•*. D. B. Nicult'seii r. O.

Amocdo

î»

Epoca dc Renaștere a Dentisticei Noastre

1859— 1910
D E

br. bent. GEORGE P. AHCRRCVICI

Fost conferențiar și Șef <!e lucrări p'ac(.i.<
* Ia- Școala Dentară liberă
i?i. București, î9!2
Fost dent'st al Scoalelor ȘîSțare de Infanterie, al Diviziei X
și Corp. F Armată, (în campanie)
Ofițer hi-rezervă

■'J qravuri în text

— CALARAȘI —
TIPOGRAFIA „SOCEC"

6 KHSEEitaic-BLffla sjfanesaaH
D-r Juan de Otaoiâ
IlefercțdUcerea interzisă
— 1924 —

Q_r țț^fl Zdgmondî ZiSF

!),■ iosep'h
Prețui !.♦;« 130
 Dr. D»nt. PAVEL JSACABOViBI Iași =
1845—1921

\|ismii
z - i i v i un i mim >
§
IC- Epoca
L
deRenaștere5 a Dentisticei Noastre | «
IV ■
1859—1910
DE 0
I

br. bent. GEORGE F. MACAROVICI

l’ost conferențiar și Șef de lucrări practice Ia Școala Dentară liberă
din București, 1912
rost dentist ăl Școalelor Militare de Infanterie, al Diviziei X
și-cartier. Corp. V Armată, (în campanie)
Ofițer în rezervă

PARTEA Il-a
Cuprinde istoricul dela 1910 până în prezent
Cu ilustrații și figuri în text

— CALARAȘI -
tipografia ionița ch'rjstescu
19 2-1
5^
Jnchin această lucrare in memoria mult
regretatului meu tată

I- hi-, hentist Pavel Macarovici lași

1845—1921
 Facsimile după Autografele
Aprecierilor Somităților dentare streine, asupra
activităței dentistice a autorului acestei cărți.

Facsimilu Serisorei Autografe â Prof. Dr. Ch. Godon*

din Paris
i'extuljfrancesaiautografei Proi. Dr.Ch.Godon-Parîâ

Monsieur le br. Georgțs Macarovici

174 str. Grivijil Călărași (Ialomița)
Routnanie

PARIS
28 Juin 1922

Honore. confrere
J’ai recii avec plaisir la lettre que vous
m’avez ecrite et Ies brochures que vous
avez eu l’aniabilite de m’erwoijer. Je vous
felicite d’avoir entrepris l’histoire de l’art
dentaire en Roumanie.
Nous mentioiierons cetnte envoi dans
VOdontologie, mais je tiens a vous en re-
mercier des ă present en vous renouvelant
l’expression des mes meilleurs sentiments.

(ss) Dr. Ch. Godon

Traducere după textul francez al autografei Prof.
Dr. Charles Godon-Paris

b-lui b-r George Hacarovici

174 str. Griviții (Călărași Ialomița)
România

PARIS
80 Bulevard Malesherbes
Telef. Wagrazn 83-62
28 Iunie 1922

Onorate Confrate

Ani primit cu plăcere scrisoarea ce miați

scris’o D-voastre și broșurile pe care le-ați
avut amabilitatea de a ni le trimite. Vă
felicit pentru întreprinderea istoriei den­
tare în România. Noi vom menționa
această în «Odontologia», dar țin a vă
mulțumi de pe acum, reânoind expresiunea
celor mai bune sentimente.

(ss) Dr, Ch. Godon

Facsimilu Ssrisorei Autografe a Prof Dr. O. Amoedo
din Paris

Vezi pagina 91
Textul frances al autografei Prof. Dr. C. Amoedo-Pariș

Monsieur le br. dent Georg^ P. Macarovici

Călărași (Ialomița) str. Griviții No. 174
Roumânie

Dr, Oscar Amoedo

15 Avenue de l’opera
PARIS
PARIS 4|2|24

Mon cher Collegue,

Merci bien potir votre Icttre du 25\12\23

accompagne de votre photo et pont la 8
feuilles de l’Histoire D, R.
Vous etes un grand travailleur et je
vous felicite tres cordialement. Vous rendez
un tres bon service ălaprofession roumaine
en le fesant cinnaoire ă fetranger et en
le faisant admirer de nous tous. Je vous
souhaite une heureiise ănnee 1924.

Bien ă vous
(ss) Dr, Oscar Amoădo
Traducerea după textul francez al autografei Prof.
Dr. O. Amoedo-Paris

b-iui br. dent. George P /Macarovici

Călărași (Ialomița) slr. Griviții No. 174
, România

Dr. Oscar Amoedo

15 Avenue de l'opera
PAR1Ș
'J.'f.lefcn ;
PARIS 4|2|?4

Scumpe Colege

Mulțumesc foarte mult pentru scrisoarea

D-vs din 25\12\923, însoțită de fotografia
D-vs și pentru a opta coală a Istoriei
dentare Românești.
Sunteți un mare muncitor și vă felicit
din toată inima. D-voastră aduceți un
foarte bun (mare) serviciu profesianei
românești făcănd'o cunoscută In streină-
tate și făcănd’o a fi admirată de noi toți.
Vă urez un an fericit 1924

Al Dtale
(ss) Dr. Oscar Amoedo
 Publicații de acelaș autor

/) îngrijirea dinților. Medicina populară, No. 5

din 1905 București.
2j Despre Noua stare a materiei sau a 'patra
stare. O încercare observativă. Fevruarie 1913 București.
5) Trăsături asupra stărei actuale a dentisticei
din Bomânia. Mijloacele de propășire a ei. Broșură
Aprilie 1920 Călărași
4) Despre chestia dentisticei în Bomânia și rezol-
virea ei definitivă, Broșură. Iunie, 1920 Călărași.
5) Cauza care impune urgența creărei sau reîn-
fințărei școalei dentare. broșură. Iulie, 1920 Călărași
6) Noțiuni de Igienă dentară pentru uzul tuturor.
Broșură Martie, 1921 Călărași.
7) Microbii. Revista Dentară Română. Anul I No.
9 din Septembrie 1921 pag 5-7 București.
8j Gingivita. Revista Dentară Română. Anul I No.
10-11 din Octombrie 1921 pag- 5-7 București.
.9) O îndrumare spre binele Dentisticei. Revista
dentară Română. Anul I No. 10-11 din Octombrie 1921
pag. 10-12 București.
lOj Odontolithiasis. Revista Dentară Română. Anul
I. No. 12 din Decembrie 1921 pap. 5-7 București
/./) Deniifricele. Revista DentarăRomână Anul II
No. 1 din Ianuarie 1922 București pap. 9-12.
1T) Despre menținerea sănătăței. gurei. Revista
dentară Română, Anul II No.. 2-5, pag. 2-3 din 1922
București.
75) Legenda Bevislei Dentare Bomâne. Revista
Dentară Română, Anul III No. 1-2 pag. 6-7 Ianuarie
1923 București.
14) Ceva despre piesele de prothesă dentară,
Revista dentară Română, anul II 1922 No. 12
pag. 4-5, București.
Sub presă:
Istoria dentară, a României, partea II (Epoca
Contemporană) Sub periodă I dela 1909 până la 19.21.
 Pr et a ță
Studiul istoric dentar, pe care-1 descriu în
opui de față, din cauza marelor evenimente
istorice, prin care a trecut patria noastră —
spre făurirea ei de azi—; s‘a făcut să-și aibă
apariția abea acum după 5 ani.
Lipsa unui atare studiu istoric, al artei
dentare românești, necesitatea imperioasa a
cunoașterei acestui studiu și importanța ce re-
presintă pentru dentistica națională, m’au de­
terminat al scoate la iveală și al reda cât maj
complect, îmbunătățindu-1 și cu ilustrații în
text; căutând să-l prezint pe cât s’a putut, în
amploarea s’a istorică; spre a da o icoană vie,
care să poată servi cu drept cuvânt; confra­
ților dentiști, generațiilor viitoare, precum și
tuturor persoanelor cărora, le va interesa tre­
cutul istoric, al progresului de azi, a dentisticei
din România.
Tot de-odată, mă simt dator a aduce pri­
nosul meu de recunoștință și mulțumire, tuturor
persoanelor din familia medicală, care au bine
voit a mă ajuta la complectarea operei de față
—cu oarecare date de foarte mare importanță—
făcând’o, să conțină cât mai puține lacune
contribuind astfel cu un mic obol, Ia progresul
dentar al patriei noastre mărite.
Uf. IOT, GEORBE P. MAGAR0Y1G1

București, 1921 Aprilie.

 INTRODUCERE
IN

ISTORICUL ARTEI DENTARE

ROM ÂXEHll

Progresele L știiiițifjije în general au determinat

Epoci' cari au ilustrat viața popoarelor
Binefacerilor lor, le jiatorăm azi, frumusețile și
■ Giudațeniile^tiințifice^n■ Complexitatea varietăților vieței
-noastre jurnaliere și-viitoare.
(la Epoci celebre putem in trecere menționa. Epoca
șrti.'t Iilor medi&ald^a A’^sculapizii șiȘHipocrate; a den-
tistigei. cu.'&ileniusAțjprnelius^elsus și^asceliu^a Re-
nag.țerei, a Radiului etc.
Eie-ce popor, ^își are in acelaș timp o istorie a
decoltăm |gle, ca rasă și ca cultură specială.
Noi Romanii, la .raiului nostru pe lângă că avem
o îătorie'^lorioașa continuă-,_ începând de la strămoșii
noșiiîf Rayfani și ^priii care trecem și acum prin o
 8

Epocă celebră pentru istoria noastră,' ce e rar chiar

în viața popoarelor; mai avem și o istorie plină de glorie
a cultivărei științelor noastre, și în specia./- al ariei
dentare, despre a cărui obiect, mă ocup în acest op.
Cunoașterea istoricului unei științe, atât pentru
profesionist cât și pentru un bu.i cetățân al patriei,
pe lângă că este o mulțumire, dar mai cu seamă este
un orgoliu.
Din împrejurări însă, istoria noastră dentară, e
puțin cunoscută de profesioniști și cititori, pentru că
nu a fost popularizată’' necunoașterea ei. poate fi- pri­
vită ca un mare obstacol, în concursul ce-J poate sau
va putea- da cineva vreo dată. în cultivarea acestei
științe? și de altă parte,âpentru tineretul studios, e ne­
cesară cunoașterea ei, ca impulsiune în vederea studiere!
acestei arte științe.
Pe lângă alte considerațiuni. care au determinat
întocmirea acestei lucrări istorico-dentare, e și acea
care are de scop, să șerviască ca îndrumare istorică,
a faptelor perindate, în desvoltarea artei dentare a pa­
triei noastre.
In sistematizarea mea istorică, cu ataț mi-a fost
mai mare greutatea, cu cât a fost restrânsă? sfera iz
voarelor istorice cunoscute, dorința dea umplea cât mai
multe lacune, și de altă parte, expunerea evenimentelor
neinport care, să fie in plenitudinea adevărului, descriind
faptele astfel cum au decurs, evidențiatul cu imparția­
litate și loialitate, obolul cuvenit muncei și științei cul­
tivate de Dentiștii României ai acestei Epoci, căutând
ca această lucrare, să serviască drept izvor, celor ce
vpr dori să se ocupe, cu descrierea viitoare a Istoriei
dentisticei României-Mari.
Am început acest istoric cu anul 1859, anul unirei
principatelor române: Moldova și. Muntenia subceptrul
marelui Domn Alexandru loan I Cuza și s’a încheiat
cu anul 1909, anul fundărei la București, la 15 Del.
 9

a Primei școli superioare dentare libere din România,

de către I >. in. denii L pavel Macarovici-Iași; conside­
rând acest timp. ca o primă A/w« ■ •e-. cuprinde: cinci
decenii.
Momentele mari, prin care a trecut dentistică na­
țională. ca știință, artă, profesiune, în aceasta /£-■(/; și
cari' s’au iluștrii revărsând razele strălucire! sale pe
orizontul științei dentare occidentale, au meritat a fi
grupate, în o Epocă pe care am denumit o:

Epoca de renașterea dentisticei noastre 10-1909

■ Cu anul 1910. intradevăr încep evenimente nuoi,
pentru o.uotiă Eră a dentisticei și despre care istoric
ne vom ocupa cu o deosebită atențiune în judecarea
și aprecierea stărei progresului irosim dentistic.
Dr. DEHȚ, GEOFGE P. MĂCARIIVI6I

București, Aprilie 1921.

 Istoria Dentară a României
de

br. bentist George P. /Macarovici

Epoca de renaștere a dentisticei noastre ÎS59-1910

Descripțiunea măreței Epoci Istorice, a Renașterei
dentistice naționale, se divide in două perioade princi­
pale și anume:
Prima perioadă, ocultă, cuprinzând date istorice
dentare din cei 25 ani de la Unirea Princip1 telor ro­
mâne 1859 și până la modifacerea legei sanitare din 1885.
A doua perioadă și cea mai măreață, ținând de la
anul 1885 și până la 1909 Octombrie 15 data fun-
dărei la București de către 1). Dr. Pavel Macarovici-Iași
a „Primei școli superioare dentare libere din România

PRIVIRI GENERALE
Prima perioadă 1859 1885
In cursul acestei perioade aproape nimic tic sem­
nalat. Arta dentară națională, fiind cu totul în lașe, nu
ne este cunoscută, nici vre-o lucrare dentară scrisă in
 11

limba noastră. Câteva rețete dentare, doar sau strecurat

și acestea din întâmplare în revista: „Progresul Me­
dical Român".
In bibliotecile Universitare și Spitalicești din Iași
și București, nu s’a găsit nimic relativ la dentistică în
această perioadă de timp.
Arta dentară, a fost practicată de prea putini
dentiști, pentru toată țara abea se putea număra vre-o
(12) dentiști veritabili, înarmați cu diverse diplome
dentare fie americane sau europene și dintre care
majoritatea erau Evrei și prea puțini creștini. Ei, nu
prea își aveau un domiciliu stabil, ci cei mai mulți, co­
lindau prin orașele din provincie și era întradevăr un
mare eveniment pentru acea localitate, unde își făceau
apariția;— un astfel de dentist ambulant, deoarece cum
am zis, erau rari.— Cauza deplasarei lor, era că nu le
putea asigura existența, stabilitatea lor, mai mulți ani
în o localitate.
Acești dentiști, cu ocazia bâlciurilor își făceau a-
pariția, prin reclama scoaterci dinților în mod gratuit,
vănzând tot odată și picături de măsele.
Numai Iașii și Bucureștii, au fost mai norocoși, a-
vând dentiști stabili, dar și aceștia vizitau când și când
provincia.
Mare fuse faima acestor dentiști, majoritatea se
intitulau cu numele: de dentist american, precum și
succesorii lor, (ne americani). De altfel ei erau cum
s’ar zice mai bine considerați ca niște orthodontiști.
Prothesa dentară, a fost executată cu o deosebită
abilitate, precisie și estetică. Pe acel timp nu se confec­
ționau de cât denturi de cauciuc; denturile artificiale,
de cauciuc complecte (de jos și sus) erau cele prevă­
zute cu arcuri. Denturile în celuloid, nu pr® erau cău­
tate, din cauza mirosului ce-1 aveau; prin, felul consti­
tuției lor.
 12

Operațiuni de dentisterie operatorie ca: plombagele,

curățirea dentarei de calculul salivar, extracțiunea din­
ților, plantați unea și reninplataț.iuuea dinților era puțin
practicată, eâci lumea abea începuse a se obișnui cu
existența unui dantist și se ducea numai să-și înlocu­
iască dinții pierduți.
Extracțiunile dentare, se făceau mai ales de către
uni bărbieri și de subchirugi, care de altfel au introdus
spaima în populație, prin fracturarea nu'numai a măse-
lilor dar și a maxilarelor.
Medicii. în această perioadă nu se interesau și
nici nu practicau extragerea dinților, fie în spitale sau
în practica jurnaliară.
In schimb farmaciștii, vindeau populației, tot soiul
de picături de dinți, ape de gură și prafuri de dinți.
*
Babele
) de asemenea au jucat un rol însemnat cu des­
cântecele lor, pentru trecerea... durerilor de măsele,
de cari populația credulă, se lăsa să fie înșelată.
. In general, in această periodă Dentiștii, au dus o
mar'e luptă pentru punerea in evidență, zis așa: a pro­
duselor profesiunei dentare. Populația privea la început
cu neîncredere punerea dinților, multora li să părea
că acești dinți artificiali minerali, nu sunt de cât...
dinți extrași, fie dela oameni sau dela cadavre.
Să nu se pară de mirare, chiar până către sfâr­
șitul acestei epoci de renaștere a artei dentare româ­
nești. orășeni chiar de multe ori în naivitatea lor întrebau
pe dentiști de proveniența dinților artificiali. **
)
Să aruncăm' o privire asupra Igienei dentare

*). Babele descântau în felul acesta: Preparau o oală nouă, in care

era pusă apa in colcote și in care, erau aruncate burueni de măselar
(Hyosciamy) și de asupra cărui abure, punea pe bolnavu de măsele să
ție gura căscată, având capul acoperit bin» ca sa nu iasă aburii, zicând
să ție tot așa, până ce va vedaa că au căzut vermi din dinții în care
timp baba filiera pe un burlan sau în o aolă spartă, îndrugând câteva
cuvinte cabalistice care dupc ele, aveau resunet asupra vecinilor din
dinți ca să iasă
**> Bănuind a fi de consistența animală.
 13

Populația orășenească și vulgul în genere nici nu con­

cepeau ideia unei curățenii a gurei. Apelau la dentist
numai atunci, după ce nu iau adus nici un folos {lea­
curile date de babe și farmaciști), sau nereușită ex-
tracțiunilor dentare, executate de Bărbieri și Subchirurgi.
La dentist, de altfel nu cereau, decât un trata­
ment local și imediat, cereau așa cum se zicea pe- a-
tunci, i se otrăvi nervii", metoda extirpației ner­
vului dentar, popularizată de acești dentiști (americani?)
Numai bberimea (Elita),)se mai îngrijea d&Igiena
gurei, întrebuințând tot felul de prafuri, ape de gură
sau chiar paste de dinți, fie preparate-;:de dentiștii a-
mericani și care furnizau clienților lor; fie de farma­
ciști. Căci renumita apă de gură „Dr. Pierre" din Paris,
n’a fost cunoscută pe atunci pe la noi.
1870). Printre dentiștii americani eminenți, ca prac­
tician!, putem cita: peD. I. B. Young dentist american din
,New-York de națiune Englez^ stabilii în București la
1870, când în 1871 are onoare să fie chemat la cur­
tea princiară, rămânând ca dentd al Palatului. , Apoi
pe D. Lempart și. A. Kibrik (1Ș80) din București, conside
rați ca dentiști de Elită.
Dela D. Lempart avem rămasă o vitrină cu di­
ferite piese prothetice dentare, lucrări în ivoriu etc., ex­
pusă în Muzăul făcultăței de Medicină din București
1874). Pentru arta dentară, a acestei periode este
un eveniment istoric important publicarea: Legei Sâni
tare promulgată în Monitorul Oficial No. 131 din 16
Iunie- 187^ unde numai un articol privește în genere
și în mod vag pe dentiști și anume art. 77 din acea-
lege, care zice:
Art. 11 .— Dentiștii sunt chemați a face mani-
'pulații de chirurgie dentară. Dacă nu sunt Doc­
tori în medicină, n au voe a^întrebuința, inhala-
țiuni anestezice. decât asistați de un medic.
Avându-se în vedere, lipsa sau mai bine zis rari­
 14

tatea, dentiștilor legiuitorul a avut în vedere, să intro­

ducă și următorul articol, spre a înlesni întrucâtva po­
pulația.
Art. 76.—- Șubchirurgii în general sunt che­
mați să eocercii.e manipulațiuni de mică chin urgie,
în localitățile unde nu sunt dentiști, le este permis
a face eactrdcțiunea dinților.
Această lege cu toate modificările ei din 1 Aprilie
1877, 26 Iunie 1881 și la urma acestei perioade la
3 Aprilie 1885, articolile privitoare la arta dentară au
rămas aceleași.
Necesitatea introducerei în lege a arț. 77 a fost
cauzată de înmulțirea preudo dentiștilor (care majori­
tate au practicat în întreaga aceasta Epocă), neavând
la bază nici o școlaritate și nici un titlu academic
dentar și care totuși întrebuințau la operațiunile de chi-
rurge dentară, Jca anestezie: inhalațiunile cu cloroform
și mai, ales cu Gaz ilariant (protoxid de Azot), care
era en vogue în America și care anestezii au fost
practicate și introduse în Țară de Dentiștii vechi ame­
ricani, în trecere prin țara noastră.
1875). Populațiunea obișnumduse cu întrebuințarea
diverselor denturi artificiale; s’a simțit în unele centre în
mulțirea practicianilor dentiști, cum însă școli nu existau
de cât în America, și câte 2^-3 prin Europa; vechii
Dentiști americani recrutau un personal tehnic, pentru,
învățarea prothezei dentare. Acest personal a populat
țara cu dentiștii?, care întrebuințau diferite reclame
spre a atrage clientela. Ei erau de profesiune majori­
tate giuvaergii, comis de prăvălii etc. Căpătând cuno­
ștințe de protheză dentară și acele, lăsând de dorit,
practicau dentistica în mod șărlătănesc. pe lângă acestea
mai rupeau (scoteau) măsele, căci legea prin art. 76
dădea voe subchirurgilor,— adică dece lor nu^când ei
sunt și confecționări de dinți
Dintre acești șarlatani, mulți au obținut să-și pro-
|fce Diplomă. dentare dj.n America, dela școli dentare
prin... substituție, sau contra cost ramburs; lucru de
altfel practicat și^u Diplomele dentare din Europa,
câtva timp.
Alții făceau |i un voiaji. ca chestie de curiositate,
; sau de plăverey sau poate chiar și de neîncrederea eă-
paitărei atât de ușor a unei diplome.
^pupă'y cum vedem legiuitorul a văzut ce, dentiști
hau năpustit asuprii, țărei, după cum am expus mai sus
neapărat trebuia sm-impue. să li se ceară ore-care ga­
ranții sanitare. în vederea? păstrai ei sanătăței publice.
In 1^81 D-l Dr. Zamfirescu, medic-Primar al jud.
Neamț în 1881 (tipărește o culegere de legi găsim
următoarele relativ lațd'e'ntistică;
1881) .rEegea sau uzul cerea, că oricine vrea să se
*
stabilească în țară -8® dentiști trebue sau să prezinte o
dipliimă.Mlin străinătate, saullsă se supună Spui examen
de sulwliirurg. La acest examen trebuie el să dove­
dească că£in timp cfe 1 an a învățat^într’un spital ur­
mătoarele :
Venesecție^ aplicație Afle lipitori, vesicatorie, clistir
cataplasme,. deschideri de fontanele, vaccinare și scoa­
tere de măsele. 'Pe lâfhp aceasta candidatul trebuie să
știe a citi și seri.
1882) . In anul 188'2 edem stabiliți în Iași D-rii
ȘfestaspH Paveh.Afadțrovici, * )i£are erau foarte renumiți
și cnnos^uți>de între^a^Ip;ldo'vă^ ca dentiști eminenți.
Testas;.:însă pela 1884, plecă cu totul din țară în
Grecia. ,
1885). AceȘț-an nu are altă importanță pentru istori­
cul artei flatare, decțiițca sfârșit al perioadei.întâia și că
în acest-an la 26 Iunie ^au introdus oricare modificări
■pi legea sanitară, -care însă nu privesc arta dentară.

*) Cu diplomșț îțcădemică No. 8 dpla Școala Imperială de Medi­

cină dftr Cd.nslantmopol di®^9 Februarie-1876.
%
 erioada Ii-a
1885—1910

Această perioadă a Epocei de Renaștere a dentis­

ticei noastre, este una din cele mai mărețe din Istoria
dentară a țărei.
Pe ea â ilusirato două mari personagii dentare și
anume: răposatul Dr. dentist Pavel Macarovici, Iași și
D-l Docent Dr. I). I). Niculescu Stomatolog București.
Din cauza evenimentelor istorico-dentare a acestei
perioade, o dividem în 2 mici sub perioade: întâia de
la 1885 și până la 1898 și a doua de la 1898 până
la 1910 inclusiv.

Prima sub perioadă 1885-1898

Această primă sub perioadă, cuprinde istoricul den­
tisticei de la data modificărei legei sanitare din 1885
și ține până la 1898 Aprilie 10, data Congresului IX
Dentar ce a avut loc, cu ocazia Congresului Interna­
țional de Igienă și Demographie din Madrid (Spania)
și la care a luat parte oficială și România.
Norii deși ce acoperiau orizontul dentisticei noastre,
până acum; au început a se rări, cu tendința de a se
împrăștia.
1885). Apare în acest an, o Broșură Dentară în
48 pagini, intitulată: Higiena pentru conservarea
dinților datorită Dentistului M. Gross din Roman, tipă­
rită la Tipografia Sinolensky din Roman 18'85' și care
Istoria dentară a României D-r P. G. Macarovici 2
 1H
iisid cea nlai veche lucrare dentistica ciiriosciită dâ
noi. Ne facem datoria, a aduce elogiile cuvenite bătrâ­
*,
nului dentist M. Gross care a căutat pe calea stinți-
fică. să lupte pentru ridicarea prestigiului profesiune!
dentare, atunci când încă arta rioastra fuse în leagăn,
scoțând la iveală o broșură dentistică.
Această broșură a fost aflată în anul 1895 și s’a
păstrat în Biblioteca Scolei Dentare din București.
1886 In acest timp dentistica în România, a în­
cep tt a fi pusă în evidență numai datorită apariției pe
ar a dentară a personalităței distinse, a răposatului
D- dentist Pavel Macarovici Iași, care prin: Zelul,
pa totismul și dragostea sa către profesiune; a reușit
să ralțe prestigiul, atât de decăzut al artei dentare și
a oresentanților ei din România, după cum se va
ve> a în descrierea acestei istorii.
Redau aci un- fragment ea?/ras’din un manuscris
)
**
al D-r. dentist Pavel Macarovici Iași și în care descrie
astfel starea decăzută a dentisticei :
„ In legea sanitară din 1881, am găsit următoa­
rea frază .
„ Cine vrea să practice arta dentară dn țară,
„se cere a avea o diplomă din străinătate sau să
„fie supus la un examen de subchirug ');*** (adică
„de bărbier) pe baza unui certificat că a fost gardean
„la vre un spital. Un asemenea certificat se căpăta,
„chiar fără să fi fost măcar gardean, ci numai cu îi>
„voirea unui medic al spitalelor.
La examinarea candidaților de a profesa dentistica
„li se cerea ca să știe a ceti și seri ***
) La întrebarea:
„cu ce se scoate un dinte ? candidatul trebue să ră­
spundă cu cleștele sau cu cheia, (garangeot) ; la
„întrebarea ce fel de dinți ? candidatul n’avea voe

(• Vezi anul 1906).

•■) Găsit în arhiva Primei școli dentare din România în 1914.
***) A se vedea culegerile de legi a D-r. Zamfirescu Med. Primar
Jad. Neamț 1881 și a D-r. Pârvulescu 1887.
 ])entistul JYÎ. Qross din Tțornan
*)
Recunoscut Dentist CI. II pe baza examenului din 1884
Fost membru activ al Primei Societăți ai Dentiștilor
din România fond, la Iași în 1890.
A fost membru în Comitetul Jubiliar din 1906 pentru
sărbătorirea ‘celor 3J ani de activitate Dentară a D-r.
Dentist Pavel Macarovici Iași, In 1885, a publicat: Igiena
pentru conservarea dinților, broșură în 48 pagini în limba
Română și în ultimul timp' încă o broșură în limba Ger­
mană în 82 pagini : Dece și pentruce trebue să îngrijim
dinții cu 17 Gravuri—Berlin.
Cavaler al ordinului «Coroana României». Medalia
Serv. Credincios CI. I. Medaliat pentru lucrări de Proteză
dentară cu Medalia de Aur din Paris. Grand Prix Roma:
Crucea de onoare dela 'Florența.

•) Vezi pagina 17.

 20

„de desvolta vre-o teorie, alta de cât să răspundă !

„ac bortiți (găuriți).
„La întrebarea: Ce faci dacă se produce scur­
gerea de sânge ? răspunsul nu. putea fi altul decât:
„dau de clătit gura cu apă.
„Ce fa,ci dacă apa nu oprește sângele ? la a-
„ceastă întrebare nu i se permitea alt răspuns, ci numai
„acela de : chem un Medic.
Examenul nu se făcea, decât numai în Cabinetul
„Medicului Primar de Județ și care fabrica dentiști cu
„duiumul; iar certificatele eliberate au fost valabile
„până azi.
Astfel au răsărit dentiști ca; ciupercile din pă-
„mânt până la 1896.“
Din cele expuse mai sus ne putem da seama
foarte bine, ce fel de contingent de dentiști a obținut
țara și din care cei mai mulți, au avut suprema griie
dea se înarma, cu diverse diplome dentare streine, că­
pătate pe cale frauduloasă; de altfel acest lucru a fost
îndestul de cunoscut și de care în urmă se scandali­
zase și autoritățile sanitare superioare, care însăși
primiseră oferte de a li-se procura astfel de diplome,
contra cost ramburs.
Cât despre dentiști cu diplome Autentice Acade­
mice, nu se găseau în țară, de cât cel mult 4 ?; până la
1 Ianuarie 1896.
In legea din 1881, legiuitorul nu făcea nici o
deosebire între dentiștii cu diplomele streine și între
faimoșii subchirurgi dentiști din țară.
De altfel a fost și firesc pentru acel timp, căci
dentiștii nu aveau nici o valoare printre profesiunele
sanitare, ca dovadă însuși textul legei îl nuanțează.
 21

Cercetările asidue ale D-r. dentist Pavel Maca­

*)
rovici Iași, au arătat, că până la 1893 nimic nu s:a
găsit scris asupra artei dentare în limba noastră și
care sunt îndreptățite și de o scrisoare a D-lui D-r.
Vasilescu din Bucurdști, adresată d-sale în 1886 și a
cărei copie după original o înser aci.
)
**
București 8 Martie 1886
Spitalul
„Revista Medicală^
Redacția și Administrația
Str Bis-Eni No. 10

Stimate J)oi7]n,
La scrisoarea D-v. din 10 Februa­
rie, am onoare a răspunde că, neam
făcut o plăcere chiar de a ne inte­
resa, pentru a putea fi in posițiunea
să satisfacem cererea D-v, care ne-
o ți făcut’o întrun scop cât se poate
de lăudabil.
Din nenorocire noi tinerii, care
ne-am grupai în jurul acestei reviste,
cu tendința de d’a se stabili iu țară
un organ de publicitate, care să ex­
prime mișcarea medicală de la noi,
nani auzit nici o dată vorbindu-se
de o lucrare dentjstică Română,
mulți mai . bătrâni, pe care iam în­
trebat ne au confirmat lipsa unor
lucrări de asemenea natură.
Fi-va dar vre-o lucrare veche ?

