEGARE DIN BOGHIU A OSIILOR MONTATE………23
4.3 PROCESUL TEHNOLOGIC DE DEZASAMBLARE A ANSAMBLULUI OSIEI…………...…26
4.4 PROCESUL TEHNOLOGIC DE REVIZIE A OSIEI MONTATE……………………...………...29
4.5 PROCESUL TEHNOLOGIC DE REVIZIE A CUTIEI DE OSIE……………………………...…30
4.6 PROCESUL TEHNOLOGIC DE REVIZIE A ATACULUI DE OSIE…………………………....31
CAPITOLUL 5 – PROCESUL TEHNOLOGIC DE ÎNLOCUIRE A BANDAJULUI……………..33
5.1 DEGRADAREA BANDAJULUI…………………………………………………………………..33
5.2 PROCESUL TEHNOLOGIC DE REBANDAJARE A OSIEI MONTATE…………………….....34
5.3 PROCESUL TEHNOLOGIC DE REPROFILARE A BANDAJULUI…………………………....37
CAPITOLUL 6 – PROCESUL TEHNOLOGIC DE ASAMBLARE A ANSAMBLULUI OSIEI
MONTATE…………………………………………………………………………..40
6.1 TEHNOLOGIA DE MONTARE A CUTIILOR DE OSIE………………………………………...40
6.2 TEHNOLOGIA DE ASAMBLARE A ATACULUI DE OSIE…………………………………....41
6.3 MONTAREA IN BOGHIU A ANSAMBLULUI OSIEI MONTATE……………………………..42
CAPITOLUL 7 – VERIFICARI GEOMETRICE, DIMENSIONALE SI ELECTRICE ALE
OSIEI MONTATE………………………………………………………………….44
7.1 VERIFICARILE GEOMETRICE…………………………………………………………………..44
7.2 VERIFICARI DIMENSIONALE…………………………………………………………………..46
7.3 MĂSURAREA REZISTENTEI ELECTRICE…………………………………………..…………50
CAPITOLUL 8 – DETECTAREA DEFECTIUNILOR ASCUNSE (INVIZIBILE) LA OSIILE
MONTATE…………………………………………………………………………..51
8.1 DEFECTE TIPICE ASCUNSE LA OSIILE MONTATE…………………………………………..51
8.2 METODE DE DETECTARE A FISURILOR INVIZIBILE…………………………………….....53
CAPITOLUL 9 – SCULE, APARATE FOLOSITE LA VERIFICAREA OSIILOR MONTATE...55
CAPITOLUL 10 – PROTECTIA MUNCII…………………………………………………………….57
CAPITOLUL 11 – FISA DE MASURATORI A OSIEI MONTATE…………………………………58

zColegiul Tehnic de TEHNOLOGIA DE REVIZIE, REPARARE CU DEMONTARE
Transporturi REBANDAJARE SI REPROFILARE
BRAŞOV
A OSIEI MONTATE LA LE 060-EA DE 5100 kw
CAPITOLUL 1
NECESITATEA REVIZIILOR SI REPARATIILOR ALE

OSIILOR MONTATE
Circulatia locomotivei electrice (LE) pe şine se face prin intermediul aparatului de rulare In
costructia căruia osiile si rotile constituie cel mai complex si important subansamblu al acestuia.
Fiind partea LE care intra in contact direct cu calea si servind ca suport pentru transmiterea
sarcinilor statice si dinamice de la LE la cale si invers, osiile montate (OM) îndeplinesc totodată si
multiple functii interdependente (rularea si propulsia realizate prin aderenta cu sina , forta de
tractiune respectiv frânarea, autoghidarea intre firele caii ) care împreună cu rezistenta mecanica a
materialului din care sunt contruite, contribuie decisiv la siguranta circulatiei si evitarea deraierilor.
Sub aspect economic însă, influenta reciprocă dintre roată si sina prin frecarea produsă la
rostogolirea si alunecarea OM pe sine atrag uzuri interdependente ce duc la importante cheltuieli
materiale, de manopera cu implicatii asupra regularitătii circulatiei şi a traficului feroviar.
Impactul asupra sigurantei si a aspectului economic rezultă din următoarele considerente:
Fig.1. aliniament curba

În rulare, axa OM nu rămane permanent perpendiculară pe axa căii (fig.1 ) ci poate lua directii
intermediare, momentan oblice la rulare, formand in punctul de contact cu sina un unghi α de atac al
rotii, iar pozitia OM – pozitie de atac. Unghiul α este pozitiv (α>0) cănd roata tinde sa urce pe sina

Colegiul Tehnic de TEHNOLOGIA DE REVIZIE, REPARARE CU DEMONTARE Pagina 6/60
BRAŞOV
sau negative (α<0) cand roata tinde sa se deplaseze pe sina.
Fig.2 aliniament de la grosimea osiei
Ea este cauzată în aliniament (fig.2 ) de către : abateri de la geometria osiei sub LE, jocuri din
sistemul ei de ghidare si de inegalitatea cercurilor efective de rulare D1>Dn>D2 care imprima osiei
montate o miscare de serpuire, atacând cănd un fir, cănd celalălt fir al căii.
Fc  Q0  V 2
În curbe , LE este supusa fortei centrifuge (fig.3a) aplicată in centrul de greutate O.
Firul esterior, fiind supraînaltat cu cota “ h “ respectiv cu unghiul  fata de cel interior, greutatea 0
Q
Qc Q0
se descompune în componentele S,N,P care însumate dau rezultanta , care fiind mai mare ca
si dirijată spre firul exterior împinge LE spre aceasta.
Fig.3 forta centrifugala aplicata in centrul de greutatea osiei montate
Fc Qc
Ampatamentul “a” (fig.3c) fiind rigid, sub actiunea fortei centrifuge si a rezultantei ,

BRAŞOV
boghiul are tendinta să nu se inscrie in curbă (fig.3b) ci, prima roată cautând să isi păstreze
deplasarea liniară, atacă (izbeste) prin soc sina exterioara, buza sa ramana apoi presată de sină
ceea ce uzează în forme diferite bandajul (fig. 4) si sină (fig. 5) afectând fixarea acesteia pe
Mp
traverse prin momentul de răsturnare (fig. 6).
Fig 4 control geometric si dimensional
Q0
Aceste aspecte depind de viteza V, masa si unghiul de atac  al osiei, astfel ca energia ce
Q0  V 2

trebuie absorbită de sină este 2 sină, cum   1 , rezultă că energia socului depinde direct de
pătratul vitezei de circulatie.
În contactul roată-sină , atat in aliniament cât si în curbe se produc patru feluri de alunecări
 alunecări verticale, cauzate de osciolatiile in plan vertical a flancului buzei care hotăreşte
siguranta contra deraieri;
 alunecari transversale, date de deplasările transversale a OM fată de axa căii (fig. 2);
 alunecări longitudinale date de diferenta lungimilor parcurse de roti pe firele caii;
 alunecări de pivotare (effect “spin”) cauzate de serpuire şi de rotirea roţilor in aliniament si în

BRAŞOV
curbe
Rotirea LE in curbe (fig. 3a,b) , in jurul polului de rotire  insotita de alunecarea bandajelor pe sina ,
F f    N    Q0
creaza fortele de frecare , cand valoarea coeficientului de frecare  , forma
Q0
profilului suprafetei de rulare si sarcina pe osie reduce mult siguranta contra deraierii. Fortele de
frecare, având sens contrar sensului de rotire a LE (fig. 3b), pentru învingerea lor,se cheltuieste o
Fgi Fge
parte din forta de tractiune concomitent, la rotile atacate apar forte de ghidare , a tuturor
frecărilor si a reactiei sinei.
Ele apasă orizontal – transversal rotile atacante pe flancurile sinei, hotărând siguranta contra
deraierii şi aşezarea LE in diferite pozitii în limitele jocului J intre buze si sina. Ca urmare , asupra
Fge Fgi
primei osii actionează iar asupra ultimii osii ,făcând ca la boghiurile LE, buzele a patru osii
din sase să fie supuse unei uzuri accentuate , ca si sina chiar dacă boghiurile sunt legate intre ele
cu un cuplaj transversal.
Complexitatea solitarilor statice, dinamice şi mecanice arătate pot provoca nu numai uzuri ci şi o
multitudine de defecte, la părtile constructive ale OM , în special la bandaje a cărui profil hotăreşte
siguranta circulatiei în aliniament, în curbe sau peste aparatele de cale. Din aceasta rezultă
necesitatea ca elementele constructive ale OM să li se acorde cea mai mare atentie, pentru a se
preveni producerea evenimentelor de cale ferată ce se pot solda cu pierderi de vieti omenesti şi
înseminate pagube materiale.
În acest scop “Regulamentul de exploatare tehnica CFR-RET”, la art.183, stabileste reglementari
pentru mentinerea unei stari tehnice impecabile a OM, prin tolerante admise în care trebuie să se
încadreze dimensiuni şi profil elementele constructive ale acestora.
Mentinerea acestei stări însa, presupune implicit o organizare amplă, stiintifică a unei activitati
de întretinere, revizie şi reparare cu character periodic şi preventive a OM bazată pe procese
tehnologice şi tehnologii stabilite stiintific. Aceasta necesită totodată ca intregul personal ce
lucrează în domenii, să le cunoască, să le însusească şi să le aplice riguros, ceea ce constituie
teme prezentului proiect.

BRAŞOV
CAPITOLUL 2
ELEMENTELE CONSTRUCTIVE FUNCTIONALE ALE

OSIEI MONTATE
2.1 ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE OSIEI MONTATE
Osia Montata este compusă din urmatoarele parti: (fig.7)
Fig.7 osia montata
Greutatea LE se transmite la OM prin fusurile A, între care sunt calate rigid rotile , la o distantă
(ecartament) E1  1360  3 mm, între fetele interioare i ale acestora, întreaga OM rotindu-se in
F
jurul axei sale x-x.

BRAŞOV
A – fusurile lagărelor din cutiile de osie

Osie propriu-zisa B – Scaunul obturatorului de praf
C – Scaunul de calare a rotilor
D – Scaunul de calare a coroanei dintate
E – corpul osiei propiuzise
OSIA MONTATA 2 – butucul rotii cu canalul

3- pentru inelul de depresare
4 -discul (centrul, diafragma)rotii
Rotile 5 – obadă
6 – bandajul
7 – inelul (cercul) de fixare (agrafare)
8 – coroană dintata
9 =butucul
2.2 ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE PROFILULUI
Bandajele, montate pe obada rotilor au un anumit profil geometric de rulare al carui contur are
trei functii importante: să realizeze o maximă sigurantă a ghidarii OM în cale ( aliniament si curbe ),
o uzură minimă a bandajului şi şinei, o calitate optimă a mersului, în care scop comporta
următoarele părti: (fig.8)
Fig.8 bandajele rotilor

BRAŞOV
 FE – fata exterioară a bandajului

 1 – (1-1a) – faţeta (teşitura exterioară a profilului)
 SR (1-2-3) – suprafata de rulare
 B (3-4-5-6-7-8) – buza bandajului destinată să ghideze şi să mentină rotile pe sină ca LE să nu
deraieze. Este formată din două drepte 4-5, flancul exterior activ (partea activă PA – 4-5) ; flancul
interior 7-8 ; vârful (cupa) buzei racordată între punctele 5-7 prin arce de cerc conjeul 3-4 de racord
a flancului exterior cu SR; unghiul de flanc  corespunzator inclinării flancului exterior 4-5 fată de
axa OM, cu rol fundamental în siguranta circulatiei contra deraierii, întrucât ghidează roata în cale
iar flancul interior 7-8 o conduce la macaze, încrucisări, etc.
Calitatea mersului, siguranţa rulării şi ghidarea rotilor în cale sunt hotărâte de urmatoarele
elemente: forma SR determină uzura şi centrarea osiei în cale; profilul buzei ce garantează
siguranta circulatiei.
Fig 9 si fig 10 control geometric si dimensional

