Universitatea POLITEHNICA din București

Facultatea de Inginerie Electrică

Pornirea în asincron a
motorului sincron

Student: Graure Iulian-Robert

Grupa: 133EA

2018
 I. Chestiuni de studiat.
Vizualizarea și înregistrarea formelor de undă ale mărimilor electrice pe
parcursul poririi.

II. Schema electrică.

III. Date nominale.

Pn = 3[kW] nn = 1500[rot/min]
Un = 230[V] fn = 50[Hz]
In = 7,5[A] Ien = 2[A].
Uen = 240[V]
IV. Reprezentări grafice.
V. Observații și concluzii.

Un motor sincron poate deveni asincron dacă pe rotor, pe lângă înfasurarea de

excitație este și o înfășurare de tip colivie. Excitația este realizată cu magneți
permanenți. Statorul mașinii sincrone este similar cu cel al mașinii asincrone.
Turația câmpului învârtitor produs de către colivie în raport cu colivia la t=0[s] este
1500[rot/min]. Pe măsură ce crește turația motorului scade alunecarea și frecvența
din rotor.
Câmpul pulsatoriu îngreuneaza pornirea motorului, de aceea înfașurarea de
excitație se pune pe o rezistență de valoare mare, astfel încat curentul care se închide
prin înfășurarea de excitație sa fie mic.
În cazul pornirii fără curent de excitație, la început se aude un anumit zgomot, însa
în final acesta merge cu turație constantă.
Mașina se sincronizează în absența curentului de excitație datorită faptului ca este
o mașina cu poli aparenți.
Tensiunea de la rețea este sinusoidala.