*) Vezi; Transactions of the World’s Columbian Dental Congress

Chicago U. S, A. 1894 Voi. li pag 810-820 comunicarea I). D-r. dentist
P. Macarovici despre; Starea, dentisticei și a dentiștilor din România și
în România Medicală No. 6 din 31 Martie 1894 p. 141.
, **) Originalul aflat în arhiva primei Scoli superioare Dentare,
București în 1914.
 22

nu știm, acea ce e sigur e că nimeni

p’aici, nu o posedă și existența ei e
cu totul necunoscută.
E probabil, ca să nu se fi scris
nimic, căci fea e cunoscut, de sigur,
că mai toți dentișiii ce s’au strecurat
prin țara, au fost streini, care în
mare parte încă nu ne ciînoștiau
limba : și își făceau chiar o glorie
d’a se afișa pretutindeni că e dentist
Neamț, Englez, American etc. în ase­
menea condiiiuni e evident că interese
cu totul de altă natură’i preocupau,
.1$ cât acelea d’a produce ceva, de
care să se folosească și alții.
Cea altă dorință a D-v. d’a vă
înscn printre abonați noștrii, am
îndeplinit’ o, vi s’a expediat deja pri­
mele dfiuă numere apărute până
acum.
Primiți vă rog odată cu aceasta
expresiunea cousiderațiiiilor noastre
(ssj D-r. A. Vasilesca

Legea din 1885 p. 23 art. 76y. a dat prilej unora

dir. Medici că înceapă a Jse ocupagi cu chirurgia den­
tistică, bine înțeles cu extragerea dinților în mod
empiric la fel după cum scoteau și faimoșii subchirurgi
dentiști din țară<:astfe țw poporul suferea foarte mult
de boli interne, pricinuite de boli dentare neglijate,
i^onstat^țduțse chiar cazuri' mortale.
Starea această de lucruri a suferinței publicului,. a
făcut pe D-r. dentist P. Macarovici -să facă câteva
demersuri și prin care să se poată constata importanța
ce o are Chirurgia dentiști^, ca contribuție la păstra­
rea sănătăței publice, și pentru care scop la 5 Mai
1886 făcu o cerere Medicului Șei al Corp IV Arm.
 23

pe atunci Colonelul D-r. Ottremba, prin care se oferi

a acorda gratuit serviciile sale bolnavilor de gură și
dinți ai Garnizoanei Iași și Spitalului Militar al Corp.
IV Armată.
Acest serviciu la făcut neîntrerupt de la 29 Iulie
1886 și până la 24 Iulie 1890 când o călătorie în
streinătate l’a făcut făcut să-l întrerupă. In cursul a-
cestor 4 ani nutrea speranța să fie confirmat Oficial
ca dentist al Garnisoanei de către, Miniterul de Răs-
boi, dar că cu încetarea din viață a Col. D-r. Ottremba
totu rămase baltă.
In afară de aceasta, văzând înmulțirea continiuă
a dentiștilor gardieni, și pentru a putea ridica pres­
tigiul decăzut al artei dentare; D-r. dentist Pavel
Macarovici Iași, își pusese speranța în înființarea unor
cursuri dentare, care vor putea pune în evidență:
arta Dentară; de acea se hotărî și se puse pe lucru,
preparându-se din toate puterile sale în vederea pre-
dărei sus proiectatelor cursuri libere de dentistică la
facultatea de Medicină din Iași. Credea prin aceasta că
va aduce, nu numai un serviciu profesiunei sale, ci și
dentiștilor existenți în țară, dându-li-se o îndrumare
ștințifică (prin audiarea acelor cursuri). Acest lucru
i s’a părut cu atât mai ușor, cu cât pe atunci (1887)
se mai primeau încă la Studiul Medicinei: Elevi cu
4 clase gimnaziale (la facult. de Medicină din Iași),
fiindcă se simțea nevoe de a se mări numărul Modi­
cilor și se primea înscrierea lor, numai cu condițiunea
ca în intervalul studiului Medicinei,. săși poată obține
Diploma de bacalaureat, așa că și un învățământ anex
ca al Dentisticei ar fi fost bine venit; însă nimănui nu
i-a venit prin gând, să susție nevoia înființărei unei
școli speciale dentare la Universitate.
In urmărirea scopului de mai sus, legă prietenie
cu Profesorii facultăței de Medicină din Iași, spre a
le putea demonstra, necesitatea ce se simțea chiar și
atunci — nu numai acum— a înființărei unei secțiuni
 24

dentare la acea facultate; în care timp făcu o cerere

și către. Onor. Epitropie Generală a Casei Spitalelor
și Ospiciilor Sf. Spiridon din Iași (în 1888) prin care
își oferi gratuit serviciile sale chirurgo-dentare acelor
spitale.
Onor. Epitropie de pe atunci, ,i-a admis cererea
bucuros,' trimețându-i și o adresă de mulțumire înreg.
la No. 5428 din .4 Noembrie 1888. Dorința sa fu, ca
trecând două semestre cu conducerea clinicei dentare
pe care o ființase; se va putea constata capacitatea
sa științifică față de necesitatea înființărei unei sec­
țiuni speciale dentare la facultate ; și pentru care își
depuse o deosebită muncă și dragoste în îngrijirea
bolnavilor ce i s’au încredințat; urmând ca în anul
viitor 1889 să facă Ministerului Instrucțiunei Publice
o cerere pentru abilitarea sa în vederea predărei cur­
surilor libere de dentistica la facultatea de Medicină
din Iași, fiind pe deplin convins că va fi în mod deo­
sebit recomandat, de Consiliul Profesoral al acelei
facultăți și de către senatul Universitar, în urma de-
depunerei examenului său- de abilitare ; însă încetarea
din viață a Prof. D-r. Ludvic Rttss Senior, Decanul
facnltăței Medicinei din.Iași, pe atunci (unul din pro­
tectori săi) și de altă parte a unor mici intrigi infil­
trate printre unii Profesori ai facnltăței de Medicină,
îl făcu să renunțe la orice demersuri -proectate mai
sus, văzând' că vor fi înfructuose și pentru care, de
altă parte se retrăsese și de la Spitalul Sf. Spiridon?)
Trebue de notat că pe acest timp nu existau teh-
niciani dentiști de profesiune, căci toți aceia care
prindeau oarecare cunoștiințe teclinice (adică de pro-
tlieză dentară) în două, trei luni se declarau de la

*J Extras din: Istoricul împedicărei desvoltărei artei dentare în

Bomânia, de D-r. dent. P. Macarovici, manuscris 1891 pag-. 8 și în care
continuă a zice: „Nit cred să mai fi existând în vre-o țară, atâtea pie­
dici, în desvoltarea antei’ dentare, ca la noi în România, din partea
mediciniștilor,
 25

sine dentiști. Astfel de dentiști (?!) se învățau, chiar

unii- pe alții prin diferite localuri de consumație, cafe­
nele, în două trei ore și pentru sume ridicole.
*)
D-r. dentist Pavel Macarovici Iași, în un manu­
scris al său (din 1891) ne descrie unul din cazuri și
anume : Un dentist Emil Scrob, (fabricat de Medicul
Primar al județului Roman); pe atunci practica denti­
stica voiajând, prin® țară, a trecut și prin Huși, acest
fapt ce se desrie mai jos a fost de notorietate publică
pe atunci (N. A.) și care fiind cam în lipsă de bani,
avu norocul să dea întâmplător, peste un oarecare Că­
lugăr (fost seminarist) numit Meletie Orzescu, pe ca­
re-! învață tehnica dentară, în schimbul sumei de 50
cinci zeci lei, ârătându-i în foarte scurt timp.:.... lipirea
dinților ('?!) (adică technica denturilor artificiale în
cauciuc), apoi depozita unde se pot furniza tot felul
de materiale dentare etc. în fine și cum se poate că­
păta și un certificat din țară: că a fost gardean la
un spital și pe baza căruia, va căpăta libera practică
a dentisticei conf. legeidin 1881.
Numitul Călugăr Meletie Orzescu, nu putu căpăta
un asemenea certificat din Huși, căci toți îl cunoșteau
de Călugăr; de acea plecă de acolo și se îndreptă
spre lași spre ași căuta norocul. Tânărul dentist (?)
fost Călugăr, găsindu-se la Iași'(1888) a dat peste
noroc! și anume: aflând că se primesc studenți la fa­
cultatea de Medicină și fără bacalaureat și deci se
poate învăța Medicina mai cu multă ușurință se în­
scrise la acea facultate. Odată cu studiul Medicinei
practică și dentistica (spre â se susține), rupând gra­
tuit la dinți și de altă parte recrutându-și clienți pen­
tru aranjarea denturilor (?!).
 26

Starea în care se află exercițiul artei dentare,

nu mai putea dăuna multă vreme și s’a simțit necesi­
tatea unei îmbunătățiri a ei. prin aplicarea unei legi
mai proprii.
. 1888 Iată că la 1 Mai 1888 se promulgă în
Monitorul Oficial la pag. 539, o nouă lege pentru den­
tiști și anume :
Art. I. Afară de Doctori în chirurgia dentară, de
dentiști cu diplome de la școli speciale de chirurgia
dentară din străinătate, a căror titlu a fost verificat
de consiliu sanitar superior și care s’au supus unui
juriu universitar, se institue și dentiști, care au învățat
în țară, ca dentiști de clasa II.
Art. II. Pentru a deveni cineva dentist de clasa
Il-a va trebui să funcționeze 3 ani că elev la un den­
tist chirurg, care posedă o diplomă recunoscută în țară
(cu grad academic).
După sfârșitul ocestui studiu de elev, acesta se va
supune unui examen înaintea unui juriu special și va
obține un certificat de dentist de cl. Il-a.
Art. III. Elevii care intră în atelieru unui chirurg
denust, vor încu'noștiința despre aceasta direcția gene­
rală a serviciului sanitar.
Vor arăta un certificat că au absolvit cel puțin
4 clase secundare etc.
Art. IV. Juriul pentru examinarea elevilor, care
candidează pentru gradul de dentist clasa II, se va
compune dintr.un delegat Consiliul sanitar superior, un
chirug dentist din Capitală, ambii numiți de Directorul
General al serviciului sanitar și dintr’un profesor de
chirurgie sau anatomie de la facult. de medicină, nu­
mit de Decanul Facultăței.
Art. V. Examenul consta din- 3 probe: una în scris
una orală și una practică pe cadavru.
Proba în scris va. trata un subiect din anatomie,
‘phisiologie și pathologie dentară sau din Medicina 0-
peratorie, relativ la chirurgia dentară.
 27

Relativ la această lege iată ce zice : D-r. dentist

Pavel Macarovici^) i^Proclamarea legei din 1888 e
pentru mine o mare satisfacție, căci această lege creată
poate în urma instigațim D lui D-r. Vasilescu, cu care
după cum am >șpus la începutul acestui articol, am
avut onoare de a sta în corespondență (vezi pag. 21)
îmi permite a sperq.,. ca patria mea în scurt timp va
putea avea representanți mai demni ai artei dentare,
decât până în prezent^
I^ață de apariția legei sanitare din 1888 pentru
practicai ea dentisticei. este de mult interes a se vedea
)',și
**
și opiniunile D-lui D-r. I. Felix*) care zice :
„Legea sanitară stabilește că dreptul de a prac­
tica ^Chirurgia dentistică se obține în virtutea titlurilor
Universitare eliberate de facultățile Române de Me­
dicină și în virtutea diplomelor streine verificate de
Ministerul de Interne și validate de un examen îaintea
unui juriu universitar.
Universitățile noastre nu au încă cursuri speciale
pentru a forma cliirurgi-dentișt. și examenul dentiștilor
posedând diplome streine nu a fost încă reglementat.
„Regulamentul pentru dentiști de clasa II publicat
la 27 Aprilie 1888 dau dreptul chirurgilor dentiști,
care au "făcut studii ișpeciale și care posed diplome,
de a forma din elevii lor dentiști de clasa II 'care sunt
supuși unei examen de aptitudine înaintea unui ju­
riu special.
„Legea prevede de asemenea că dentiștii care nu
sunt Doctori în Medicină, nu p<it întrebuința inhala-
țiuni anestezice, fără a fi asistați de un Doctor în
Medicină.
„Supraveghei ea practicei chirurgiei dentistice este
în sarcina consiliilor locale de higiena și salubritate

*) V.,?[j Starea dentisticei și a dentiștilor din România în «Romă

nia Medicală» No. 6 din 21 Martie 1896 pug. 141
**) Ve'?i în; 'ratatul de igienă publică, privată și de poliție sa-
nița-ă din 1888 Tom 11 pag. 429,
 28

publică. Această supraveghere ește grea, deoparte că

legea sanitară, nu prevede penalități speciale, pentru
persoanele, care contrar dispozițiilor acesitți legi, prac­
tică arta dentară, de altă parte pentru că nu exi­
stă o prescripțiune oprind pe denumiți' dintiști me-
canide ni de a face concurență'chirurgilor dentiști.
„Dentiștii mecaniciani sunt persoane,’; care sub
pretexta că se ocup fabricațiunea dinților artificiali și
a pieselor de protheză dentară, execut de asemenea și
operații de chirurgie dentară, căci aceste operațiuni
suni aproape indispensabile pentru a pune o dentură.
„O separațiune de aceste 2 specialități este im­
posibilă și prezența dentiștilor mecaniciani la noi este
nejustificat, pentru că’chirurgu-dentist face însăși pie­
sele de prothesaj sau el supraveghează fabricația lor
în propriul său atelier: Mecanicii dentiști nu potFfunc-
ționa decât înjgbrviciul unui chirurg dentist.
„Ar fi de dorit ca guvernul să țrimeată în străi­
nătate pentiu’r2 ani. doi medici, cu scop de a studia
această specialitate și de a se prepara a deveni pro­
fesori de chirurgie dentară la facultățile noastre de
medicină.®
După "■cum vedem expunerile răposatului D-r. I.
Felix,' au fost foarte justificate și care ardeau de
dorință să dea o îndrumare vrednică profesiune! den-
tistice în țară s; care în calitatea-i de profesor Uni­
versitar, a fost singurul care și-a dat bine seama de
foloasele ce puteai aduce arta dentară, în caz când
sar fi organizat această profesiune pe baze mai solide.
Toate aceste doleanțe ale regretatului profesor
D-r I. Felix, au rămas literă moartă; din cauză U;ă.
pe atunici nimeni nu era interesat în cauză, spre
a-și susține protejații — care probabil nu erau -- și
deci nu s’a avut pe cine trimete în străinătate, ca a-
poi să-i încredințeze o catedră dentară la facultate,
 *■ •_ • .
In starea dentisticei și a dentiștilor în România;
publicată în Romania Medicală No. 6 din 31 Martie
1896 la pag. 242, vedem că D. D-r. dentist P. Maca­
rovici zice: „Fiindcă aveam ferma convingere că o
societate dentistică, cu scopul de a realiza un schimb
reciproc de idei, prin publicațiuni, conferințe etc., va
contribui foarte mult de a redeștepta simțul așa de
mult adormit pentru studiul artei, am luat inițiativa de
a fonda o asemenea societate.“
1890 La 3 Aprilie 1890
)
* D. D-r. dentist Pavel .
**
Macarovici adună pe toți dentiștii din Iași
) ’ Aula
Universităței și fondă cea dintâiă societate de dentiști
din țară, sub numele de: '■'■Chirurgia Dentistică11 și la
care au aderat și următorii dentiști din țară, care s’au
simțit onorați de invitație și gata de a face și ei tot
posibilii pentru consolidarea ș i progresarea acestei
societăți și anume:
A. Kibrick, București.
George Pocrian, Turnii-Severin.
C. Gerard, Brăila.
I. Vogtberg, Brăila.
M. Weinfeld, Bârlad.
B. Salter, Botoșani.
Anton Craus, Galați.
I. Flitmann, Focșani,
M. Gross, Roman.
H. lancovici, Pt.vtra-Neămț.
Ch. Kraus, Bacău.
și loan Dumitriu, Galați.

•) Vezi : Ziarul «Gurierul Th. Balasan» Iași No. 57 din 2/ Maiu

1890 p. 3. -
Iată comitetul societarei «cbirurgia-dentară» : Președinte, iJ.
Macarovici; Secretar, Saul Schreiber; Casier, Max Etid; Bibliotecar, Da-
vid Pekelman; Membrii, D-na Erna Olinchieviei—Ziihr.,
 3(1

Redau adi aproape în extenșo, descrierea acestor

prime și înălțătoare momente pentru istoria dentară a
țărei extrase din ziarul „Curierul Th. Baîasan din Iași
No. 57 din 27 Mai 1890 pag. 3.

Fondarea unei societăți de dentiști

din Iași
In urma invitării d-lui dentist P.
Macarovici, dentiștii din lași sau în­
trunit cu învoirea D-lui Rector în aula
Universității unde d-l Macarovici, a
rostit în scopul fondărei unei socie­
tăți dentistice următorul discurs :
Ceremonia relativă la discurs
înaintea rostiri discursului de mai
jos D-r. Macarovici a pregătit urmă­
toarele sj^ubole :
A întins pe o masă goală, două
coli de hârtie depărtate una de alta,
pe una era scris :
«Suntem depărtați și neocupați»
iar pe ce l’altă :
«Unirea ne va ocupa»
Pe lângă aceste a mai pus 5 con­
deie noi cu cinci penițe neîntrebuin
țațe, care condeie (tocuri) au fost
legatQ cu o panglică neagră semn de
doliu; iar în un capăt al masei o că­
limară plină cu cernală.
Condeile se rezemeau pe o fâșie
de hârtie cu inscripția :
«Buzele ne sunt uscate și crăpate
de sete»
Pe lângă panglica cea neagră, era
atașată o bandă purtând inscripțiunea:
,,E foarte trist1'
 Hârtia de lângă călimara arata !
«Unirea se Va adăpa de aci»
Pe fie care din coala era câte un
clește, cu gura deschisă și vopsită
roșie, aceste clește nu se atingeau și
unul avea o bandă de hârtie cu in-
scripțiunea :
«Suntem sătui și pătați de sânge
omenesc»
iar cel l'alt avea cuvintele:
«.Unirea ne va spăla»
La un alt capăt al mesei, era un
conț de hârtie, pe lângă care era o
țidulică cu cuvintele:
«Dați rezultat»
Discursul ținut de Domnul
f. Macarovici

Onorafi. Colegi,
«E foarte trist lucru, că de când
«România a început, a progresa pe
«calea civilisațiunei, n’am avut feri­
cirea, noi dentiștii, ca să ne vedem
«întruniți într’un local, isvor al știin-
«ței, ca acesta.
«Mulțumim deci onor. D. Rector
«al Universității, care m’a onorat cu
«această permisiune în cât am putut
«să ne întrunim în acest local
«Până acum, onorați colegi, n’am
«avut și n’avem o societate de denti-
«ști, nici o revistă dentistică scrisă
«în limba Română și care credeți, vă
«rog e cauza ?
«Cauza este că până acum, nu s’a
«găsit un bărbat hotărât, care să ia
 «asuprași sarcina inițiativei.
«Acum însă onor. Domni Colegi,
«ivând în vedere, că mai toți dentiștii
«din România, sunt bărbați meritoși
«și demni de această sarcină, e deja
«timp să nu mai stăm neactivi, ară-
«tându-ne prin aceasta ca ignoranți
«în fața publicului, care tot strigă că
«nu se găsește nici un dentist apt la
«noi în țară și că tot hrănim cleștele
, «cu sânge omenesc, fără să avem vr’o
«bază științifică asupra modului în
«trebuințărei lor; ci pentru a desminți
«această insultă și să eșim din culpa
«bila nepăsare de până acum, să ne
«unim și isă căutăm de a deștepta în
«public o scânteie de ardoare și de
«mai mult respect pentru arta noastră.
«De aceia eu, în scop, de a răs-
«pândi ramura Medicinei n urnit ă
«Chirurgia Dentistica, nă simt dator
«de a forma o societate dentistică pe
«baza științifică.
«Pentru acest scop deci, mi am pus
«toată silința de a vă întruni și vă
«rog D-lor, Colegi cu obazia de față
«să bine voiți a da și părerea D-v.
«asupra unui proect de statute ce îl
depun înaintea D-v.
După cetirea statutelor depuse de către D-r, dent.
Macarovici, ele s’au sancționat de* colegii din Iași, în
ceia ce privește Spiritul lor Apoi JD-rul Macarovici a
pus pe Custodele Universităței să sțiele boîaua rdsie de
pe clește și să aducă două volume groase din biblio­
teca Universităței, ■ unul însă ceva mai mare de cât
cel-alt. Cartea ce mai mică sa pus peste cea mai
mare, așa încât semăna cu soclul unei statui. Deasupra
s’au pus statutele deschise
* și pe statute ambele clește
închise prinzându-se gură în gură și pe dânsele era o
fășie de hârtie cu următoarele cuvinte ;
Acum suntem bazați pe aceasta

Stampila originală în. alama, a Primei Societăți a dentiș­

tilor dîh România, fond, la lași în 1890

Proiectul de statute al acestei societăți a fost lu­

crat cu toată grija necesară, pentru a atrage pe toți
dentiștii, care sunt animați de iubire pentru branșa lor
după cum se poate vedea din următorul:

*) a se vedea Ștampila Soțietâței.

Istoria dentară a României D-r G. P. Macarovici

 34

*)
Rpel
Societatea „Chirurgia Dentistică“ fondată din iniția-,
tiva d-lui Dentist Macarovici, în ședința de dentiști
ținută în Aula Universităței din Iași, în ziua de 3 A-
prilie 1890, are de scop:
„Cultivarea și răspândirea cunoștinței chi­
rurgiei Dentisticei în România11, cum se stipulează
în art. 2 a statutelor acestei societăți și anume:
Art. 2. Societatea formează un
singur corp, a cărui scop este culti­
varea și răspândirea chirurgiei den­
tistice în limba Română.
Pentru a atinge acest scop socie­
tatea;
1) Va căuta, cu timpul, când
mijloacele ei vor permite, să fondeze o
• școală dentistică specială, unde se vor
ține cursuri asupra chirurgiei și
tehnicei dentare.
2) Va aduna material pentru un
muzeu privitor la chirurgia-dentistică
și partea tehnică a iei.
3) Va culege cărți pentru o bibli­
otecă a științei dentistice pe care o
va ținea la dispozițiunea numitei școli
a membrilor societăței și a publicului.
4) Răspândește progresul dentis.
tic^ publicând și editând o revitsă
intitulată.
«Progresul Chirurgiei dentistice
Române».

*) Vezi : ziarul «Curierul Th. Balassan» din Iași No 57 din 27

Maiu 1890 pag. 3.
 35

Invităm deei, pe, toți d-nii dentiști din țara, cât și

pe toate persoanele particulare, care se interesează de
progresul acestei ramure a chirurgiei; ce a fost până
acum neglijată, în detrimentul populațiunei suferinde,
de a bine voi să ne dea bine-voitorul d-lor concurs, la
întărirea acestei societăți, înscriindu-se fără întârziere
ca membrii ai ei.
Petițiunele de înscriere se vor adresa D-lui P.
Macarovici, Dentist, strada Armeană No. 13, care va
da și informațiunele ce i se vor cere în privința con­
dițiilor pe înscriere.
Iași în 23 Maiu 1890

Președintele co miletului provizoriu

(ss) P. Macarovici

Din aceasta se poatea vedea, sforțările ce șia

depus D-r. dentist Pavel Macarovici Iași, pentru a
înălța profesiunea dentistică în România, a cărui vred­
nic reprezentant era. Redau mai jos textual resulta-
tului acestor sforțări, care au fost comunicate de D-sa
sub titlu de: „Starea dentisticei și a dentiștilor din
România și publicate în: Analele Congresului dentar Co­
lumbian Universal din Chicago (America
)
** Voi. II
pag. 815—820 anul 1894.) și în România Medicală
No. 6 din 31 Martie 1896 pag. 141—144.

**) Numite ; Transactions the World’s columbian dental congress

Chicago (America).
lată ce ice '
«Cu toate acestea, am căpătat desh
«luzia amară că întreprinderea de la
«care mi-am promis atât de mult
«pentru progresul artei noastre, era
«condamnată de a rămânea o dorință-
«nerealisată. Și cauza era aceiași, care
«impedică orice activitate și pe cele-
«l'alte tărâmuri, anume invidia, mân-
«dria, etc; pe deoparte și greutăți
«materiale, pecuniare de alta.
«Societatea care numărase deja 11
«membri, trebuea deci a fi disolvată
«și eu care aveam onoare, de a con-
«duce preșidenția răposatei societăți,
«am rămas „un rege fără țară". Co-
«legii mei însă, până acum n’au fon­
dat «încă o altă societate",
«In urma acestor încercări zadar-
«nice, mani hotărât de a depune în-
«tr'un mic op modestele mele cunoș-
«tințe dentistice și experiența mea
«neânsemnată, câștigată prin proprii
«observațiuni.
«Speram prin această, de a face un
«serviciu acelora din țara noastră, care
«vor să se inițieze în arta dentară;
«precum și de a da un mijloc in mâna
«publicului român; pentru a putea
«distinge pe acei dentiști, care posed
«o bază științifică, de acei care pot fi
«comparați, ca neghina din grâu.
«Speram, prin publicarea unui a-
«tare Op, dea ridica considerația din
«păcate, așa de mult căzută, a artei
«dentare și a reprezentanților ei.
 ■37

Opul menționat mai sus de D-r.

dentist P. Macarovici, ce urma a fi
tipărit, a rămas manuscris, și conține
2 volume ce poartă titlul :
«Primele priviri de dentistica (Ana­
tomie, Istologie, Physiologie și Patho-
logie dentară. Iași 1890 și care avea
pe copertă, următorul moto al auto­
rului.
^.dlotto :
«Cel ce va considera privirile mele,
V-ri. /î scutit de durere de măsele.
«Tar ele dacă se vor dosprcțui,
De multe boli interne, veți suferi.
D-r. «lent. I*. Macarovici

(In continuare zice:)

«N am putut încă mântui opul meu
«(tipări cele 2 volume N. A.), căci
«greutățile ce întâmpină cineva, într'o
«astfel de întreprindere științifică sunt
«numeroase; după cum e cunoscut și
«mai ales că țara noastră, e încă tâ-
«nără în știința și arta, pe care o
«exercităm noi.
«România, care de abea de 2 dece.
«nii a scuturat jugul Turcilor, s’a a-
«runcat cei drept, cu un zel de admirat
«pe toate tărâmurile artei și ale științei,
«unde a făcut progrese uriașe dar cu
«tot zelul, a trebuit să se mulțumias-
«că cu succesele în știința artă și tne-
«dicină în general; fiindcă n a avut
«încă până acum timp, de a se ocupa
«cu ramura specială a științei dentare.
 38

In raportul general al igienei și

serviciului sanitar al orașului Bucu­
rești din 1890 la pag. 58 D-nul D-r.
Felix descrie situația în care se afla
profesiunea chirurgo dentistică ș i
practica ei cu toate rigorile legei, în
modul următor :
«Exercițiul chirurgiei dentistice lasă
«încă de dorit, consiliul de igienă
«publică a capitalei a făcut un pas
«destul de important către progres,
«declinând competință de a resolvi
«cererile de admitere la practicarea
«acestei arte.
«Chirurgii dentiști diplomați, sunt
«obligați de a supune cererile lor
«consiliului sanitar superior și care
«dacă va găsi titlurile lor în regulă,
«le va înainta la facultatea de medi-
«cină.
«Dentiștii care n’au diplome nu
«pot fi admiși a practica în capitală.
«Micul număr a acestora din urmă
«era să dispară, dacă câțiva nu gă-
«seau mijlocul de a practica arta den-
«tară fără a avea titluri și fără de
a fi controlați; aceste abile personagii
«se întitulau cu titlu de dentist Ame-
«rican, proprietar de ateliere de dinți
«Americani etc.
«Toată lumea știe că nici un den-
«tist nu poate lucra însuși toate pie-
«sele de prothese pentru clienții săi ;
«fie carele forțat să aibă în serviciul
«său unul sau mai mulți lucrători
«rnecaniciani,
 39

«Așa zișii dentiști mecaniciani,

«practică arta dentară fără a fi con-
«trolați, eu am cerut fără succes, în-
«tervențiunea Prefecturei poliției, pen-
«tru a le ridica inscripțiile, anunțând
«lucrul acestor pseudo-dentiști, căci
«inscripția ,,atelier dentar“, face o
«confusiune publicului căci adoptarea
«pieselor prothetice cer neapărat câteva
«operațiuni chirurgicale, care nu sunt
«în general, de competența «mecani-
«cianului».
«însuși, nu am putut reuși a face
«să compară înaintea justiției câțiva
«din acești mecaniciani dentiști Ame­
ricani.

1891
La 20 Maiu 1891 D-r. Dentist Pavel Macarovici
intervine cu o cerere înreg. la No. 11380 către D.
Col. D-r. Georgescu Dinia, de ai admite serviciile sale
dentare gratuite și să întervie locului în drept spre a
fi recunoscut oficial ca dentist al Garnizoanei Iași.
Prin raportu No. 345 din 20|5 1891 intervine către d.
general Radovici comandantul corp. IV și care prin
Raportul No. 6386 din 22|5 către Ministeru de Război
roagă pe deoparte a aproba numirea Dentistului Pavel
Macarovici, ca dentist al Garnizoanei Iași, în vede­
rea serviciului gratuit ce se oferă a face și de altă
parte să bine voiască, ai aduce mulțumirele sale.
Raport înregistrat de Ministru de Război cu No.
1673 din 24|5.
Iată și rezultatul raportului de mai sus, Ministerul
de Război, Direcția sanitară cu, ordinul No. 2326 din
12|6 1891 către corp. IV armată Iași zice:
 40

Iată și clișeul acestei corenspondențe

Raportul D-v. No. 638G, fiind supus

aprecierei consiliului medical supe­
rior în ședința de la 6 curent, a opi­
nat că pentru chirurgia dentară, să
se ocupe numai medicii militari și
că nu este loc în consecința de a se
 41

da brevete de recunoaștere de dentiști

civili î n armată, această opiniune
fiind aprobată de Domnul Ministru,
am onoare de a o transmite D-stră
spre știință.
Din ordin
Directorele Serviciului
Medic de divizie,
(ss) Doctor Corvin

(Cererea cu întreaga corespondență s’a înapoiat

la origine).

In raportul asupra Higienei și serviciului Sanitar

al Capitalei din acest an, al D-lui D-r. I. Felix, găsim
în București 3 doctori în chirurgie dentară (cu titluri
americane ?) și 4 vechi dentiști.

Congresul Dentar Universal din

Chicago 1893

1892
Către sfârșitul lunei Decembrie 1892, se trimete
D-lui D-r. dentist Pavel Macarovici din Iași o Notifi­
care Oficială din America, din partea Domnului D-r.
A. O. Hunt din lowa City lowa. secretarul Comitetului
Executiv organizator al Congresului Dentar Interna­
țional c® a avut loc la Chicago (America) în zilele
de 17 -27 August 1893,; cu invitația de-a lua parte
activă la desbaterile Congresului Dentar, facându-i
cunoscut tot odată că: în una din întrunirele recente
ale acelui Comitet organizator, a fost ales în calitate
de Vice președinte onorific, pentru a reprezenta
 42

profesiunea dentară din România.

După cât vedem că în timpul cel mei scurt
al activităței sale D-r. dentist Pavel Macarovici
Iași, a fost în destul de cunoscut străinătăței,
prin lupta sa, pentru ridicarea prestigiului profe-
siunei patriei sale și pentru care i s’a dat recom­
pensa cuvenită.
Notificarea de care am amintit, poate fi conside­
rată, ca una din onorific enți le cele mai de seamă, ce
s’au acordat științei românești de către străinătate.

(olumbian J)ental (en^tje&s

.Chicoqo. ttuqcist <7th to 27th, 4893.

5cwa Gît-y, _3awa,..î}??e..• ...1..1892, 189...

r M acarnwtc.
ArmeanoBtrasas . . Jaasy , RouDiania .

Dear Do c t or

At ane of the recent meetingș of the General Executiva

ConTultiee of th
* ""orld'» Columbian Dental Congress you «ere

appolnted as one of the Monorary Vice-Presidsnts ta represent the

.profanâion in Roumania. is wit.h gratft pl ea sure th

t
* I inform

you offlalflllj âf this aetion and in bahai" of the Cnarnittee await

your acceptanpe . cf the same, .,.v

I:send rou by this mail tny report of the proCeedlngs of

the Executive Onrwnitteej al«o the Fulss and 6egula t ions - for the țj

gove^rnient of the Congress *1 th the nanies of the severa! Committeea

and appointments as organlzed io date.

* 'i{^ Tours very ezuiy,

ț» ©ifttated

JL.£.O,

Clișeul după originalul Notificărei cu textul în

limba Engleză.
 43

THE
World's Columbian bental Congress
to be held in
Chiago August 17 th to 27 th 1893

lowa City lowa Dec. 15... 1892

P. Macarovic
Golia strasse. lassy, Roumania
Dear Doctor:

At one of the recent meetings of the

*Comittee
General Executive of the Worl-
d’s Columbian Dental Congress, you
were appointecl as one of the Honorary
Vice Presidents to represent the profes-
sion în Roumania. It is with great
pleasure that I inform yon officially of
this action and in behalf of the Comi-
ttee await your acceptance of the same-
I send yon by this mail my report
of the proceedings of the Executive
Comittee, also the Rules aud Regula-
tions for the gouvernement of the Con­
gress, with the names of the several
Comittees aud appointments as organi-
zed to date.
Dictaded
C. E. O.
Yours very truly
?1. O. Hunt
Secy
 44

Traducere din limba Engleză

Congresul bțntar Universal Columbian

ce se va ținea la
Chicago. August 17 până la 27 1913

lowa City lowa 15 Dec. 1892

P. Macarovic
Strada Golia, lași, România

Scumpe Doctore:

In una din recentele întruniri ale

Comitetului general executiv ăl Congre­
sului dentar columbian Universal, Dom­
nia voastră ați fost ales unul din Vice
președinții onorifici pentru a reprezenta
profesiunea din România; cu o mare
plăcere vă informez Oficial despre a-
ceastă acțiune și în interesul Comitetului
aștept acceptarea D-voatră.
Vă trimet prin această poștă rapor­
tul asupra procedărilor Comitetului exe­
cutiv, de asemenea și regalele și dispo-
sițiunele pentru conducerea congresului
cu numele diferitelor comitete și aleger1
organizate după dată.

Al D-voastră fidel
(ss) fi. O. Hunt
Secretar
 45

Ziarul „Curierul11 Th. Balassan din Iași, în No. 2

anul XXI din 9|19 Februarie pag. 3, 1893 publicând
notificarea de mai sus, în original și traducere, in­
sera următoarele:
„Noi Românii ne simțim mândri de onoarea
„ce ni s’a .făcut.

Ziarul „Timpul11 din București, în numărul din 5

Februarie 1893 publică următoarele :
Aflăm cu plăcere că comitetul general executiv
al „Congresului dentar internațional11 ce se va ține
la Chicago de la 17 — 27 August 1893, a trimis o
notificație oficială cunoscutului dentist P. Macarovici
din Iași, prin care e înștiințat cum că este ales ca
Vice președinte onorific al acestui congres și rugat
tot odată de a veni la ședințele congresului spre a
reprezenta profesiunea dentistică din România.
Felicităm pe D-nul Macarovici pentru deosebita
onoare ce i s’a făcut.