După forma SR, profilul este conic care apoi devine profil de uzură ca rezultat al uzurii SR care
devine concave şi prin ecruisarea sa determină o stabilizare a uzurii protejând buza si flancul
interior al sinei.
Profilul stabilit de UIC (fig.9) SI stas 112/3-90 (fig. 10) are suprafata de rulare conică cu două
înclinari : una mai mică de 1:20, în partea interioară pe portiunea 2-3 (fig. 8) la 100 mm de forta
interioară a bandajului şi una mai mare de 1:10 în continuare pe suprafata exterioara pe portiunea

BRAŞOV
1-2, întrucat în curbe roata atinge sina cu suprafata marginii exterioare care se uzează mai putin.
2.3 DIMENSIUNILE IMPORTANTE ALE OSIEI MONTATE
Dn
1. Diametrul nominal al bandajului (fig. 9), intr-un plan perpendicular pe axa osiei , se
masoară la distanta fixa de 70 mm de faţa interioară a profilului, respectiv la 750 mm de axa osiei.
Dn
Acest plan, prin intersectie cu SR determină cercul nominal de rulare, de diametru , deosebit
de cercurile efective de diameter D1 , D2 (fig. 2), date de conicitatile 1:20, respective 1:10 ceea ce
optimizează înscrierea in curbe.
Ei  max .1360  3mm
2. Ecartamentul interior - distanta dintre fetele interioare ale rotilor măsurate
în partea cea mai de jos (fig. 8)
E0
3. Ecartamentul osiei =max.1426 mm, min. 1410 mm – distanta dintre fetele exterioare (active)
ale buzelor, masurată la 10 mm sub planul arcului de rulare(fig. 8).
4. Grosimea buzei bandajului g = 32 – 27 mm(fig. 8,9,10) într-un plan meridian între flancul
exterior şi cel interior al buzei, la 10 mm sub cercul nominal de rulare. Dacă grosimea scade prin
uzură sub limitele din RET – art.183, ea poate întredeschide vârful macazelor şi roata luând altă
directie, deraiază.
5. Înăltimea H=27 mm a buzei bandajului, distanta radială de pe cercul de rulare şi vârful buzei. Ea
poate să crească prin uzarea SR si să scadă prin rectificările profilului buzei. O înaltime mai mică
a buzei poate duce la deraiere mai ales la trecerea peste aparatele de cale iar o buză prea înaltă
poate lovi fundul jghebului de la inimile de încrucisare.
o
6. Flancul exterior al buzei de 60 şi al portiunii drepte de 14.37 mm(fig. 9) care influentează
mult siguranţa contra deraierii. Prin uzare el se mareşte, fiind favorabil siguranţei din punct de
vedere al urcării buzei pe flancul sinei. Dacă flancul sinei prezintă bavuri şi limbile macazelor,
la inimi, unghiul de flanc la vârful buzei este extrem de mic, buza urcă pe aceste discontinuitati
şi deraiază.
A
7. Cota qr=10,34 mm la profilul neuzat (fig. 11) este distanta transversală între punctul 10
A
(situate la 10 mm sub cercul de rulare) si punctul q 0 (situat la 2 mm în interior de la vârful buzei).

BRAŞOV
Fig.11 control geometric
Pentru ca buza sa nu urce pe flancul şinei, cota qr trebuie să fie mai mare de 6,5 mm. Exceptie
fac rotile OM mijlocii, ce au rol de portantă şi la care baza se subtiază pentru evitarea întepenirii LE
în curbe faţa de cota qr, uzura poate avea formele arătate la fig.4:
a. buză dreaptă
b. buză ascuţită periculoasă pentru siguranţa circulaţiei
E0 A10
După cota qr, ecartamentul osiei poate fi distanta dintre punctele ale celor doua roti ale OM.
E 0  1426 Ec
Ecartamentul osiei si ecartamentul căii nu au aceeaşi valoare, pentru că între buze
J  Ec  E0
şi şină să existe un joc total constituind lărgimea canalului de ghidare baza–şină, format
în jocurile laterale j/2 (fig.8). Jocul j are rolul să evite împingerile şi frecările mari bază-sina în
special în curbe, mărind pericolul sau dislocarea sinelor, “întepenirea”rotilor în cale cauzată de
imperfectiuni de aliniere a sinelor (la joc mic) sau “căderea” rotilor între firele căii (la joc mare).
8. Grosimea bandajului
Gmax =75 mm este distanta măsurată în planul cercului de rulare, dintre
suprafata exterioara SR si suprafata interioară SI (fig. 9). În exploatare, prin uzură şi reprofilare,
grosimea se reduce fiind admisă o grosime minimă de RET-art.138, întrucât sub această limită
scade rezistenţa şi capacitatea strângerii pe obadă, şocurile dinspre cale putând provoca crăpături
longitudinale sau transversale, deosebit de periculoase siguranţei circulaţiei.
9. Laţimea bandajului=140±2 mm este distanţa dintre feţele laterale FI si FE (fig. 9,10).

BRAŞOV
CAPITOLUL 3
UZURI, DEFECTE, CAUZE, MOD DE DEPISTARE
Calitatea mersului şi siguranţa rulării depind fundamental de starea tehnică a osiilor şi a căii. În
exploatare însa elementele componente şi parametrii lor dimensionali şi de profil, luate individual,
pot prezenta, dupa natura lor, trei grupe de defecte cauzate de:
- erori de proiectare, de executie, de tehnologie sau de deficiente în materialul lor;
- uzuri normale inerente, urmare circulatiei;
- uzuri anormale care conduc la defecte accidentale, provocate de neglijentă, superficialitate în

exploatarea, întretinerea, revizia, repararea, verificarea lor periodică preventive.
a) După posibilitatea depistării lor, defectele pot fi:
- vizibile, observabile la o aspectare vizuală atentă sau prin percepere auditivă, fară aparate de
măsura;
- ascunse, care necesită controale-măsurari al OM, cu aparate şi instrumente speciale.
b) După modul de tratare a defectelor cauzate de uzuri, limitele lor pot fi:
- limitele de uzură de sigurantă pentru cele care, ajungând la o anumtă mărime, pot produce
accidente, OM fiind inapte circulatiei normale;
- limite de uzură de atelier, cu care OM pot iesi din atelier dupa o revizie-reparatie, putând circula
un anumit timp sub o strictă observatie-urmărire.
Uzurile, defectele OM, limitele lor şi modul de depistare-tratare a acestora sunt stabilite in RET şi
prin instructiile de specialitate, o parte a acestora fiind sintetizate în tabelul 1.

BRAŞOV
Fig.12 osia montata
Defecte,uzuri Cauze Depistare Limite admise Tratare

1 2 3 4 5
Osie strâmbă - deraiere LE E Nu se admit Înlocuire
Măsurarea i în minim
- presare gresită a rotilor
trei puncte situate la
- manipulare gresită
120 o unul de celălalt,
aproape de sină
Osii rupte - defecte (rosături,sulfuri, Control visual Nu se admit Înlocuire
incluziuni,) în lingouri Defectoscopie
- nerespectarea tehnologiei - feroflux
de forjare, tratament termic, - ultrasonic (CUS)
strunjire, slefuire, roluire - solutii penetrante
- oboseala materialului
- concentrarea tensiunilor la
racordările tronsoanelor de
diametre diferite
- presări gresite a rotilor
- accidente de cale ferată
Fisuri, crăpături: - manipulări gresite (scăpări Control visual pentru Nu se admit Înlocuire
longitudinale FC0, din pod rulant, descărcări fisurile vizibile
transversale FCT din vagoane); Defectoscopie pentru
(fig. 12) în zone - tamponări violente, deraiericele ascunse
adiacente butucului - blocarea unei roti la frânare
rotii, sau fisurilor unilaterală
(sectiunile A-A,B-B, - presări gresite a rotilor;
C-C,D-D în orice - defecte de material

BRAŞOV
parte a osiei
Rizuri RE, pitinguri - supraîncălzirea cutiilor de Control visual Tolerante: Înlocuire

PIT, rugină, loviri, osie, gripări de rulmenti; Verificări dimensionale - in stare nouă
înalbăstriri, ondulări - ungere insuficientă sau şi geometrice 170 00,,093
068
ale suprafetei impuritaţi, praf, în vaselină; (ovalizări), a fisurilor
- din reparaţie
fusurilor sau pe - slefuire insuficientă;
umărul lor (fig. 12) - presări-depresări neglijente 169 00,,098
068
a rulmentilor 168 00,,094

058
- uzarea obturatorului de praf
sau a inelului de paslă;
- pierderi de vaselină din cutie
- osie neetansă
Rizuri circulare RC - frecări ale barelor de la Control visual Nu se admit Înlocuire
adânci sau cu muchietimoneria de frână deformateMăsurători dimensionale
acuţită între roţi, întresau cazute pe osie
roti sau între fusuri şi- inelul obturatorului de praf
butucul roţilor sau a Deformat
coroanei dinţate - contact nepermis între
(fig.12) capacul spate al cutiei de
osie şi corpul osiei

BRAŞOV
ROTILE OSIEI MONTATE
3.1DISCUL ROTII
Fig. 13 osie exterioara fig 14 zona de exfoliere fig 15 loc plan
Defecte, uzuri Cauze Depistare Limite admise Tratare

1 2 3 4 5
Deplasarea axială - seraj necorespunzător Control visual Nu se admit Înlocuire
DAB sau rotirea butuc- osie; Deplasare axială
butucului roţii pe - prelucrare greşită a Rugină sau span
Osie (fig.13) scaunului de calare a butuc-osie
osiei şi a alezajului din
butuc sau cu o rugozitate
brută - decalarea marcii de Rotiri <100 mm Circulă
control; la LE calatori sub
- defectoscopie in observatie
solutii penetrante
Fisuri,crăpături - seraj butuc-osie - sunet neclar la lovire Nu se admit Înlocuire

FCB în butul roţii exagerat cu ciocanul;
(fig.13) - suprasolicitarea osiei - control vizual cu lupa
montate sau depuneri de brumă
iarna
Fisuri, crăpături - seraj bandaj-obadă - sunet neclar la lovire Nu se admit Înlocuire
radiale FCR sau exagerat sau butuc-osie; cu ciocanul;
circulare FCC În - suprasolicitarea roţii la - control cu lupa;

BRAŞOV
disc sau FCB În frânări puternice, repetate - depuneri de brumă

obadă(fig.13) des;
- defecte în material
(sulfuri, rosaturi)
3.2BANDAJUL ROTII

1 2 3 4 5
Bandal slabit - seraj insufficient bandaj- - pe langă sunet neclar Unul din semne Înlocuire
(fig. 13) Obadă; la lovire cu ciocanul mai
- suprafeţe în contact apar ;
bandaj-obadă murdare, cu - decalarea mărcilor de
rugozitate grosieră, făra control;
precizie - slabirea inelului de
- supraincalziri prin frânări fixare
des repetate - rugină intre bandaj şi
obadă peste 1/3 din
circumferinţă
- deplasări axiale sau
span;
- urme de deplasări
transversale pe obadă;
Fig.16 disc Fig.17 bandaj si obada

1 2 3 4 5
Locuri plane(fig.18) - defecte ale instalaţiei - zgomotul ritmic în Pentru locuri Polizare
Exfolieri(fig.19) frânei directe sau mers, dat de loviturile plane >60mm sau
Brocuri (aglomerări automate; de berbec a locului plan Pentru brocuri : reprofilare
de material pe SR) - demarări cu frâna de asupra şinei; 1 mm grosime