Colaborarea Dr. dent. P. Macarovici

la Congresul Dentar Universal
din Chicago. (U. 5. S.)
1893

Față de invitația și onorificența ce i s’a acordat,

vedem că s’a achitat în mod foarte demn și de imitat
și a trimes acelui Congress două lucrări ale sale;
una cu conținut istoric sub- titlu de „Starea dentisti­
cei și a Dentiștilor din România11 și o a doua:
o lucrare științifică dentară intitulată : „ Pulpitis chro-
nica Idiopathica.“
Această lucrare din urmă, tratează o. descoperire
proprie a Dr. dentist Pavel Macarovici, în care atri-
bue și dovedește că foastele fibrile ale lui Tomes, din
 4G
dinți, firi Surit alt ceva decât un lichid lymphadont
(nutridont) care nutrește dintele și care venind în
contact cu aerul atmosferic se solidifică, luând aspec­
tul de fibre; lucrarea e prevăzută cu gravuri.

. . • ■ THE ... .

(elumbian j)ental (engifesș

Chicago, August I7th <6 27th. 1893.

jSewa City. .......... iflî...

Macarovici.

Jassy St.. Colla # 75, Jas^y, fioumanlâ

*

*
i>eât Doctor •

Your papers and spec ifliena «ere duly received. They jiave

gone tnto țhe handg of tne Essay Conmlttee.

Youra very

Oletated. (t.E.o.j

Cliâeu dupâ originalul Englez, prin care se confirmă colaborare» Dr,

dentist P. Macarovici la congresul dentar Universal din Chicago 1893,
 4i

lată traducerea din limba Englezi

lowa City lowa Iunie 9.. 1895

Dr. P. Macarovici
lași, strada Golia 75 România
Scumpe Doctore,

Lucrările D-voastre și gravurile au fost exact

primite. Și s’au predat în mâinele Comitetului Executiv.
bictat (L. E. O.)
Al D-v&astră fidel
(ss) ?1. O. Hunt
Secretar

Am extras esențialul ce privește isteria

dentară, de altfel în arhiva fostei școli
dentare din București, găsii o foarte bo­
gată corespondență între D-r. dentist P.
Macarovici și Comitetul Executiv al 'Con­
gresului dentar.

Noua lege sanitară din 1893

In acest, an atât de înșemnat pentru istoria noas­
tră profesională, se modifică legea sanitară și se
insera următoarele articole, care reglementează practica
artei dentare.
Monitorul Oficial No. 62 din 23 Iunie 1893
promulgă și publică:
Art. 111 Subchirurgi sunt în genere chemați să
execute singuri manipulațiuni de mică chirurgie și
masagiu; în localitățile unde nu sunt dentiști, se
permit acestora scoaterea dinților.
 Ari. 112 Dentiștii sunt chemați să facă numai
inanipulațiuni de chirurgie dentară.
Ei nu pot întrebuința inhalațiuni anestezice, dacă
nu sunt doctori în medicină, decât asistați de un
doctor.
Mecanicianii dentiști și în general persoanele fără
titluri Universitare, care se ocupă numai cu confecțio­
narea dinților și pieselor de prothesă dentară, nu sunt
admiși la practica artei dentare, ei pot lucra numai
ca ajutori ai dentiștilor recunoscuți și pe responsabi­
litatea acestora din urmă.
-Cu începere de la 1 Ianuarie 18961 se va admite
din nou la practica chirurgiei dentare, numai Doctori
în medicină.

Ga ecou al desideratelor D-lui Dr. dentist Pavel

Macarovici Iași, în apriga-i luptă pentru progresul
artei dentare în țara noastră; vedem că apare în Mo­
nitorul Oficial din 6 Iulie 1893:

Regulamentul
*) pentru libera practică...
a dentisticei...... din România
sancționat prin Decret Bețjal No. 2664 din Iulie 1863

CAP. 1
Admitere la examen

Ari. 1.) Examenul de admitere la libera practică

se depune la Direcțiunea Generală a serviciului sanitar.
Art. 2.) Se admite la exercițiul de liberă prac­
tică în România... a chirurgilor dentiști cu diplome

*) Din acest regulament, care e general pentru toate profesiunile

medicale și anexe, am extras numai articolele privitoare la practica
Chirurgiei Dentare (N. A.).
 - 49

străine, nu li se cere condițiunea ca să poseadă și

dreptul de liberă practică în țara în care a obținut
diploma și ei se admit la examen și fără a poseda
acest drept.
Art. 3) Ori cine dorește a obține dreptul de a
exercita chirurgia dentistica, trebue să depună la direc­
ția Generală a serviciului sanitar pe lângă o petițiune,
următoarele acte și taxa de examen.
c) Chirurgii dentiști
1) Actul de ‘indentitate.
2) Acte doveditoare că a armat- cel pu­
țin 4 clase de școli secundare.
3) Acte doveditoare că au urmat cursu­
rile speciale în o școală chirurgi dentiști, sau
la o facultate de medicină cel puțin 2 ani. afară
de timpul întrebuințat pentru examenul de chi­
rurg dentist.
4) Taxa de 150 lei.
Art 1) Când actele prevăzute art. 3 litera c.
No. 1, 2, 3 și 4 sunt în o limbă străină, afară de
cea latină, ele trebue să fie însoțite și de traducțiunea
în limba română, legalizate de Ministerul afacerilor
streine.
Art. 5) Ministerul de Interne verifică, prin con­
siliul sanitar superior, titlurile postulanților și admite
pe acei cu actele aflate în regulă, la examenul de
liberă practi ă.
Az7. 6) Actcie și taxele depuse, de petiționarii
admiși, se- conservă la direcțiunea generală a serviciu­
lui sanitar superior, până după terminarea 'examenului,
când li se restitue actele, iar taxa se distribue mem­
brilor juriului in părți egale.
Candidaților ne admiși a depune examenul li se
restitue actele și taxa.

istoria dentară a României D-r. G. P. Macarovici 4

 âo
CAP. II
Formarea juriului de examinare

Art. 7) Directorul General al serviciului sanitar

convoacă juriile cu 5 zile mai înainte de începerea
examenului și fixează ziua, ora și locul unde are a se
ține examenele, le comunică membrilor juriului; îm­
preună cu numele candidaților de examinat, cărora li
se face asemenea cunoscut ziua, ora și locul unde are
a se ține examenul.
Art. 8) Auriul examinator se compune :
c) Pentru chirurgi dentiști, un membru
al consiliului sanitar superior, ales de consiliu
un profesor titular de la facultatea de medicină
din București, ales după ordinea alfabetică și
un dentist delegat de consiliu sanitar superior-

CAP. III
Examenele

Art. 9) La ziua și ora fixată în convocare, juriul

se adună în locul desemnat își alege președintele și
precedă la examinare.
Art. 72) După terminarea celor 3 probe
*), juriul
încheie prescriptul verbal asupra primirei sau respih-
gerei candidatului.
La caz de respingere, juriul amână pe candidat
pentru minimum 6 luni până la maximum un an : la
care termen candidatul are drept a se prezenta din
nou la examen.
Candidatul respins nu are dreptul a pretinde îna-
poiarea taxei.
Ari. 13} Candidatul respins a 2-a oară, va trebui

*) Vezi art. 18
 M

să treacă 5 examene de doctorat întocmai ca studenții

facultății de medicină.
Ei vor fi dispensați de taxe.
Art. 14) Președintele juriului înaintează Directo­
rului General al serviciului sanitar superior, rezultatul
examenului îndată după terminarea lui.
Art. 15) Directorul General supune pe o parte
rezultatul examenului consiliului sanitar superior, iar
pe de alta dispune distribuirea taxelor membrilor juriu­
lui sub luare de chitanță și înapoerea actelor depuse
de candidați.
Consiliul sanitar superior încheie un prescript ver­
bal asupra admiterei sau ne admiterei candidaților la
libera practică, care se supune Ia aprobarea Ministe­
rului de Interne.
Art. 18) Examenul chirurgilor dentiști consistă
din 3 probe.
a) Proba în scris. Aceasta se face asupra unei
chestiuni de anatomie, de physiologie dentară sau din
medicina operatorie, care se referă la chirurgia
dentară.
Pentru această probă, se aprobă candidatului trei
ore, el lucrează sub supravegherea unuia din membrii
jurului.
b) Proba practică. Candidatul face 2 operațiuni
dentarea supra unui cadravru, după indicația juriului și
expune metoda operatorie. Pentru expunere se acordă
candidatului 15 minute.
c) Proba orală. Candidatul trebue că răspundă la
3 chestiuni, ce i se vor pune de cei 3 membrii ai
juriului, din anatomie, fisiologie, anatomia pathologică
a gurei, tratamentul medical și chirurgical al boalelor
dentare.
Candidatul răspunde câte zece minute fiecărui
membru al juriului.
Art. 19) Dispozițiele art. 12, 13, 14 și 15 se
aplică și la examenul chirurgilor dentiști.
 Al

CAP. IV

Art. 25) Ministerul de Interne în baza avizului

consiliului sanitar superior, acordă candidaților care au
trecut cu succes'■ examenele, dreptul de liberă practică
în România.
Art 26)... Chirurgii‘dentiști cu diplome de la
școalele respective, vizate de Ministerul Instrucțiunei
Publice și respectiv de. Ministerul Agriculturei, Indu­
striei, Comerțului și Domeniilor, dobândește dreptul de
liberă practică în România conform art. 25 din acest
regulament.
Alt. 27) După ce Ministerul de Interne a apro­
bat avizul consiliului sanitar superior pentru acordarea
dreptului de liberă practică, Direcțiunea Generală a
serviciului sanitar mijlocește publicațiunea acestui drept
în Monitorul Oficial.
Plata acestei publicațiuni în Monitorul Oficial
fixată de 5 lei este în sarcina candidatului, care o
depune la direcția serviciului sanitar, spre a fi înain­
tata Imprimeriei Statului odată cu publicația respectivă.,

CAP. V
Dispoziții transilorii ■Ț '

Art. 28) Dispoziția regulamentului pentru dentiști

qL.2 sancționat prin Decret Regal No. 1258 din 17
Aprilie 1888 și publicat în Monitorul Oficial No. 24
din 1 Maiu 1888 rămân în vigoare numai până,la..1
Maiu 1896, dela această epocă înainte se vor admite
la exercițiul chirurgiei dentare numai Doctorii în
medicină.
Art. 29) Toți elevii aspiranți la gradul de dentist
clasa II cars nu vor fi examinați până Ia 1 Ianuarie
1896, nu se mai admit la examen, după acest termen
 53

1894
Către finitul acestui an, s’au imprimat analele
congresului Dentar Internațional clin Chicago (Ame­
rica), numite „Transactions of the World’s Columbian
Dental Congress“ Chicago, în 2 Tomuri' 1894 și cu
1068 pag. care cuprind și cele r2 comunicări ale
D-r. dentist Pavel Macarovici din Iași; fiind primele
lucrări științifice. și istorice dentare din țara., devenite
de notorietate mondială.
\ Avâitdu-se îh vedere, importanța ce a avut Marele
Congres Dentar Universal'din Chicago (America) 1893,
asupra progresului dentisticei Universale și în special
asupra ridicărei prestigiului artei dentare din țara
noastră-; s’a găsit necesar de a reproduce, înserând în
acest istoric cele două lucrări ale D-r. dentist Pavel
Macarovici Iași, comunicate 'sus menționatului Congres
dentar, ce au avut onoare de a fi imprimate în ana­
lele sale, numite: Transactions of the World’s Co­
lumbian Dental Congress Chicago U. 8. A. 1894.
Cea dintâi comunicare a Dr. Pavel Macarovici
intitulată : ' „ Pulpitis-chronica idiopathica *) “ este
imprimată în Voi. II al sus numitelor anale la păgâ­
nele 337—349 .și care lucrare fuse comunicată înain­
tea Comitetului Secțiune! Il-a științifică (a Congresului)
pentru Etiologie, Pathologie și Bacteriologic compus din:
Președinte: G. \. Black. M. D., D. D. S. Jac Msonville, 111.
Vice-Președinte: Geo. S, Allan. A. M., D.. D. 8., New-
York. Secretar: E. S. Chisholm. D. D. S„ Tuscaloosa. Ala.

*) 'ublicată sî în Revista «România Medicală» din București No.

17 din lî> Septembrie .18^3 anul 11! pag. 433—440 cu figuri în text.
Citată de asemenea de marele istoric dentar I’iof. G. Caii din
Neapolî. în: «Istoria dentară Universală intitulată; L’Odonioiatria
nttraversoi secoli, Storia' srientifica e morale dellă. dentistică presso
glistaii d'Europa. America'. Asia ed Africa Jiapoli, 1901 pag. 105,
 54

Iată comunicarea:

l’ulpitis cronica idiopathica

Comunicare făcută Congresului Universal bentar
din Chicago (America) la 15 August 1893 de
br. dentist Pavel fAacarovici lași.

Pulpitis cronica idiopathica ie o neo-fcrmațiune

de dentin.
Acest proces pathologic se produce în trei moduri-
. Prin proliferarea uneia sau a mai multor ce­
1)
lule a țesutului dentin, formând o escrescență nodoasă
ce causează o presiune asupra nervilor pulpei. Aceste
noduri se formează pe peretele intern a cavităței den­
tare. (Fig. 1. d.).
2) Prin un fel de obliterare a
cavităței dentare, când transforma­
rea pulpei în dentin secundar pro­
vine de la- periferia pulpei începând
de la partea ei coronară și unin-
du-se în acelaș timp cu dentinnl
vechiu, mergând tot așa în jos până
la rădăcina pulpei. (Fig. 1. b.).
Acest accident pathologic se gă­
sește mai des la dinții tociți și mai
rar la cei cariați.
Câte odată această neo-formați-
unea ia o așa mare întindere, în
cât formează o axă în mijlocul pul­
pei (Fig. 1. f.), care axă une ori
s# îngroașe într’atâta, încât atinge Figura 1
pereții cavității dentare, de care apoi se alipește ș
în chipul acesta întreaga pulpă, se transformă într’un
dentin mai moale de cât cel normal și obliterează com­
plect cavitatea dentară. Aceasta era cunoscut și celor
vechi, (Bertin, Hunter, etc.).
După unii autori, astfel de concrețiuni se observă mai ales
 55

numai la dinți atinși de inflamați! ușoare, (Witzel, tra­

tamentul antiseptic al maladiilor pulpei, 1870 ; Wedl,
Pathologia dinților, 1870; Bruck-jun. Contribuțiuni la
histologia dentară ete. ctc.). Ea sunt de părere că și
la inflamații mai intense.
3) Prin o neo-formațiune, ce are loc în pulpa
însăși, nu vine în contact cu pereții cavității dentare,
ci e liber în centru, (Fig. 2 e) sau la periferia pulpei.
(Salter, Bruck, Arkovy.) Aceasta însă se întâmplă rar
la dinții, a căror proeminențe coronare nici nu sunt
afectate.
Bertin era cel dintâi, care a emis părerea că a-
ceastă neoformațiune ar fi de 2 feluri; una aderentă
și alta liberă și prin asta era el precursorul descope­
ririlor lui Salter, prin aceea că i-a ajutat de a demons­
tra, că această neoformațiune dentară ar fi un proces
pathologic, cu toate că Bertin a descris’o din punctul
de vedere anatomic.
Bertin zice: Cavitatea dentară
nu-i de tot deșartă, ci umplută cu
o massă moale, ce provine din un
suc lymfatic și se îngroașe, fără
însă de a căpăta consistența osoasă
Adese-ori această substanță for­
mează o masă dură, ce la început
nu comunică cu cel alt tesut, dar
mai apoi se unește cu dentinul (cu
peretele cavităței dentare). Blondin
în Zahnarzt 1848 p. 147. Deutsche
Vierteljahrsschrift fur Zahneilkun-
de, 1882 p. 167. Figura 2.
Salter, după cum am spus mai sus, era cel din­
tai care a primit neoformațiunea den țară în nulnă. ca
o stare patliologică. In opul său: „Dental Pathology
 56

and Surgery" spune el că: neo-formațiunea dentară

produce o nevralgie. (Deutsche Vierteljahrsschrift fur
Zahnheilkunde, 1875 p. 419).
De. oare ce Salter spune, că pulpa în oricare dinte
afectat s’-ar impregna cu substanța calcară, ie. chestiunea
atunci dacă el ar fi găsit acest proces pathologic și
la dinții, al căror email nu e atins de caries sau încă
nu era ros. (Fig. 3. 2. 3.).
D-nul Profesor Sculy într’o prelegere ținută la
clinica din Iași, asupra unui ulcer provenit din causa
unei tumori osoase, a zis că tumorile, nu numai cele
superficiale, și cele intratubulare în tibia sau femur,
d. ex. ar-cauza nevralgii.
Cei veci considerau această stare pathologică a
dinților, ca ceva normal și ce-i mai mult ca o bine fa­
cere a naturei. Hunter se exprimă cam astfel : prin
destrucția dentinului, cavitatea internă dentară, ar fi
expusă aerului, dacă natura n’ar înlocui perderea ei
prin neofbrmațiunea, care se poate ușor deosebi de
substanța v'eche, prin acea că-i tot-deauna mai moale
și stă/ în mijlocul suprafeței distruse.
Această adăugire de substanță nouă e egală în
cantitate cu substanța externă nimicită, Deutsche Vier­
teljahrsschrift fur Zahnheilkunde 1882 p. 163, după
Hunter, istoria dinților 1780. (Dig. 1. a. b.).
După Hyrtl, causa obliterațiunei cavului dentar ar
fi osificarea pulpei sau prin o depunere de phosphor
și săruri urice. (Hyrtl, Anatomie, 1875 p. 599).
Wedl a demonstrat că oblitera țiține a ar proveni
din concrețiunile în adventiția vasorum; de aceiași
părere e și Arkovy. (Arkoyy Diagnostic 1885 p. 98).
M. Heider și C. Wedl relatează căM. S. Ryding
ar fi văzut neoformațiuni dentare și la dinții sănătoși.
Singuri ei, ar fi găsit la dinți de lapte cu' rădăcinele
resorbate' din cauza procesului schimtărei dinților, pre­
cum și în dinții carioși. Deutsche. Viertelj. fur Zahnheil­
kunde, 1864 p. 97; Wedl, Pathologia .dentară 1870
 57

p. Bg&. Brivek ju-n, spune că ar fi întâlnit neofoima-

țiuni -d^tape ui. d-iijții de lapte sănătoși jcu răd^inile
n^S<s6.fkăte, ^D&cjim^iî-în V.dinți p^.'m€țî^ți 'sănatm^i,
adăugând că ma£hît|a concrețiutfțlor !®£fi egiiă-^u
|na a-unei jHftnțe de Muștar. (Brrrag juw; Contribu-
țițrni la Hwfi)logf^ăen!ai-‘ 187Α.p-. 2
Și eu H^șii-nn a in găsit uit cas IjS un dinte
ipanent, de o aparenta s4ănufca^fcd_,«oi^^nalșanătcȘsă
și nscar’ată M^nmîea iiăoformajjuîi.ei ap însă ca țjțea
a unei SfșMinj^ .|fe a )-

D-na G. a fa^Ș î?a tim-p-.de jjîțilți finii căutagffe

■iî«d’icii diii Ijfd.'jîontsp furori tfe-, eafelari sSîntrnile£ti.
șl-pe o. pu’națitejaa; fprei. Tra^făientiil rămase iiTf>nș_-ț
tuos
InpfiBS^ doamnsV^/SjdinSse (liij^inin'^căci ea
stoțiți uji.e ori jdtuț&’-K'U'iar 1^'qSrțT^stg
și fc?ă. apoi s’ar wîtMdE de a'^olo -'la o in]nătpn;Ș;Â:^ței
și a cappți'ii. Ka^mi pw&gp^nfsa pâj'ădțc-n un mai
irfeinde, o aputjă. diH-^ea Hud faJ, a o,mpșCj.ajțe măi
rip-t^e, ca de ex : lo^ar cu jiieaorul în pămâjjj
sait-v&id clătina păpil; "®ind însă să ținfea liin^hă,
•^firerile Wetau; șjjii acel th$Țp dui;piile ițiiteiTti pfflȘin și
7ăispăi\efiui0jrus’^' In 1 impui din uMa i&sță ■ ^âesede a-
păream fără tk pțjfȘyocate de vre^t j$-șcar$$dureș&a
era. mult urni inte«§ă și durata ei mai lungă de cât
niai'ânâinte.
 58

Am examinat toți dinții cu mijloacele diagnostice

și n’am găsit nici un dinte cariat, și nici prin irigați-
unea cu apă rece n’am găsit nimica (Deutsche Viertelj.
fur Zahnheilkunde 1870 p. 26). Se pare însă după mine
că acest mijloc de diagnostic n’ar fi tot deauna sigur.
Numai la partea stângă a maxilarului superior, am
găsit puțin calculus salivalis, Ia vre-o câțiva molari.
Am curățit dinții, am îndepărtat calculul salivai și
am uns gingia cu tinctura de iod o dată pe zi, pe lângă
aceasta îi am mai ordonat să-și spele gura de patru
ori pe zi cu acid boric disolvat în apă. 4 zile într’una
urma prescripțiunile mele, dar fără folos.
M’am gândit la posibilitatea unei neoformațiuni
în dinți cu emailul nevătămat și de oare-ce am obser­
vat că primul molar superior din stânga se deosebia
în coloare ca cei-l’alți, am încercat metoda lui Arkovy
în a netezi buza superioară (Arkovy p. 95) și pacienta
atunci si-a manifestat durerea prin un țipăt.
Examinând mai atent acest molar, am putut să
observ, că ei se clătina foarte puțin, aproape imper­
ceptibil. Am explicat apoi bolnavei, că câte odată se
întâmplă, în pulpa dentară o depunere de substanțe
calcare, care causează durerei de cap, dar poate fi
vindecată prin perforațiunea dintepii. Pacienta care
s’a supus fără folos diferitelor tratamente, ca: Kalium
bromatum etc., mi a declarat, că-i gata să lase să-i se
scotă toate măselile, numai ca să scape de astă boală
teribilă. In consecință i-am extras molarul supei ior din
stânga și succesul ere complect, căci de atunci pănă
azi, dama acea nu mai acuză durerii.
Molarul extras avea trei rădăcini. (Fig. 3.). Lun­
gimea rădăcinei palatine de 7 m. m.. acea a mesialei
de 7 m. m, acea a distalei de 5 m. ni., Spintecându-1
am găsit pulpa osificată, împrejurul ei se vedea puțin
lichid. în cavitatea coronară, cu cele 2 rădăcini labi-
ale. Pulpa osificată nu era în contact cu peretele ca-
vităței dentare, ci printre ei era un spațiu abia vizibil,
 59

din care izvorea puțin lichid alb gălbui (pulpa neosifi­

cată încă) și pulpa osificată (Fig. 3 a.) era fixată
numai prin niște prelungiri ce pătrundeau în cavitățile
rădăcinilor dentare. Coloarea neoformațiunei era alb
gălbue cu un luciu de sedef, de formă neregulată cu
mai multe eminențe. Mărimea era acea a unei semințe
de In.
Eu nu mă voi ocupa aci cu descrierea istologică
a concrețiunilor; pe acestea le voi descrie într’un alt
capitol mai detaliat. Acum am să vorbesc de etiologia
acestei stări pathologice. Mai întâi însă voi rezuma for­
mațiunea dentinului și al emailului.
După o analisă de Hdppe-Seyler s’a găsit la emaă
ilul unui nou născut 1 5. 59 °|0 substanțe organice, ua
schimb însă maLmult phosphat de calciu. (Tratat d-
artă dentară de losef v. Metnitz 1891 p. 44). Resultî-
de aci, că emailul tânăr e moale.
După C. Wedl și V. Heider se găsește, între
altele într’o neoformațiune dentară și un email și o
formațiune de Cement. (Deutsche Viertelj. fur Zahnheil-
kunde 1864 p 101).
După Fort, dentinul este o substanță, care în o
secțiune în lungime a dentinului, arată o mulțime de
borticele mici, deschizăturile canaliculilor dentare, ce
se anastomosează către suprafața externă a dintelui
și unele pătrund chiar în Email. Pe de alță parte
fibrele Emailului lasă între ele oare care spații, a căror
direcție e aceiași ca și acea a canaliculelor dentare,
așa încât ele prelungesc aceste canalicule. Fibrele
dentinului sau fibrele Iui Tomes ies din peretele denti-
tinului ce-i întors spre pulpă, pătrund în substanța E-
mailului, trecând prin canaliculele dentare. (Fort Ana­
tomie I-er 18-87 p. 539 — 540) (Fig. 2 a. b).
, Aceste fibre numite de mai mulți autori fibrele
ui Tomes, în stare normală, atât cât nu vin în contact
cu aerul, nu sunt după părerea mea, alta de căi vii
 60

lichid limfatic, ce ese din pulpă, traversează cana-

hculele -de'nlare pătrunzând și în email {fig.2 f. fî)
și-în cement (fig. 2 b. n.) și servește spre nutri-
țiunea dehl'iriului, a emailului și a cementului,
încât pot fi privite ca o contribuție la funcțiunea
periostului alveolar. Acest lichid prin subslanța-i
calcară are propri -i-iiea de a se solidifica în cofa--
tact cu aerul, numai când traversează banaliculele
dentare de la pulpă luemăil. In momentul îns-ă,
când vine în contact.tcu. aerul, lichidul se solidifică
la suprafața saș formând q- pieliță elasiică,- prevă­
zută- clîpovi mici, care -facilitează, ev'aporared untei
mici porțiuni din rest&l lichidului, ce in cas de
o fractură a dinteluij servește la. formarea Sifili­
sului, Cu-timpu.l .insă solidificareco înaintează până
când, dispar și porii. Această solidificare se întinde
peste toată lungimea captalimileior. dentare (pentru
mine canaliculele limfatice}, .de la capătul perife­
ric, până la origineg- Irir în pulpă. :
Am convingerea certă, și-i și cunoscut multor
autori (Heider, WedI), că peretele intern ai dentinului
ce-i întors -spre pulpa și o înconjoară, crește și după
formarea complectă a dintelui și așa printr’un aflux
mai mare de -sânge, în ama unei emoțiani sau unei
mișcări violente, produce o hiperemie și deci o hiper­
trofie a dentinului: de unde resultă o strâmptorare a
canaliChlelor dentare, la deschiderea lor în pereții de
înconjoară pulpa și prin urmare împedică pătrundrea
și traversarea limfei (Fibrele lui Toines). In acest caș,
substanțele minerale se acumulează în inassa pulpară
în interior, ce evoluează câ .și în starea normală, prin
acea că se transformă în dentin, cement și email, ce
sunt amestecate între ele sau se adună în grupuri de
una sau țmai multe\celule' egale. Aceasta se dovedește
prin observațiunele unor autori care spun că în neo-
formațiuaea’ dentară, au găsit email, dentin și cement.
(Heider și WedI: Deutsche Vierteljahrsschrift fiÎȚ
Zahieilkund.e 1864: Wedl, Patliologia dentară 18?0.
Brack-pin. Histologia dentară 187J).
Apeasfa e și causa pentru care ■auțcțiikjgășe.sc că
dențimțl , neoformak. e mai moale de cât... substanțele,
fundamentale,' căcLriu a ajuns încă maturitatea șj-..o
dovadă e făptui că emailul tânăr normal are o , consis­
tență mai moale "ele cât cel vechili, după anali șa. su^
menționată a lui Hoppe-Seyler.
Cu toate că până acum încă nu s’a dovedit vase
lymphatice în pulpă, totuși ie sigur că trebue să existe
suc limfatic în pulpă. (Bruck, Lehrbuch der Zahnheil-
kunde 1861 p. 24—26).
Pentru această teorie a liciditaței fibrilqr lui Tpmes,
vo.rbsște și formațiunea de calus, după o fractură a
oroanei dentare; -căci de unde acest calus, dacă nu
Gin secrețiunea limfei plastice ? Și dacă fragmentele
^oroanei n’ar conținea în .șine limfa, atunci limfa care
crobabil vine din pulpă, cum ar putea ea uni aceste
pragmente, caii ar fi atunci corpuri străine' unul față
fde altul
Această teorie esplică și sensibilitatea cea mare
a bolnavilor ce acuză o durere foarte mare, când se
atinge cu o sondăf ascuțită uu punct pe linia de unire
a dentinului cu emailul; pe când această sensibilitate
e mâi mică, la ori care alt....punct al dentinului. Presiu­
nea sondei se transmite prin membrana elastică a
suprafeței solidificate, cahaliculelor limfatice ce se gă­
sește dedesupt și aci nervilor .pulpei.
Hiperemia de ■ care am yorbit mai sus, ce causează
o imflamație a pulpei, fixează și locul neoformațiunei
dentare Și anume inflamația e așa de intensă, că inte­
resează întreaga pulpă și sțrimtorează numai canali-
culele dentare ale rădăcinei'; concrețiunile în acest caz
se află libere întrănsa și sunt de diferite mărimi și
forme (Fig. 2 e); când însă, inflamația e mică, atunci
ea. se reduce numai pe câteva’ părți ale pulpei a
vârfului sau al părețilpr laterali a acestuea. (Fig. 1 b)
tn aceăt caz se și strimtează deschiderile aceloi’ 6ăna-
licuie dentare, cari corespund părței inflamate și den-
tinul neorformat se imagasinează acolo și formează o
massă atât cu canaliculele limfatice, cât și cu cele
dentare. Astfel se produce dentinul secundar al lui
Salter.
Rolul sus menționat și explicat al sucului limfatic
din pulpă a fost bănuit șj de ce; vechi. Aetius (450
a. c.) crede, că dinții cresc până la bătrânețe prin
adunare de fluid nervos, ce se formează într’însul.
(Profesorul Blondin în „Zahnarzt" 1848 p. 144). Fapt
însă este că numai peretele intern al denîinului crește
din sucul limfatic, pe când cementul ia de la el numai
o parte pentru nutruțiune și tot așa și emailul pentru
Ca să nu se strice prea repede prin actul mastica-
țiunei.
De acea se întâlnește dentin secundar și la caries
dentar, căci cariesul are aceiași origine: „se produce
„o ușoară înflamație la pulpa dentară, pe un punct
„oarecare, cărui îi corespunde un punct pe partea ex-
„ternă a coroanei dentare, unde se poate ușor primi
„Ușor rămășițe de alimente, de exemplu: la suprafețele
„mesiale, distale, labiale sau linguale sau chiar sub
„fisurile vârfurilor coronare ale unui molar, căci res-
„turile alimentare nu pot fi îndepărtate prin actul ma-
„sticațiunei. Prin această imflamație a pulpei se hiper-
„plasează în acel loc,- massa amorfă a dentinului. Ca-
„naliculele dentare se micșorează în așa mod, că nu
„lasă să treacă nici o urmă le limfă;,'' emailul nu va
„putea fi nutrit în acele locuri de sucul limfatic și se
„va roade prin actul mesticațiunei până la dentin, unde
„se acumulează mai multe resturi, s® disolvă gelatina’
„mai bine zis, substanță cartileginoasă a dentinului’
„de unde se formează cariesul dentar și de acea au"
„torii găsesc la acest caries un dentin suplimentar. “
Când însă, după cum am spus mai sus, inflamația
ușoară se produce pe părțile periferice a proeminențelor
 63

*
coronare a unui molar sau Ia periferia culminații!
nilor pulpei, a incisivilor sau a caninilor, atunci aceste
neoforinațiuni dentare apar ca în (Fig. 1 b.), pe lângă
aceasta coroana se roade numai în linia dreptă prin
actul de mastciațiunei, așa încât nu poate primi res­
turi alimentare.
„La dintele, a cărui descriere o dau aci, nu era
„acest cas, inflamațla pulpei era intensă, depunerea
„osteodentinului a avut loc în mijlocul pulpei, s’a
„aglomerat încetul cu încetul, luând o consistență oare
„care mai mult în jos, așa în cât părțile pulpei spre
„rădăcină luase deja parte la osificare și prin intensi­
tatea inflamațiunei pulpei în aceste părți, canaliculele
„dentare de la rădăcină hiperplasiase în așa mod, că
„limfa n’a mai putut- să pătrundă să nutrească cemen­
tul de la rădăcină și așa s’a întâmplat ca periost.nl
„alveolar n’a mai putut să înlocuească resorbțiunea și
^iată de ce rădăpinele le-am găsit resorbate.“

Figura 4—5

Convingerea mea fermă e bazată pe anainneza

pacientei menționate, căci ea mia asigurat, că în vaița
ei n’a avut vre-o dată cea mai mică umflătură, nici
măcar la unul sau cel-alt maxilar și cu atât, mai puțin
la numitul molar. Că dintele la coroana sa, era încă
intact, se explică prin acea că în spațiul superior și
lateral, ce încojoară ne-oformaținnea dentară, am mai
găsit în deajuns suc limfatic, ce ar fi putut nutri încă
emailul, cu toate că. pacienta suferea de nevralgie.
„Drept vorbind găsesc eu cu: o neralgie provine
„din o hiperplașie a cimentului (așa numite exostose)
„(Fig. 4 c; 5; a), localisată mai ales la vârful rădăcinei
 t;4

„unde câte odată însă și la peretele lateral al rădâc’-

„nei formează o proeminență orizontală, ascuțită; prin
„aceasta se produce o presiune asupra păretului intern
„al alveolei, de unde se iritează nervul dentar și pro­
voacă poate mai târviu un ulcer al gingiei, de aceiași
„părere cu profesorul Dr. Sculy.
Acest proces îl găsesc'nu numai la dinții cariați
ci și la dinții în aparență sănătoși. Din nenorocire,
pacienții au așa de puțină încredere în noi, dentișlii
încât nu putem să păstrăm astfel de dinți, căci ei cred
apoi, că i s’a scos un dinte sănătos și de acea dentis­
tul nu vrea să-i deie dintele.
Neuralgiele. sus anumite, ce se provoacă prin neo-
formațiunea suplimentară a dentinului, se pot dovedi
că există mai ales la dinții cariați, foarte puțin însă
la cei tociți; căci mi se întâmplă mulți pacienți pen­
tru alte boli, a căror dinți sau ros până la a treia
parte a coroanei dentare și totuși nu acuză neuralgie
*
Și eu singur posed dinți mei tociți și nu sufăr de
neurălgie. Totuși sunt cauze unde se întâmplă neuralgii
la dinți cu coroanele pe jumătate roase.