BRAŞOV
mână strânsă; - adaos de material sau 60 mm lungime

- mers frânat cu roţile blocate pe SR;
patinând pe sină şi degradand - control visual şi
identic şi cealaltă roată a OM; dimensional, calculandu-se
- defecţiuni în material; adâncimea f (săgeata)
- frânări cu sabotul de cale la l2
manevră; f 
cu formula 4 D în
- frânări exagerate şi
îndelungate, cu aport de care:
metal din saboţii supraîncălziţi;l – lungimea locului plan
D – diametrul bandajului
Lăţirea (tasarea) - supraîncalziri puternice - control vizual Laţime Polizare
bandajului (fig. 20) a bandajului, urmare a frecarii dimensional 140  0,5mm sau
cu smulgerea parţii excessive a saboţilor de frană reprofilare
tasate “ t ” cu deformarea plastică a
materialului şi refularea lateral
pe marginea exterioara a SR
Loc plan exfolierii parte tasata

BRAŞOV
Fig.21 buza bandaj
Defecte,uzuri Cauze Depistare Limite admise Tratare

1 2 3 4 5
Forme de uzură a. deformare plastică - control visual şi prin Nu se admit Polizare
(fig. 21) a bandajului urmare supraîncalzirii şi palpare; Reprofilare
bandaj întors lovituri date de aparatele de - control dimensional şi Înlocuire
buză falsă cale; de profil geometric;
buză dreaptă b. acumulare de material
buză ascutită deformat plastic la
racordarea cu conjeul, sub
forma de prag;
c. uzura flancului şi conjeului
buzei;
d. uzura flancului activ al
buzei
3.3 LIMITELE DIMENSIONALE STABILITE DE ART.138-RET

1 2 3 4 5
Ecartamentul osiei Măsurat la 10 mm sub Control Max. 1426 Reprofilare
E0 -(mm) cercul de rulare Măsurare Min. 1410
Distanţa
E c - dintre Măsurata în trei puncte Control Max. 1363 Depresare
o Măsurare Min. 1357
F decalate la 120 în partea
feţele interioare i cea mai de jos În exploatare
ale bandajelor (mm) 1360+2
0
- in stare noua sau
1360+2
−1
repararea cu
depresare de roti
sau înlocuire bandaje;
- la reparaţie când
nu se depresează
roţi şi nu se
înlocuiesc bandaje;

BRAŞOV
Diametrul roţii Cu bandajul montat, în 1250+2

0
stare nouă;
Diferenţa maxim - aceleaşi osii-nouă sau 0.3 Înlocuire
admisă dintre reparată;
diametrele roţilor - în exploatare ; 1.0
(mm) - aceluiaşi boghiu; 1.0
- osii noi; 1.0
- din reparaţie; 2.0
- aceleaşi LE-osii noi 1.0
- din reparaţii:
- bandaje noi 2.0
- bandaje reprofilate 1.0
- ăn exploatare 2.0
Grosimea minimă G - bandaje noi 75 Folosire la

a bandajelor, la - în exploatare- la : vitezele
cercul de rulare V=100 – 160 km/h 45 corespunză –
(mm) V= 80 – 100 km/h 35 toare valoric
V< 80 km/h 33 grosimei
Uzura radială pe La trenuri cu: Reprofilări
cercul de rulare V= 100 – 160 km/h 5 succesive
(mm) V= 80 – 100 km/h 7
V< 80 km/h 8
Grosimea g a buzei - în stare nouă sau 33.2
la 10 mm de la reprofilare (fig. 22)
cercul de rulare - la reparaţie, cu
(mm) reprofilări partiale (fig.23)
a) 30.0
b) 28.0 Reprofilare
Cota qr cu abatere admisă la profile 0.5
strunjite în exploatare, uzată
la:
v≥100 km/h Min.25
v< 100 km/h Min.22
- pentru profilul de rulare 11.26
nominal;
- în exploatare, pe porţiunea
activă, fară muchii sau bavuri
a profilului la o distantă >2
mm la varful buzei < 6.5

BRAŞOV
Fig.22 defecta bandajului fig 23 refacerea buzei bandajului
Defecte, uzuri Cause Depistare Limite admise Tratere

1 2 3 4 5
Înalţimea buzei, la fig.22, fig.23 Min. 25 Reprofilare
10 mm de la cercul Max. 36
de rulare (mm)
Seraje mm - la montarea bandajului 1.3 – 1.6
pe obadă;
- la montarea roţii pe osie 0.24 – 0.28
- butucul coroanei dinţate 0.21 – 0.26
pe osie;
CAPITOLUL 4

BRAŞOV
PROCESE TEHNOLOGICE SI TEHNOLOGIILE DE

REVIZIE – REPARARE A OSIEI MONTATE
DE LA LE 060 – EA
4.1 PERIODICITATEA REVIZIILOR
RZ (Revizia zilnică) – se execută la intrarea LE pe process tehnologic de echipare pentru un nou

parcurs şi se efectuează de catre personalul de locomotivă şi revizorul tehnic, constând dintr-un
control vizual a parţilor vizibile ale OM.
RT (Revizia tehnică) – se execută la o lună, de catre personalul specializat din atelier, constând
din revizuire vizuală a OM: osie, bandaj, inele de fixare, marci de control bandaj-obadă şi butuc-
osie; reprofilarea buzei pentru cota qr dacă este cazul; măsurarea uzurii bandajului la cercul de
Ei
rulare, grosimea bandajului, ecartamentul interior ; pregătirea pentru CUS şi 2RT.
R1 (Revizia întâi) – se execută la două luni, cu aceleaşi lucrări ca şi la RT plus reprofilarea
buzei pentru cota qr.
R2 (Revizia a doua) – se execută la sase luni, cu aceleaşi lucrari ca şi la R1 plus verificarea
dispozitivelor curentului de retur; ungerea rulmentilor.
RAD (Inversări de osii sau reparaţie accidentală) – se execută când este cazul plus CUS.
RR (Revizie cu ridicarea de osii) – se execută la 5 ani, constând în dezlegarea din boghiuri a
OM; verificarea tuturor elementelor contructive cu reprofilare sau rebandajare; CUS; măsuratori
dimensionale şi geometrice.

BRAŞOV
4.2 PROCESUL TEHNOLOGIC DE DEZLEGARE DIN BOGHIU A

OSIILOR MONTATE
- Se ridică de pe boghiu cutia LE;
- Se dezleagă boghiurile, demontându-se cuplajul transversal din furca unui boghiu;
- Se scot boghiurile de sub cutie şi se aduc în hala de boghiuri pe o linie de dezasamblare unde se
asigură cu saboţi de mană pentru ambele sensuri de deplasare, la toate OM;
- Se demontează biela de actionare a pompei de uns buza bandajului şi timoneria de frană;
- Se demontează suruburile 31(fig.24) de asamblare a arborelui de torsiune 34 cu cuplaj elastic 30

dintre motoarele de tracţiune (MT) şi atacul de osie AO(pinionul 17 şi coroana dintată 2). Dacă
sunt gripate, se inbibă cu motorină pentru deruginirea filetului apoi se demontează;
o
- Se împinge arborele de torsiune 34 spre scutul 25 al MT, se rotesc cu 90 piesele 32 şi se
fixează atent arborele 34 de MT pentru a nu cădea pe rotorul MT si transport;
- Se deplasează puţin flanşa 30a a arborelui de torsiune 34 de la carcasa metalică 27 a cuplajului
elastic 38 pentru a nu împiedica ridicarea MT din bogiu;
Fig 24 demontarea osiei montate

BRAŞOV
- Se calează carcasa CAO cu un dispozitiv special, apoi se demontează biela de suspensie 51

(fig.25) se susţine AO în podul rulant şi se demontează şi biela siguranţă 19(fig. 25)
Fig.25 cutia de grasimi
- Se demontează buloanele 6,7 (fig. 26) de fixare MT pe grinzile 1şi 17 ale boghiului, dacă sunt
gripate, se procedează ca şi la suruburile 31 de la cuplajul elast
fig 26 demontarea cutiei de grasimi

- Se scoate placa 5 de pe talerul 4 şi se extrag buloanele 6 şi 16 ( după ce în prealabil s-a marcat
poziţia suruburilor 20 de centrare a MT în boghiu) şi se însurubează provizoriu piulitele
buloanelor 6 şi 16 pentru a nu se amesteca;
- Se slăbesc suruburile 20 şi se prind MT-19 cu cabluri, se ridică, se transportă şi se asează atent

BRAŞOV
în poziţie orizontală pentru evitarea vătămarii acestora, în special a prezoanelor de al capacul

inferior de vizitare şi a dispozitivului sau de strângere
- Se demontează arcurile elicoidale ale suspensiei cutiei LE pe traversele (balansierele) dansante;
- Se demontează legăturile de gardă 26(fig. 27) ale furcilor de ghidare 1,2 ale cutiilor de osie 6;
- Se ridică rama boghiului de pe osii, aşezându-se pe suporţi speciali iar ansamblul OM cu AO şi

cu suspensia boghiului(arcurile de cauciuc) în stare montată pe cutiile de osie se transportă la
locul specializat pentru dezasamblarea lor;
Fig 27 osie exterioara si osia mijlocie

BRAŞOV
4.3 PROCESUL TEHNOLOGIC DE DEZASAMBLARE A

ANSAMBLULUI DE OSIE
4.3.1 DEMONTAREA ATACULUI DE OSIE
- Se scurge uleiul din carcasa AO, prin orificiul 57 (fig. 25);

- Se modelează poziţia bulonului excentric 50 (fig. 24,25) al bielei de suspensie 51 şi bulonul 18 al
suspensiei de siguranţă 19, şi se demontează;
- Se scot suruburile 53, separânduse semicarcasele AO;
- Se demontează suruburile 12 de la capacul 14 spre cuplajul elastic 38(fig.24) şi se scoate arborele
15 cu pinionul 17, rulmentul 16, semicuplaj 26 şi capacul interior 14. Semicuplajul 16 se poate
depresa cu ulei sub presiune;
- Se scot suruburile 24 dinspre MT ce fixează capacele divizabile lagărului 11 care se împing în
afară pentru eliberarea din stifturile de fixare pe carcasa 22.
Jumătaţile capacelor 11 şi 21 se însurubează împreună;
- Se desfac piuliţele 9 şi se scot buloanele 10 ale lagărului dinspre roată 1 prin orificiile din discul 3 al
coroanei dintate 2, pendulându-se simultan inelul exterior al rulmentului cu carcasa 22 al lagarului
dinspre MT;
- Se eliberează identic capacele 8 şi 11, rulmenţii lagărului 7 fiind accesibili prin pendularea inelului
exterior al acestuia împreună cu carcasa lor;
- Demontarea în continuare a AO (lagărele şi coroana dintată 2) se face numai la un defect la
butucul 4 al coroanei 2 care trebuie depresat de pe osia propiuzisă.
4.3.2 DEMONTAREA CUTIILOR DE OSIE
- Se scot falcile de ghidare 2 de la suportul 1 (fig. 26), adaosurile de ghidare 15 (dacă există) şi
penele de ghidare 3, apoi se scot de la 0,06 arcurile metalastice 7 prin extragerea susţinatorului
16 cu prezonul 18 asigurat de piulita 19.
- Se desfac suruburile 7 (fig.28) de fixare a capacului 8 pe carcasa 6 şi se îndepărtează;

BRAŞOV
- Se demontează suruburile cu locaş hexagonal 22 şi se scoate carcasa 6. Dacă nu iese usor, se

foloseşte dispozitivul special de extracţie a carcasei de pe rulment(fig. 29)
- Se îndreaptă siguranţa 2 din tablă, se desfac suruburile 1 şi a capacului 3 de siguranţă contra
deplasărilor axiale ale inelului interior 9 al rulmentului şi apoi se montează dispozitivul (fig. 29)
Fig.28 metalasticul
Fig 29 dispozitiv de demontare
- Se scoate dopul şurubul de la canalul de ulei din capul fusului osiei, se racordează la el o pompă
(fig.31) şi se presează ulei între inelul interior 19 al rulmentului si fus, menţinându-se presiunea
uleiului pentru patrunderea peliculei de ulei între inel şi fus.

BRAŞOV
Fig.30
Fig.31 si fig 32 dispozitive de montare cutie grasimi

- Se strânge surubul de fixare 1 al dispozitivului extractor (fig. 30), se scoate rulmentul împreună
cu dispozitivul,apoi inelul intermediar 5, capacul interior 17 cu inelul de etanşare din pâslă 6, apoi
gulerul 18 cu dispozitivul extractor din (fig. 33).

BRAŞOV
Fig.33 dispozitiv de montare
În funcţie de aparatele de fixare în capacul 8 şi capul osiei (dispozitivul curentului de retur,

acţionarea pompei de ungere a buzei bandajului, antrenarea generatorului de impulsuri a
vitezometrului), elementele acestora se scot concomitent, înainte sau dupa poziţia lor la montare,
după care scoaterea carcasei 6, depresarea şi extragerea rulmentului se face în succesiunile
arătate.
4.4 PROCESUL TEHNOLOGIC DE REVIZIE A OSIEI MONTATE
Cuprinde operaţii prin care se urmăreşte descoperirea, prin examinarea amănunţită a mărimii
uzurilor a eventualelor defecte ale elementelor constructive (indicate în tabelul 1 din cap.3), iar prin
măsurători dimensionale şi de profil, pentru OM demontate aplicându-se prevederile “Instrucţiei 931
pentru repararea OM al vehiculelor feroviare”.
Pentru ca examinarea să fie optimă, înainte de curăţirea OM se efectuează un control vizual
prealabil pentru observarea eventualelor deplasări axiale sau rotiri ale roţilor, coroanei dinţate,
bandaje, fusuri, crăpături pe osie, roţi, bandaje sau alte defecte vizibile.
Se execută apoi curăţirea de murdărie (rugină) şi vopsea, până la metal, fără afectarea
suprafetelor exterioare, în tunelul de degresare.
Controlul osiilor montate urmăreşte să constate:
a) La fusurile 1 pentru lagărele C.0 (fig. 12) pe suprafata şi racordurile A-A şi porţiunea pe inelele de
labirint: pete (pitinguri) PIT de rugină, microfisuri sau rizuri PF, coroziuni, deformări superficiale,
ovalizare, starea filetelor orificiilor din capacul osiei propiuzise.
b) Pe corpul osiei E, la suprafaţa şi racordările B-B, C-C, D-D – rosături circulare RC, fisuri
longitudinale FLC, oblice FCO, transversale FCT, deformări. În caz de dubiu asupra unor fisuri,
controlul se face cu substanţe penetrante (SPOTCHECK) roşii apoi albe; când apare culoarea
rosu pe alb ea confirmă existenţa fisurii.
c) La roţi: rotirea butucului pe osie, deplasarea sa axială DAB (fig. 13), urme de slabire (marcile de
control butuc-osie decalate, rugină, şpan la marginea serajului, fisuri-crăpături radiale FCR, şi
circulare FCC în disc, în butuc FCB.
Dacă butucul este deplasat axial DAB sau are rugină, şpan, OM se înlocuieşte imediat. Dacă
este rotit faţă de marcaj, sub 100 mm la LE de călători sau sub 200 mm la LE de marfă iar serajul
butuc-osie nu are şpan, rugină sau deplasări axiale, se iau mărci noi de control, barând pe cele

BRAŞOV
vechi, iar LE se ţine sub observaţie, când depăşesc aceste limite, se retrag imediat.
Dacă rotirea se repetă la acelaşi butuc-osie, fără a depăşi 100 mm fată de marcajul constructorului la LE
de marfă, aceasta se retrage din circulaţie, facându-se o probă de depresare a butucului cu o fortă de
120-130 tf, iar dacă după probă nu apare o deplasare axială, osia se dă în exploatare,fără restricţie,
executându-se o nouă marca de control. La fiecare caz de rotire se face şi un control cu substanţe
penetrante pe corpul osiei pentru depistarea unor eventuale fisuri de oboseală ce pot aparea în timp.
d) La bandaje:rotire, slăbire bandaj-obadă (fig. 13) cu decalarea mărcilor de control, inel de fixare
slăbit, fisurat, rupt partial. Dacă este slăbit în canal se palpează îmbinarea capetelor sale şi
contactul inel-bandaj, iar la ciocănire în apropierea îmbinării se aude un sunet neclar şi vibrează
(mişcă) în canal se verifică cu spionul de 0,5 mm, dacă intră între inel şi bandaj în ambele parţi
ale canalului, se verifică dacă pe SR sunt crăpături, ciupituri termice (fig. 16), fisuri de calire
(fig.17), locuri plane (fig. 18), exfolieri (fig. 19), tasarea laţimii bandajului (fig. 20).
Dacă serajul bandaj-obadă nu prezintă sunet dubios, inel de fixare slăbit, rugină, şpan,
deplasare axială iar mărcile de control sunt decalate fată de semnul initial sub 200 mm la LE de
calători sau sub 400 mm la LE de marfă, se barează semnul initial, se dă o marca nouă şi se
menţine LE în circulaţie, menţinând sub observaţie strictă bandajele.
Rotirea peste limitele stabilite mai sus, OM se înlocuieşte imediat.
În cazul rebandajării, la revopsirea OM care a avut butucul mişcat de la marcajul initial, se
reînoieşte aceasta, folosind ca referinţă pentru eventuala rotire de la marcaj, de max 200 mm.
4.5 PROCESUL TEHNOLOGIC DE REVIZIE A CUTIEI DE OSIE
- Se aspectează carcasa (fig. 28); se admit fisuri la exterior sub 25% din grosimea peretelui
depistate cu substanţe penetrante. Ele se pot lărgi prin dălţuire pe toată lungimea cu o raza de
fund de 5 mm, încarcare cu sudură, curaţire la luciu metallic şi batere, pentru tasarea materialului
de adaos. Nu se admit fisuri pe suprafaţa interioară sau pe fixarea arcului metalastic. Diametrul
310 00,,069
interior admis – max 017
mm
- Se controlează rulmentul şi inelul de etanşare din pâslă 4 (fig. 28) şi a garniturii de etanşare dintre
carcasa şi dispozitivele de retur, precum şi calitatea vaselinei. Dacă este murdară, dubioasă sau
rulmentul este albastrui prin încalzire, vaselina se verifică la laborator. Dacă analiza indică defecte
la rulment (şpan, pulbere metalică) rulmentul se demontează; dacă vaselina este

BRAŞOV
necorespunzătoare ea se înlocuieşte.
- Se curaţă vaselina veche şi se spală rulmentul şi interiorul carcasei cu motorină şi white-spirt, cu o
pensulă.
- Se sulfă rulmentul cu aer comprimat şi se verifică starea rolelor, coliviei şi inelele cu o lampă dacă
nu prezintă:
 gripări, înalbăstiri cu urme de rizuri pe căile de rulare şi role, pe suprafeţele laterale de contact
cu inelul intermediar 5, capacul interior 17, sau suprafeţele frontale ale rolelor;
 uzura prematură cu jocuri mari între role şi căi de rulare-colivie;
 fisuri-crăpături pe role sau căile de rulare;
 exfolieri-solzi de material din role şi căi de rulare;
 coroziuni şi pitinguri ruginite, răspândite la intervale regulate sau ca ciupituri pe suprafata
rulmentului;
 coroziuni de frecare (presare la rece) pe suprafaţa de contact fus-inel rulment din lipsa peliculei
de ulei la extracţie sau montare pe fus sau rizuri prin folosire neglijentă a sculelor şi
dispozitivelor de extracţie;
- Se înlocuieşte rulmentul dacă unul din defectele arătate, iar dacă nu, se verifică diametrul interior
170 00,,01
= 025
mm, seraj rulment-fus = 0,035 – 0,118mm; joc radial înainte de montaj pe fus
0,19 – 0,20mm; montat pe osie 0,18mm; admis 0,220 la iesirea din RR.
4.6 PROCESUL TEHNOLOGIC DE REVIZIE A ATACULUI DE OSIE
- Se spală carcasa AO, pinionul de atac 17 şi coroana dinţată 2 şi se aspectează dantura; dacă nici
un dinte nu este afectat mai mult de 20% din suprafata de angrenare; dacă prezintă fisuri în
coroană sau în corpul coroanei 3 (fig. 24); dacă prezintă exfolieri şi ciupituri pe suprafaţa de
angranare, coroana Z 73, (Z 104) se înlocuieşte sau dacă comisia de constatare justifică tethnic,
ele se ventileaza dacă nu prezintă pericol în funcţionare.
- Se verifică uzura suprafeţelor de angrenare cu micrometru cu talere; uzura maximă admisă pe
flanc = 0,15 mm.
- Dacă pinionul 17 şi coroana 2 sunt atât de uzate încat distanţa dintre mai multi dinţi este cu 1,5 mm
sub valoarea nominală, sau flancul dinţilor se abate cu 0,25 mm faţă de profilul în evolventă; roţile
se înlocuiesc; bavurile pe varful dinţilor mai mari cu 0,5 mm se slefuiesc.
- Se verifică starea rulmenţilor,se înlocuiesc cei ce au urme de supraâncălzire, imprimări, exfolieri,

BRAŞOV
ciupituri. Dacă colivia rulmentului 7 are rupturi sau cad mai mult de trei role, el se înlocuieşte.
Jocul lui radial nou este 0,11 – 0,18, în exploatare 0,11 – 0,24; dacă depăşeşte cota maximă, se
înlocuieşte. Jocul rulmentului 16 de la pinion 17 este, nou 0,075 – 0,1 mm, în exploatare
0,075 – 0,12 mm.
-. Se verifică semilabirinţii, neadmitându-se desperecherea lor, deformaţii accidentale când se
înlocuiesc
Eventualele urme de gripare se ajustează. Nu se recondiţionează prin sudură.
- Se verifică semicarcasele CAO care nu se desperechează. Se verifică dacă orificiile de ungere nu
sunt înfundate sau dispozitivul de aerisire 54 (fig. 26) obturat. Dacă carcasele au fisuri, spărturi sau
deformări locale, se înlocuiesc.
- Se controlează filetul orificiilor pentru suruburile 53 şi se rectifică cu tarodul.
- Se verifică alezajele de prindere a bieletei 51 cote admise

 45 00,3 mm,  66 00,3 .