Monitorul Oficial No. 289 din 25 Martie 1894,

publică următoarea disposiție a Direcțiunei Generale a
serviciului sanitar superior și anume.
„Se permite bărbierilor, a face esc Irac i a din-
„tfdor, pe lângă mica chirurgie (numai in locali­
tățile unde nu sunt dentiști).

A doua comunicare asupra „Stărei Dentisticei și

a Dentiștilor din Rmnânia“ publicată în aceleași
Anuale numite: Transactipns of the World’s Columbian
dehtai CongTess, în Voi. II pag. 815 — 820, Chicago,
)
1894
* și din care câteva extrase am amintit mai
sus
)
** au avut onoarea a fi comunicate Congresului
Dentar Universal la începutul deschiderei Secțiune! VIII
pentru educație, legislație și literatură fiind:
Președi te, I. I. R. Patricii D. D. S. Belleville Ilt.
Vice Președinte, H. L. Mckellps. M. D., D. D. S.,
Sau Francisco., Cal.
Secretar, W. H. Whitslar, M. D., D. D. S., Cleve-
land, O.
Tot asemenea la pag. 1050 a Voi. 2 al acelor
Anuale, găsim că următorele celebrități dentare, au
fost presenți oficial în persoană la Congresul Dentar
Universal din Chicago. *** )
D-r. lohn E. Grewers, din Amsterdam Olanda,
representând „Societatea Odontologică a Olandei.
D-r. Erich Richter din Berlin, (Germania) repre­
sentând Asociația Dentară din Berlin, și Asociația Ger­
mană a titrațiior Americani din Germania.
M. Barrie din Paris, (Franța) ; reprezentând Școala
Dentară din Paris și Asociațiunea Generală a Den­
tiștilor Franței.
D-r. R, H. Portuondo din Madrid, Spania, repre­
sentând Guvernul Spaniol.
Domnii Antonio Damiano Mela, Benasso Luigi,
Solari Antonio și Mr. Bowman reprezentând Societatea
Odontologică Italiană.

■) Pub'icat în Extrasa și în „România. Medicală, București, 1896

pag. 14t.
La pag-, ăl, 26, 27, 34, 41, 61.
•■■) A fost de datorie să ies puțin din cadrul descriere! istorice
pentru a deferi cU în culori mai vii importanța Congresului menționat,
și deci valoarea cedecirge pentru importanta colaborare a Dr dentist
Pavel Macarovici, Ia acel congres ; făcând deci fală patriei și profesia
nei dentare.

Istoria dentară a României Dr. C. P. Macarovici. 6

 06

t)-r. Alfred Burne clin Sydney, Nev. South Wales

Australia, reprezentând Asociația Dentară din New
South Wales.
D-r. Chas. E. Blake. Sr. din San Francisco. Cal.,
representând Asociația Dentară din Lima Peru.
D-r. J. L. Secher din Copenhaga, Danimarka,
reprezentând, societatea Dentiștilor din Copenhaga și a
Uniunei Dentiștilor din lutlanda și Funeri.
D-nii Charles Godon și. A. Ronnet representând,
Guvernul Francez.
D-r. L. C. Bryan din Basel, Elveția, reprezen­
tând Societatea Dentiștilor Americani din Europa.

Dr. dentist P. Macarovici, vedem că în comuni­

carea menționată, descrie starea profesiuhei și profesio­
niștilor dentiști sub toate raporturile, examinând legile
ce s’au perindat pentru exercițiul dentistieei în țara
noastră și reflectează mai cu seamă asupra legei din
1888 spunând între altele că:
' „In lege nu se găsește nici o deosebire relativ la
drepturile lor, între dentiștii cu diplomele din stveină-
tate și acei ce au depus examenul menționat (de sub
chirurg). “
yQicsle rânduri au solicitat elaborarea Regu-
lamenlultii pentru, exercițiul chirurgiei dentare din
27 Ianuarie 1896 (N. A.).
Congresul Dentar Columbian Universal din Chi­
cago 1893, August 15 -27 a fost organizat (cu oca­
zia sărbătorire! Jubileului celui al 400 an
*
) dela desco­
perirea Americei de către Chriștophor Columb ; și de
aceia a luat denumire de Columbian,) zic organizat
de grupul asociațiunilor si facultăților Dentare ale
Americei.

•) A se vedea Enieta originalului Englez la pag. 46

 o5

 fost unul din cele mai mari Congrese științifice

dentare din lume. Dentiștii cei mai de frunte din în­
treaga lume au fost invitați, dintre aceștia numai 1074
au răspuns invitațiunilor Comitetului Executiv al ace­
lui Congress *).
La pag. 1030 a Voi. II a Anualelor acelui con­
gres numite „Transactions of the World’s Columbian
Dental Congress“ este publicat sumarul numeric al
Membrilor Pa.rticipanți la acel congres mondial și anume ■
D l N

STaTELE UNITE
Repnblleele
Illinois 215 District of. Columbia. <1
New-York 91 Ge orgia 10
Pensylvania 52 Alabama 9
Oh io 50 Virgini a 9
lowa 47 Kentucky 8
Mtssouri 43 Waschington 7
Minnesota 36 Colorado 5
Massachusetts 36 Mississippi 5
Indiana 31 Louisiana 4
California 31 North bakota 4
New-Jersey 28 Rhode Island 4
Tenuesee 24 Delawaro 3
Maryland 22 New-Hampshire 2
Michigan 17 Florida 2
North-Carolina • 17 Arizona V
Texas 17 Arkansas 2
Connectimit 16 West-Virginia 1
Nebraska 14 Nevada 1
Wisconsin 14 Sotuh-Dakota 1
Mâine 13 Montana 1
Kansas 12- Oregon 1
South-Carolina 12
Wermont 12 Total . . 942

•) flu acea ocazie și toate asociațiunele științifice din lume au

participat la diferite congrese de specialitate ce au fost organizate în
diferite centre ale Americei.
 SÎREINATATEA
Canada 40 Indiele Vestice fin-
Germania 16 gleze 1
Englitera 10 Danemarka 1
Franța 10 Scoția 1
Spania 7 New south Wales 1
Elveția 6 Uruguay 1
Austria 5 Insulele Filipine 1
Italia 4 Paraguai 1
Mexico 3 Egipt 1
Insulele Hawai 3 Bulgaria 1
Rusia 3 Republica Columbia 1
Grecia 2 Japonia 1
Chili 2 România 1
Olanda 2 Straits Setlemeht 1
China 2 Brazilia 1
Cuba ] Total . . 132
Insulele Bermude 1
Statele Unite ... 942
Ștreinătatea . ... 132
Total . . 1.074
1895.—Statistica Direcțiune! Generale a serviciului
sanitar superior clin acest an arată că numărul den­
tiștilor din țară s’a mărit la 49, adică:
15 pliirui'gi-dentiști (diplomați dela școli dentare).
(1 român și 14 streini).
9 dentiști de clasa II toți străini.
34 dentiști netritați, din care (8 Români și 26
străini).

Evenimentele cum au decurs, au silit ca autori­

tățile sanitare superioare să ia notă atât de doleanțele
susținute de Dr. dentist Pavel Macarovici Iași, cât și
de starea de înrăutățire în care se află profesiunea
dentară, fiind amenințată de înmulțirea de dentiști ?!
fără cea mai simpiă pregătire: dovadă statistica de
mai sus; astfel că la 27 Ianuarie 1896 s’a putut ela­
bora un regulament mai propriu pentru exercițiul chi­
rurgiei dentistice în România, după cum se va vedea
la capitolul destinat.
 69

Iată și una din cauzele principale care au pre­

mers solicitărei elaborărei regulamentului menționat:
1 Cu data de 25 Iunie 1895, se adresează d-lui P.
Macarovici Iași:—d-l Prof. Giuseppe Caii. Profesor de
boale de gură și dinți dela Universitatea din Neapole,
Membru al Academiei din Paris și fost Secretar Ono­
rific al Congresului Columbian Dentar Universal din
Chicago, 1893,—cu o scrisoare având următorul cuprins
în text francez:
— Traducere —
D-lui Dr. Pavel Macarovici
bentist
Str. Cismâria 5 lași
Neapole, 25 Iunie 1895
*)
Respectabile Coleg,
Uvragiul meu asupra progresului artei dentare în
toate țările, e sub presă și pentru al complecta mă a-
dresez la Dv., care sunteți un specialist însemnat în
dentistică, pentru ca să-mi faceți prietenia de s-mi
complecta câte-va notițe asupra chestiunelor ce ur­
mează :
1. Numărul jurnalelor dentistice din țara Dv. și
adresele lor.
2. Numărul asociațiunelor dentistice din țara Dv.
președinții, epocile fondațiunei și adresele.
' 3. Care sunt medicii demni de a fi citați în uvrage
și adresele lor.
4. Care erau și sunt în prezent studiile și exa­
menele pentru a obține diplomele de sub chirurg.
5. Care sunt lucrările de dentistică care au pst
publicate dela 1882 demne de a fi citate în uvră ge.
6. Care sunt progresele ce a suferit protheza den­
tară în țara Dv.
*) Extras din cartta generală a soc'etăței dentiștilor din România
JiașSHgj p. 45 -50
 70

Sunt sigur că Dv., care a-ți contribuit atât la

progresul științei dentare, în interesul științific îmi veți
face prietenia de a răspunde exact la chestiunile ce
propun.
Vă mulțumesc și vă rog de a primi, respectabile
coleg și profesor, sentimentele de amiciție și recuno­
știnței mele.
A] Dv. coleg,
(ss) Prof.. losef Caii
Director de la Diforma Dentistica
llue Roma qui Toledo 51
Nea pole

Față de această întâmpinare, știindu-se situația

artei dentare din țară, vedem că Dr. dentist P. Ma­
carovici se află în o dilemă foarte grea și pentru care
a intervenit de îndată către d'-l Dr' I. Felix Directorul
General al serviciului sanitar superior, triinițându-i re­
comandat originalul scrisorei de mai sus, însoțită de
turmăoarea scrisoare ;

D-hii Dr. I. Felix

birector General al Serviciului Sanitar Superior
București
Iași 3 Iulie 1895
P|ea onorate d-le Director General *)
Nu mi-ași luat permisiunea de a vă incomoda,
dacă nu era vorba de a salva onoarea țării noastre,
dar din anexata scrisoare a d-lui Profesor loseph Gali,
veți vedea că sunt într’o dilemă și anume: sau a răs­
punde în mod negativ la toate întrebările d-lui Caii,
ceeace ar fi de a compromite țara față cu străini—căci
nu e oare o rușine pentru țara noastră care cu tot

*) Cartea generală a societate! dentisti’or din Romăr.ia, 1790 lași

p. 45-50.
Vezi: Di. dentist P. Macarovici ,,Darea de Seamă11 a Școalei
Dentare, București, 191? p 10,
progresul realizat pe terenul științelor, n’are nici o
șsoctlă dintisUă. — sau să nu-i răspund de loc.
In interesul țării noastre deci, vă rog respectuos
să binevoiți a-mi răspunde, dacă aprobați alăturatul
răspuns, în . care m’am silit a explica d-lui Profesor
Gali, cauza pentru care dentistica a rămas în urmă la
noi în țară, care de altmintrelia a făcut în ultimele
decenii progrese colosale în toate ramurile științifice.
Numai explicându-i cauzele stărei înapoiate a den-
tisticei române, pot spera că profesorul italian, vorbind
de noi în cartea D-sale asupra progresului dentisticei,
va ști să ne cruțe și nu va face aprecieri, care ar
putea să nu ne facă onoare.
Poate însă voiți Dv. să primiți sarcina de a răs­
punde d-lui Gali, eu m’ași desista bucuros dela aceasta,
de oarece Dv. veți înțelege de sigur mai bine ce e de
tăcut în propunerea de față.
In așteptarea binevoitorului Dv. răspuns vă rog să
primiți d-Ie Director General, încredințarea osebitei mele
considerații.
(ss) Dr. P. Macarovici
Dentist
Strada Gismăriei No. o

La noi în țară în anul 1895, consiliul profesora

al facultăței de 'Medicină din Iași, într’o ședință a sa’
a opinat pentru necesitatea înființărei unui curs dentar
la acea facultate., vizând (într’oevent ualitate) ca titular
pe Dr. dentist Pavel Macarovici.
 22

Ședința extraordinară în scopul reîntiințărei

societăței dentare
De oare ce d. Dr. I. FeliȘ a binevoitei mu răspunde
de loc, celor de mâi sus până la 9 Septembriețâ-1895, d-1
Di. Dentist P. Macarovici, a fost nevoit-ai^onvofț) la Iași,
pentru acea dată, pe foștii membri aj societății dentiștilor
din România și vechiul ei comitet
* ’care. fuse;dțșolv$-ț din
diferite cauze .... și care întruniți b s’a expus scopul
și cauza chemărei lor.
Extrag din cartea generală a societății dentiștilor
din România 1890 Iași pag. 45-50 următorul fragment
din alocațiunea ținută de Dr. dentist P. Macarovici;
Domnilor! *)
„Până astăzi (9 Septembrie 18-95) n’am primit
„nici un răspuns dela d-1 Profesor ■ Felix deci ce e de
„făcut?
„Eu cred că ar fi de mare necesitate să reînfiin-
j,țăin societatea noastră, s’o deșteptăm din somnul le­
targic în care a stat.^5^ani de zile; iată pentru ce
X'V’ați convocat. Doresc să am și părerea Dv. asupra
„reînvierei societăței. In ceace mă privește pe mine,
„eu cred, că fiindcă aci suntem o minoritate, ar fi mai
„nimerit să dau afacerea în mâna unui ițoleg mai de
„vază din București, trimițându-i toate lucrurile ‘Jfe.ocie-
„tăței precum și condicele, imprimatele, Statute, regu-
„lamente etc. cu rugămintea ca acel coleg să primească
„asupra D-sale sarcina dea face cele cuvenite pentru
„atingerea scopului ce urmărim.
„Dacă consimțiți la aceasta, vă rog, să propuneți
„care coleg, l’ați găsi mai demn dea conduc'p societa­
tea cu succes spre propășirea progresului ramurei me-
„dicinei numită chirurgia dentistică română,
„Când ne vom fi înțeles asupra acestui punct și
„societatea va fi reconstituită, vom putea răspunde d-lui
„profesor Caii din Neapoli.............................................

•) Darea de seanță a șcea'ei dentarei București 1912 p, 11.

 73

COMITETUL 9
PRIMEI SOCIETĂȚI Al DENTIȘTILOR DIN ROMAN IA
Fondată la lași, în zitia de 3 Aprilie 1
* 90

Dentistul Saul SttaiW ES Dentistul Hax Bcd

Secretar Casier

Dl Dentist Pavel Macarevici

Președinte

Misltil Da?fi Pefetas D-aa tat. EfM OiiaciMi-'ăaiir

Bibliotecar Membiă
Onoare lor l
*) A se vedea paginelt/ 29 și 30 (anul 1890) și' mtele pag. 74 și 73
 74

Neputându-se reconstitui societatea în 1895 și cum

nici d-l Profesor Dr. Felix n’a răspuns de loc inter-
vențiunei făcute, forțainente s’au lăsat în suspensie
chestiunea de mai sus, cu toate ca Dr. dentist Pavel
*
Macarovici preparase un răspuns
) pentru a face față
evenimentelor și în care expunea succesele realizate în.
țara noastră pe domenile științei și mai ales a medi-
einei, însă dela eliberarea noastră de sub turci de la
187 7, nu am avut timp de a ne desvolta și în ramurile
speciale și mai ales în dentistica și care specialitate
se află încă la începutul ei; căci ia lipsit ocazie dea
avea un schimb de idei cu dentiștii din tară, fiindcă
aceștia nu au scris nimica până atunci asupra dentis-
ticei, din cauză că fiind străini: Francezi, Ruși, Evrei,
‘Englezi, etc.. nu au cunoscut în deajuns limba româ­
nească, mai mult încă pentru a putea seri prin jurnale
și că cele expuse în comunicarea sa la congresul dentar
din Chicago și despre care neînduios are cunoștință,
cuprinde cele mai complecte date, ce ar putea să ajute
Profesorului Italian, în a termina Uvrajul Istoric Uni­
versal ce-1 avea sub presă ** )
“ ——-------------- ----- ——— ---------------- -— I
1. Dentistul Saul Schreiber, e _unul din primi
Elevi ai Dr. Dentist P. Macarovici. In calitatea, sa de
fost Secretar al primei societăți ai dentiștilor, a contribuit
în mod asiduu la, susținerea mișcare! începute pentru asi­
gurarea progresului artei dentare. A fost în tinerețea sa
un bun luptător al cauzei profesionale și în acelaș timp
cel mai intim tovarăș de idei al profesorului său.
2. Dentistul Max End, a avut demnitatea de Ca­
sier al primei societăți ai dentiștilor din țară, bun cola­
borator și luptător. Ca tânăr'a căutat să. evidențieze dez­
voltarea Prothesei dentare în țara noastră, fiind printre
cei dintâi dentiști, care a expus pe la diferite expoziții
lucrări tehnice' dentare, (dealuri artificiali). obținând re­
compense bine meritorii—Medalie de argint etc.

*) Vezi: IKrea d-. muia â școM dentare, București 1912 p. 4' -12
răsfunsu complect.
*♦) Uvrajul a fost terminat în 1901, a se vedea țn CTprinFnl.
*01.
aeeștei istorii dentare anul 11
 îs

1895. -—In cursul acestui an, găsim publicat în re­

vista medicală numită „România Medicală11 din 1895
la pag. 433 articolul datorit d-lui Dr. dentist Pavel
Macarovici Iași, intitulat .. Pulpili chrtrmia idispâihica^
însoțit de gravuri în text. *’*)
1896. —Acest an este important pentru istoricul
artei dentare fiindcă se . publică, ur. nou regulament
pentru practicarea. artei dentare, în „Monitorul Oficial14
No. 242 din 27jl din 1396.

REGULAMENTUL
pont ni
Practica chirurgiei dentistice sancționat prin
Înalt Decret Rogal No. 471 din 24\i\1896
• Art. 1.—-Sub< :i.rnrgiii numiși ia exercițiul micei
chirurgii în urma examenului th p s înaintea unei co-
raisiuni, delegată de un consiliu do igienă publică, con­
form regulamentului asupra exercițiului micei chirurgii,
sunt în drept dea scoate dinți, însă numai în comunele
țn care nu se află un dentist recunoscut.
Dentiștii de clasa Il-a
Art. 2 —Persoanele recunoscute ca dentiști de
clasa Il-a, au dreptul să exercite chirurgia dentistica
3. -ț- Dr. Dentist Pavel Macarovici, 1845—1921,
■a fost inițiatorul, fondatorul și primul Președinte al «pri­
mei societăți ai dentiștilor din România», fondată ia iași
la 3 Aprilie 1890 în Aula Universitate! Ieșene.
4. Dentistul Dapid Pekslman, a ocupat demni­
tatea de Bibliotecar și Arhivar al acestei societăți. A fost
un profesionist de elită șiun distins colaborator al fond vrei
primei societăți ai dentiștilor din Romariia.- formând cu
co eg'i săi Pleadn dentară a lui Dr. Macarovici Iași.
5. -\-D-na Dentistă Erna Olinchievici-Zuhr făcut
p irto ca membră în comitetul primei societăți ai dentiști­
lor din țară. Ea a fost prima femee dentistă și a practi­
cat dentistica- la Iași de la 1884—1904.***)

***) A se vedea pag. 45—46 și textul ei complect la pag. 54.

 76

în toată țară și să facă numai manipulațiuni și operații

de chirurgie dentară.
Art. 3.— Dentiștii de clasa Il-a nu pot întrebuința
inhalațiuni anestezice, dacă nu sunt asistați de un doctor
în medicină recunoscut.
Ei nu pot prescrie ordonanțe medicale, fie pentru
uzul intern, fie pentru cel extern, clienților lor.
Ei pot administra ■ însă medicamente externe clien­
ților lor, prescrise de un medic recunoscut.

Dentiștii cu diplomă dentară (Dentiști de clasa l-a)

Art. 4.—Dentiștii cu diplome în chirurgia dentis

tică, recunoscuți în toată țara, au dreptul să exercite
chirurgia dentistică și .să facă 'manipulațiuni și opera­
țiuni de chirurgie dentistică.
Art. 5.—Ei nu pot întrebuința îilhalațiuni aneste­
zice, decât asistați de v doctor în medicină recunoscut.
Ei nu pot prescrie ordonanțe medicale pentru uzul
intern și nici să administreze medicamente interne cli­
enților.
Ei pot prescrie ordonanțe medicale pentru uzul
extern, întru cât acestea se usitează în chirurgia den­
tistică și să le aplice clienților lor.

Doctorii în medicină, dentiști

Art. 6.—Condițiunile pentru admiterea la exame­

nul de liberă practică a doctorilor în medicină, dentiști
și examenul, sunt aceleași ca și pentru doctorii în me­
dicină.
Art. 7.—Doctorii în medicină, specialiști în chi­
rurgia dentistică se bucură de toate drepturile acordate
doctorilor în medicină.
Art. 8.—Insignele doctorilor în medicină, dentiști
vor putea purta.pe lângă titlul de'doctor în medicină
și pe acela de dentist.
 . 1

Dispoziții generale și penalități

Art. 9.—Chirurgii dentiști (dentiști de clasa I),
dentiștii de clasa Il-a și subchirurgii recnnoscuți până
în prezent, sunt obligați dela data puaerei în aplicare a
regulamentului de față, să se intituleze, pe firmele lor,
cum și în publicațiunile și anunțurile ce vor face numai
cu titlu cu care au fost recnnoscuți să exercite pro­
fesiunea lor, Ridică cu titlu de dentist de clasa I, de
clasa II sau de subchirurg.
Dentiștii de clasa I, care posed titlu academic de
Doctor în chirurgia dentară, nu se pot servi de acest
titlu de cât adăugând imediat după cuvintele „Doctor"
cuvintele „arta dentară“ (doctor în arta dentară).
Art. 10.—Subchirurgii, dentiștii de- clasa II, den­
tiștii cu diplome în chirurgia dentară (dentiștii de clasa
l-a) și doctorii în medicină, dentiștii, care se vor abate
de la dispozițiunile legei sanitare și a regulamentului
de față, întru cât privește exercițiul profesiunei lor, vor
fi pasibili de penalitățile prevăzute la art. 113 din legea
sanitară.

In acest an 1896, a apărut în Revista „România

Medicală" No. 6 din București 31 Martie p. 140-144
articolul: „Starea dentisticei și a dentiștilor în România
*)
o comunicare făcută de Dr. dentist Pavel Macarovici
din Iași, congresului dentar Universal din. Chicago
(America) la August 1893, unde după ce expune sta­
rea profesiunei în tot coloritul ei, examinând legile și
regulamentele ce s’au aplicat artei dentare, dela fon­
darea statului nostru, zice și următoarele :
„In lege nu se găsește nici o deosebire relativ
„la drepturile lor, intre dentiștii cu 'diplome din
„străinătate și acei ce au depus examenul sus
„menționat.
*) Vezi pag, 47, 48 și 49.
 ' 58

Vedem deci că regulamentul din 1896 mai sus

menționat, întru câtva a complectat pe cel din 1893
**
)
căci, s’a avut în .vedere și dezideratele d-lui Dr. dentist
P. Macarovici, arătate mai sus.

In statistica oficială a acestui an, se constată că

s’a mai înmulțit numărul dentiștilor din țară, la 52 și
an um e :

Chirurgi dentiști........ 19
(de clasa I cu diplome dela școli
speciale). 3 români și 16 străini
Dentiști de clasa II...................................... 16
(5 români și 11 străini)
Dentiști vechi (sub chirurgi)........................... 27
(7 români și 20 străini).
Total . 52

Adică : 15 români
47 streini
Total .52

1898. —Acest an își are foarte mare însemnătate, că c

profesiunea' dentară română a fost presentată oficial la
IX congres internațional de Higiena și Demograpliie
(adunarea dentară) ce a avut loc la Madrid, la 10
Aprilie 1898, prin Dr. dentist Pavel Macarovici, căruia
i s’a trimis următoarea scrisoare de invitație și pe care
o înser în textul ei francez.

**) Vezi pag-. 4V—48.

 .%

îanvier, 1898
ASAMBLEA DENTAL
CON MOTiVO DEL
IX CONGRES» INTERNATIONAL
DE
nyGiENE y demografia

Madrid 1898

Monsieur et tres honere Collegue,

En mon nom aussi bien qu’en celui de ]a Socie-te
Odontologique Espagnole,' j’ai l’honneur d’ajouter aux
invitațions du Comite Central, la priere que vous yeuil-
lez assister au IX Congres International d'Hygiene
et de Demographie, qui se reunire â Madrid le 10
d’A vrii 1898.
Si c’est vrai que la chirurgie dentaire, n’a. pas
une section especiale dans le Congres, Ies travanx du
dentistes qui auront raport avec l’Hygieme de la bouche
seront admis dans le programme et hors de cela, an
meme temps que le Congres International il aura lieu
un assamblee dentaire, dans laquelle vous pouriez
presenter votre Communications orales ou faire des
demonstrations practiques.
En meme temps j’ai le plaisir de vous prier d®
bien vouloir m’annoncer. Ies titres des Communications
ou Ies travanx que vous avez i’iqtention de presenter
au Congres et a l’asamblee.
Je compte sur un favorable accueil de votre part
de ces demandes, et je vous prie de croire que vous
saluei bien condialement a Madrid.
Veuillez agreer, mon tres honore collegue l’assurance.
de ma. plus liante consideratidn.
(ss) Florestan Aguilar
Secretaire de la Sociedad Odontalogica
 80

‘. Tră^uc&Fe —

Iffitjiarie l'§98 • -

D-le și foarte onorate Colege^

In numere meu și '.a Sd^ietăței .C^ontotogice. SpjU

iiiole^-’țiib^ cfioare.a adăugă inâtația Comitetului ’Cen
trai, cu rugămintea să^y^ie^oiți ateista la al Rj-lea
Congres International de Igienă șt Demograli-e, care
se var reuni la Madrid la 1 (X Aprilie 1898.
■ Ț)e este ad'evărfit că 'Oiiirurgia dentistica, nu are
» secțiune speciale la Congres, lucrările dentisticedpare
vor avea legatuț#?: c$? Igțma^'urei, vot fi admiseSjjni'
pâțbgram \și în. afară de acest»- in acest timp va avea
loc orjat’^’; cu ^ongrșxal ițîuteriiațidnal și o adunat:#
9enlară, la care :^Jți putea p^seata comunicările^jorale
și dea face deinostratjuni practice.
1, jn-$acelaș timp am^p^ic.eîdâ dea-^a ragă să bine­
voiți de am'.tilimi^â titlurile- ql?m.uniîfi|JIUți'\sau a lucră­
rilor pe cai'e-jlș inte^icfa&iți a le pres^tgfe|iojjgresului
și 'âdunărei. “
,pontea unsR&rabil p&zultat. alin".jartea la
^cesl^iceșen și vă rog^șj ășî.’ crecțiipMt^ a vă țintea
saln^cMSlialnKite la MiSivid.
Primiți, mult onoratul mețr^p^ge, asigurai^ Cele-i
îs ai înalte jJsonsLderiSiuiii.

(țra) Floreșjiin Affiiilla"

Secreta r$Ț> 8 o cje tățeito’o (solo
 81

Dr. dentist Pavel Macarovici, entasiasmat de â*

ceastă distinsă invitație, din partea societăței odonto-
logice a Spaniei, ca să ia parte la congress; și cum
pe atunci, aflându-se suferind, ceia ce nu i a permis a
pleca la Madrid; totuși a colaborat, trimițând o comu­
nicare amintitului congres, purtând următoarea titulatură:
„Despre dentiști și tratamentul boalelor de
dinți din punctul de vedere prophy tactic al multor
boli interne. O observație igienică generală.
La acest congres, limbele oficiale au fost Spaniola
cea franceză și germană, în care se putea face comu­
nicări; Dr. dentist P. Macarovici, a fost nevoit în
grabă a traduce comunicarea D-sale, în limba germană
căci găsise din întâmplare un Neamț, care l’a putut
servi la timp.
La 22 Martie 1898, comitetul central al Adunărei
dentare, cu ocazia congresului de Igienă și Demografie
prin secretarul său Dr. Aguilar Florestan, trimite o scri­
soare d-lui Dr. P. Macarovici, prin care exprimă mulțumi-
rele sale, pentru concursul ce l’a acordat congresului
în colaborarea sa.

Facsimilul de mai jos represintă scrisoarea de mai

sus amintită.

Istir'a Dentari i Kin.'i ii.'i Dr. G. I1. Macarovici. ti

 82

UliHU HNTU
co« hO’'vn bel

țX CONGBEJ3O IRTEțtNAClON^L
HI61EME V DESOBflAfU Madrid 22. Marc. IRVtt»

padrld 1898

- Herr P. Macarovici.

KiD.-.ania.

, Sahr goehrtcr Herr.

Ich erhielt thron Bridf v. 2. Hârz unâ dic CoisrJI-

ssion .Organisaâoro de la Asar.bloa âontal freut sich sohr, dass Sio sich

ontschlosscn hoher de:/. Con^rasse 'oadzuwohnGn.

A
Beillegcnd habe ich die Ehre Ihnen’cine Circular in Franzosieoh mit

Dotailen die Sie interessioren komen zu sendon. Ich. hc , auSS

mir Ihre Ankunft in Madrid vorher anseigen, und ich verde tnich Gluck-

licn echatzan Innen so vioi als iflOGlich oehielfiicn soi zu konnon.

' Vi ele Zahnârzte vom Huslande h-o-.n^ veripr^gn r.u koj^en’,
ulles lâsst vemutnen, daS3 dar Corv;re.53 und dio zaim^tAcm Varsa^

lung aincn grosson Erfoi£ habon wârdon.

Hadrid 22 Fiarta 1898

j^aacaoyîci
Iași, România
Mult onorate Domn,
Am primit scrisoareaftD-v. 'din- 2 Martie și pentru
care comitetul organizator al Adunărei dentare se bu­
cură foarte mult.- cum că D-v căiți hotărât a participa
la Congres.
Aci alăturat, am onoare a vă trimete ; o, circulară
în limba Franceză, cu toate detailurile ce vă intere­
sează. Sper că D-v. mă veți anunța dinainte la Ma­
drid și mă voi simți fericit, pe cât va fi cu putință
 83

de a vă putea servi. Mulți dentiști din străinătate,

ne-âu promis a veni și totul lasă să ne mândrim-, că
Congresul și adunarea dentară vor avea un mare succes.
* • c Cu toată stima.
(ss) Florestan Aguilar

1898
In anul 1898 se publică legea învățământului
secundar și superior din 23 Martie și- in care lege,
observăm că la ari. 89, s’a adăugat un simplu cuvânt:
dentistic și asupra cărei menire, viitorul.ae va pronunța.
Eat'ă articolul:
Art. 8!/. Învățământul farmaceutic și dentistic
este atașat la facultatea de Medicină din București.
învățământul teoretic și practic a acestor specia­
lități se va fa-ce la facultatea de Medicina, la faculta­
tea de științe, la cursurile și laboratoriile spe.ci.ale a
acestor facultăți.
Condițiunile de admisibilitate a Studenților vor fi
la fel ca pentru cei de ia: facultatea do Medicină.
Regulamente speciale, stabilite după dispozițiunile
Art. 88, vor determina cursurile și lucrările practice
pe care le vor urma, studenții la facultăți, la cursurile
și laboratoriile anexe, în farmacii sau- în spitale, precum
și examenele ce vor fi obligate a le tr'ece, pentru a
obține titlul de farmacist sau de dmtis'L.