BRAŞOV
CAPITOLUL 5
PROCESUL TEHNOLOGIC DE ÎNLOCUIRE A BANDAJULUI
5.1 DEGRADAREA BANDAJULUI
Datorită condiţiilor în care ruleaza OM (construcţia aparatului de rulare, a LE; a căii şi

întreţinerea ei; a franei şi manipularea ei; condiţiile atmosferice, materialul bandajului, etc),
comparativ cu defectele “accidendale” ce pot aparea la osia montată, uzura bandajului este
inerentă, luând forme variate ce pot fi:
Fig.34 uzuri ale bandajului

- uzuri normale (fig. 34 a) produse mai pronunţat pe SR în zona cercului de rulare
- uzuri anormale:
 uzuri predominante la buză 2,3,4(fig. 34 b), mai pronunţate în conjeu, în flancul buzei sau în
ambele locuri;
 uzuri în trepte 2 când roţile lucrează mai mult pe porţiunea exterioară a SR(fig. 34 c)
În zona cercului de rulare ( la primele două tipuri de uzuri ) peste 3-4 mm se formează o
concavitate care în timp devine cilindrică. La bază, uzura cuprinde toată înalţimea flancului, mai
mare în zona racordării, unghiul de flanc  creşte de la 60 la circa 75...80 .

o o
Obişnuit, roţile OM au uzură normală sau anormală, dar la cea anormală la una din roţi apare

BRAŞOV
uzura buzei iar la cealaltă o uzură în trepte. La o uzură normală roţile rămân cu acelaşi diametru, în
timp ce la uzură anormală apare o diferenţă sensibilă între cele două diametre, roata cu baza uzată
având diametru mai mic.
Rezultă din cele arătate că uzura bandajului creează probleme exploatarii OM intrucât
modificările de grosime, de profil, de diametre ca şi defecte ale celorlalte parţi ale OM nu se pot
încadra în prevederile art. 183-RET, devenind inaptă siguranţei circulaţiei şi ca urmare necesită fie
reprofilarea bandajului, fie înlocuirea acestuia.
În general, înlocuiri ale elementelor OM se fac în următoarele cazuri:
- osii necorespunzătoare la CUS, uzate peste limită, crăpătură transversală, oblică, longitudinală în
orice zonă, osii strâmbe, cu defecte de suprafaţă( fisuri, rizuri, rosături, care pentru eliminare
reduce diametru sub limita admisă.
- roţi cu fisuri în butuc sau cu deformări, fisuri radiale în obadă sau disc; la LE în cazul când cotele
obezi s-ar reduce sub limite dacă prezintă ovalitate, bătaie laterala, rizuri circulare;
- bandaje, dacă grosimea şi diametrul cercului de rulare sunt sub limită
5.2 PROCESUL TEHNOLOGIC DE REBANDAJARE A OSIEI MONTATE
- Se verifică starea generală a bandajului vechi, reţinându-se existenţa unor defecte (cap.3) care
impun înlocuirea lui, indiferent dacă a atins grosimea minimă admisă de art. 183 RET.
- Se taie la strung inelul de fixare 7 (fig. 7) pană la marginea bandajului, cu grijă de a nu afecta
obada 5 dacă acesta a fost slabit şi ar putea fi refolosit la altă roată, dacă nu bandajul se taie
transversal pană la 3-4 mm de obadă, cu fierăstrăul mecanic sau prin sudură oxiacetilenică.
- Se ridică OM cu macaraua pivotantă şi se aşează în poziţie verticală cu una din roţi în cuptorul cu
o
curenţi de înaltă frecvenţă şi se încălzeşte bandajul la cca 300 C; se scoate din cuptor şi se
descalţă de pe roată prin batere cu ciocanul.
- Se curăţă obada cu perie metalică, de murdărie (zgură), pete de rugină pe suprafaţa de contact cu
bandajul şi cu inelul de fixare, până la metal curat şi se aspectează calitatea curăţirii
- Se verifică starea discului 4 al roţii (dacă nu prezintă fisuri, crăpături circulare sau radiale la
racordarea cu obada).

BRAŞOV
- Se fixează în strung OM şi se verifică (cu suportul magnetic de precizie 0,01 mm) dacă suprafaţa
periferică a obezii nu are ovalizări şi bătăi laterale peste 0,2 mm; se controlează apoi dimensiunile
 1100 00, 05
profilului ei; latime  100  0,5 mm (fig. 35), diametrul exterior mm distanţa dintre fetele
interioare.
Fig.35 osia propriu-zisa
D1  1098,6 00, 01 mm
- Se strunjeşte suprafaţa interioara şi a bandajului nou la valoarea nominală ( pe
D
strung carusel ) astfel încat diametrul interior i al bandajului să fie mai mic decat diametrul
D
exterior 0 al obadei (STAS 4138-64) asa ca între cele două diametre să existe relaţia
(1,5  0,2 Di )
Di  D0
1000 .
Pentru ca serajul (strângerea) bandajului pe obadă să nu se slăbească în exploatare, trebuie ca
suprafetele în contact bandaj-obadă să fie alezate cu o rugozitate cât mai mică, altfel contactul se
face între urmele lăsate de cuţit, acestea se strivesc în timp şi serajul se slăbeşte.
Serajul trebuie să fie de 1,5-1,8 %. Dacă strângerea este prea puternică, bandajul crapă (iarna);

BRAŞOV
dacă este slab, bandajul se roteste (slăbeşte) pe obadă.

- Se încălzeşte bandajul prin curenţi de înaltă frecvenţă (la care bandajul constituie secundarul) la
t  300 o C uniformă pe toată lungimea circumferinţei lui; apoi imediat se curătă din nou pe
suprafaţa interioară de funingine, zgură, exfolieri, cu o perie metalică. O încălzire la o temperatură

mai mare micşorează presarea (soliditatea) îmbinării.
- Se introduce roata în bandaj astfel încât muchia oblică 5(fig. 10) să se aseze complet cu lungimea
obezii marginea interioară a umarului bandajului.
- Se introduce imediat şi cu atenţie în canalul sau, inelul de fixare 4, curbat, dintr-o bucată, tăiat cu
cca 20 mm mai lung, astfel ca sertizarea să se realizeze un contact cât mai intim între suprafata
exterioara a inelului şi fundul canalului din bandaj. Centrarea barei inelului se face cu maximă
atenţie pentru a se evita torsionarea lui.
- Se blochează imediat capetele inelului de fixare prin câteva lovituri de ciocan, în poziţie definitivă.
Nu se admit inserţii între capetele inelului, ci numai o eventuală scurtare a capetelor în timpul
montării, fără vătămarea obezii şi a bandajului.
- Se sertizează inelul de fixare, prin vălţuirea sau baterea marginii C(fig. 10) a bandajului pe întreaga
o o
circumferinţă, operaţii ce se efectuează cât temperatura este cuprinsă între 200 si 80 C pentru a
se evita ecruisarea cu fragilitate care ar putea fisura sau crapa bordura.
- Se lasă să se racească bandajul în aer liber şi calm, nepermiţându-se răcirea forţată (apă, ploaie,
zăpadă) întrucât ar provoca contrări bruşte, provocatoare de crăpături, slăbiri de seraj.
- După răcire completă se verifică consistenţa (soliditatea) strângerii (fixării) bandajului pe obadă,
după sunet prin ciocănire, iar spaţial dintre inelul de fixare şi canal se controlează cu un spion
de 0,05 mm; dacă spaţial este mai mare de 0,05 mm, se repetă sertizarea. Un bandaj bine montat
dă un sunet clar iar ciocanul sare brusc de pe bandaj; un bandaj slab dă un sunet dogit, tremurător,
iar ciocanul sare încet şi la mică înalţime.
- Se aplică marcile de control,pentru dungi de vopsea albă sau albastră radial pe bandaj si obadă.

BRAŞOV
5.3 PROCESUL TEHNOLOGIC DE REPROFILARE

A BANDAJULUI
Majoritatea cauzelor care impun retragerea din circulatie a OM se datoreşte uzurii bandajelor,
necesitând reprofilarea lor, uzuri ce depind de următorii factori:
 calitatea materialului din bandaj şi şine (compoziţie chimică, structura cristalină, duritatea);
 forma geometrică a profilului bandajelor şi a ciupercii şinelor;
 diametrul roţii şi sarcina pe osie;
 forţele care apar în contactul roată-şină;
 natura şi întreţinerea căii;
 natura frecării (de alunecare, rostogolire, de pivotare, etc) dintre bandaj şi şină şi viteza de
alunecare;
 construcţia şi manipularea frânei;
 condiţiile de exploatare: starea căii, influenţe atmosferice, starea de întreţinere a LE şi
oscilaţiile-vibratiile ei, vitezele de circulaţie, durata neîntreruptă a rulării (parcursul în km).
Ca defect, uzura se manifestă fie sub formă de roadere, macinare mecanică în particule fine, fie
prin degradarea suprafetei materialului sub forma de fisuri de caldură, caliri termice, dislocări de
material, exfolieri (cap. 3)
Aceste uzuri, consumă o parte din material, iar profilul bandajului se modifică, necesitând
reprofilarea ceea ce impune o pierdere din materialul preţios, incomparabilă mai mare.
Astfel, dacă bandajul de profil nominal P1 (fig. 36) s-a uzat pe flancul şi conjeul buzei pe
porţiunea 1, grosimea “g” a buzei atingând limita admisibilă, pentru a reda profilului nominal P2
Gmax
trebuie strunjită toată porţiunea 2, pierzând astfel din grosimea a bandajului cca 8…10 mm.
Gmax
Rezultă că din grosimea de 75 mm (fig. 9) partea devenind nefolosibilă pentru circulatie,
bandajul poate fi reprofilat numai de patru ori, având deci o viată relativ scurtă.

BRAŞOV
La capitolul 2.2 am arătat că în exploatare, SR a profilului conic al bandajului se uzează în zona

cercului de rulare, devenind concave (fig. 34a, fig. 34b). Concomitent însă, bandajul, prin rulare,
fiind supus unui proces de bălţuire (batere) la rece, în zona centrală a SR şi pe flancul buzei,
stratul exterior al materialului se ecruisează devine mai intărit mai dens, mai elastic. Ca urmare,
uzura se stabilizează, rezultând astfel un “profil de uzură” care protejează flancul activ al buzei şi
flancurile interioare ale şinelor.
Fig.36 bandaj strunjit

Rezultă că la reprofilarea bandajelor stratul ecruisat al SR nu trebuie strunjit, pentru a se
prelungi astfel viata lor, pentru a nu se ajunge din nou la o suprafată supusă predominant uzurii şi
în deseori unei risipe de material aşchiat neeconomic.
In consecinţă, spre a realiza o “reprofilare economică” este necesar:
- Să se plece de la roata cu diametru cel mai mic, tinându-se seama de toleranţele admise între
diametre , între diametrele celor două roţi ale aceleaşi osii, ale aceluiaşi boghiu, ale aceleaşi LE
(cap.3, tabel 1, pct. 3)
- Să se elimine total orice defect sau degradări de pe suprafaţa profilului (ciupituri, fisuri, sulfuri,
exfolieri, cojiri, eroziuni, locuri plane, gropi) în functie de starea reală a SR pe cercul de rulare şi
uzura buzei.
- Să se reprofileze eventualele buze drepte, false, ascuţite (fig. 21)
- Dacă la una din roţile aceleaşi osii SR nu s-a strunjit iar cealaltă roată a fost strunjită pe SR, ea
trebuie să aibă un diametru puţin mai mare, întrucât se va uza la început mai repede decat prima.
- Să se obţină profilul geometric normal la pastrarea zonei ecruisate a SR folosindu-se una din
urmatoarele metode (fig. 37)

BRAŞOV
Fig.37 reprofilarea bandajului
a) Se păstrează în totalitate SR şi o porţiune din flancul buzei;

b) Se păstrează porţiuni din SR şi buza;
c) Se reprofilează total, păstrând o porţiune din vechea buză maxim uzată.
Reprofilarea se poate face fară demontarea osiei, pe un strung special de strunjire pe loc, la
un canal specializat sau cu demontare-dezlegare din boghiu prin strunjire la atelierul de rotărie pe
un strung cu reprofilare condusă de un sablon de profil nominal.

BRAŞOV
CAPITOLUL 6
PROCESUL TEHNOLOGIC DE ASAMBLARE

A ASAMBLULUI OSIEI MONTATE
6.1 TEHNOLOGIA DE MONTARE A CUTIILOR DE OSIE

o
- Se încălzeşte gulerul 18 (fig. 28) în baia de ulei la 130 C iar fusul OM se şterge cu cârpă curată şi
se unge cu o substanţă de protecţie contra oxidării.
Fig 38 dispozitiv montare rulment
- Se scoate gulerul cu un cârlig (fig. 38) şi cu un dispozitiv se asează pe fus.

o
- Se împregnează inelul de pâslă 4 cu un amestec de ulei de cilindru (2/3 şi seu 1/3) la 80 C şi se
montează în capacul interior (spate) 17 ce se introduce pe fus împreună cu inelul intermediar 5,
spaţial dintre ele ungându-se cu vaselină.
- Se încălzeşte rulmentul 9 în baie de ulei mineral plus acid atearic topit antirugină, la 110  120 C
o
cca 20 – 40 minute.
- Se scoate cu un carlig rulmentul şi cu un dispozitiv (fig. 39) se introduce pe fus cu împingere până
la capacul interior 17.
Fig.39 dispozitiv montare rulment

BRAŞOV
- Se montează capacul de siguranţă (presare) 3 în capătul fusului, după ce s-a verificat şi înlocuit
pentru uzură, axul de antrenare a generatorului de impulsuri pentru vitezometru sau axul de
antrenare a pompei de uns buza bandajului, când rulmentul a atins temperatura ambiantă se
montează siguranţa 2 din tablă, se strang suruburile 1 de fixare a capacului 3 şi se îndoaie
siguranţa 2.
- Se umple cu vaselina spaţiile dintre role, dintre rulment şi capacul interior 17 iar între capacul
exterior (faţă) 8 şi rulment se face un con de vaselină, consumându-se cca 1,8 kg.
- Se unge suprafaţa interioară a carcasei 6 cu o substanţă de protecţie şi se montează pe rulment;
dacă aceasta nu intră usor, ea se încalzeşte cu un resistor electric pană la 60  65 C .

o
- Se montează celelalte elemente, în ordinea inversă a demontării şi capacul 8 care se sigilează.
- Se roteşte cutia de osie pe fus pentru a verifica funcţionalitatea rulmentului fără rezistenţă sau
zgomote anormale.
- Se montează pe ambele părţi ale cutiei de osie 6, arcurile din cauciuc (metalastic) 7 (fig. 28) cu trei
straturi la osiile extreme ale boghiului sau cu cinci straturi la osiile mijlocii.
6.2 TEHNOLOGIA DE ASAMBLARE A ATACULUI DE OSIE
- Se asamblează (fig. 24) arborele 15, pinionul 17, capacul lagărului 14 spre cuplajul elastic 38 şi
semicuplajul 26.
o
- Se degresează cuplajul 26, se încalzeşte la 180 C şi se fretează pe arborele 15, astfel încât poziţia
7 00,5 mm
lui pe arbore să fie deplasată cu faţă de poziţia în stare rece.
- Se ung suprafeţele laterale de contact ale capacului 14 prevazut cu un stift de ghidare pentru
poziţionare, cu un strat subţire de soluţie specială, şi de asemeneni suruburile 12, care după
montare se asigură cu sârmă de otel.
- Se montează pinionul 17 în semicarcasa superioară verificându-se jocul axial 0,3 – 0,8 mm admis.
- Se verifică dacă inelul circular de etanşare din cauciuc din renurile carcaselor 22 depăşeşte nivelul
acestora cu 0,4 – 0,7 mm.
- Se introduce în orificiile din carcasa 22 stifturile de ghidaj de pe semicarcasa superioară.

BRAŞOV
- Se ung flanşele semicarcaselor cu un strat subţire de soluţie (ermetică).
- Se asamblează carcasa cu OM , verificându-se jocul de flanc al angrenajului admis,

0,39 – 0,85 mm şi jocul axial al lagărului 7 minim 0,25 mm; dacă acesta nu s-a realizat, se schimbă
poziţia carcasei 22 al lagărului interior care este deplasabil axial 1 mm, pentru obţinerea unui joc
suficient al lagărului.
- Se verifică dacă carcasa 22 nu stă înclinată şi dacă între capacul 13 şi faţa interioară a bandajului
s-a realizat cota de 10 mm.
- Se strâng suruburile 53 (fig. 26), se asigură cu sarmă, iar prin godeul 56 se introduce în carcasă
uleiul pană la nivelul maxim.
- Se montează bolţurile suspensiei 19 şi a bieletei 51 şi se verifică ajustajul, repartizând egal în
ambele părţi cu toleranţă de ±1 mm între bolţuri şi articulaţie, reglaj prin strunjirea articulaţiei.
6.3 MONTAREA ÎN BOGHIU A ANSAMBLULUI DE OSII MONTATE
Întrucât ghidarea LE în aliniament şi curbe şi siguranţa contra deraierii impuşi ca legarea OM

cu boghiul să menţină constantă distanţa dintre axele OM, adică paralelismul lor şi
perpendicularitatea pe axa longitudinală a boghiului, concomitent cu posibilitatea deplasării axiale şi
transversale ale osiilor în limitele jocurilor admise, aceste condiţii se realizează prin două procese
tehnologice distincte: alinierea osiilor şi paralelismul lor, obligatorii în trei situaţii : la inversări de osii,
la reparaţii accidentale (RAD) şi la reparaţiile cu ridicarea de pe osii.
Rezultă că pentru montarea în boghiu a ansamblului OM, procesul tehnologic se succede astfel :
- Se aduc OM cu capacele exterioare nemontate şi cu metalasticii montaţi pe carcasă, la locul de
legare a OM cu boghiul, şi ele se asează în prealabil la cotele din desen, imobilizându-se cu saboţi
de mână.
- Se lasă rama boghiului pe osii, având la fălcile de osii montate, adaosele 15 (fig.27) de grosime
totală de 3 mm.
- Se întinde între osiile 1 şi 6 o sârmă, întinsă prin greutatea unor saboţi, distanţa faţa de suprafeţele
interioare ale OM cu o cota g = 7 mm materializată prin cale (sau perii de la motoarele de tracţiune).
- Se verifică alinierea OM deplasând în lungul sârmei, cală la fiecare roată pentru determinarea

BRAŞOV
eventualelor diferenţe faţă de cota g, apoi osiile cu diferenţe se aliniază prin deplasarea lor cu o
rangă.
- Se verifică paralelismul cu ajutorul unui compas cu bară şi varfuri deplasabile fixate între kernerele
date în dreptul mărcilor de control bandaj-obadă, înşirând în fişa de măsurători valorile constante,
apoi se leagă metalasticii de periile de gardă.
- Se montează pe osii AO în ordine inversă demontării.
- Se lasă MT pe grinzile transversale 1 şi 17 ale ramei boghiului (fig. 26) şi se reglează poziţia MT în
direcţie axială cu ajutorul suruburilor de centrare 20 astfel încât distanţa între flanşa 30 a arborelui
de torsiune 34 (fig. 24) să fie de 19  1mm . Pentru MT de la osiile mijlocii ce nu au voie să se
deplaseze faţă de osiile extreme, se poate mări sau micsora corespunzator aceasta cotă.
- Se centrează provizoriu ansamblul MT şi AO cu ajutorul bolţurilor excentrice 50 de la fiecare capăt
a bieletelor 51.
- Se slabesc piesele de fixare 32 pentru a se strânge suruburile 31 ale cuplajului elastic cu un cuplu
o
de 45 daNm, apoi piesele 32 se eliberează, se rotesc cu 90 şi se asigură în această poziţie.
- După aşezarea cutiei LE pe boghiuri şi încarcarea suspensiei, arborele de torsiune se centrează
definitiv prin bolţul excentric 50 al bielei 51 astfel ca excentritatea verticală maximă să nu
depăşească ±1 mm, iar cea orizontală ±2 mm între flanşa arborelui de torsiune şi scutul parte
collector SPC al MT. Pentru aceasta se masoară distanţa între circumferinţa A (de   460mm ) a
flanşei arborelui de torsiune (fig. 40, 41) şi circumferinţa B ( de   562mm ) al cercului de control
strunjit pe SPC, comparând-o cu cotele din figura ce cuprind cotele principale.
- Se strânge piuliţa crenelată 46 (fig. 24) a bolţului excentric 50 de la bieleta 51, cu un cuplu de
100daNm, şi se asigură cu cui spintecat.
- Puntru montare usoara a bolturilor 18 de la bieleta 19, se verifică ajustajul astfel ca jocul dintre bolţ
şi articulaţie în ambele părţi să fie în toleranţă .

BRAŞOV
Fig.40 si 41 montarea osiei
CAPITOLUL 7
VERIFICARI GEOMETRICE, DIMENSIONALE SI
ELECTRICE ALE OSIEI MONTATE
Verificările ce se aplică OM urmăresc să stabilească concordanta dintre forma geometrică a
elementelor ei constructive şi forma data în desenele de execuţie sau în instrucţiile-reglementările
de specialitate şi toleranţele admise de acestea, în deosebi forma profilului de rulare a bandajului
(fig. 10, 22,23), pentru a se stabili dacă LE este aptă pentru serviciul comandat. Aceste verificări se
efectuează la reviziile zilnice sau periodice curente (RT, R1, R2), sau RR, sau când se constată
uzuri –defecte ce impun demontarea ansamblului OM, cu înlocuirea sau reprofilarea bandajului.
În acest scop se spală OM, suprafaţa bandajului, se curată bine cu raşcheta faţa lui interioară şi
marginea spre inelul de fixare.
7.1 VERIFICARI GEOMETRICE

Se fac pentru a se constata starea profilului geometric al bandajului şi a se hotărî ce intervenţii
urmează a se efectua şi remedia, în acest scop folosindu-se urmatoarele aparate:
7.1.1. SABLONUL SPECIAL CU PROFIL NORMAL

Stabileşte rapid geometria profilului (fig. 42), prin deplasarea pe toată suprafaţa acestuia. El se
reazămă pe varful buzei, radial pe SR, sprijinit concomitent pe faţa interioară a bandajului şi pe
porţiunea conică 1: 20. Nu se admit spaţii libere pe celalalte porţiuni ale profilului, de max. 0,5 mm,
exceptând varful buzei, unde se admite un spatiu de 1 mm.

BRAŞOV
Fig.42 sablon
7.1.2. SABLONUL PENTRU COTA QR
- Se aşează pe vârful buzei (fig. 43) cu latura “d”-“e” în plan radial şi perpendicular astfel ca vârful “c”
să atingă planul cercului de rulare CR, iar varful “a” să atingă buza pe flancul ei activ FA.
- Profilul este corespunzator dacă varful “a” nu atinge buza, condiţie ce se îndeplineşte numai dacă
cota qr>6,5 mm la o distanta de 2 mm de vârful buzei.
- Daca qr≤6,5 mm sau există muchii sau bavuri pe flancul exterior al buzei, aceasta nu este
acceptabilă pentru circulaţie şi necesită reprofilare.
Fig 43 sablon de masurare a cotei QR
7.1.3. VERIFICAREA PROFILULUI BUZEI

BRAŞOV
Se face şi cu o riglă (fig. 21), aplicată pe faţa interioară a bandajului. Dacă o atinge în două
puncte A-B (fig. 21a), bandajul este întors. Dacă rigla se aplică pe fata exterioara a buzei (fig. 21b),
şi o atinge numai în punctul B la conjeu datorită acumularii de material din saboţi ca urmare a
frânarii excesive, îndelungate, buza este falsă, deosebit de periculoasă, putând întredeschide
macazele, cu deraiere. Dacă rigla se asează la începutul racordului conjeu-SR şi atinge vârful buzei
în punctele Aqo (fig. 21c), ca urmare uzura conjeului şi a SR, facând ca buza să aibă o înalţime mai
mare de 35 mm devenind buză dreaptă şi loveste fundul jgheabului la inimile de incrucişare a
macazelor sau devine buză ascuţită şi întredeschide macazele cu aceleaşi consecinţe grave pentru
siguranţa circulaţiei.
7.2 VERIFICARI DIMENSIONALE
7.2.1 VERIFICAREA UZURII BANDAJULUI
Se face cu instrumentul din (fig. 44), constând din placa P pe care sunt montate cinci cursoare:
Fig.44 aparat de masura tip talpa
- Se aşează intrumentul cu muchia G-D lipită de faţa interioară Fi a bandajului şi cu marginea E-F
lipită de vârful buzei; cursorul S este ridicat la semnul de sus, la bandajele cu buza normală şi la
cele cu buza subţiată cu 5 mm, şi lăsat la semnul de jos, la bandajele cu buza subtiată cu 8, 10 şi