Legiuitorul prin adăugirea cuvântului „dentistic11

în legea sus amintită, a avut numai intenținmia de a
prepara pentru viitor, un teren în vederea înființărei
unui învățământ dentistic, organizat la fel cum e
și cel farmaceuticdeci după cum vedem de altfel
art. 89—-privește deocamdată învățământul farmaceutic
de pe la facultăți e . noastre ; pe când cel dentistic e
numai în proect pe hârtie și care după promulgarea
 84

îegei de mai sus, a trecut 24 ani și încă nu a Veliit

timpul, Să se înfințezeîn detrimentul progresului artei den­
tare și a prestigiului reprezentanților ei; care au luptat
decenii cu asiduitate după cum se vede în cuprinsul
istoricului de față.

. Facsimilul de mai jos, încredințează colabararea

D-r. Dentist P. Macarovici, la congresul Dentar de
Igienă și Demogiafie *)
«GMiiia DisTALimiasAciosAi SERRANO O
mu laoo

COMtlt ESOASOL b'l A. . xAUlJ.

Pr'RiiltfftiB........... f
............ 4 E.ns.'tiji» ’ •

Le 13- furier 1900 ’

J ~ ............ A

Monsieur la Dr. Pr.vei Macarovici

i-.'■
> *'" m UonsitMir et tres hcncrs oonfrero,
'F.;■'

Kn reponse r. votrc lettro du 15 janvler, J* ui 1 horncu

*-
*
de vodie rot.wrnsr s >u« pil eepan, I1original iu Uanoire que vouB

(-văz ou i1 obllgeunce d'onvoycr pour 1 * Assariblee DCîitairc du Congres

interneti^ioi d Hlgțsne ot Demographlo.

La cause qul a retorcio ma repcnsa do quelquos Jours, a dt

* qv.o

[. vetre trr-vall eteit un ;tain tu Secretaire general du Congres pour la

I
fair» Ihcluer ti; ns le litera du Cosayte -rendu de« sesslcns, don
* l’iri

presldn n‘osț pas ancore tomineo.

| nans 4’esyâir de faine votro connsîs'v nce parsonnallo u Paria

teu moi a d’nout proohain, vtuillei agreor, Mcnaisur ot tros hcnore

confrere. i*£.9iuranca de r.i» parfaite considerat ion

Datorit impulsiunei date Dentiștilor ăin țară de

către D-r, dentist Pavel Macarovici și a autorităței

♦) Vezi padina 82.

I
 85

acestuia; s’a putut constata un progres realizat, prin

acea a legiferărei raționate a învățământului și a prac­
ticei profesiunea dentare; că profesiunea dentistica
din țara noastră, a început să fie considerată ca o
profesiune de elită; populația considerând pe Dentist ca
pe un profesionist desăvârșit și nu se duce la el, nu­
mai pentru ași complecta estetica gurei (cum obișnuia
mai ales sexul frumos); ci pentru faptul că-și dă
seama și de importanța Igienei Gqrei și dinților, că
joacă un rol însemnat, ca contribuție pentru menține­
rea și păstrarea sănătăței publice.
Azi când este în uz, nevoia de ași îngriji dentara,
după cum s’a arătat mai sus; cu 20 de ani și ceva
înainte în cursul perioadei 1885—1898, cu totul altfel
fuse starea sufletească a p&cienților, care necesitau
ajutorul dentar și vom vedea cum: veneau clienții cu
o discrccție crasă (spre a-și înlocui dinții perduți),
ținând batista la gură, astupându-și și nasul, cu jena-i
caracteristică, simulând o durere de dinți și nici cum
lipsa parțială sau totală a dentarei.
In schimb și dentiștii se conformau (modei), locuiau
în o stradă cu totul retrasă, — (nu ca azi în străzile
principale și la bătaia ochiului spre a i se vedea firma);—
ca să nu potă fi observat, ce-1 ce vine să-l consulte ;
căci pe atunci pentru o persoană, fie bărbat sau femeie,
lipsa dinților era considerată de public, în genere ca
un mare defect (viciu) ce-1 poate poseda cineva, (cum
de-ex: ar fi azi ca cineva să poarte un ochiri artifi­
cial sau un braț, picior.)
Și spre mai multă precauțiune, ca aceia: ce din
întâmplare se găseau în sala de așteptare pentru atare
lucru, să nu audă vre’o conversație sau o discuție ce
privește pe pacientul aflat în sala de operații de ală­
turi'; Dentistul își avea ușa de comunicare, bine tapi­
sată, între aceste 2 camere, cea de operație și de aș­
teptare, astfel că se închidea hermetic și în acelaș
timp, o altă ușă de eșire din sala de Operațiuni, spre
 86

a se evita vre o întâlnire, între cel ce intra, cu cel

ce a avui de eșit do la consultațiile dentare, .
Astăzi vedem că sălile de .așteptare ale Dentiștilor
sunt modern aranjate în această vedere, pe alocarea
găsim măsuțe cu tot soiul d- reviste literare, științifice
și hnmoristice, găsim mese de. -șah, table și la câte
unii și un biliard. Va-vien-ul e atât de mare, în cât
clienții au timp să se distreze, chiar să vie și adona
zi, neputând fi consultați din cauza aglomerației și cu
o deosebită indiscreție se aude de pela gurile rele, că
acest mod de a se primi de unii Dentiști, dă loc și la
rendez-vous-uri.
Privind timpul strecurat.de la 1885 până la sfâr­
șitul, acpstei sub perioade, vom vedea că 1‘iothesa den­
tară a luat o deosebită desvoltare. fiindcă începuse să
fie cultivată cu o deosebim îngrijire după cum se va
vedea mai jos.
In uz pentru Elită, au fost denturile artificiale,
cu placa ele aur sau platină, câte odată combinate cu
catipiuc. Dinții' cu șurub sau mai bine ziși cu cuiu
(pivot) erau în plin uz.
Confecționarea coroanelor de aur (Crown) izolate,
au început a fi introdu-șe. cu oare care greul ai-, către
sfârșitul acestei sub perioade și care serveau numai
pentru reconstituirea molarilor și buccalilor. Aceste
coroane, se confecționau pe acea vreme din aur și erau
compuse *) din un capac și colet sudate între ele, .
Plombarea (Obturai ea) dinților, a devenit ceva
notoriu; luând o desvoltare tratamentul dinților, în de •
trimșntul Extracțiunilor dentare, care începură a se
rarifia; de oarece fuse un timp când Dentiștii nu aran­
jau, o dentură arfiticială oarecare, până.ce nu extrăgeau

■ ♦) rețhnica primordială a acestor dc coroane, a fost abandonată

odată cu apariția Aparatului SrJnrp/s pentru capsarea corpanelor din o
singură bucată de aur, tâeată sub formă de disc de diferite mărimi si
care aparat, a dat putința confeclloitârCi și dinților anteriori, na numai
a molarilor, ca pftna atunci.
 87

Fresca protâetoriloi' prestigiului dentiști cei române

Dr. FL£&E.ST$N-A0I£IL4>R<^ ,
Profesor de ador, tologre "(de.ntislicl) Va facultatea
de Medicină din Madra.1
Ex-Secretar de Onoare al Congresului Dentar Universal
din Chicago, 18'93 (U,. S. â.)

OMAGIELE NOASTRE

:) "V-ezi anii’ 18'58;. 1909—1910 șițpiig, 8i.

 88

tot ce era cariat în gură (inclusiv rădăcinile) și recur­

geau câte unii a convinge pe pacienți, că numai sco­
țând toți dinții, adică și restul cei avea; vor putea
construi o dentură artificială proprie.
Vedem de asemenea, că Orthodontia, nu a fost,
practicată mai de nimeni, (cazuri izolate și aceste rare
au fost executate de Dr. dentist P. Macarovici la
Iași); din causă că nu era bine cunoscută de dentiști
și de tehnicienii dentari, foștii elevi ai acestora din
urmă; (care tehnicienii sunt singuri, care au furnizat
și furnizează și azi mai tuturor dentiștilor, lucrări de
artă tehnică dentară; mai mult încă să vorbim de
specialiștii în dentistică de pe atunci, pentru că Or-
thodontia cere tehnică specială și ca consecință, nu
s’a putut introduce de către dentiștiinoștrii, spre cuno-
știința publicului, necesitatea îndreptărei dinților la co­
pii, prin aparate Orthodontice speciale.
Chiar și azi Orthodontia nu prea se practică,
eausa ?!.... că profesiunea dentară în patria nostră
este abia pe drumul progresului.

H doua sub perioadă 1898—1909

Expoziția din Paris din 1900
Pavilionul României
In acest an, cu ocazia Expoziției Universale din
Paris; în Pavilionul Guvernului Român din str. Nați­
unilor, s'a expus în o vitr’nă mare un număr foarte
numeros, de aparate de prothesă dentară, aparținând
D-lor Jules și Bernard Flittman dentiști din Focșani
*
și M, Gros,
)s dentist din Roman.
Această participare la Expoziție din Paris, este
de un deosebit interes pentru noi Românii, de oare
ce grație acestor dentiști, am putut înfățișa oarecum

*) vezi pag-. 17—19,

 89

Fresca protectorilor prestigiului dentisticei române

Dr. CHARLES GODON *) ’

Ofițer al Legiunei de Onoare
Președintele grupului școalei dentare
Ec‘ director și prof. al școalei, dentare din Paris
Ex. vice președinte de Onoare al congresului dentar internațional din
Chicago 1893 și representdnt oficiat al guvernului francei
Ex prof sor de Onoare al fostei Prime școli superioare
dentare din România 1909—91-1

OMAGIELE NOASTRE

A se vedea anul 1900 și 1909|9I0.

 • 90.

și începândele noastre progrese în protheșa den­

tarii, deoparte, și de alta : dragostea acestora către
profesiune, căutând în acest fel să conlucre pentru
viitorul ei.
D-nul Profesor M. M-artinier de la Școala dentară
din Paris, în revista L’Qdontologie No. 1.3 din 30 Iulie
1900. în .articolul său: Protheșa Dentară’la expoziția
din 1900, arată între altele și opiniunile sale, asupra
exponsaților de inai -șiis și anume că: „ >'-i ace >■ '<■<)-
le-; ți ane se yisise ■hp'ir.ate de difev-ile bine
construite ... cred că pentru noi această singură
apreciere de bine construite: datoriie marelui Savant
și spuse cu d deosebită șcrupulositate, erau destul de
suficiente ; ele oarece pe atunci, nici nu puteam avea
mai mari pretenții în progresul nostru protlietic den­
tar (tehnic dentar) mai ales că, singur.i car', mai cu­
noșteau mai bine tehnica dentară, erau vechii dentiști:
căci despre medicii, care după 1896 și până la 1900
care au început să practice arta dentară în țara noa­
stră, putem 'afirmi fără a fi desmințiți : ' „mi cunoștiau
în de ajuns protheșa dentară"; mai mult încă dea poseda
dexteritatea în coidi’eț'pnarea . dentarilor de.-: ori ce
sisteme, sau să inventeze sisteme mai perfecționate,
care să le pată, presante, spre" expunere’ vre-iinei Ex­
poziții Internaționale sau cel puțin regionale.
Acest f ipț, er.i altfel di notorietate publică --chiar
câ până și în anii din: urmă, că .medicii dentiști nu
știai să la,;raz‘ dm'mrle a tificiale. și că numai teli-
niciani pe- care levmveaii angajați, fie ca asistenți sau
lucrători colecționau danturile clienților lor; sau în
lipsă- de tehnicieni. Medicii dentiști erau nevbiți a tri-
met-e lucrările; spre confecționare, diferitelor laboratoare
de tehnică dentară din Capitulăm"
Chiar dacă D nul Prof. Mirtinier din Paris, ar fi
dat oare care alte aprecieri. în articolul menționat mai
 91

Fresca protectorilor prestigiului dcntisticei rămâne

JLu.i

Dr. OȘCAR AMOEDO *)

Doctor în Medicină dcla facultatea din Paris
Profesor de On/mre a școalei odontateclinice din Pae'bv-
Președinte de Onoare al societă^ei odontologice ab Franței
'Ez-șef al serviciului de stomatologie a spinalelor militare !■> bis șl 52
profesor de 'Onoare al fostei Prime seini superioare
den tare d i-1 R o n i â ni a 19 O P — 914

OMAGIELE NOASTRE

A se vedea anii 1909, 19:0, 1911 și 1912,

 92

sus, care, poate ar fi fost și defavorabil, aceasta poate

privi numai pe acei din foștii specialiști în arta
dentară, care dacă ar fi fost mai capabili,—după cum
se credeau, nu aveau de cât, să-și fi expus Domniile
lor.—Jucrările lor dentare—spre a putea fi mai bine
apreciate.
1801
Anul 1901, are îndeosebi o mare importanță
pentru istoricul artei dentare, prin faptul că
Arena nostră științifică dentară, a căpătat încă un
personagiu de foarte mare valoare; în persoana D-lui
Dr. Med. D. D. Niculescu din București, care a luptat și
luptă și azi din răsputeri pentru înălțirea prestigiului
și progresului artei dentare Românești, după cum se
va vedea documentat în acest istoric -fără să fi fost
Secondat de confrații săi Medici- -dentiști, având de
străbătut o atmosferă furtunoasă, plină de invidii și
amenințări; reușind totuși prin frumoaselc-i mijloace
de luptă, de aș realiza întru câtva, parte din idealul făurit.
Opera acestui Personagiu, este de ned'scris, o
muncă gingatică și-a depus în serviciul causei dentare
și avem prea slabe reflexiuni în a putea descrii ade­
vărata i valoare. Numele D-sale, se va vedea mai de­
parte, că a dovedit a fi nedeslipit de ceia ce s’ar numi
Istoria Dentară a României.
Pe cât mi-o fi cu putință, voi da în rezumat
faptele D-lui D-r. Med. D. D. Niculescu, în această
mică operă a mea.
In toamna acestui an Dr. D. D, Niculescu publică
prima sa lucrare dentară în țara și care constă în un
volum intitulat: Edeme nte de dentiști ă clinică și o-
peralorie, în 393 pag. și 108 figuri, imprimat la L’in-
dependance Rumaine din Bu urești. Această lucrare fiind
de-o foarte mare valoare didactică, este singură scrisă
în acest gen și de altă parte fiind cea dintâia publi­
cație dentară făcută de un doctor în Medicină dentist, și
care tratează asupra. Igienei gurei și dinților, a cariei
dentare și tratamentul ei, etc,
Fresca protectorilor prestigiului dentisticei române

Dr. A. SIFF.RE
Di rec mu de On.oc.re al șeoalet odontolehnlee. din Paris
Președinție de Onoare i soc ie tă tei odcntologice din Franța
Președintele societilțci de Antropologie di a Paris
Cavalier al Legiunei de Onoare
Ex profesor de Onoare al fostei Prime școli superioare
de n (are d in Român ia î 90 9— t914

OMAGIELE NOASTRE

*) A se vedea anul i9o9—1910—1911.

 94

în fee st an Dr.j8K|jtist Pavelă Macarovici.-îași

p^meș^d^arefifVOi^mgîu din p'arteâ tfe^lui Pro^Guiseppe
d&li de Ia N^ipolej opera s®'intitulată : L'Udoiuoiatrla
attraverso Docili., Jâdică Istoria deatjsticei în trecerea
secolilor ; care prpjesor >a trimes ^Dșmniei sale, inemo-
ratiifa. :;Xcris®®e.; clin 1.^95, menționată mai sus la
pagina 69.
*'Seputaâchi-3^ bfefco'^titui în 1’895 societatea den
tțștjlor din țară, spre ase -'piiO^U^punde'Protesorului
Caii cȘ-o, jrâifre^dși aRSi nici' PrcÂ, .Dr.^Felix. dirdțto-
rul ș&i^viciillui ^nitarUiJuperior, în urma intervenției
D-r dentistț^Slacare'^iM nu'■ă';răsțmins nici acestuia și
niratMlui Prof. Ca!!:. vom.'wte'i, :ce aprecieri evasive
au solitat pe ace ><. 1 Po’femr. că facă a&tiprâ progresului
ar® noast'Mi dentare. Sh Istoria sa Deircar<t Universală,
c^kmciSfeMj nu prea ne aduceiaucte;.'-C: U- . ; . .

L;t^ pag . ■ CU. a Istoriei -en^ue -ț^Jmgffrsale

găsim următua’&ele.

J.a dwtislicG en P^umenia

ldfâji$sto . ^ț/notevole : di piâ)-
’H'dnr ialrwhe ne ' fd'~ c.onijplelâ^enio
; n 'dn i^^^^sitarie ;
'iperâi^'^țpii^^alG , essere abitilaio all’e^cisio
d^la ddătlsiicflp d&oe so^&nere&tțps sp&9$le t&ani-e
p r'iss o 1'uni aer sil cUd’.

T El A D U C 1£ U E
In C^est; stat ^ni
ă®
* ..... juOTicațiuni .tfentisilce
leșesc, nu 'siini-^iici^^ți particuflUr^nicUfeBiiversItare?;
.^e Icpi^%ps|/^;uidi'W^ui itjft'ii a fi ■Țăhilita.t 1 anexei ■
cițKd lUȘwsticei^ -să'Wiitsțină țiindexa^iea special la
Universitate.
 95

iată coperta Istoriei menționate, după care îa<r

•ceia ce a scris Profesorul ■ Gali, despre dentistica -din
România.

Slorîa • S3iGi:Uiica, e moraÎQ &?!a desitîsîica presse gli stali

d’Euroga, America, Asia ed Africa

P£î,

Specialista della malattio della bocea e dei doiiti

Chuurgo DentiRa onorano delPOspedale di Caserta
■ Mâinbro dcH’Âccaderaia di Parigi
Direttoro dalia < Riforma Dentistica >
DecorMo con racclaglia di bronzo dai Governo q.iaal beneteerito
della Pubblica Salute
. Decorate pon medaglia dî argento daila Crocs- Rossa Spagouola
Sogretario Onorario doi Congresso Dentistico'
Internazionale di Chicago 18113
Prosidcnto, Vieo Presidcnte e Socio Onorario di Accadotnitf
q âocieta șoientHichfj aelTEsteio o deli’ltalu
- ecc.

XâPOÎJ
‘TAI’ TIP DI MICHELE GAMBELLA
V/ă N. 27-2a

’*O
.S1
 96

la pag. 143 găsim :

în Norvegia, Turchia,' Grecia, Danimareo^
Rumenia, et Servia, l’eocercisio e af/vdat’o a spe­
cialiști dentiști, ma la parte scientiflca e trascurata
e’dal gove.mo non si e înțesa ancora î importanța
della dentistica.
TRADUCERE
In Norvegia, Turcia, Grecia, Danimarca, România
și Serbia, Exercițiul dentisticei e practicat de specia­
liști dentiști, dar partea științifică e neglijată de
guvern, care nn se interesează încă de importanța
dentistiței *).
Insă la pag. 105 se îndreapă lucrurile; iată:
„Nel 15 August 1893 a Chicago, venne inaugu­
rate îl Congresso odontologico Internazionale coli inter-
ven di circ 2000 professioniștii di tutto il mondo

Nelle diverse tomate venere tratait i seguentiotemi:

Macarovici (România) .Pulpite cronica.
La pag. 106.
Macaroivci (Iași) La stato dell odontoiatria e dei
dentiști în România.
După cât vedem menționează colaborarea D-r.
dentist Pavel Macarovici la congresul Dentar Universal
din Chicago 1893 ** )ceia ce puțin ne scapă de marea
rușine ce am pățit’o); dar această mențiune se află lai
capitolul reservat: Dentistica în America.
*) NOTA—Intradevăr, aceste date înscrise în Istoria dentară Uni-
ersală a Prof. Gali de la Neapole, se menț n și azi după 19’.!, când
rmprimam istoria de față: deoarece nu numai guvernul, chiar și maio-
itatea specia iști'or nu vor să sprijine mișcarea pornită de marii noș-
tril dentiști D-nii Pavel Macarovici și D. D. Niculescu; fie oii a ere»
din nou un învăfămănt dentar din inițiativă particulară, fie unul Ofi-
cialla Universitate Totul după cumvedem se resuma azi la vorbe pecând
faptele nu au putința a se realiza; pentru câ atunci cănd au fost înfă­
ptuite, top acei ce azi sustir. o cauză cu t’rie (fără însă a colabora
materialiiește) au fost atunci Contra; atât între anii 1903—906 și între
1909—914 a se vedea acești ani în descrierea acestei istoriii.
**) Iezi pag 41 și pag- o4.
 _9
. ■

1902
D-nul D-r, I). I). Niculescu face o comunicare
„Societăței știinților Medicale din București" la 25
Noembrie, și anume: „câte-va accidente locale atribuite
injecțiilor cu cocaină^ și la 4 Decembrie acelaș an
o altă comunicare Societăței de Chirurgie, despre:
„ Dinții Hutchinson1". Și care sunt primele comunicări
făcute de un Medic dentist din țară, înaintea societă­
ților Stințifice din țară.

1903
Importanța acestui an pentru istoricul artei den­
tare, este foarte însemnat și este înscrisă în pagina
de aur, prin acea că D-nul D-r. Med. D D. Niculescu
dentist din București, obține titlul de Docent Universitar
pentru boalele de dinți și dentistica la facultatea de
medicină din București. In Martie a acestui an D-r. D.
D. Niculescu după cum se va vedea mai jos, face inter-
vențiele necesare, pentru a trece Examenul de Docent
pentru boalele de gură și dinți la facultatea de medicină
din București, în conformitate cu legile și regulamentele
în vigoare pentru numirea de docenți, agregați și pro­
fesori Universitari.
Cu această ocasiune, voi descrie greutățile prin
care a trecut.:
Când se presentă Decanului Facultăței de Medicină
din București (care . era pe atunci D-nul Profesor
Doctor N. Măldărescu), acesta n’a voit să admită, cere­
rea de admitere la examenul de docent, pentru motivul
că la facultatea de medicină, nu există o catedră de
dentistica și ca consecință, nn poate admite o astfel de
pretențiune, rugându-1 cu o politețe plină de ironie, să-și
ridice lucrările ce le avea depuse ca toți candidații,
în acelaș timp să renunțe la examen. La această scenă
respunsese D-r. Med. I). D. Niculescu, că nu se va

istoria Dentară a Homâniei Dr. G. Macarovici. 7

 98

retrage, nici nu Sa ridica lucrările depuse, ci le va

lăsa toate la Decanat și că va 'aștepta decisia De­
canului.
In urma acestei atitudini, Demnul admise a se
lăsa lucrările.
)',
**
Această afacere veni apoi înaintea consiliului
facultății de Medicină;'iunde o parte din-Profesori erau
pentru și alții contra și dîscuțiumk fură atât de vio­
lente, încât acei Profesori cari susțineau pe D-r. Nicu­
lescu fură nevoiți a părăsmșala de ședințe, astfel că
Consiliul n’a putut da nici un rezultat. ,
A doua zi după ac'gă' .ședințqrț tulburată, D-r. D. D.
Niculescu a fost Acăutat dp-^secretarul faeultăței D.
Zeuceanu, la o întrevedere cu Decanul D-r. Măldăre-
scu, care î$i exprima^fe[ete desele petrecute, făcân-
du-i ^unoscut: neluarea nici unei decisiuni asupra ce­
rere! sale. După care D-r. Niculeș_cu^ntreba pe Decan,
dacă luase vre'o decisie și reuni răspunsul fu negativ,
îl întrebă ear dacă nu a co.municâț; ț.c’asul ^Ijnisterului
I»ștzruețieifPublice^ la alt răspuns negativ a decanului,
D-r, D. D/.<Njiculescu;îl întrebă din nou pe^ Decan,
dacă are ceia. să-i impute, în cazul când ar aduce
afacerea la cunoștința Ministrului, la acestea Decanul
a răspunse : că nu are niifâc.
In aceiaș?zi D-r D. D..-:-Niculf^u ceru o audiență
D-lui Spiru Ilaret Ministru' Instrucțiuni. Publice,
autorul legei menționate pentru a i rece^ Examenul de
Docenți la facultate.
Pejadoua zi a fo'st' primit An audiență de Ministru,
^jăruiâAi istorisi <}‘|sul^cum s’a întâmplat asupra discu­
ției venite la .-consiliul facultăți de.-.medicină; după, care
D-nul Mjnistru zise :
Domnulelt aveți tot dreptul dea fi pidmjși ia exa­
menul cerut.
consecință a^âudienței, după^âfeva^zile ie află
că .Ministrul. aMecis£§m treabă D-r. D. D. Niculescu
Examenul de Docent, și se va proceda conform forma-
Vezi IfîeiCT, t'A
 99

Fresca dentisticei Române

ZL/ai

Dr. D. D. NICULESCU *)
Doctor in Medicina și Chirurgie dela facultatea de
Medicină din București 1895
Dost Medic de Plasă și Medic Primar de Județ 1896-1898
Diplomit al școalei Dentare din Paris 1899
Docent de boale de gură și dentistică.la facultatea de Medicină
din București
Medic L-t Colonel în rezemă
orat cu ordinele Coroana Română, Steaua Română și altele
de diferite grade, etc.

OMAGIELE NOASTRE

A se vede pagina 92, 97-99 și biografia,

 ioo

lităților cerute de lege și care formalități, fură termi­

nate în Iunie, când Ia 14 Iunie 1903 D-r. D. I). Ni­
culescu începu examenul său pe care îl termină la
27 Iunie.
Dosarul examenului fu trimes Ministerului, și voi
însera mai jos referatul D-lui N. Coculescu profesor
la facultatea de științe din București, membru în Consiliu
permanent al instrucțiunei, către acest consiliu :

Domnilor,
„Din studiul dosarului lucrărilor, a examenului
de Docent Universitar pentru specialitatea boalelor de
gură și dinți, pe care ați bine voit a mi-1 încredința,
pentru a vă face un raport, resultă că D-nul Doctor
D. D. Nicuculescu a trecut cu mare succes acest
examen.
In fine, aci expun în resumat conclusiunile pro­
ceselor verbale dresate de juriul examinator, asupra
fiecărui din cele 5 puncte prevăzute prin art. 64 al
legei și asupra cărora a fost supus candidatul :
1— Resultatu a : Coloqium-ului, a fost că: D-nul D-r.
D. D. Niculescu posedă cunoștințe, întinse asupra spe-
cialităței maladiilor gurei și dinților.
2— Ca resultat al primei lecțiuni publice, asupra
acriei dentare se constată că: comisiunea în unani-
tate și de acord, că D-hul Niculescu a ținut o foarte
bună disertațiune, că are o excelentă dicțiune, ex­
presii alese, o ușurință particulară de a exprima ches­
tiile, o voce agrabilă și că s’a putut urma cu ușurință
expunerile profesorului.
3— Diagnosticul diferențial al stomatitelor, fiind
subiectul celei a doua lecțiuni publice, juriul, examinator
deasemenea în unaminitate, a fost de acord că Doctor
Niculescu a ținut o lecțiune foarte bună.
4— Prima lucrare practică: Un caz d’Epithelioma
maxilarului -'superior din dreapta, a fost apreciata
 101

unamitate a juriul examinator ca : o lucrare prac­

tică foarte bine executată și ca concluzie o probă
foarte satisfăcătoare.
5—A doua lucrare practică: Caria molarilor și
erupțiuuea unui mic molar permanent înainte -ca cel
temporar să fi căzut; e apreciată de asemenea în unami-
nitate de juriul examinator, ca o lucrare foarte bună.
„Și pentru ca să. aveți Domnilor, o părere defini­
tivă asupra valoarei D-lui Dr. D. D. Niculesuu, voi
reproduce de asemenea concltisia ultimului proces ver­
bal, coriclusie astfel concepută :
„Comisiunea.în unaminit ateiste de acord că D-nul
Dr. D. D. Niculescu, posedă o instrucțiune generală
destul de întinsă, aptitudini științifice și didactice,
lucrări originale de valoare, de asemenea și o dicțiune
destul de ușoară, ceia ce mărește încă mult aptitudinele
sale pentru a fi docent, are - între altele cunoștințele
practice suficiente.
Cu alte cuvinte domnilor, noi avem înaintea noa-
stră un element excelen+, pentru învățământul nostru
superior, astfel cum a fost conceput de legislatorul, ce
a făurit legea în uz asupra Docenților Universitari.
■ „De altă parte, specialitatea pentru care acest
examen a fost trecut, este de- un folos incontestabil,
căci noi nu avem până azi, nici o catedră specială
pentru țoalele de gură și dinți.
Toate aceste argumente fiind date și având în
vedere, că examenul întreg a fost trecut î i perfectă
concordanță cu legea și regulamentul pentru, numirea
de docenți,, subsemnatul vă rog să bine yoîți a reco­
manda D lui Ministru, pe D-nul D-r D. D. Niculescu.
pentru a fi numit docent universitar pentru specialita­
tea boalelor gurei și dinților.
(ss) N. Coculescu
L. S. I
 102

Presenta copie fiind conform cu originalul, care

se găsește la dosarul No. 178 T. II din 1903, a fost
legalizat.
p. Director (ss) I. Demetrscu
Șeful serviciluî (ssj G. Coslhi

No. 9676 din 30 Septembrie 1903.

De asemenea, aci inser și copia după avizul No.

297 din 4 Iulie 1903 al consiliului permanent al Mi­
nisterului Instrucțhmei publice :
„Văzând referatul dat de D-l Membru al con­
siliului superior al instrucțiune! publice M. Coculescu,
de noi în virtutea articolului 25 din regulamentul pentru
numire de docenți, agregați și profesori Universitari,
pentru a examina dosarul aci alăturat și luând în con-
«iderațiune recomandațiunile foarte elogioase, făcute în
favoarea D-lui D-r. D. D. Niculescu, consiliul perma­
nent al instrucțiuniei publice este de părăre ca D-nul
D-r. Niculescu să fie numit docent Universitar pentru
specialitatea boalelor de dinți și gură.
(ss) D. Dimitrescu, Iași

(ss) bl. Coculescu

„Presenta copie fiind conformă cu originalul ce

se află la dosarul No. 178 T. II din 1903 a fost
legalisată.
p. Director (ss) Demetrescu
Sef de serviciu (ss) G. Costin

No, 9676 din 30 Septembrie 1903.

 103

J uml examinator a fost compus din D-nii Profesori:

D-r. N Măldărescu pițofdșqr de-:?farmacologie. De-'
canul facultății de Medicină din București.' ■ :
Toma loneâcu. Profesor me clinică chirurgfeKlăj
Dr. ăSeverianu. ProTeșnr de-elinică chirurgicală.
Dr. Clir. Bui’âliu^profesor de clinf&ă medicală.
I.D.; D: Petr ini/'profesor de anatomie descriptivă.

^fembrip^onsiliului perin^&^ț^Lrhstrulcțiunei care

an s^mat zisul re&erabism fost/--.
;vD-nif-. Q. Dumitrescu lafi, rectorul Unizersiiăței
(Xd-^^&urești,
N. jQicule§/u pro|ffîor la facultatea de Științe din
Burji^ti.

In aiul 19^3. din inițiativa regretatului Profesor

Dr. Iștrati, a 'avut I<5| în localul Iirșjtitutului de Chimie
și atenanse: țSxpozițiunea „pentru înaintarea sciinților".
^afeiccastăexpogi^iune au fost incitați șg^ia parte și
dentiștii noștrii, dâr la cată/ -.viedem cf- o participat
nufțțai -i Dr. 'I. Kr.ainik. denstist din București, expu-
nâml/o ințe^antai; vitrhiă având titulatura: Exposițiu-
nea Doatfigrului -KrainikDȘr în .careta putut obsei’va
divefse aparate prothetice. mocfele de gipsd bridge
tvoTlis (toate si stenii ele).' aparate în i&nlcanită și în aur
precu a diverse preparate antisemiticji/ca: ape de gură
prafuri i.țe dinți preji^rate ^de D-l Dr. I.. Krainik,
dentist ș.i pentru careMuriul i-a ileȘeriiat Diploma.
 104

In seara de 5 Decemvrie 1903, în una din sălile

de cursuri ale facultăței de Medicină, D-nul Docent Dr.
D. Niculescu și a inaugurat deschiderea cursurilor, în
fața unui mare auditor compus din studenți, public și.
profesori ai facultăței. Au fost momente înălțătoare
pentru dentistica română, tot auditorul a fost nerăb­
dător să asculte cursul inaugurial de dentistica, a D-lui
Docent Dr. D. D. Niculescu și mai cu seamă să-l cu-
noscă de aproape. ‘
Zic aceasta, fiind că am asistat , ca martor ocular
(în calitate de fost student la acea facultate) la acea
zi solemnă și înălțătoare, când la un moment dat apare
D-nul Decan Profesor Dr. Măldărescu, însoțit de D nul
Docent Dr, D. D. Niculescu, în sală se produsese, o
liniște profundă, în care până atunci sc discuta cu în­
flăcărare, despre importanța cursului în chestie,
D-nul Decan Profesor Dr. Măldărescu, prin o fru­
moasă alocuțiune, după ce puse în evidență, meritele
D-lui Doceni Dr. D. D. Nicclescu. îl recomandă dându-i
cuvântul:
Un moment de tăcere se produse, iar vădit D-nul
Docent Dr. D. D. Niculescu, după ce aduce mulțumiri
întâi Decanului facultăței și pe rând profesorilor și
onor. Ministru, puțin emoționat, cu o . voce clară, ce era
puțin înceată la început și a deschis lecția inauguri-
ală despre :
Importanța cunoștinței boalelor de dinți și gură
pentru Medici și public. Și asupra necesității ca den­
tistul, să fie un Doctor în medicină.
D nul Docent Dr. D. I). Niculescu, cu atât făcu mai
interesată lecțiunea sa, fiindcă a- făcut o expunere istoriei
a dentisticei, începând de la vechii Egipteni, până în
zilele noastre; expunând’o în un stil curgător și ne-
sețios și care a fost încheiată de aplauze frenetice de
către întreg auditorul.
 105

Fresca protectorilor prestigiului dentisticei române

COMMANDOR GIUSEPPE- GALLI *)

Chirurg Dentist
Director proprietar al «Rivista Italiana di Qdontojotria» organ oficial
al «.Societa Odontologica Napolitană (5. Â. N.)»
Neapoll-1talia
It.x profesor de onoare a fostei primei scoli superioare
Dentare din România 1909— {914

OMAGIELE KOASTRE

') A se vedea anii £906, 4909-13.