BRAŞOV
15 mm.
- Cursorul A se deplasează în jos până atinge cercul de rulare
- Cursorul C până atinge flancul activ al buzei
- Cursorul B până se lipeşte de marginea bandajului, lângă inelul de fixare
- Cursorul K se lipeşte de cursorul B
- Se citesc dimensiunile indicate de cursoare
- Se deplasează cursorul B spre diviziunea 100 şi se citeste instrumental

Cursoarele indica: A – uzura la cercul de rulare; B, K – grosimea bandajului la cercul de rulare;
C – grosimea buzei la 10 mm sub cercul de rulare. Înalţimea buzei la cercul de rulare rezultă ca
diferenta între valoarea arătată de cursorul K şi uzura bandajului dată de cursorul A.
7.2.2. VERIFICAREA LOCURILOR PLANE
Se face cu rigla (fig. 45), asezată pe partea plană a defectului, cu apariţia “0” la începutul locului
plan, sfarşitul lui determinând lungimea “I” în mm.
Fig.45 rigla
Adâncimea (săgeata) f, se stabileşte prin formulă. Rezultatul trebuie să se încadreze în ambele
limite admise de art.783-RET pentru osii cu rulmenti: l<60 mm, f<0,7 mm. Dacă nu, se polizează şi
se reprofilează la volori mari ale locului plan.
7.2.3. VERIFICAREA ECARTAMENTULUI INTERIOR Ei  1360  3MM

BRAŞOV
Se face în două situaţii:

- cu osia sub sarcină (greutatea LE)
- cu osia demontată (la RR sau RAD-osie deraiată)

Se face cu un micrometru de exterior (fig. 12), tija de precizie 0,1 mm; care se plasează între
feţele interioare ale bandajelor, deplasându-l în partea cea mai de jos o roţii până la atingerea
usoară a roţii în două puncte. Se reglează concomitent partea rotativă PR a micrometrului şi se
citeste valoarea indicată.
Măsurarea se face în trei puncte decalate la 120 de grade, considerându-se valoarea medie a
criticilor, care impune înlocuirea OM, sau necesită verificarea pe strung.
7.2.4. VERIFICAREA DIAMETRULUI NOMINAL IN PLANUL

CERCULUI DE RULARE
Fig.46 osia demontata
Se face cu osia demontată, cu instrumentul din (fig. 46), format dintr-o tija curbă 2-3 având la
capete cursoarele 1 ce au profil nominal al bandajului.
- Cursorul cu şurub de reglaj S ce poate regla lungimea între punctele A-B, se mişcă usor până la
atingerea bandajului pe cercul de rulare, astfel încât linia ce uneşte punctele A-B să treacă prin
centrul osiei propiuzise.
- Se scoate instrumentul şi pe o riglă gradată se masoară distanta A-B ce reprezintă diametrul Dn la
cercul de rulare. În stare nouă, Dn  1250  2mm . Diferenţele admise sunt date în tabelul 1

BRAŞOV
(cap.3,pct.3).
7.2.5 VERIFICAREA SAGETII RADIALE (BATAII) OSIEI
Se face cu un comparator cu cadran, pe suport magnetic, şi precizie 0,01 mm; pe strung sau
stand special. Bătaia admisă este de 0,15 mm la mijlocul OM, iar la discul coroanei dinţate
Ao-0,03 mm.
7.2.6. VERIFICAREA FISURILOR DE OSIE
Fig.47 verificare fisuri
Se face cu conditia ca acestea sa aibe suprafata curată, fară rugină, rizuri sau lovituri.
a) Verificarea planeitaţii generatoarelor (fig. 47)
- Se face cu liniarul L, fusul fiind vopsit cu vopsea albă sau cretă.
- Se plimbă liniarul longitudinal pe fus, în planuri perpendiculare A-B, C-D
- Dacă toate punctele liniarului ating toată suprafaţa, fusul nu este ovalizat; dacă fusul se află în
toate limitele toleranţei admise, iar contactul are întreruperi punctuale, fusul se rectifică.
b) Verificarea diametrelor (ovalitatea fig. 48)

BRAŞOV
Fig.48 verificare diametre
Se face cu un micrometru de exterior pentru domeniul 150 – 200 mm, sau un pasametru de
precizie 0,002 mm prin masurare în două sectiuni diferite A-A, B-B ale fusului şi după două
diametre perpendiculare C-C, D-D. Ovalizarea rezultă ca diferenţa a cotelor celor doua diametre
perpendiculare.
7.2.7. VERIFICAREA RUGOZITATII PROFILULUI
Uzura profilului este influenţată mult de gradul de prelucrare a profilului, pentru ca starea
asperitatilor (rugozitaţii) suprafeţei, în special a flancului activ al buzei influentează mult
alunecarea în frecare a SR. De aceea, prelucrarea profilului trebuie să respecte strict indicaţiile
din desene, iar după strunjire, calitatea suprafeţei prelucrate, stabileşte o rugozitate Ra5
(STAS 5730-66) pana la 3,2 în orice punct al SR.
7.3 MASURAREA REZISTENTEI ELECTRICE
În exploatarea centralizarii electrodinamice din staţii (CED), sau a blocului de linie automat
(BLA), se folosesc asa numiţii curenţi de calc, care circulă prin cele două şine ale căii şi şuntarea
acestora prin OM ale materialului rulant. De asemeni curentul ce a lucrat în echipamentul LE este
însumat prin transformatorul sugator T8 şi transmis la şine pentru a fi întors la substaţiile de
tracţiune, tot prin şine.
Pentru a nu stânjeni circulaţia acestor curenţi, se verifică rezistenţa electrică a OM, măsurată
între cele două contacte ale rotilor cu şinele (de la bandaj la bandaj), care trebuie sa fie cât de cât
mică pentru a nu limita conducţia circuitului.

BRAŞOV
Măsurarea rezistenţei electrice se face la orice osie dezlegata din boghiuri, asamblate din
elemente noi, noi si vechi sau vechi.
Rezistenţa electrica (măsurată în curent continuu), dintre bandajul unei roţi şi bandajul celeilalte
roţi (fişa UIC 512) să aibă următoarele valori maxime:
0,01
- la osie nouă sau la care nu s-au schimbat bandajele (STAS 4138-64) sau după rebandajare
- 0,1 la osiile în exploatare sau reparare
- 0,04 după revizuire fără rebandajare
CAPITOLUL 8
DETECTAREA DEFECTELOR ASCUNSE (INVIZIBILE) LA

OSIILE MONTATE
În tabelul 1 am prezentat o serie de uzuri şi defecte vizibile de tip geometric sau dimensional la
OM, modul de depistare al lor, nominalizând şi o serie de defecte invizibile, fară a prezenta mai
detaliat cum se depistează, acestea fiind cu atât mai periculoase siguranţei circulaţiei cu cât sunt
ascunse.
8.1. DEFECTE TIPICE ASCUNSE LA OSIILE MONTATE

8.1.1. LA OSIA PROPRIUZISĂ
Defectele ascunse la osia propriuzisă

a) Defecte interne ale fabricaţiei: rosături aplatizate prin forjare, discontinuitaţi de material (sufluri,
şamotă, incluziuni nemetalice) provenite din lingouri turnate, neomogenitaţi de structură cristalină,
neomogenitaţi de structură chimică (segregaţii) prin separarea parţială de diverse părţi omogene
a oţelului în timpul lichefierii lui. Acestea sunt situate în interiorul treimii centrale a secţiunii
transversale a osiei.

BRAŞOV
b) Fisuri de oboseală, apar de regulă după o anumită durată de serviciu, sunt localizate în zonele
de concentrare a tensiunilor sau de coroziuni, rizuri de fretare, fiind orientate în plane practice
perpendiculare pe axa longitudinala a osiei. Ele pot fi depistate (fig. 4)
- Pe marginea fisurilor A, la racordarea dintre fus şi scaunul B de calare a obturatorului de praf
(fisura 1).
- Pe scaunul de calare C a butucului roţilor (fisurile 2 si 3).
- Pe suprafeţe adiacente scaunelor C şi D de calare a butucului coroanei dinţate a AO (fisurile 4 si 5)
- Pe scaunul de calare D a coroanei dinţate (fisurile 6 si 7).
- Pe suprafeţe adiacente a parţilor de calare D, C cu corpul E al osiei (fisurile 8 si 10). Pe suprafaţa

netedă a corpului E al roţii propiuzise (fisurile 9),datorate unor rizuri grosolane de prelucrare
(rugozitate mare), rosaturi metalice ascuţite provocate de caderi de bare de la timoneria franei,
coroziuni cauzate de substanţe corozive, incluziuni tăiate la prelucrare, conturnări de curent
electric.
- Fisuri de oboseală ale pansonărilor la cald pe suprafeţele frontale ale fisurilor, pe fundul filetelor
orificiilor 1, 2, 3, pentru introducerea uleiului de depresare a rulmenţilor 4, pentru capacul de
siguranţa a ieşirii rulmentilor de pe fus 6, pentru fixarea cepului de la dispozitivul curentului de retur.
Discurile de osii au adesea forme eliptice cu adancimi 1/5…1/3 din lungime. Înainte de ruperea
osiei, fisurile de oboseala pot afecta 50…70% din secţiunea transversala iniţială, crescand rapid
după ce atinge 5 mm adâncime.

BRAŞOV
Fig.49 osia propriu-zisa
8.1.2. LA ROTI
Fisurile sunt radiale, de oboseală la racordările disc-obadă sau la suprafaţa de contact cu
bandajul (fig. 13), provocate de procesele termice produse la franarea cu saboţi ( cu t  800 C ).
o
Fisurile circulare de oboseală în disc sunt amorsate de defecte initiale: suprapuneri de laminare,
sufluri, zone decarburate, iar fisurile în obadă, paralele cu SR-amorsate de incluziuni.
8.1.3. LA BANDAJE
Fisurile la bandaje, sunt provocate de defecte interne de fabricatie, dintre care, discontinuitaţile
de material pot fi depistate prin CUS. Ele se datoreaza în principiu procesului tehnologic de
prelucrare la cald (deformare plastică prin forjare, presare si laminare) şi sunt orientate, de
preferintă în plane paralele sau aproape paralele cu suprafetele laterale ale bandajului.
8.2 METODE DE DETECTARE A FISURILOR INVIZIBILE

BRAŞOV
Multe din defectele OM nu se pot depista folosind metode si aparate speciale
8.2.1. DEFECTOSCOPIA ELECTROMAGNETICA (FEROFLUX)
Poate verifica apariţia fisurilor de oboseală ale caror puncte de plecare sunt la suprafaţă. În
acest scop se foloseste un aparat electromagnetic, constând dintr-o bobină 1, într-o cutie 2, cu
priză de curent şi întrerupator 3 (fig. 50), pentru detectarea defectelor ascunse la fusuri.
- Se introduce fusul în interiorul bobinei care se mişcă încet până la umăr, apoi se învârte încet.
o
- Se unge suprafaţa şi racordările cu un amestec de ulei de transformator (vâscozitate 1,5...1,6 E la
50 o C conţinand pilitură fină de fier, rotind fusul.
- Fisurile fiind obstacole în calea liniilor de forţă magnetică, pilitura se mişca în stratul de ulei spre
marginea fisurii pe care o marchează sub formă de linii.
Metoda dă însă indicaţii neprecise şi incomplete.
Fig.50 cutia de osie
8.2.2. DEFECTOSCOPIA LUMINISCENTA (CU COLORANTI SAU CU

SUBSTANTE COLORATE)
Se bazează pe propietatea de patrundere capilară în pori, fisuri, crăpături de sau soluţii (exp.
SPOTCHECK). Ele au o structură moleculară care la iluminarea lor cu surse de lumină sau de
radiaţii ultraviolete, ele devin luminoscente, luând forma unor linii, pete luminoase sau prin
schimbarea culorii în locul fisurii. Aceasta metodă are o sensibilitate de 0,03….0,04 mm adâncime,
şi 0,01 mm laţime.