 106

1904
In toamna acestui an D-l Docent I)r, D. DgNicu-
cul^cu, @ publicației o a doua sa operă intitulată:
„Stomatitelea. în 128 pag, cu 5 planșe și 57 figuu
colorație și care au fbMjecțiunelc cuiburilor libȘ’e‘:pțe/j
care le-a ținut la raSuftatea de medicină^din București,
In raportul anual i^Boter din din 1904, găsim ț&y.
la pagdjT Decanul facultăfei de medicinii D-nul Pro­
fesor Dr.jSf; Măl&Mgscu sgje.xpgwiă în terrafenii următori:
V'-^TcpBjie cursul libpr al boalelor
dentare, ț$K?t de ®r- Niculescu, a fost
profesat o dată pe săptăm-fnă Itoărte regulat și .urmgt'
de stjrjlenți.
„p-îe/dăță ^tudcirt'ilog-la jj&este cuȚșuri, indică exis­
tența lacunei în înălțămjfȘtal 'faculțăței și n&esitatea
de a se deschide, £ nouă^ale pentru specializare, Orc- .
lorilor în Med’cîna.
latăîcum motJPeȘ^i ptfjul Doțenț- Dr. Ț). D. N’-
culescn *) •celeț-^ș&e^^în riftȘdiiȘ de mai sus.
HlDacă mi a fc|st cri putință. să atrag un număr
mag® sie- ;|t^ftiați D^cesD Șppsuri,tjfițptul jg fost dato­
rit moS^IiiȚ, cuip:'.^i1n crezut a proceda dei^ie^i de
dolds: Eâs&id ia oparte tâbr^e, po-iK|e or cda? lanr^
fi puMl g^-i-piurtșjnwți: .eu ni^in ojitpaf jjxJJusivăcu
p irtea- practi’^iiunâ'id tinsuși Ia- fiuel® fiec£iei ilMcțiimi,
un nunvip oir^^^^^e^stțțbnii&îa^ăi dplica pe fefeie ■ ,
qiun. ceia domoșțștd^ș'eiji ț^Taiiân-ajn^. .-pu aceasC®^
studenții au-.iroSj pirțiși--către acestei specialități,
pentru ei însăși, să |Ș poa%jp;consirige de,r&ultatelo
j?ealeX«(& se %Wl.mea prin cunoașterea țSto’ma-
togiei, (Dențișticei).
Toate instiumentele toțte aparatele necesaiiW"
demonstrâ'țifii, erau puse^^^ătre mine la dispoziția
student’!^. —£în mod cu totul grațios'/

Ape.i^u trislGȚÎqne țSia'Ha Stomaisionie Ia Roumaniei898 p. lOȘț

 107

Frescă protectorilor prestigiului dentisticei române

T. ui

PROF. FRANCKSCO MAI.ȚESE (?. I). *')

liedactor șef al «iiw/'vta Italiana dl < idootojatria din Neapoli
Ex‘ profesor de onoare al fostei primei școli supei ii are
Defilai <!in t'omânia ' 1 liOt)-19,14.

OMAGIELE noastre

*) A se vede anii J9!2-19!3.

 108

Î905
In toamna anului. D-l Docent Dr. D. D. Niculescu,
inaugură, cursul său liber de boale de gură și dentis-
tică dela facultatea de Medicină din București cu ur­
): Accidentele provocate prin eșirea.
mătoarea iecțiune ***)
dinților de minte și această Iecțiune a fost motivată
prin aceea, că în acel an a fost o veritabilă epidemie,
produsă de acest fel de accidente, după cum se ex­
primă D-sa.
In acest an, consiliul profesoral al facultăței de
Medicină din București, se întruni pentru a discuta ne­
cesitatea, de a se complecta învățământul medical din
țara noastră, prin înființarea..de noi cadetre și ca re-
sultăt fu ca acel consiliu a cerut Ministerului Instruc­
țiune! Publice, să creeze la acea facultate între altelte
și 2-a catedre de dentistică și care raport a fost înaintat
Ministerului în Februarie 1906.

D-l Docent Dr. D. D. Nieulescu, publică de ase­

menea o broșură la București, conținând 49 pagine,
intitulată: Practica incorectă a medicinei și conse­
cințele tolerărei .'ei și în care arată diferite forme a
*
șarlatanismului medical'
) pe care toată lumea putea s’o
constate, și de asemenea în aceia ce concernă arta dentară,
a arătat cum de exemplu :■ însuși medicul, anunță alter­
nativ în jurnale o dată că. e specialist pentru boale
veneriene, în alta dală că e dentist, făcând toate
operațiunile fără durere și în fine că e specialist pentru
boalele interne de femei și pentru- boli infantile. De
asemenea, descrie în culori displăcute felul de reclame
a unui număr de Dentiști cu diplome dentar® și fără
diplome dentare și prin care arată cum acești profe­
sioniști nu înțeleg ași menține prestigiul, ci din potrivă
îl înjosește, prin felul reclamei lor, descriindu-i ca
drept Șarlatani de ultima speță.

*) Vezi: Ape.rcu historiqae sur la Stonjbtolog'ie en Boumanie par

Dr. D. D. Sicolescu 1898, Bucarest, pag-, 102,
**) Vezi, idem la pag. 103
 •cm*'’

iod
Apariția acestei, broșuri, a făcut impresie nu tocmai
plăcută în toate cercurile—atât între medicii dentiști și
dentiștii nemedici: ceia ce a atras asupia autorului
broșurei o deosebită ură din partea acestora; astfel că
au creiat o atmosferă, .care după cum se va vedea că
avut o repercusiune defavorabilă, chiar asupra mișcărei
ce luase D-l Docent Dr. D. D. Niculescu pentru în­
făptuirea învățământului oficial dentistic (sau Stoma­
tologic după noua denumire dată de Domnia-sa).
Contra' broșurei amintite, D-l Dentist Nicuiae Ma-
tiescu din București, care fusese vizat și D-sa în
acea broșura; a răspuns în o altă broșură care au
jignit pe D-l Docent Dr. D. Niculescu. Trebue notat
că acțiunea concepută de D-l Dentist Mariescu se vor­
bește de lume (N. A.) că ar fi avut un mandat verbal
adică o însărcinare din partea dentiștilor Capitalei, să
răspundă în calitate de român, calomniilor — cum zic
Dumnealor — aduse de D-l Dr. D. D. Niculescu.
In tot cazul, mulți profesioniști dentiști, au făcut
după mine, mare greșală cu acele reclame, — și aceste
au fost causate de criza financiară, prin care am trecut
noi un timp — și care a avut înrâurire și asupra
dentiștilor, ceeace a făcut pe acei, pe care ia men­
ționat Dr. Niculescu, să recurgă la fel de fel de re­
clame nu tocmai recomandabile; a fost și lupta pentru
existență, în a trage clienți. S’ar fi putut protesta, dar
cu totul altfel, fără a lovi personal pe fiecare și
poate în astfel s-’ar fi reușit, dea modera întru cât-va
earacterile acelor profesioniști dentiști.
In orice caz, a fost o acțiune trist concepută din
partea tuturor și reprobată, care s’a dovedit în urmă
că s’a lucrat în genere contra intereselor profesionale.
In intervalul celor 4 decenii și anume de la 1859
și până la 1898, chiar și mai în urmă, s’a observat
în întreaga Europă un mare trafict comercial cu Diplome
și titluri de noblețe și ordine; despre chiar foarte multe
 110.

Persoane din țară au cautat sa profite,, voi înșira un

caz a unui dentist de București anume A. R. *)
publicat. în ziarul „RăsboiuPî cu No. 8046 din 21
Iulie 1902 pag. II sub titlul:

Cine este acest dentist ?

Sub acest titlu am publicat în numărul nostru de
la 25 Septembrie 1892 aceasta:
„Ziarul- Zalinarztliclies Wochenblat" ('foaia săptă­
mânală dentară) din Hamburg No. 211 dela 11 Iunie
anul trecut publică sub titlul : cronica judiciară din
Breslau următoarele:
„Zilele acestea a venit înaintea tribunalului din
Breslau procesul comerțului cu Diplome americane
de doctor, precum și cu titluri și ordine de ale altor
țari. Acțiunea e îndreptată contra unui agent de aici.
„bjl a fost acuzat că în Februarie 1889, a în­
cercat sa escrocheze pe dentistul R. din București,
spunându-i că i poate procura diplome de doctor.
„Acuzatul a declarat că odinioară a avut o moșie
boerească în Croația și că a studiat farmacia.
„La 1877 a citit în o gazetă că „ American an-
tropologic-il University of St. Louis, dă diplome
de doctor in absență.
„El s’a adresat acestui institut, care l’a trimis la
reprezentantul lui din Londra anume lohn Saxon,
zicând că a reușit deja a procura mai multora, diplome
de doctor dela acest institut,și aceasta fără examen știin­
țific, numai trimețând acolo o biografie și un atestat
asupra unor studii și plătind 500 mărci. Din desbateri
a rezultat că dentistul A. R. din București, a citit un
anunț in „Central Anoncenbureau" a lui Daube et
comp, în care se oferă procurarea de diplome de doctor
în urma căreia s’a adresat la agentul acționat,’'
Acesta a răspuns că nu e mijlocitor și că nu ia nici
♦) Menționat <:<• : D,- II. [). IV.'d.^u in „Prade» inforectS a
medicihei și consecințele tolerărci ei. B:icare.<i lîML? p. 60.
 Iii

un onorar, ci reclamă numai restituirea cheltuelilor de 4-5

mărci: d. Ii. n’are decât "sa trimeată 25 lire sterline,
biografia sa și cheltuelilb și imediat va primi dela Pre­
ședintele. Universității antropologic© din St. Louis di­
ploma, care după dorință :atc avea o dată anterioară.
Spre a se evita indisi/piu: \ scrisorile trebue înapoiate
reciproc.
După aceasta, au început negocierile pentru în-
clierea cărora, agentul invitase pe R. de a veni la
Breslau; aci însă s'a stricat toată treaba. 11. susține că
agentul ar fi sporit do dată pretenția la 1200 •
mărci: 'acuzaiul însă declară pe R. de un om cu ca- ’
racter necinstit, nu ia mai primit în urmă, nici una mie
mărci, pe care le oferise pentru diplomă și apoi a pre­
venit pe președintele numitei societăți de a se feri de R.
„Aceste aserțiuni ale acuzatului, au fost sprijinite de
soția lui înainte dea muri, de mărturisirea unei fice a sa
precum și de diferit alt material, produs de către apă­
rătorul său și din care reese că R. a învățat foarte
puțin la școlile Americane, că s'a purtat foarte rău,
și afară de aceste a comis câteva furturi. încele
din urmă, căzând pe mâna autorităților din Philadel­
phia, a fost zircat într’un Vapor, cu ordinul precis dea
părăsi țara pentru totdeauna.
In urma acestora tribunalul a respins acțiunea
lui R.
Tot un agent la fel, — cu cel de sus care livra orice
soi de di-ploniă falșe, din întâmplare trimite o scrisoare
—propunere și d-lui'Dr. Dentist P. Macarovici la iași
prin Februarie 1 893 având titulatura în colțu din stânga
a scrisoi-ei pe pag. 2:
 1B

Dr. REITER
)
*
Friedrichs berg
bei Berlin

Scrisoarea avea textul în limba franceză și în

care se oferă în schimbul unui onorariu modest, rela­
tiv ... . (după importanța cererei), să procure prin
cea' mai mare discreție diplome d. ex.
1. Diplome de Dr. în medicină, chiar (honoris
causa),
2. Diplome de Dr. în chirurgia dentară (D. D. S.)
3. Brevete dea putea purta insignele (cutărei) Curți
regale, sau princiare.
4. Titluri de noblețe.
o. Diferite decorații și ordine străine, etc.
Spre siguranța, corespondența va fi înapoiată re­
ciproc și care va avea conținuta scris numai pe
paginele 2 și 3 și se vor închide cu scrisa înăuntru.

Ceia ce ne face a crede că foarte mulți dentiști

și persoane particulare din țară, ar fi primit astfel de
propuneri din partea numitului agent.
Aceasta îndreptățește și mai mult cele, publicate
mai sus în ziarul „Răsboiul“

J') Orginalul scrsorei a fost înaintat pe atunci d-lui Dr. Felix,

rector generai al servicitilu’ sanitar superior, ca să aibă cunoștința mai
< e aproape, de cum se practică comerțul cu diplome falșe la noi în țara,
șî a lua masurile necesare în consecința.
 113

19O6.j3
*'cest an care a înscris o pagină glorioasă în
istoria neamului nostru, prin sărbătorirea Jubileului ie
40 ani de domnie glorioasă, a Primului nostru Rege
Carol I; simultan s’a înscris ■ nu litere de aur și în
Istoria dentară a României, fiindcă în acest an, s’a
sărbătorit și Jubileul celor 30/ ani de practică dentară
a D-lui Dr. dentist Pavel Macarovici Iași, care Jubilau
dentar, sărbătorit fiind de către dentiștii din întreaga
țară, a fost și o sărbătorire Jubiliară dentară Interna­
țională.

Jubileul dentar din 1906

Dentiștii din țară, animați de munca asiduă, a co­

legului lor D-nul Dr. dentist Pavel Macarovici din lăți
ce și-a depus’o pe ogorul științei dentare, în timpul
celor 30 ani de practică dentaiă; au căutat să-și ma- ■
nifeste expresiunea sentimentelor lor, sărbătorindu-1.
Iată, că în ziua de &S Martie 1906’^ apare în Zia­
rul „Dimineața!'din București, următoarea informațiune:
constituit un comitet compus din câți-va
„medici dentiști din țară, pentru a serba înplini-
„rea a 30^ de am de activitate dentistică a d-lui
..Dr, Pavel /placareviei din Iași.
Un călduros apel a fost lansat în acest scop, de
către comitetul organizată^. care își luase denumirea
temporară de: Comitetul Jubiliar dentar „Dr. Macaro­
vici Iașij“- și care a fost alcătuit din următoarele
persoane :
Președinte . Dr. A. Kibrick D, D. aș București
,-pSecretar : Dr. Grun DBS. „
Membrii : dentiștii, Gross.— Roman. Maria
Pocrianu.— Tulcea; H. lancovici.—Piatra Neamț; S.
Sclireiber.—lașifBeauvais Marron.—Ploești.
Istom Dințară ? Roanăniei Dr. G. P. Maiaroviei 8
 114

fiind Președinte de onoare D-l dentist George

Pocreanu.—Turnu-Severin,
și Membru de onoare Dr. I. Krainik D. D. S.
București.

In seara de 29 Aprilie 1906 la. București în

urma invitației D-lui Dr. A. Kibrick D. D. S. Președin­
tele comitetului organizator, a avut Ioc în casele D-sale
din strada Nouă No. 6 (azi Edgard Quinet),
sărbătorirea D-lui Dr. Pavel Macarovici Iași, de către
Colegii și admiratori săi, —acelor 30 ani de practică
dentistică în țară,—când Dr. A. Kibrik a prezentat în
numele dentiștilor din întreaga țară. „Omagiile lor săr­
bătoritului lor. dentist Pavel Macarovici.
A fost o deosebită însuflețire, mai ales când D-l
Dr. Grun D. D. S. Secretarul Comitetului, a cetit Auto­
grafele celebrităților dentare internaționale ce an parti­
cipat la acesta sărbătorire și care s’au trimis sărbătoritu­
lui prin intermediul Comitetului și anume:
Din partea D-lui Profesor Charles Godon *) din
Paris, în numele „Școalei dentare din Paris « ; a D-lui
Profesor Dr. Geo. Cuningham din Cambridge (Anglia')
a D-lor Dr. dentiști Tirso Perez din Madrid și .luau
d.e Otaola din Bilbao (Spania); a Dr. Zsigmondi din
Viena și a Dr. dentist Guiseppe Galii**
) din Neapole,
Italia și în care autografe au exprimat aprecieri elo­
gioase, la activitatea dentară a Dr. dentist Pavel Ma­
carovici și care pot constitui numai o fală, pentru den-
tistica Română, și reprezentații ei.
S’au mai cetit diferite telegrame și adrese de
felicitări, în urma cărora serbătoritul vădit foarte emo­
ționat, printr’o scurtă, cuvântare mișcătoare, a mulțumit
pentru delicatele sentimente și urări împărtășite de
Confrați și admiratori.
*) Vezi pag. 89.
**) Vezi pag. 105.
 115

/,eniisfuî Qeorge J?ocrcaru *)

Născut în anul 1852, la Reșița (Banat). Decedat
în 191C. Știuliele dentare și lea făcut la Aiena.
Recunoscut ca dentist cu liberă practică în țară
la 1884, în baza examenului depus ]a București. A
practicat dentistica în orașele Ltigcșp.și Tuinn-Sertiin.
A fost membru corespodent al primei societăți ai den­
tiștilor din România, fondată la Iași în 1890. A făcut
parte din Comitetul de inițiativă, pentru serbntorirea.
celor 30 ani de practică dentară a Dr. dentist Pavel
Macarovici din Iași în 1906, fiind proclamat în ședința
din 9 Aprilie 1906, a numitului Comitet, ca „Președinte
de onoare“. A fqst un distins practician și unul din
cei mai mari luptători ai cauzei dentare, din Pleiada
dentistică dela Iași.

*) Vezi pagina 114,29,

 116

In Urma acestora, sărbătoritul Dr. dentist’ Pavel

Macarovici Iași, a ținut o Conferență celor presenți
și anume.: despre Glanda dentară care secretă lichi­
dul lymphadont, o descoperire a sa proprie în «are
demostrează, noile proprietăți glandulare a fostei pulpe
dentare și care comunicare a dedicato „corpului dentis-
tic din țară“ cu acestă. solemnă ocasiune:
Inser aci, acea comunicare ținută de Dr. dentist
Pavel Macarovici, colegilor săi.

Despre Glanda Dentară

care secretează
Liquidul Lymphadont
DE
Dr. dent. Pavel Macarovici.—lassy

Comunicare făcută și dedicații corpului den-

tistic din țară- cu ocazia sărbătorirei Jubileului său
de 30 ani de practică dentară la 29 Aprilie 1906 de
către celebritățile dentare internaționale și colegii
din țară—publicată și în număr festiv în „Rivista
Italiană di Odontoiatria “ din Neapole No. 9 Septem
brie 1906—pag. 103. *)

OU

Cu această solemnă ocaziune, am onoare a vă

aminti, de succesul pe care fam obținut, prin demon-
strațiunea ținută la Congresul Dentar Universal din
Chicago (America) 1893, asupra fibrililor lui Tomesăv&
dinți, că au o altă structură și o nouă funcțiune ; și
ca să vă pot face ‘o scurtă lămurire asupra lor, trebue
să vă reamintesc, mai întâi câteva mici noțiuni asupra
constițiunei dintelui în general.
Dintele, după cum se prezintă (cum arată figura p. 119)
are o parte liberă numită coroană 3.3, care se înalță
deasupra gingiei. începând dela colum dentis (gâtul
dintelui) (7 - 7) și o parte înfiptă în fagul osos al
*) și în o broșura la București Tip. ’Mitiail M. Ântouescu 1909.
 117

fălcei numită alveolă (16, 8, 18, 25), ,’eare parte în-

pănată se numește rădăcină (10,> 13, 15 C.).
Dintele este ■■gtrăbătut de:-'o boșteră, numită Cavul
dentar, în care se găsește o măduvă . de un țesut
foarte delicat, având aceiași formă ca a dintelui (17,
12, 1, D).
In măduvă se ramifică în nenumărate Crengi (17):
o arteră, o vână ^și 2 nerv (20,23. 19) care se
anastomosează (se une^cX gură în gură), așa că capi­
larele minusculelor arteriale, se deschid pentru a de­
șerta sângele, în deschizăturile capilarelor minusculelor
vânoase p: iar ramusculele nervilor vaso-motori se unesc
cu acei ai nervilor sensi'tivi și a căror tus-patru tulpini,
trec prin canalul apical (vârful rădăcinei) (13, 15, 23),1
despre a căror funcțiune voi vorbi mai departe.
Dintele e construit din 3 pături: Emailul ^Smalțul)
Cimentul și Dentinul (Fildeșul).
1) Emailul acopere 'coroana dintelui (3, 3) până
ia colum dentis (7,®)Ș servind de scut contra agen-
ților externi.
1) Cimentul sau crusta radicis (coaja rădăcinei)
este un înveliș care începe din gâtul dintelui (7) prin
o margine mai subțire, fieare apoi se tot îngroașe (4,
10) dealungul rădăcinei până la extremitatea ei. (1;A, 13).
A treia pătură și cea mai principală este: den­
tinul, care e o substanță albă gălbue, a cărei duri­
tate e inferioară emailului și superioară cimentului.
Dentinul formează cea mai mare parte. a dinte­
lui (21, 2.1 C 2, 22)T^g,ăsindu-se ’jj'n raport prin pereții
săi externi (la coroană) cui Emailul și la rădăcină, cu
cimentul, iar prin pereții interni se alăturează de mă­
duva dentară’j(fost pulpa dentară).
Dacă observăm la microscop, o lamelă de dentin
în secțiune transversală, vedem că se prezintă sub for­
ma unei masse punctate foarte de&j care nu sânt de-
Bât orificiile unor țevișoare alăturate și alipite prin
osificația dintre ele
In aceste țevișoare, autorii moderni au găsit niște
 118

firișoare dure^ pe care le-au numit până la 1893 •

,„fibrilele lui Târnei, după numele desco| eritoruhu
lorîul 848 (Tobann Tomes).
La congresul dentar Universal din Chicago 1893
în lucrarea mea: „ “ulpttix Chronica ldi(>piith'C'iu*}
am dovedit că fibrilele lui Tomes, nu sunt al ceva de
cât un liquid Lymphadont, care în timpul trecerei ca-
nalicuielor dentine, capătă proprietatea de a se solidi­
fica, când vine în contact cu aerul. Iată cauza,, pentru
care autorii moderni casScheff, Fort, Hai Ier etc. au
greșit tactica desenerei lor, spunând că în aceste ca­
nalie,ule sunt niște firișoare de dentin, căci până ce
an preparat lamelele pentru microscop, liquidul s’a so­
lidificat din cauza acțiiinei acrului, luând aspect de
l'.bie.
Scheff și Foit au mers mai depaite cu amintita
eroare, spunând că fibrilele dertine își iau originea
din nenumărate celule dentinoase ce se, găsesc ia pe-
liplierm pulpei (polița de deasupra măduvei dintelui)
și a cărora er.-mre, am dovedit’o la menționatul Congres
și voi davedi-o și aicea mai departe.
Amintitele canalicnle le-am numit la Congres :
canalicultle 1yrnphadonle ** care duc sucul lymphatic
din măduva dintelui (fost pulpa dentară) pentru a
adaugi, perderei de Email tocit prin actul masticațiunei.
Această adăugire de substanță, se explică ușor
după cum voi arăta mai departe..
Știm cu toții că : dinții noștri servesc la măcinat
alimentele, întocmai cum vuitele de oțel dela moara
pentru măcinat grânele.- Unii stric sâmburi, cei mai
tari, alții cu dinții lor taie, desnoadă, rupe, roade etc.
ca și cum s’ar servi cu niște instrumente metalice.
De asemenea, știm că toate instrumentele de oțel chiar
călit, au nevoe să fie reparate, sau înlocuite din causa
tocirei pricinuite prin acțiune mecanică.
Acum punem întrebarea: Dinții noștri care se
*) Vezi pag. 54
**) Dr. P. Macarovici, «TransactiJns of the World’s Columbian
Deotal Cengress», Chicago 1894. Voi. J, p. 344.
119
 120

toee»c d« abia la vârsta înaintată și pe care îi întrebu­

ințăm, timp de 30 ani fără de a fi tociți, sunt ei mai
tari ca oțelul călit ? !.
De sigur că nu !
Mai este de observat, că oțelul călit nu se poate
pili, nici chiar cu pile noi și ascuțite, pe când dinții noș?
tri pot fi piliți cu pile vechi și uzate. Atunci de unde
ar pute», deci proveni rezistența ce o posed dinții no­
ștri timp de 30 ani, fără a fi tociți?! dacă (Glanda
dentară) n’ar înlocui perderea de Email care se uzează
din diferite cauze.
Tocirea, complectă a dinților, este cauzată din
causa vârstei înaintate, precum voi explica mai departe.
Dacă Ia persoanele tinere se tocesc dinții, aceas­
tă tocire este cauza hypertrophiei, a perețelor interiori
ai canalieulelor dentine, din cauză că spațiul trecerei
«ucului nutritiv al măduvei la Email, se astupă. (E 2
11, 11,). In astfel de dinți tociți, se găsesc numeroase
celule osificate la periferia măduvei dintelui (17, 12. D'l
care din cauza aglomerației lor, devin mai grele și
sparg pielița măduvei, pătrunzând mai în adâncime și for­
mând astfel, câteva lespede care plutesc în mijlocul măduvei
dintelui (fost pulpa dentară) și care cauzează neu-
ralgia *).
Litera D. reprezintă o asemene lespede (puțin mai
mar#) pe când cele-lalte de forme mai mici, și o can­
titate de celule osificate, la periferia pulpei dentare
(1) care au fost crezute de autorii moderni, că sunt
materialul ce formează fibrilele lui Tomes, (mai sus
menționate), (Fort. Pathologie Chirurgicale Tome l gr
624; Julius Scheff. Lehrbuch der Zahnheilkunde
1887, s. 9).
Aceste celule osificate, sunt mici globule lymplia­
donte, care au căzut la, peripheriea pulpei, din cauza
inversiuni (întoarcerei) sucului nutritiv dela canalicul»,
la peripherie.

•) Salter, Deutseh 1|4 Iharsschrft fur ZahnheilJHinde, 187fi p. H9

 121

Waldeyer, crnoștea numitele celule osificate, dar

neștiind, că are aface cu un proces pathohgic $lea dat
numele de Odontoblasfe. FtctSBoII, și alții, au zidit
pe aceste odontoblaste, pe fibrlele lui Tomes, pe care
Scheff, Fort și alții, au imitat teoria eronată.
Oclontoblastele a aderente1 or lui Waldeygr, nu sunt
alt ceva decât mici globule lyi nadonte, revenite din
canaliculile lymphadonte, (această +e,gj'ie care este a
mea, a fost recunoscută de celebritățile dentare dela.
Congresul din ^Qhicago 1B93 și pe care mici globule
lymphadonte le-au clas® în 2. specii :&celule osificate
dentinoase, eniailoase și-cimentoase în glanda dentară *).
Frejțj Boli, Lyonell și alt'.i nevăzând nici un di-
visor sub microscop, care să<claseze fiecare Odonto-
blastă, a țesutului din7care face paite, adecă j Odon­
toblastele emailoase la Email, dentinoase la dentin și
cimentoase la p'iment; pentru aceasta suntem legitimați
de a susține, că aceste substanțe «e transform din ce­
lulele liquidului lymphadont atunci numai, când ele
sunt intrate și frecate de pereții duri a canaliculelor
dentare, de felul acelora care sunt mai aproape de
Email, încep a se transforma în Email, acele ce se
apropie de Ciment, se transformă în S^iment și restul
se transformă^în dentin, precum voi explica mai de­
parte.
Dacă se întâmplă un caz patliologic de inversiune
(întoarcere})’, a -Celor 3 specii de substanțe'; ele se tran­
sformă, în o formațiune de nou dentin, ®e se porte
vedea în figură csub formă de lespezi, (D) despre care
autorii actuali, sau convins^pă lespezii sunt formați,
unii de dentin, alții de Email și alții de Ciment.
■ ’Cât despre frumoasa denumire de Odontoblaste
nu se poate .-da altora, de cât numai acelor mici gle-
bule lymphadonte^ care n’au încă vre-un început de

•) Dr. P. Macarovici Transactions of the World's Columbian

Dsntal tiongrest Voi. I p. 346 Chicago 4894 și în România Medicală 14
Șeptemprie 1895 Pulpiti» Chronicâ Idiopathica). P. 433
 122

acel fenomen electric, care le causează transformarea

în cele trei substanțe, mai sus menționate.
Această teorie a mea, descoperire, făcută de mi­
ne, a fost aprobată de 1074 celebrități dentare, care
au luat parte la marele Congres Dentar Internațional
din Chicago, 1893, având onoare ca descoperirea
mea, să fie supusă discuțiunei și apoi imprimată în ana­
lele acestui Congres *).
Succesul obținui m’a încurajat astfel, că amstudi-
diat profund teoria mea și mam convins că măduva dintelui
care a fost numită pulpa dentară,, o pot numi cu sigu­
ranță (/landa dentară.
Deși structura glandei dentare, nu pare a fi
analogă, cu cele-lalte glande, totuș în ceia ce privește
starea sa pliysiologică, are în general proprietatea glan­
delor.
Glanda dentară, prin acțiunea-i ordonată a ner­
vului vasomator, își micșorează volumul lăsând un spa­
țiu liber în jurul ei, (22) spre a fi ocupat de lympha
plastică, care este exudată prin peripheria sa. și care
este secretată din plasma sanguină; prin activitatea sa
erectilă, apasă exact pe pereții cavităței dentare, așa
că sucul lymphadont ce’l încojoară, să poată, fi înjectact
cu putere, în cananiculele lymphadonte (12) fost cana-
liculele dentine), spre a nutri dintele.
Acinii glandei dentare, sunt glandulele lui Ser-
res, pe care le-a numit glandes dentaire't și pe care
Hyrtl le-a crezut, de a fi celule pavimentoase. In par­
tea’ posterioară a gingiei se găsesc mici glande care
ajung la mărimea unei semințe de pasat (16), care
sunt în directă legătură cu periostul alveolar. (A. 4,
13, 10. 16).
Aceste glandule, secretează un liquid mucos, ce
servește de-a umezi suprafața Emailului, pentru a cau-

■) Dr. P. Maearovici «Transaclions of the World's Columbian

Dent.il Congress», Chicago, 1894, Tome 1. p. 336 — 347 și în limba
Homânâ sub numele «Pulpitis cronica Idiapotlriea» în Revista «România
Medicală» din 14 Septembrie 1895. p. 433
 123

Fresca dentisticei Române

br. I. KftfllNICK b. b. S. ’)
ZDentiatv!! Cv.rței ZEiegale
Unul din cei mai distinși profesioniști ai Edlei-noâstre, care din
tinerele se represinlă în mod falnic icoana dentistului român. A făcut
parte în 1906 din Comitetul de inițiaiivâ, pentru ^sărbătorirea Jubile­
ului de .30 ani de practică a Dr. dentist Pavel Macarovici lași, in Ca-
l't't de Membru de Onoare. Rost Membru al Asociației Dentiștilor din
România, și actualmente membru în Comitetul -Sindicatului Doctorilor
dentiști din București Distins gu diferite ordine.

*) Vezi Pag. 103,

 124

sa lunecarea depunerei calculelor salivare de pe dinți.

Serres credea din eroare, că calculul salivar este
produs de aceste glande, când sunt în stare patho-
logică.
Tocirea dinților la persoane adulte, este cauzată
de resorbația gingiei, împreună cu'glandulele lui Ser-
es, pe care eu le numesc acinii qlandei dentare
(16).
Măduva dintelui numită de mine glanda dentară
(27), fiind în directă legătură cu acinii, prin periostul
alveolar, distrugerea acestora, cauzează un început de.
atrophie *).
Prin o micșorare a volumului acestei glande den­
tare, erecțiunea sa ne putând, să fie așa de puternică
ca ea să se mai atingă exact la păreții interiori ai
cavităței dentare, pentru ca forța sa injectorie să poată
fi executată atât de viie, ca globulele lymphadonte să
fie încălzite prin frecare în pereții duri ai canalicule-
lor lymphadonte și apăsate între ele, să fie aduse la
locurile destinate spre a obține starea electropositivă
(adecă spre a se transforma complect); căci măduva
în acest caz de atrophie injectează cu o putere slăbită,
globulele lymphadonte, care deabia puțin încălzite pri­
mesc starea electronegativă (începutul de transformare,
adecă proprietatea de a se solidifica numai când se ating
eu aer liber): de asemenea din slaba acțiune a glandei
dentare atrophiate, rezultă că unele globule lymphadon­
te, se lipesc de păreții interiori ai canaliculelor lym­
phadonte și altele încep a reveni la periheria măduvei
(12), acele globule lymphadonte care se lipesc,, produc
obliterația (astuparea) canaliculilelor lymphadonte (fost
canaliculele dentine), neputând să treacă nutrimentul
necesar Emailului, deci se naște tocirea dinților la
vârsta înaintată; iar cele-lalte globule lymphadonte care

*) Arkijvv, Diagnasțtc der Zahnkrankbeiten J885 p. 103: Seifert,

îahnarrț 1862 p. 324,
 125

Ml revenit înapoi, produc lespezii sus amintiți (D), Cai'â

se înmulțesc așa de mult, până ce însuși glanda dentară
(fost pulpa dentară) se osifică.

O6SERVAȚIUNE
Baza pe care celebritățile dentare ale Congresului
dentar din Chicago, 1893, au aprobat descoperirea mea,
cred că au explicat în modul următor :
.Nimeni nu pote nega că fiecare celulă, vegetală
sau animală *) posedă o bipolaritate (positivă și nega­
tivă) ; care îi dă proprietatea de a se putea transforma
atunci, când are o iritațiune electrică, fie că este
produsă prin căldură, frecare, lovire, presiune sau
fermentațiune etc.
Micile globule lympliadonte, deși sunt celule prea
tinere totuși posed de asemenea bipolaritatea, care le
dă această proprietate de transformare mai sus men­
ționată, pentru a ajunge la starea electropositivă. Dacă
iritația în caniculilele lympliadonte a fost mai slabă,
adecă având abia starea electronegativă, atunci ele re­
simt necesitatea aerului atmosferic, pentru că oxigenul
ce-1 conține, să aibă oarecare influență asupra lor (elec­
trbpositiv) ajungând la o putere de diamagnestim, care
le obligă la transformare.
Cum am zis mai sus, celulele lympliadonte care au
suferit o inversiune din canaliculele lympliadonte, au
primit starea electronegativă și a rămas încă, ca oxi­
genul aerului, să influențeze asupra lor (positiv) spre
a le solidifica. Deci lespezii ce plutesc (D) în glanda
dentară sunt mai moi, cum an constatat Heyder și Wedl.
Această teorie, este prima bază prin care se ex­
plică cauza Cariei dentare.
Iași, 29 Aprilie 1906

*) I. V. Arkovy, Diagnostic der Zahnkrankheiten 1888 p. 193;

Seifert, Zahnartz 1862 p> 324.
 126

După terminarea conferinței sus menționate,

o agapă, colegială, aj încheiat această grandioasă
sărbătorire,— cu care ocaziune D-r dentist Pavel Ma­
carovici a închinat paharul în sănătatea Maiestăților
și scumpei dinastii, în sănătatea savanților streini și a
comitetului organizator,— care a înălțat sufletele co­
legilor dentiști din țară, stimulândn-i în frumoasa luptă,
pentru ridicarea prestigiului artei dentare românești.
Și în amintirea sărbătorire! Jubileului de 30 de
ani de practică dentară, a Dr. dentist Pavel Mtcaro-
vici Iași, s’a fotografiat momeainl când D-sa a ținut
importanta sa conferință menționată mai sus.
Fotografia presintă pe Dr. dentist Pavel Macaro­
vici, demonstrând teoriele sale noi, asupra Glandei ^cu­
tare, în fața unui tablou, ce reprezintă, o secțiune lon­
gitudinală a unui molar sapientia e inferior, și care
fotografie se găsește în cuprinsul acestui istoric.’)
De altă parte Comitetul Jubiliar, a trimis ca dar
sărbătoritului: Un splendid tablou,*)) care cuprinde Oma­
*****)
giile Colegilor săi, împreună cu scrisorile autografe și
Fotografiele Profesorilor streini, precum și fotografiele
Comitetului Jubiliar însoțite de adresa comitetului.
Documentele cuprinse în acest tablou la pag. 127,
se găsesc reproduse aparte în paginele următoare:

*) Vezi pag. 130. (Tabloul separat este reprodus la pag. 119)-

**) Vezi pag. 127.
***) Vezi pdg. 114-
 127

Acest tablou
*) în mărime de lm. 50Xlm. avea în
frontispiciu următoarele inscripții:
Lui Pavel Macarovici Iași
Care a luptat 3 decenii pentru prosperarea, înavuțirea și înălțarea
profesiune! denttstice din România.
OMAGIELE COLEGILOR SĂI
p. Com’tetul Jubiliar dentar ,,l)r, Macarovici4r
(w) 7»-r 5. Griin I). D. S.

*) Acest tablou a fost găsit complect deteriorat, din cauza unui in­
cendiu, întâmplat la locuința Dr. dentist P. Macarovici, în timpul ocu-
pațiuneî inamice, pe vremea campaniei. Clișeul este reprodus după altu
din «Revista Enciclopedică Română» din București No. 3 din 1912. p. 7
 _ 1211

Jj-i Dr. dentist Pavel Macarovici lași^Șa mulțumit

Colegilor săi Profesori din străinătate, care au partici­
pat la sărbătorirea sa: trimețând prin intermediul Co­
mitetului Jubiliar dentar o autografă a sa însoțită de
fotografie prezentând momentul când, a ținut conferința
de mai sus, împreună cu conferința menționată.
Ziarul „Evenimentul" din Iași din 1906, publică
următoarele :
Citim în revista Italiană „di Odontoiatria" No. 9
din anul curent, că marele savant cavaler și profesor
Dr. Giuseppe Galii din Neapole, își exprimă viile sale
sentimente și se arată mândru de a reproduce în sus
menționata revistă, a cărui director este, cele două
descoperii noi făcute în arta dentară de către distin­
sul Dr. dentist Pavel Macarovici din Iași, despre : Li­
chidul lymphadnnt și glanda dentară, și’n admirațiunea
sa ne arată într’o fotografie pe distisul nostru dentist,
ținând conferință colegilor săi.
D-nul Dr. Macarovici a primit în acelaș timp,
fotografii și scrisori elogioase din partea mai multor
savanți din țări străini.

Ziarul „Dimineața" din anul 1906 publica: D-lui

Dr. P. Macarovici, sărbătorind jubileul său de 30 ani
de practică, a primit numeroase scrisori de felicitări
și autografe însoțite de fotografii, din partea celebrită­
ților medicale și anume din partea profesorilor Dr.
Geo. Cunningham din Cambridge (Anglia); Ch. Godon
ein Paris: Juan de Otaola din Bilhae (Spania): Tlaoso
Peroz din Madrid; Dr. Zsigmondi din Vena, etc. în
aceeși timp Dr. Giuseppe Galii, Directorul revistei
„Olantoiatria Italiană" reproducând o conferință a
D-lui Dr. Macarovici zice : suntem mândri a reproduce
conferința ținută de D-nul Profesor Dr. P. Macarovici
din România, despre cele 2 descoperiri noi în arta
dentară, pe care lea enmunicat solegilor săi în ziua
 129

solemnităței jubileului său de a 30 ani de activitate.

In același timp urinând a se sărbători la Cambri-

dge, (Anglia), Antanta Internațională (Federația den­
tară internațională) la Marton Hali frumoasa locuință
a Dr. Gee. Cunningham; și pentru care Comitetul Jubiliar
dentar ia trimis un drapel Românesc, spre a-1 avea cu
acea ocaziune.
Comitetul Jubiliar i-a trimes D-lui Dr. Cunningham,
un triculor de mătase, având lungimea de 75 cm. și
lățime 50 cm. prevăzut de franjuri bronzate de jur înpre-
jur și cu 2 ciucuri la colțuri, având pictată stema țărei
pe fondul galben; triculorul era atașat pe un port
demontabil având Vulturul Românesc bronzat.
Ziarul „Cambridge Daily News" din May 21 st. n.
1906, în articolul descriptiv a festivitaței inagurărei
Federației Dentare Internaționale zice : că în sala ban­
chetului s’a admirat colecțiunea de drapele ale Dr
Cunningham și între cele mai remarcabile au fost
tricolorul Român trimes de Comitetul Jubiliar „Dr
*.
Macarovici
Reproduc partea din textul Englez al gazetei
menționate :
„On view around the walls of the dining room.
wos Dr. Cunningham’s collecțion of all nations, to ivrch:
severa! addîtions hat just been made. Tnere was a.
magnificient specimen of the new Norwegian flag, sent
by Ms. Smith Houskin of Cristiana, on behaef, of the
Novergiau dentisto; a Belgian flag, and a Congo Free
State flag, sent by Dr. Rosenthal of Brussels; a Fre-
nch flag from Dr. Oh. Godon (inrecognition of the de-
voted help which (he Dr. Cunningham) had given to
the creeti'on and developement of the F. D. I.); a
Roumanian flag, from Dr. Macarovici’s Jubilee Comm-
iiee; the Rotschil d’s privat banner; and an Esperanto
flag, subscribed for aud presented by the staffs st Mar­
ton Hali aud 2 King’s parade etc.

istoria Dentară a RomAniei Dr. G. P. Maeirovici 9

 130

Traducere după fragmentul textului

Englez menționat mai sus).

„In văzuta clin jurul pereților sălei de Banchet s’a

admirat Colecția drapelelor tuturor națiunilora Br.
Cunningham, a cărei importanța a fost relevată.
Aci au fost niște specimene mărețe ca: Noul dra­
pel Norvegian trimis de D-1 Smith Houskin din Cristia­
na din partea dentiștilor norvegieni.
Di apelul Belgian și Drapelul Statului liber Congo
trimis de Dr. Rosenthal din Bruxel; Drapelul francez
din partea Dr. Ch. Godon (ca recunoștință a devotatu­
ri ajutor dat de Dr. Cunningham pentru înființarea și
desvoltarea Federațiunei Dentare Internaționale; Dra­
pelul românesc din partea Comitetului Jubiliar Dentar
„Dr. Macarovici“; Drapelul privat a D-lui Rotschild;
Drapelul experantist subscris și presentat de către dele­
gați la Marton Hali 2 King’s parade etc.

La 10 Mai, Dr. dentist Pavel Macarovici a trimis

M. S. Regelui Carol I la București, cu ocazia Jubileu­
lui <’e 40 ani de glorioasă domnie a Majestăței sale,
c telegramă prin care a depus la picioarele Tronului
Omagiile Corpului dentistic din țară.
Ziarul „Dimineața" din 26 Mai 1906 publică
următoarele:
„Ca răspuns la telegrama ce s’a trimis M, S. Regelui
cu ocazia jubileului, de către decanul dentiștilor D-nul
Dr. Pavel Macarovici din ași, în numele corpului den­
tiștilor din țară, s’a primit următoarele •
D-lui Dj . dentist Pavel Macarovici, Iași
Majestatea Sa Regele, a bine voit a mă însărcina
să vă transmit expresiunea înaltelor Sale mulțumiri,
pentru bunele urări ce l-ați adus cu ocaziunea jubile-
ului de patruzeci de ani de domnie, în numele cor
pului dentistic.
îndeplinind - acest înalt Ordin, vă rog să primiți
încredințarea deosebitei mele considerațiuni.
Mareșalul Curței Regale
(ss) General Priboianu
 131

Telegrama primită: de dr. dentist Pavel Macaro-

vfci Iași din partea societăței studenților în Medicină
Veterinară, cu ocazia serbătorirei Jubileului său de 30
^tpi de activitate științifică în țară *) cu următorul text.
Doctorul Pavel Macarovici 'ași
„Cu sincere adesiuni sufletești, salutăm cu inima
jdăldă momentele Jubileului care glorifică îndelunga d-v.
’p&tivitate. “
^Societatea studenților în medicină
veterinară București.

*) Mii. reprQjiiwaciH puținele DocnijjeBte, ce s’au mai găsit și

care au glorificat acest JubilSi •<rehtar^iir®»sf cea mai mate parte au
dispărut.an. timpul campaniei împreună eu alta multe documente istorițe
dentare.
 132

lată ce zice Revista Italiană despre jubileul den­

tar al Dr. Dentist P. Macarovici Iași. *)
„Rivista Italiana di Odontoiatria“ din Neapole No. 9
din Septembrie 1906.... pag. 103

L’odontoatria in Rumenia
I ~-----
li fliubileo del Doll. P. Macarovici
A suo tempo noi ne parlammo diffusamente in
questa Rivista e ci affrettammo a mandate il nostro
reverențe saluto a quella autentica gloria della nostra
specialita che e il Dottore rumeno P. Macarovici.
Le feste che il suo paesse gli fece, cogliendo la
cceașione che egli compiva 30 anni di practica den­
taria, furono splendide e cordiali, L’illustre professore
ed il comitato vollere graziosainente darcene un ricor-
do, inviando al nostro Direttore tino splendido ritratto
rappresentante il moment o in cui Egli teneva la con-
ferenza che sotto riportiamo. Questo ritratto reca la
firma del dottore Macarovici, quella del Comitato et
una dedica lusinghiera.
Noi riproduciamo il bel regalo, di cui siamo or-
goglio.si.
Comunicazione fatta dai dott. P. Macarovici e
delicata al corp» dei dentiști rumeni che cosi frater-
namente e deferenteinente lo festeggiarono.

(TRADUCERE)
Dentistica în România
jubileul. Doctorului P. Macarovici
La timp, noi am vorbit pe larg în această revistă
și ne-am grăbit a trimite sincerile noastre salutări a-
devăratei glorii a âpecialităței noastre, care este Doc­
torul Român P Macarovici. Serbările ce țara sa le-a
făcut cu ocazia împlinitei celor 30 ani de practică
dentară ,au fost splendide și cordiale.
Distinsul profesor împreună cu comitetul dorind a
 133
da o amintire, a trimis Directorului nostru o splendidă
fotografie, care il represintă în momentul când D-sa
ținea conferința pe care o redăm mai jos. Această
fotografie poartă iscălitura Doctorului P Macarovici și
a comitetului cu o dedicație încurajatoare.
Noi reproducem acest frumos dar de care suntem
mândri. - Comunicare făcută de Doctorul PsH|acarovici
și dedicată corpului dentiștilor Români care l’au ser-
bătorit frățește.
iată și gravura din pag. 103 care reproduce
textul Italian menționat la pag. 132 precum și
traducerea de mai sus.
KIVISTfl ITALUttU Di OfcONTOI.1TRW
I
irțtta, nome e, IntatU, 1» ^Via dentaria. la quale
0 pncho piu rtcca di tilainenti nervoși dai trige-
isteaao. Queeta via por 1'esito curative che
fu» -lato, aon ta piu Jabitare dalia m directa
relaiiuutt che ba con gli occlil e come aia da
jir-farirsi quaodo si vuole che la stricnina, np-
ți<-rti senameute ii șuro aiuto afle facoltă visive.
E -inlsco perciu, «unchi tuleodo, che oggi e ab-
liastanza assiotiralo eh© la stricnina ttgiaee non
solo Milita aostaoz» grigia del midoilo spinale,
sna anclja sulte termiuszioni periferiche del ner­
vi atnaicivi. Per I» qtial cosa io penao, che nelle
ambliopie ia gratfrtb efiic&cTa. dâîlff iWTZTfînl pSf
la via dentaria. aia ilovuta interamaute alt’azioae
eccltacte, irrltante ed I lumediilta delia stricnina
solie terminazioui dai nervi alveolari (raiul della
2. brânca del trigemino), o che per via riflessa
venga ravvivaco ii seoso dalia viata.
Avvaloraflo ci6 cb© atfermr» le osservazloni aș-
e»i notevoli di UrhanUchitsnh, ,11 quale stlmolaa-
<l£i i râmi del trigemlno, provd neliâ persona su
tai epariiDentava. au meniu de) senso visivn.
CIRCA I RAPPORTI FRA LE fflALATTIE
degli occhi e dei denti
Rioevîamo e pubblichîatDo:
Onorevole Stgnor Dlretou-g
delta Rivîsta Italtftfla
di Odunttyuttia
NapoB
î'ra i uiolti lavori pub.bfica.tl nella Rrvlgta Odon-
tuiatrica, non bo trovato mat unu studio, clinice,
«ui rapporti t'ra iți • malft’tta degli occîif- <■ la
Dctie dai denti, traune che nei N.° 8 ove si 6
-critici delle •> Ambliopie curate per la via den-
1a»ia ' note clini-che del Prof. Frauoesco Ma-lteae;
che io tantu am mim.
Or» *. “ ai e colinata questa lacuna Ia preghe-
17'! li, .portare Io st-uhu clinici» originale el im-
•purtxTitissiinQ che il Dot-t. N. Feuor da Bu-la^est
3 nbblicd uella inouograâa clinica di Vte.^na nel
Don ossequii © ringraziameriti
dira.cu8â 18 scite m bre pjQO
Suo devotlssirno-
0IOACCH1SO GENOVESE
chir, «leut-ista
.4.' prtmfom mimero ripoFierenio con ptaeere {''im­
portante articole.
LA DIREZIONE
1/433o
*jfojafoia in ^lunțema
11 giubileo del Dott P. ^accarovici <
A suo tempo uoi nQ parlaimno ditTiuainente m
țpjeata Hivimit e «i atTrettuuitno a mun.idre il.țio-
ștro revereutfi salutu a quelia aiil. iitica gluibi
pb ^ noatra che â >1 Dottore miîTAiTri’.
.Marat'ivmil ...... - ■-—1 —
T-e Ieșiexche II mo p,ierni gli fiuie, Cuclieiid-i la
m -asu ne cile egh emnpiva 39 itpni iii pr.ti.ira
<_|rri! ,i rx i i ir u u v »p leu di de e coYțliiih. L 11 Ilustru
j,uvks.-uie ed R Cmuiinto vullero gmziosuiueiiU»
darcens un rictirdcr itiviantio al nosu-.i r»ir/t Jf.it-,
tino .■’ploa i’do ntre.ll > rapj'r«se.:itanf,.t ii m o
in cui Egli toupvs ia cuntermiza eh© .
tiaino. Questo ri'ratto roca ’a iirrm» d> I -dnit,,..,
Macarovici, quyila doi Cornilato ed nmi d.-oi.-s
lusingKiera.
Noi riproduciaino ii bol regale, di em
(. rgugliosi.
CeiHwmoâivtanc ffaîta daî «Io4i P Pifli.n.îîr'oțficj
9 dedieaîa a! corpi® sjei iîeeitinîi rumeni ț»ia
co»i fraîersvujnento u dfiferenlemejsie lo fa-
*£miaKzajR a
*3
Cari coil-ghi,
ia questa solemne occasiono, io ho l'onnre di ri-
curdarvi il successo che io ho ottecnto per ia-
dimostrazione fatta nel 1893 al Cungn-aso Denta-
rio Universale di Chicago (America) snlle ^liees
de Tomes nei denti. Io dissi , come 6)fise hanno
un'altra struttura ed una novalla fiinzione; e, por
potervi tare una breve eaplicazione, io debbo pure
laninientarvi prima di tutio quaiche picepla no-
*
zion sul la cosii tuzione del dente, in generale.
II dente, cosi come si presenta e come vedeta
in questa iueisicije, (qnella cub si osserva aucha
sul rilratto che riprodneiatno) ha una parte li­
bera chiamata. la corona, che .si «leva al disopra
delia gengiva totninciando dai eolum deniis (collo
del denie) e>J mia parte aifondtita nel raggio o^»
soso del inascvliaru, chiamato alvuulu, e questa
parte aftoudata si chiama rădice.
II dento e penetrau» d’uaa eavitâ nomlnata cano
flentaria ne! quale ha nu midollo di un tessnto
delicatlsairao aveiTte la forma etessa del «lente.
Dai midoilo si dipartono nnmeruso rattdfî caz ier­
ni, una vena e due nervi che si uuisconO bocoa
bouda iu utui1o>u8><î i cUplflari (.lei ramuSCOb ftr- .
teriah ai aprono per tracasare il eangue nello-
aperture capillarl del ramusculi’venoîii, we 1 ra«
muscoli dei nervi vasomotori ei utmcuoQ ti quelli
de! ti«rvi senstlivi,-! di cui quattro fusti pvassano
per ii canale aplcale fii somau» delia vaiUc^J, siltla
iîiuznine del quali parlero in seguito.
Il dente consta di 3 stiati;
1.) Ld smatto che copre le corona del dsnte 9ino
al eolum demis, servendo da aaudo contro gli ageni 5
«stern i.
*2.) 11 cemento o Ia crunta rădici», ohe 6 ano strato
che coipiucia al eolio del dente con bu ‘tuaigiuu
piu soțiile e ciie diviene di piu tn plă grosst»
la rădice, aioo alia sua estretplia.
11 t tzo slrato e il principale ed e Ta dentlna;
una sosliiiiza bianco gtallestrao la di «ui durezza'
e interiore aflo smalu» « superior© al cammjto..
Li dentina forma ie piu gramle parte del Jan­
te, tru van dosi in rapportu c<>rj te ,sue păreți este-
rion ‘alia corona) con lu srnaîtu. alia rădice con
i! Min- f!U>, e cou leSuu păreți interne si appog-
&I!» «I midoilo di-iit.ario (polpa dentaria) in sezinQu
trinvor-uiir. Ve Ireis»" eh© si proseuia sotto ta !'<>c-
tua di Una’’missti protvvista di molti pm»ti che
non soim altra cosa abagii oriliu di qualctn pic-
colo tubo o caualetlo, appoggiato c iivviciuuto
-.Iulla sua ossihbazione.
In qn-Ht,) piccoli tubett! gli autori, moderni
haiiuu trovato Jri jîleiu duri che essi Iiamio chie-
mnt.i, n>» -lai 18!)3 . fd>nl>e fh -Ini nome
iii colm <■!>«• le s ■ ițiri nel 1M11 f.l.ihain) 1’miiesL
A! Congieâso dt-utario Univi r>ale. di Chicago
in rina mia'•peni “ Piiljoii- Ulinmiu.» 1-llv-
p.itlnea -4 l.n pr-ivaUi < hi- ■ \r fihrdl’ 'h ionici nou
sono che un hqiîido iiuSadotit ■ no che duranie î«
cucolazioue m.i caualsuuli dcHv dentina riceve U
 134

Fresca dentistieei Române

Prof. Dr, Dentist Pavel Macarovici lași

Momentul sărbătorire’! Jubileului de 30 anL.'de activitate științifici

in țară a D-lui D-r. dentist Pavel Macarovici lași.—29 Aprilie 1906.
Ținerea conferinței asupra descoperire! sate-a Glandei dentare ce
secretă lichidul limphadont țnutridont). *)

*) Vezi paginele iii, 116, 119 127.

Titlul impresii dela Expoziție pag. 450.
 135

Autografa D-r. dentist Pâvel Macarovici lași, către d-l Dentist

George Pocreanu *) din Turn u-Severin, fost Președintelele de Onoare
al comitetului Jubiliar dentar din 1906, trimisă acestui din urmă cu o-
casia Anului nou.

£ \
V
D-luî Dentist’
GEORGW3 WțKO „ T.SavsrtB
/’-'i
Președinte de onoare al Comitetului jubilat dentar

Iubit® amic® și coleg® î|

SctaspbX aouvbfilr șl mult- prețiosul D-v- ’ouhoti p® car® mî

’l-a «temie db'ahul nou . ivbitul ^noetru. coleg D«l-.Dr- S«GrOn D.D»
S. din București In numai® D-y. §1 colegilor mei , purtând dedica­
ția comitetului Jubllar șl care consta din an mfireț tablou ce cw
prindă pe lângA fotografia D-v. și fotografiile Onor.Membrilor
Comitetuluit ManaPocrian. M.Groes B .Jt MarroH'din «Pioeștl ,D-rtil
tjrîin, D-ruJ, I.«KreAci-&tDțrul Rlbrîîc din București șl H.Iancovlcl
P.Neamțuî precujn.Șl fotografiile însoțite de autografi!® urmatoa-
ralpr celo.br itâ ți dentare universale :
— — —ia —— — — — — — — — — — — — — — ——— — ———— — ———— —
Prof.D-r. Geo.Cunningan,.Kipg's îarade 2 pambrldge
Anglia
Prof.D-r, Ch.GodOTi/Sn numela școalei. dentare din Safls ca Director»
D
*
r. Tlrao Perex, felie lîajor Madrid»
*
Prof.D-r. Juan De 0tacIa Șomera b.Bilbao Spania-
Cav.Prof. D-r» Gulseppe Galii, Large' do cari ta 5 *
talia»
D-r. Otto Zslgmondl Vlena,Austria /
-pline de elogii aduse D-v. și Onor.Membriior cornicetulni jubflar
dentar«precum și.paraoanai mele - ceea-ce corstltue numai.o fala
pentru noi și dentiptlca romîră • ml-a umplut inima de bucuri®
*jml
mdngălndjj tot deodatA pentru munca cs nd-&d depus-o în trei de­
cenii pentru ca prestigiul colegilor moleși a artei noastre e& în­
florească văsând cu ochl-mi grandioasele aprecieri ale streinĂtâței
îmbârbâtîndu-mă și împuternicindu-mă în a munci mai departe pentru
ideeal’il ce/l-azn croit pentru proaperărea dentieticei romîr.a.-
„ -- --- — — — — — — —— — — ————— — ——d —— — ——— — — — — - —— — — —— — — ———«I—

x *) Vezi pag. 115.

 136

t
*
ÎUblte ©«alege soarea șl nobila ’J-v. ©psrfi a rOuufct în

întreaga lume,siua de 25 Aprilie 1WS & fost și va fi veșnică o

si mar» pentru mine, ea a’a gravat"în inima ma și care va fi în»

scrisă nu numai în fruntea pâgfiiel6r dă ouf ai©? dentisticei rcmîne,

der șl a dentie'tio®! universale și cu car® ©oazie după cum știți

v'om dedicat în onoarea Voastră șl colegilor mei, noua msa descope­
rire și «nume : glanda dentatA /foat pulpadentară/ care are pro
*

prletatea de a secreta Heliul lymph&dont /fostele fibrile lu.i To

*
tnes/ desoop. de mine în 1B931 șl care servește la nutriția dintelui»

/lucrare ce vi s’a trie»» la tlsp împreună cu fotografia mea ©xpli-

când descoperirea/ •
Colegii noștri! ^in serwTEarcwve ca focul dragostei pen­
tru profesiunea noastră și plini de orgoliu ne-au întins măna do

egalitate ceea-ce «. făcut ca grandioasa B

*
v. operă 'să.strălucească,
și sărbătorirea Jubileului meu n’a fost nQfial â 'dentiștilor din
țară/ ci *o sărbătorire Jubilară dentară itetentați orală *
dupfi cum s’a

exprimat iubitul nostru coleg Profesorul D-rul Ca^lngham ,din An­

glia în recenta sa scrisoare din Decembrie cor.adresată D-lui D-r.
GrUn, șl ceea-ce ■•a făcut a mă simți foarte mândru că’posod’ colegi
cari fac făli șf eaeare dișuipoillor lui Tauschard /1729/jtatăl

dentlsticei, șl în cara sper că vor continua nobila bp|2“ă îa’&"M

ajuta ca să putem înfrunta marele pedici și un^le naâJUnSV,fl o.f ca~

res sufere încă arta dentară în țara noastră.

*
Acuma eu ocazia Sft.Sărbători și a anului nou viu să'mi
aduc prinosul viilor mele raulțuMri sufletești pentru^nobila iriți-

stivă ce ©ți avixt

©
* a tua parte în mod astlv la sărbătorirea

’felieitănd?»vă\ &orinău
*
v< %-VeMtra și familiei a
r '58
*
riats lungă plină de a&uUata > fericire §1 belșug
Cu salutări anic&le

Al D-voastră coleg
 Expoziția Generaiâ Româssâ
din București 1906-

•'Marel^aprogrese realizat'ân patria noastră,

în timpul glorioasă Domnii de^țțj^-ăni a marelui și în­
țeleptului Rege ^<H'ol I, au trebuit să fie prezentate
lumei întregi, și pentru a se putea preamări această E-
po:că îiratoată amploarea ei. de aceia sub auspiciile
regretatului Prof. Dr. C. I. Lstrat-i, fost Ministru Agri-
culturei și Comisarjțșgneral *âl ^E^gosiției din 190-6, s’#.
*
îiwăfduit de către; Tara prima și marea Expoziție ro-
mânea'&dajdin dealul Filaretului, unde s’a glorificat
Dinastia și neamul nostru românește,
Printre frumoasel^ți diversele iPaviloane de o mă­
reție deosebită, unde'^Energiele românești și-au făcut
resunetul lor nuanțat din timpuri mai -străvechi și până
la acea Epocăjf numai în două din ele §?.a pronunțat
progresele ramurilor științelor noastre Medicale. Așa
d. exî aripa stângă a Palatului Artelor, mărețul palat
ce domină Expoșiția, era rezervat Hțfejdicinei^itChirur-
giei etc. cu activitatea științifică a marilor noștr sa-
vanț1 -Abdici și ’&ofesori.
Ișcimța dentară însă a ocupat un alt loc și anume
îiț Palatul Industriei ce^fce află pe aceiași alee unde
este și azi palatul .Legal al Exposiției. La intrarea
principală a Palatului Industriei (din mijloc) imediat la
3 metri d® la intrare la dreapta, se putea admira un
 138

compartiment foarte drăguț, cadrat numai de diverse

vitrine, care de care mai mari și mai elegante și în
care erau expuse de către dentiști noștri*
) diverse
denturi (aparate prothetice dentare) de diferite sisteme
de la cele mai simple până la cele mai complicate, exe­
cutate în cauciuc, în aur sau combinate, prevăzute sau
de dinți minerali, sau de dinți în aur; apoi dinți ex-
trași prevăzuți de plombe de Email, Amalgam, și Aur.
De asemenea s’a admirat și un prea interesant tablou
Anatomic Dentar de mărime, 1 m. 90Xl.m. represen-
tând o secțielongitudinală a unui molar de minte in­
ferior, datorit d-lui D-r. Pavel Macarovici
*) unde explică
noile sale teorii dentare, aprobate la Congresul Dentar
Universal din Chicago 1893 la 15 August de către
savanții străinii, cum vom vedea mai jos pe larg.
Voi aminti aci numai despre vitrinele dentiștilor
expozanți și anume:
Ziarul „Dimineața" din 8 Iulie 1906, zice : D. D-r.
P. Macarovici din Iași, a expus în pavilionul Industriei
de la Expoziția Națională un tablou prin care explică
cele 2 descoperiri medicale ale sale. *)
In vizitarea expozițiunei noastre dentare, o impre­
sie cu lotul feerică îți făcea în prim rând Vitrina seini
cilindrică și maiestuoasă. ■ cuprinzând presentând lucră­
rile admirabile ale D-lui Dr. dentist Eichenbaum *) din
București, această vitrină conținea literalmente numai
denturi confecționate din plăci de aur și un număr i-
raens de Bridge-woksnri tot în aur, pe cât de interesante
din punct de vedere al confecținnei lor, pe atât de
importante în interesul profesional dentar. Cu o impre­
sie plăcută, te aflai în continuarea admirației Vitrinei
dentare a mult apreciatului nostru Dr. dentist de Elită
Enric Lempart *) și care cuprinde diverse sisteme de
prothetic dentară de cauciuc, aur, bridge-works precum
și curiosități anatomice dentare, aranjate cu o deosebită
estetică și în raport cu importanța lor, formând un an­
samblu distins și drăgălaș.
La această expoziție este de relevat în prim rând
și vitrina d-lui D-r. S. Steiner *) unde era de admirat ad­
mirat adevăratele lucrări dentare după sistemul ameri­
can și pe care distinsul nostru dentist le-a introdus
 139 i

D-na Dentistă Maria G. Pocreanti *)

născutâ în 1884, bip’omată dțlaciEroZe Dentaire fran-
caise». Recunoscută ca dentistă în 1905 fost membră
în QomiT?tiil jubiliar dentar din 1906, pentru sărbătorirea
celor 30 ani de practică dentistică în țară a b-r. dentist
Ravel ftacarovici lași. actualmente practică dentistica
n orașul Tur.iu-Severin, este c»a dintâie bentistă româncă
diplomată, făcând parte dintre dentiștii noștri de elită.

*) Privind; tabloul Jubiliar Dentar representat prin clișeu Ia pag

127, la mijlocul rândului c etn ii fi din fotografirie^nrembrilor comitetului
ypbiiiar dentdr, se afla fotografia distinsei noastre dentiste D-na. Maria
Pocreanu.
 140

pentru întâiașii dată în țară, așa d-ex: admirabilele sale

Bridge-Worksuri în aur, dentari pe placă de aur etc
de asemene erau expuse și produsele D-sale dentare ca
melot, diferite amalgame etc.
De altfel cu toate că am fost presentați în mod
demn și falnic, totuși e pe regretat că foarte mulți
Medici dentiști reputați, au scăpat din vedere să parti­
cipe și Domniele lor, ca astfel profesiunea dentară ro­
mână, să se fi putut nuanța în toată plenitudinea pro­
gresului său.