BRAŞOV
CAPITOLUL 9
SCULE, APARATE FOLOSITE LA VERIFICAREA

OSIILOR MONTATE
Nr. Denumirea Date caracteristice Operaţiile care se executa

Crt. Domeniu de utilizare Tip – Cod
UTILAJE

BRAŞOV
1. Instalaţie pentru încălzirea bandajelor U=380 V; I=280 A; Încalzire în vederea descălţării

P=105 KVA bandajelor
2. Srung paralel U=380 V; I=185 A; Srunjire şi rectificare obadă, fus şi
P=75 KVA corp osie
3. Strung carusel U=380 V; I=180 A Strunjire bandaje la interior şi faţă
P=80 KVA dreapta
4. Masa metalică de lucru 1300/1300 mm Suport pentru bandaj încalzit
5. Stand pentru presat inel de siguranţă U=380 V; I=40 A; Presarea inelului de fixare
P=18,5 KVA
6. Strung RAFAMET U=380 V; I=40 A; Reprofilarea bandajelor
P=18,5 KVA
7. Macara pivotantă U=380 V; I=32 A; Ridicarea osiilor şi bandajelor pentru
P=7,3 KVA prelucrare pe utilaje
8. Instalaţie mecanică pentru prelucrat U=380 V; I=16,5 A; Debitare la lungime şi îndoire în
inelul BORK de sigurantă P=4 KVA funcţie de diametrul obadă-osie
9. Monoşină şi electropalan U=380 V; I=32 A; Ridicare bandaje şi ladă cu şpan

P=7,3 KVA
DISPOZITIVE, INSTALATII
AUXILIARE
1. Placă turnată rabatabilă montată în calePentru sarcina maximă Încarcarea osiei la introducere-
de 2,5 t scoatere din hală în atelirul rotarie
2. Masă de lemn 500/550/800 mm Asigură restaurarea osiei în poziţie
verticală şi orizontală
3. Cleşte pentru osii Pentru sarcina Asigură ridicarea şi deplasarea osiei
maximă 2,5 t pe utilaje sau în vagon
4. Placă turnată circulară Pentru sarcina Asigură trecerea osiei şi
montată în atelierul rotarie maximă 3,5 t carucioarele cu bandaje la utilaje
5. Cleşte pentru bandaje Pentru sarcina maximă 0,6 t Asigură ridicarea bandajelor
6. Placă cu inel de ridicare Pentru sarcina maximă Asigură ridicarea osiei în poziţie
de 2,5 t verticală
7. Cablu de otel cu cârlige Pentru diferite sarcini Asigură ridicarea osiei
APARATE DE MASURĂ ŞI
CONTROL
1. Şubler de:
1.1 Interior – exterior cu tija 0 - 150 L=150x1/10
1.2 Interior – exterior 0 – 200 L=200x1/10
1.3 Interior - exterior 0 – 300 L=300x1/10
1.4 Interior - exterior O – 500 L=500x1/10
1.7 Adâncime 0 – 150 L=150x1/10
2. Micrometru

BRAŞOV
2.1 Exterior 150 – 175 ME 175.02

2.2 Exterior 175 – 200 ME 200.02
2.3 Exterior 200 – 300 ME 300.02
2.4 Exterior 400 – 500 ME 500.02
2.5 Interior 100 – 200 MI 200.02
2.6 Interior 200 – 300 MI 300.02
2.7 Interior 400 – 500 MI 500.02
2.8 Interior 825 – 875 MI 875.02
2.9 Interior 925 – 975 MI 975.02
2.10 Interior 1075 – 1125 MI 1125.02
2.11 Interior 1350 – 1375 MI 1375.02
3 DISPOZITIV
3.1 Distanţa între fetele interioare ale buzei1405 - 1435 DD 1435x0,1
bandajului
3.2 Diametrul pe cercul de rulare 975 – 1260 DDR 1260x0,1
4 COMPARATOR
4.1 Talpă magnetică SMC
4.2 Ceas comparator
5 Spion
5.1 Trusă 0,05 – 0,1 0,05 – 0,1
5.2 Trusă 0,1 – 1 0,1 – 1
6 Rugozimetru optic Ra
7 Raportor optic-mecanic 0 – 180 gr.
8 Clapmetru UIR 0 – 5 ohmi
9 Sabloane
9.1 Forma obezii Coadă de rândunică
9.2 Forma de dim. canalului pentru inelul “ T “ – “ NT “
de fixare
9.3 Forma bandajului călcâi Coadă de rândunică
9.4 Profil cota qr
10 Lupă 1x10
11 Panson
11.1 Cifre 1=10 1 – 9,0
11.2 Litere 1=10 A-Z
CAPITOLUL 10
PROTECŢIA MUNCII
Se respectă normele generale şi specifice de tehnică securităţii muncii pentru lucrari de

reparaţie la partea mecanică a locomotivei. Lucrările la osiile montate se vor executa numai după
asigurarea locomotivei împotriva pornirii de pe loc şi semnalizarea cu discul rosu mobil.
În timpul strunjirii este interzisă atingerea pieselor în mişcare.
Controlul suprafetelor prelucrate se va face numai după oprirea grupului de antrenare.

BRAŞOV
NOTA !
În timpul strunjirii este interzisă atingerea cablurilor de legatură a grupului electrogen cu motorul
de tracţiune, deoarece există pericolul electrocutării.
Este interzisă folosirea unor cabluri de legatură cu izolaţie deteriorate.
În momentul când se fac lucrări cu ajutorul podului rulant, meseriaşii care execută acestea
trebuie să fie autorizaţi ISCIR atât pentru legătorii de sarcină cât şi pentru cei ce manipulează podul
rulant.
CAPITOLUL 11
FISA DE MASURATORI A OSIEI MONTATE
Simbolizare Elemental Cota nominala Limita admisa Limita admisa

dimensional ( mm) dupa ( mm ) in
masurat Rebandajare exploatare
“a“ Grosimea buzei bandajului 33 33 22 - 33

BRAŞOV
“L“ Distanta dintre fetele interioare 1360 02 1360 02 1360 02
ale buzei bandajului
“ qr “ Distanta masurata la2 mm fata de 6,5 - 11 6,5 - 11 6,5 - 11
varful buzei bandajului si 10 mm
fata de cercul de rulare
“l“ Latimea bandajului 140±2 140±2 140±2
“D“ Diametrul bandajului masurat pe 1250±5 1250±5 1170
cercul de rulare
LE 060-EA DE 5100 kw
Bibliografie recomandata:
1. Dr. G Turbut – “ Locomotive electrice” – vol II, III

2. Ing. A Draghici – “ Cartea mecanicului de locomotive electrice”
3. Ing. A. Draghici – “ Curs de reparatii locomotive” sustinut la Scoala de maistri – Brasov
4. Ing.A. Draghici “ Curs de Echipamente” sustinut la Scoala de maistri – Brasov
5. Fisa tehnologica E- MI- “ Osia Montata”
6. Instructia 931
7. Instructia 938 – de reparare a locomotivelor electrice tip “ CO-CO “ de 5100 Kw

Osia Montata

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Osia Montata

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Colegiul Tehnic de Transporturi Str. Fundătura Hărmanului Nr.

Elev Ciofu Constantin Corneliu

Şcoala de maiştri electromecanic promoţia 2015 Ciofu Constantin Corneliu 2

Şcoala de maiştri electromecanic promoţia 2015 Ciofu Constantin Corneliu

CAPITOLUL 1 – NECESITATEA REVIZIILOR SI REPARATIILOR ALE

Şcoala de maiştri electromecanic promoţia 2015 Ciofu Constantin Corneliu 4

NECESITATEA REVIZIILOR SI REPARATIILOR ALE

Fig.1. aliniament curba

Şcoala de maiştri electromecanic promoţia 2015 Ciofu Constantin Corneliu 5

sau negative (α<0) cand roata tinde sa se deplaseze pe sina.

Fig.2 aliniament de la grosimea osiei

Fig.3 forta centrifugala aplicata in centrul de greutatea osiei montate

Şcoala de maiştri electromecanic promoţia 2015 Ciofu Constantin Corneliu 6

Fig 4 control geometric si dimensional

Şcoala de maiştri electromecanic promoţia 2015 Ciofu Constantin Corneliu 7

Şcoala de maiştri electromecanic promoţia 2015 Ciofu Constantin Corneliu 8

ELEMENTELE CONSTRUCTIVE FUNCTIONALE ALE

2.1 ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE OSIEI MONTATE

Osia Montata este compusă din urmatoarele parti: (fig.7)

Fig.7 osia montata

jurul axei sale x-x.

Şcoala de maiştri electromecanic promoţia 2015 Ciofu Constantin Corneliu 9

A – fusurile lagărelor din cutiile de osie

OSIA MONTATA 2 – butucul rotii cu canalul

2.2 ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE PROFILULUI

Fig.8 bandajele rotilor

Şcoala de maiştri electromecanic promoţia 2015 Ciofu Constantin Corneliu 10

 FE – fata exterioară a bandajului

Fig 9 si fig 10 control geometric si dimensional

Şcoala de maiştri electromecanic promoţia 2015 Ciofu Constantin Corneliu 11

2.3 DIMENSIUNILE IMPORTANTE ALE OSIEI MONTATE

Şcoala de maiştri electromecanic promoţia 2015 Ciofu Constantin Corneliu 12

Fig.11 control geometric

Şcoala de maiştri electromecanic promoţia 2015 Ciofu Constantin Corneliu 13

UZURI, DEFECTE, CAUZE, MOD DE DEPISTARE

- uzuri normale inerente, urmare circulatiei;

- uzuri anormale care conduc la defecte accidentale, provocate de neglijentă, superficialitate în

Şcoala de maiştri electromecanic promoţia 2015 Ciofu Constantin Corneliu 14

Fig.12 osia montata

Defecte,uzuri Cauze Depistare Limite admise Tratare

Şcoala de maiştri electromecanic promoţia 2015 Ciofu Constantin Corneliu 15

Rizuri RE, pitinguri - supraîncălzirea cutiilor de Control visual Tolerante: Înlocuire

a rulmentilor 168 00,,094

Şcoala de maiştri electromecanic promoţia 2015 Ciofu Constantin Corneliu 16

ROTILE OSIEI MONTATE

Fig. 13 osie exterioara fig 14 zona de exfoliere fig 15 loc plan

Defecte, uzuri Cauze Depistare Limite admise Tratare

Fisuri,crăpături - seraj butuc-osie - sunet neclar la lovire Nu se admit Înlocuire

Şcoala de maiştri electromecanic promoţia 2015 Ciofu Constantin Corneliu 17

disc sau FCB În frânări puternice, repetate - depuneri de brumă

Defecte, uzuri Cauze Depistare Limite admise Tratare

Fig.16 disc Fig.17 bandaj si obada

Defecte, uzuri Cauze Depistare Limite admise Tratare

Şcoala de maiştri electromecanic promoţia 2015 Ciofu Constantin Corneliu 18

mână strânsă; - adaos de material sau 60 mm lungime

Loc plan exfolierii parte tasata

Şcoala de maiştri electromecanic promoţia 2015 Ciofu Constantin Corneliu 19

Fig.21 buza bandaj

Defecte,uzuri Cauze Depistare Limite admise Tratare

3.3 LIMITELE DIMENSIONALE STABILITE DE ART.138-RET

Şcoala de maiştri electromecanic promoţia 2015 Ciofu Constantin Corneliu 20

Diametrul roţii Cu bandajul montat, în 1250+2

Grosimea minimă G - bandaje noi 75 Folosire la

Şcoala de maiştri electromecanic promoţia 2015 Ciofu Constantin Corneliu 21