Trecând mai departe, deodată ne fură privirea o vi­

trina se poate zice „sui generis
.
* Această vitrină este
a Dentistului Basile Americana din București, care avea
o inscripție confecționată din dinți și măsele expuse
de acest dentist, și care indica numele D-sale. In vi­
trina s’au observat diverse dentari artificiale, ape de
gură ți prafuri de dinți, preparate de D-sa și care erau
premiate de diverse expoziții streine. De asemenea și
câteva Borcane mari pline de dinți extrași.
Asupra importanței acestei vitrine, mai jos descriu
impresiele mele personale, în general asupra rolului sec-
țiunei dentare ce a jucat în representarea progresului
artei dentare Romândști.
Cât despre meritele D-lui Dentist Basile Americana,
ca expozant, se deduce că D-sa ca Român a avut dor­
nica să aducă un prinos de recunoștința pentru pro­
fesiunea dentară, care deabea atuncea începuse să ia
© desvoltare mai apreciată.
 14ț

impresii asupra Secțiune! Dentare,

de la Expoziția Națională din București. 1906

Reflexiunile mele, ca martor ocular și care m’am dus

să o vizitez, (și exceptând faptul de tânăr dentist ce
eram pe atunci, chiar la începutul carierei mele), expun
impresiele de simplu spectator în afară din cauză; zic
mia făcut impresia, că străduințele expozanților dentiști,
a avut scopul să facă să pătrundă în opinia publică
generalizându-se, irrporțanța binefăcătoare a dentu-
rilor artificiale, arătând sistemele prothetice - dentare
cele mai potrivite necesităței omului și care singure
sunt ce pot contribui, atât de mult la salvarea și îm­
bunătățirea sănătăței publice, concomitent, cu lupta aces­
tora, în contra obiceiurilor publicului în general, care
știa numai dea scoate dinții și măselele, nesocotind bi­
nefacerile tratamentelor dinților, care au ca consecință
păstrarea lor și care se nuanța prin importanța în-
trebuințărei științei în slujba cauzei, care la Ex-
pesiție s'a representat prin tabloul ștințific dentar al
D-v. dentist Pavel Macarovici din Iași.

Acest an care s’a înscris glorios în pagina de Aur

 142

a Istoriei dentare românești, în afaiă de mărețele fapte

descrise mai sus, avem de înregistrat și următoarele, mari
evenimente, care păreau la început că se vor îndeplini
ca o mare surprinză, pentru luptătorii cauzei dentare
din patria noastră.
Prin fevruarie, în urma unui raport trimis Ministerului
instrucțiune! publice. Consiliul facultăței de Medicină a
cerut înființarea 2 catedre de dentistică, pe lângă
altele ce se necesitau și pentru care, Ministerul abea
la 19 Mai 1906 prin adresa No. 21214, ceru Rectorului
Universităței din București, să întrunească senatul Uni­
versitar și consiliul facult. de medicină din Bucui ești,
pentru ași da avizul asupra înfiiuțărei unei catedre de
dentistică la facult. de medicină. Insă fiindcă la ordinea
zilei, fuse și chestiuni de o deosebisă urgență ce se
necesita de rezolvat, a solicitat adunarea să amâne
pentru altă dată și chestia catedrei dentare.
Această amânare, a dat prilej ca în timpul Vacanților
să facă pe mult valorosul nostru savant D-r. I). Dr
Niculescu stomatolog, să publice o broșură memoriu de
47 pag. și 10 figuri, intitulat: învățământul și prac­
tica artei dentare in străinătate și la noi; prin
care a demonstrat în deajuns necesitatea înfiiuțărei cât
mai curând a unei catedre de Stomatologie și foloasele
ce decurg de la aceasta. Acest msmoriu la înaintat
profesorilor facult. de medicină din București. De notat
că D-sa, a combătut cu tărie în acest memoriu—ideia
înfiiuțărei unei școli dentare și care opiniuni chiar și
azi le preconizează.
După cum știm pe atunci mai funcționa cursul liber
de dentistică ținut de D-l Docent D-r. D. D. Niculescu
și care înplinise 3 ani de la funcționare și care con­
form legei pe atunci în vigoare, urma să fie recunoscut
ca obligator și titularul avansat la gradul de agregat.
Insă cum în țara noastră nimic nu se crează de cât
prin politică, sau se împiedică vre un a progres tot
prin politică; acest fapt a făcut să fie fatal ilustrului
nostru Docent, pentru cauza ideilor sale politice de pe
atunci și care avu un rezultat funest, pentru profesiunea
dentistică din patria noastră. Trebuie de remarcat că
aci nu era în joc numai persoana, ci profesiunea și pro-
 143

greșul dentisticei în general, care a cain fost nesocotit

prin faptul, că s’a lăsat în suspensie chestiă catedrei
dentare, ce remăsese să o tranșeze timpul....! iată cauza
cum a decurs că abea la 11 Noembrie 1906: Senatul uni­
versitar și consiliul profesoral al facult. de medicină
se întruni pentru a se pronunța, asupra cererei făcută
de Ministerul Instrucțiune! publice, menționată mai sus
și iată care fu rezultatul: 7 Profesori ai facult. de me­
dicină și 5 ai senatului Universitar și anume: D-nii
Profesori D-ri; Toma lonescu, Obregia, Severianu, Su-
tzu Theodory, Anghelescu și Petrini-Gaiați din partea fa­
cult. de M dfcină și Profesorii Văinov, Onciul Nacu,
Bogdan și O. Dumitrescu-Iași.
au opinat pentru inființarea unei școli dentare iar
6 Prof. ai facult. de Medicină și 1 dela Senatul Uni­
versitar pentru catedra de Stomatologie și anume:
Profesorii D-ri: Babeș, Buichliu, Drăghiescu, Stoicescu
N. Tomescu, Theoliary de la facult. de Medicină și
Prof. M. Chiriacescu din partea senatului Univerisitar.
Senatul Universitar se exprimase cu un număr egal
de voturi, pentru a se înființa o școală dentară pe cât
mai curând posibil, cu toate că Rectorul Universităței
fuse de opinie, ca până la înfințarea unei școli dentare
actualul docent să fie însărcinat în mod oficial cu
ținerea cursului de stomatologiei la facultate și să fie
retribuit.
Rezultata decisiei Senatului Universitar, a hotărât pe
D-r. I). D. Niculescu să întrerupă cursurile sale libere
de dentistică care erau pe cât de importante, pe atât
necesare, și ținute cu o deosebită ardoare profesio­
nală juvenilă; și pentru care în sfârșit prin Aprilio
1907, înăinta Ministrului Instrucțiune! publieecfemmu-
nea sa.

Prin Septembrie 1906 avu loc București, un mare

congres Medical și vedem că D-l D-r. D. D. Niculescu
prezintă secției de Chirurgie a acelui Congres, valoroasa
sa comunicare de un deosebit interes științific și anume:
«Tratamentul prothetic Chirurgical a gurei de
 144

lup, cu presentări de fotografii a bolnavilor pe care ia

operat de aceasta infirmatate; precum și a unei fete
căreia i s’a făcut jezecția complectă a maxilarului in­
ferior, din cauza unei mari tumori fibroase a acestui
maxilar. 5£această comunicare a fost prasentaiă și la
Paris în 1907 la primul Congres francez de stomatologie).
Cu această ocazie voi enum&ra restul lucrărilor den­
tare ale D-lui D-r. D. D. Niculescu publicate până la
sfârșitul acestui an și anume:
’ • Asupra desinfecțiilor canalelor radiculare, „Spi­
talul" 1899.
2' Asupra unu? caz de pyorrhee alveolară? publicat
în „Revue de Stomatologie" Paris ,1899.
3) Asupra unui caz de Empyfeă'e ftpaxilare și liemo-
ptisie în urma întrebuințărei iodurei de Potasiu
„Revne de Stomatologie I)aris, 1900.
4)-” Grefa dentară. Reimplantățiune a în e Spitalul" 1899
și 1900
5) Alegerea antisepticilor în tratamentul cariei dentare
?’. ^comunicare făcută secției de Stomatologie al
10-lea Congres internațional de ■gț’Iedicină din
Paris 1900 și publicate în Darea de vșeanra a
*
acelui Congrest)..:
6) * Asupra tratamentelor tstomatitelor ulcero membra-
i noase
7) Asupra îndepărtări dințiloj prin fir de^'ț mătase.
8) Dinții lui Hutchinson. (comuniqȘiWăcută ^cietăței
de ’-Chirurgie din feucure^ți 1902,) și cu Broșura^
9) Periodontitele supurate și tratament»! lorgieso-
nabil. (comunicarer.Jțăcută științelor nț^diealedin
București 1903)-, și în broșură
10;) Adrenalina? în extracția dinților Revine de Sto­
matologie. Paris 1903.
1 l)'!Desvoltarea dinților cu aplic^țiuni la medicină
legală și medicina^infantilă. x.(^;t|moriu piesentat
pentru examenul de Docent universitartșBucui^ti
1903.
12) Stomatitele. (Cur^ făcut la facult. de medicină
din București
13) Anestesia locală cu stovaină aplicată în Stoma-
toloo'm (Buletinul «mțietKței seiințdor medicale
 145

București, 1904|905.
14) Asupra dinților geminați Broșură București 1905
15) Accidentele provocate prin erupția anormala a
măselelor de minte. (Lecție la facult de Medi­
cii) e Broșură București 1905.)
16) Fistulele cutanate de origină dentară în Revista
științelor Medicale. Broșură București 1907.
17) Tratamentul artritelor dentare de natura reuma­
tismală prin injecțiuni gingivale de salicilat de
de sodiu cocainat în Revista științelor Medicale
și comunicare făcută 1 Congres francez de sto­
matologie din Paris 1907.
18) Primul Congres de Stomatologie, Darea de seamă
în Spitalul 1907 și Broșură.
Privind mănoasa activitate ștințifică a D-lui D-r. D.
D. Niculescu,-și toate străduințele D-sale pentru a putea
colabora, la progresul științific dentar al patriei nostre
vedem că nu și a putut, îndeajuns ajunge țelul său nobil
și găsim ca îndeajuns de motivată ia fost protestarea
prin înaintarea Demisiei sale sus amintite și la care
abea ]a 17 Mai 1 907 D4 D-r. D. D. Niculescu primi
din partea Ministrului Instrucțiunei publice și a Cultelor
următoarea adresă.
Materni lustrucțiansi puMice și Cultelor
No. 21270
15 Mai 1907
DOMNULE,
Am onoare a vă face cunoscut că refuz demisia ce
mi-ați presentat’o din calitatea de Docent Universitar
și vă rog a continua cursurile D-v libere Ia facult. de
Medicină.
Aduc în același timp la cunoștința D-v. că am cerut
Universităței dea ține o nouă ședință pentru ași da
avizul conform prescripției legei, pentru crearea unei
Catedre de dentistică la facult. de Medicină din Bucu­
rești
MINISTRU,
fss) jțarel
Istoria dentară a Ilamâniei Dr. G. P. Macarovici 10
 146

Oii toate acestea D-l D-r. I). I). Niculescu a persis­

tat în demisia D-sale și de la acea dată nu s’a mai
ținut de nimeni alt cineva, vre’un curs de dentistica
la facultate.
Acesta stare de lucruri, s’a văzut că numai bine
nu a adus profesiunei. De ceda, D-l D-r. D. D. Niculescu
stăruințelor reposatului Ministru ITaret, și continua ți­
nerea cursurile aproape libere de dentistică, poate că
în cursul celor 2 decenii ce s’au strecurat în urmă, zic
că își realiza D r. D. D. Niculescu, frumosul său vis
în apărarea cauzei profesiunei dentistice. pentru care
a luptat cu atâta râvnă și șia sacrificat tinereția sa în
mod demn, dându-i o deosebită strălucire.
Pe atunci afost ocazia cea mai bună ca senatul
Universitar să fi luat o liotărire întrun sens sau altul
și să-1 fi pus în practica, înființând sau școală dentară
sau un curs de dentistică și de sigur că dentistica ro­
mâna ar fi căpătat cu totul o altă înfățișare și am
fi avut piofesioniști cu școlaritate', iar nu fabricați...
de la care nici nu se poate pretinde cândva, că ar
putea aduce așa curând, vre un obol progresului pro­
fesiunei dentistice române.
In No. 7-8 din Iulie 1907 a Revistei Științele me­
dicale gosim uu articol foarte important datorit D-hii
Profesor Dr. Al. Obrejia întitulat «Conlribuțiuni a-
supra studiului allerdțiunilor dentare la alienați».
Prin anul 1907, fiind că începuse uzul ca mai toți
Doctorii în medicină, să practice. și dentistica că dex­
teritate medicală, a născut în tineretul studios medical,
dorința spre îmbrățișarea acestei cariere care li .se
părea sub o priznră deosebită, ca mai bănoasă ca me­
dicina. Și spre ași face teren mai accesibil, și-au ales
ca subiecte de teză, diferite chestiuni privitoare la
dentistică. spre ași susține Tezele de Doctorat in Me­
dicină.
Astfel D-r. II. Lempart își susținu Teza în 1907 la
facult. de Medicină din București, tratând următorul
subiect:
(.Studiul unui procedeu de anestezie cu stovaină
în artă dentară.
 143

D-l D-r Dumitrescu susținu tot în 1907 Teza sâ

tratând: Buza de Epure Simplă.
D-l D-r. Mai cel Pekelman susținu în 1907 înaintea
lăcuit de medicină din Iași, Teza de doctorat cu Fis­
tulele dentare și cura lor radicală.

1908. Iu Fevruarie 1908 D-l D-r. D. D. Nicujescu

făcu o comunicare Societăței seiioțelor medicale din Bucu­
rești intitulată:
Oponiuni eronate asupra unor afecțiuni dentare.
De asemene în Aprilie dădu publicitaței unei cărți
intitulate: «Apercu Historique sur la Stomatologie
cn Roumanie», tipărită la LTndependance Roumaine
In acest uvraj foaite important pentru arta dentară
găsim că D-r. D. D. Niculescu ne menționează existența
unei broșuri a D-r D-r Zeiligher cu titlu- Povețe pentru
curețenia gurei 1888, tipărită la?
și a 2 teze de Doctorat în Medicină susținute de D-ni;
D-r Cristian Orăscu, Teza cu titlu de: Uranoplastia
și perforațiunile accidentale și pathologice. București
4-892. și D-r. Gr. Nenovanu Teza cu titlu: Câteva cu­
vinte asupra buzei de epure simple și congenitală și a
momentului operator București 1891.
De asemenea menționează și lucrările D-lor Dr. A.
Zâmbilovici. Cercetări asupra nomei» Teză. București 1894.
Dr. N. Burghelea. Contribuții ]a studiul procedeelor
de rezecție ale maxilarului superior. Teză. București 1895.
Dr. M. Bardescu. Fistulele inentoniere odontopathice
prin carie radiculară. Spitalul 1898.
Dr. Pauker Naum. Anghiomele limbei. Teză București
1898.
 14$

1909. Strălucita epocă de renaștere a dentisticei române,

care s’a perindat în cele 5 decenii, până la sfârșitul
acestui an a făcut neînduios, ca fructul progreselor
sale, să fie încununat prin înființarea, Primei școli
dentare în țară, de către sufletul întrupat al însuși
acelei Epoci, care nu este alt cineva decât promoto-
*
riul ) artei dentare din România D-l Dr. dentist Pavel
**)
Mațarovici, și pentru care ideal, domnia sa și-a stră­
mutat reședința de la Iași la București prin.vara anu­
lui 1909, când în Septembrie 1909 adresă tuturor
dentiștilor din țară, cât și persoanelor marcante din
familia medicală, un adevărat mesagiu, în scop de a
obține ajutoare morale, pentru fondarea primei școli
dentare românești și pe care-1 înser în întregime pre­
cum urmează:

București. Septembrie 1909.

Domnule și prea onorate coleg, ”)

«Dintre toate ramurile medicinei, care au luat în

«țara noastră, în ultimele decenii un avânt atât de enorm,
«înscriind știința română într'un mod măreț în incintele
«savante ale străinătăței — spre fala și cinstea scumpei
«noastre țări — singura ramură care a rămas până as-
, «tăzi tratată într’un chip mai mult ca vitrege dentistica.
«Și cu toate acestea nimeni, nu numai dintre noi
«confrații, dar și cel de pe urmă laic, va recunoaște în
«mod incontestabil, că dentistica ocupă tocmai pentru
imensele sale foloase practice, cât și pentru enormul ro-

*) Revista Enciclopedică Română, București 1912 anul 1 No. 2

pag. 1 din 12 Februarie.
**) Darea de seamă a Primei școli superioare dentare din Ro­
mânia. 1909—1912. București 4919 Tip. Grosmaii pag. 14.
 149

Fresca dentisticei române

LUI

1845-1931
Inițiator, fondator și Președintele a celei întâi societăți ai dentiștilor
din România. Iași 1890.
Vice Președinte de Onoare a Congresului Internațional.
Dentar din Chicage (U. S. A.) 1893.
Președinte de Onoare al societăței Qdonlologice Napolitane din Neapole,
Italia.
Membru de Onoare al societăței Odonlologice a Franției. Pari»
Fondator, Profesor și Director al primei școli superioare dentare din
România, București 1909-1914.

Omagiile Noastre!
 150

«pe care-1 joacă în viața noastră de toate zilele, una din

«locurile cele mai de căpetenie ca corolar intim al medi-
«cinei moderne.
«Și tocmai din această cauză deplorăm și mai mult
«încă posițiunea atât de umilă pe . care această știință,
«care în țările apusului e atât de sprijinită de organele
«oficiale ale puterei publice, cât chiar si de massele cele
«mai întinse ale populațiunei, e lăsată la noi absolut din
«nenorocire la voia întâmplării.
«Conduși fiind de aceste argumente atât do bine cu-
«vântate, am luptat în dealungul anilor ale activităței mele
«să umplu un gol adânc simțit in aceasta direcțiune și
«nu odată pe cât puterile mele mi-au permis, am luat
«cuvântul ațâț în public în mod oral cât și prin pană, in
«diverse reviste speciale, pentru întemeierea unei școli
«dentare și in tara noastră,
«Vitregia timpurilor însă, pe o parte, iar pe de altă
«lipsa spiritului de colegialitate printre confrații din țară,
«au împedicat din nenorocire, realizarea acestei idei cu o
«oră mai curând.
«Strămuțându-mi, după o viață plină de muncă pe
«tărâmul știiijței noastre, sediul activităței mele o exten-
«siune mai măre, am crezut nu numai util, nu numai o
«datorie sfintă. dar ca o cerință inexorabilă a timpului
«de a releva pu un înoit avânt, acest sacru apostolat și a
«ridica slaba imea voce pentru realizarea -idealului meu și
«fără dubiu a| numeroșiloi/ confrați luptători pentru aceiași
«țintă- din țară.
«Fac dar un apel călduros, eșit din adâncul inimei
«mele la colegialitatea și unitatăa tuturor confraților din
«întreaga țară, .cu. rugămintea cordeală de a sprijini lupta
«și țelul meu penti u întemeierea primei școli dentare a
«regatului Român, .'convinși fiind că vor tace cu aceasta
«un act patriotic, care va aduce roade binecuvântate in
țara și ne va face și în ștreinătato cea mai mare cinste.
(ss) Dr. dent. Pa vel Macarovici, Iași.

«P. S. Pentru amenajarea școalei noastre dentare

«ne stă la dispoziție un locaț propriu din toate punctele
«de vedere, pentru un atare institut cât și. un îndestulat
«museu dentar și o bibliotecă dentară de l(>0 volume. Ade-
«rărilc se primesc pe adresa mea, str. Renașterei 3
«București. ■

In urma acestui apel, a urmat o consfătuire între

dentiștii cei mai de seamă din București și ca urmare
D-nii Doctori dentiști I. Eichenbaum și I. W. Steiner
 151

au avut întrevederi cu D-l Dr. dentist P. Macarovici,

în chestia înființărei Școalei dentare la București.
Aceste întrevederi au avut ca rezultat, o delicată,
recepțiune la locuința D-lui Dr. dentist Enric Leompart
din Calea Victoriei (colț cu str. Paris), în onoarea
D-lui Dr. dentist Pavel Macarovici, la care au luat
parte fruntașii dentisticei noastre pe acea vreme anume :
D-nii Doctori dentiști Emic Lempart, I. Eichenbaum,
I. Krainick, Pavel Macarovici, I. W. Steiner, Nicolae
Mariescu, și George P. Macarovici-fiul ca asistent.
Cu toate că se părea, a avea un rezultat fruc­
tuos acea ședința memorabilă de la 22 Septembrie,
totuși în urma discuțiunilor rezultate, cu toate contra
probelor aduse de Dr. Macarovici, nu s’a putut lua nici
o hotărâre; motivându-se greutățile ce se vor întâmpina,
și poate timpul neoportun în șanse, pentru a se putea
lua o astfel de decisiune, rămânând să se hotărască
în urmă.
Această hotărâre enigmatică, făcu pe Dr. dentist
Pavel Macarovici, să nu stea în inacțiune și s’a văzut
că la 3 Decembrie 1909 st, v. și inaugurat cu o
deosebită solemnitate (in localul școalei, la București’
Calea Griviței No. 39, deschiderea cursurilor Primei
școli Superioare dentare din România, înaintea unu1
mare auditoriu compus din profesori, studenți și public.
Ceremonia de deschidere s’a început prin comu­
nicarea saluturilor și urărilor transmise prin telegrame,
scrisori autografe și rencenzii în reviste de către con­
frații din străinătate (ceia ce constitue cea mai mare
onoare acordată recunoscându-șe *) această insti-
tuțiune culturală de către străinătate') și care con­
stitue o fală pentru dentistica română și repre­
zentanții ei.
D-l Dr. Med. Theodor Dărmănescu, dă cetire a-
eestor saluturi după cum urmează:
*) Darea de searr ă a Șcalei Dentare 191'2, Biiciuești pag. 17. Tip.
Grossman «Cartea de Aur»,
 152

TELEGRAME
Protesseur MacarovicLig Profeseur MacaroyyP
Bukarest, Gal. Griviții 39 Bukarest, Gal. Grivițiî 39.

Paris 303... 16(12) 1909. Wien 67 .. 16(12) 1909.

Suiș avec vous de coeur voeux Bedauert nhc’ht persOhnlich er
bonne reussite. :șcheinen zu.koennen uud sendet
herzliche gfm:KwiinSijhe
f)
*
Amoedo.( ‘>
Șcheff.

AUTOGRAFE OFICIALE
Monsieur le Directeur
Prof. Dott. PAVEL MaCAROVICI
Calear^G^iviței 39. Bucarest
Eraitenu, pour mes afyaires, fâtâuis avec
le coeur â votre fete et permett'țjz moi den
fair-es Ies meilleurs felicitațions et- șlștihaits
pour Vavenir des l’institution.
Agreez monsieur Prof. mes salutations
(ss) Prof. Caii ’*****)
)

Profesor W1LLIGEK
W. 30 Motzstr. 79
Tel. 6... 16440
Mr le Profesor MACAROVICI
Bukarest
Monsieur et cher ccnfrere
Je vous remersie de tont mon coeur pour
votre aimable invitation â cause de Vmau-
guration de l ecole dențaire -ă BucareAf. fe
regrette beaucoup que je peuve pas venir,
parceque la distanse de Berlin ă Bucarest
est trop graude.
Agreez mes plus sinceres souhaite; pour
Vavenir de votre Acolo nouv&lle.
Veuillez croire, monsieur eț cher con-
frere a mes meilleurs sentiments.
(ss) Williger.

**) pag. 91.

***) pag-. 95.
 153

îtepuDbque et Canton de Genfeve Geneve,’le 13 Decembre 1909

Ecole Dentaire

Monsieur le Professeur Dr. Pavel MACAR®;V1CI,

directeur de l’Ecole dentai.’e superieure
Calea Griviții $0, BUCAREST

Mousieur le Directeur
J’ai l’honneur de vous accuser reception
de la photographi£. que vous aveizen l’ob-
ligance d’enpw/er c liieole dentaire de Ge­
neve, ainsi que de la lettre du 7 Decembre
par laquelle poas l’informer de la fonda-
tion a Bnkarest de la premiere .■ecole den­
taire d&țțRou manie.
La Commițs&ion de l’Ecole dentaireii de
Geneve, et specialementr&am prezident 31. le
professeur E. Sting, me chargent de vous
remer.cier ti^Gpivement des marques d'at-
tentation'i:que.ivous lui prodigues ; en outre,
regretant de ne poiwoir deleguer l’un de
ses membre a^Vinaugaration de votre Ecole,
elle tient'/i vous adre&fjr ses felicitations
potir l'initiatțve tjue voușfavez”prise, en ou-
vrant deșt etablisșement scientifique et elle
forme Ies. voeuxplus sinceres pour.Șțțn avenir.
Veuillez ag-figi r, monsieuru [£ Directeur,
re-xpț^sion de ma apnsideration distangue.
Le^ecp^taire de la Commission
(ss) Alb xMALlSGH

En qe m e n t P ro fe.s -s i o tijliJ'.7 _
Paris le io(12) 1909.
Ecole et tuspțrnkjîj'e Oentay.e de- Paris.
45 Ihie la ’ljTur q’dnveiKjue
Mi Urni 5 bis.
Directeur ’ •
“SoTBS'f"
Monsier et cher confr6re
Je v&us remefcie bien vivement de l’ama-
bilite que iouS'. avez eue de m’inviter ă l’in-
auguration de l’Ecole superieure dentaire
Ede Bucarest. IIni est melheuresement impos-
sible de m’y rendre et je vous en exprime
mes tres sinceres regret». Je n’en serai pas
moins de coeur avec vous et en souhaitant
 154

plein succes â votre fete, je forai des voeux

potir la prosperite de Vinstitution.
Veillez agreer Moiisieur et cher coufrere,
l’expressi&u de mes meilleurs sentimtnts.
(să) Dr. Ch. GODON ***)
)
In urma cetirei acestor înălțătoare augurii, care
au atras aplauscle frenetice a auditorului însoțite de
cuvintele trăiască „școala dentară română lua cu­
vântul 1)-1 Dr. dentist Paul Macarovici, ținând urmă­
torul discurs de deschidere-:
Prea onorată adunare,
«Mă simt tocmai astăzi abea fericit, că am reu-
«șit de a mântui o construcție de școală, strict ne­
cesară pentru țara noastră și pentru urmașii mei
«viitori dentiști.
«Ca să nu ne arătăm ca ignoranți in fața pn-
«blicului, căci se aude în toate țările civilizate de
«hrana cleștilor noștri cu sânge omenesc, fără vre-o
«bază științifică ; am întrebuințat toate sforțările
«mele, de a vă fonda o școală specială superioară
«pentru învățământul artei dentare, ca toți doctorii
«în medicină să poată învăța la mine, în școala mea
«arta dentară, astfel ca Diplomele lor să aibă va-
«loare și în toate țările streine.
«Această școală, am începuto a clădi în anul
«1882, când am început a cerceta și a răsfoi toate
«bibliotecile din țară, negăsind nici o urmă de
scriere despre arta dentară, cum vă probează
«și scrisoarea răspuns al dr. Vasilescu din Bucu-
«rești din Martie 1886, pe care l’am rugat am tri-
«mite toate disciplinele și scrierile științifice ce se
«găsesc despre arta dentară, răspunzându-mi că
după âfirmațiunea medicilor bătrâni, nici o lege și
«nici o carte nu s’a scris în privința artei dentare
«până la acea dată.
«Aceasta a fost întâia piatră pregătită pentru
«fondarea școalei actuale.
«A doua piatră am pus'o, de am adus obiblio-
«tecă de 80 volume de cărți antice de la 1728 .și
«până în prezent ce s’au scris asupra artei dentare,
«ca să o pot pune la dispoziția acestei școli.

*) pag- 89.
**) Vezi pag. 21 și Transactions of the Wodd’s Columbian Dental
Congress Chicago, 1894 Voi. li p. 816 și România Medicală 1896
pag. 141.
 155

«A treia piatră am pus’o în anul 1890 la 3

«Aprilie, de am fondat prima societate a dentiști-
«lor din România, cu scop de a răspândi ramura
«Chirurgiei dentistice cu technica ei, prin diferite
«scrieri științifice privitoare la arta noastră. Am
«pregătit statute și un regulament special pentru
«conducerea acestei societăți și care au fost trimise
«la toți colegii mei din toată țara, când au aderat
«abea 17 membrii ('dentiști).
«Această societate și a avut ședințele sale în
«Aula Univer'sităței Iași de la 3 Aprilie 1890 până
«la 15 Iunie 1890 (cât a ținut durata ei).
«Societatea de la care am sperat să-mi fie spri-
«jinul meu pentru fondarea școalei dentare, a de-
«cedat, rămânând multă vreme o dorința nerealisa-
«bilă, fiindcă am avut a face cu niște ignoranți și
«am rămas cu mare regret : Un constructor fără
«zidari.
«Totuși nu am perdut această prețioasă con-
«strucție, ci încetul cu încetul am zidit, singur, până
«am mântuit acoperișul ei, printr'un regulament
«de administrare al acestei școli.
«Văzând că-mi lipsește instrumente și tnobi-
«lierul strict necesar pentru această școală, am cău-
«tat al construi singur și fam terminat în ziua de
«15.August 1890 la Congresul dentar internațional
«din Chicago (America) prezcntândii-1 celor 1074
«membrii ai Congresului din întreaga lume «făcând
«onoare țârei noastre (arătând că sunt oameni de
«capacitate și la noi) prin o descoperirea mea pro-
«prie a unui liquid, numit de către mine liquidul
«nutridonț, care nutrește dintele și care descoperire
«a fost aprobată și tipărită in darea de seamă a
«Congresului numit Transâctions of the W’orld’s
«Columbian Den tal Congress. Chicago Voi. I. pag.
*
«3.36—348 sub titlu ’ dmș «Palpiți ehrontea idiopa-
«th’caxi
)
* reprodusă și în România Medicală din
«1895 Septembre p. 433; și in Voi. II pag. 815—820
«cu titlu «Starea dentisticei și a dentiștilor din
România» reprodus în România Medicală 1896 p.
«141. Cu toate acestea am înțeles că nu este sufi-
«cient, aceasta pentru ea să fiu încurajat de mai
«mulți profesori, de a fonda o școală dentară și ca
«diplomele românești să aibă valoare în streinătate ;
«căci îmi mai lipsea acea scumpă oglindă, ca absol-

:) Vezi png. Si.

 156

«venții școalei mele, să-și vază umbrele lor in toate

«țările și să fie primiți de a depune examenul de
«liberă practică. Am făcut pentru aceasta o comuni-
«care Congresului de Igienă și Demografie din
«Madrid din Aprilie 1908. cu titlu :
«Despre dentiști și tratamentul boalelor de
«dinți din punctul de vedere profilactic al multor
«boli interne. O observație Igienică Generală, tipă-
«rită în darea de seamă a acelui Congres.
«Îmi mai lipsea o lampă luminoasă, astfel ca
«razele ei să lumineze tot globul pământului, când
«va veni un absolvent al școalei noastre, să n'aibă
«nici o piedică din partea științei dobândite în
«școala noastră. Această lampă am făcut’o iarăși eu
«singur în ziua de 29 April 1906 în ziua sărbătorire!
«Jubileului meu, de către colegii mei mari Profesori
«din străinătate și colegii din țară. Lampa constă
«din o descoperire a «glandei dentare eu acinele ei»
«care secretează sus amintitul liquid nutridont, care
«lucrare a fost publicată de Directorul dela «Rivista
«Italiana di odontoiatria din Neapole,
)
** dr. corn,
«prof. Guisepe Galii, în No. 9 din 1906 și între care
«zice :
«Noi reprodneiamo il bel regalo, di cui siamo
«orgogliosi.
«Apoi profesorii din străinătate, care cunoșteau
«lucrările mele, au avut bunătatea, de a mă încu-
«raia încă odată, de a-mi trimite cele necesare pen-
«tru conducerea unei școli, după cum avu-i onoa-
«rea a vă comunica la începutul acestei solemnități.
«Acum crezând că colegii mei actuali din branșa
«dentist>cei, poate sunt și ei demni pentru îndepli-
«nirea idealului meu, le-am trimis tuturor, o circu-
«lară (sus menționată) ca să se unească cu mine,
«să-mi dea ajutoarele alături de mine, prin cursu-
«rile științifice privitoare la arta noastră, ca să-mi
«pot îndeplini dorința mea, ea școala aceasta să
«aibă o. lungă durată împreună cu scumpa roastră
«patrie România.
«In această școală am pus dsocamdotă, la dis-
«poziție o bibliotecă a mea și un muzeu privitor la
«arta noastră și o îndestulată colecție de instru-
«mente strict necesare pentru școală, două scaune
«de operație, un gazometru pentru adormiri cu
«Protoxid de Azot, pe lângă acestea și propriile
«mele 4 instrumente de mine inventate, (care încă

**) Vezi pag. 133,

 157

«nil exista în fabricele de unelte dentare) precum

«și mobilierul școalei si localul său.
«S’au găsit mai mulți dentiști care n’au putui
«înțelege construcția mea și ea să'puniji piedici, au
«cerut o altă construcție eu mări luxuri și niște
«sfredele țelectrice, aparate de tocit cu motor eiec-
«tric și pusă în o locuință de vre-o 40 de saloane.
«Le-am dat răspuns eă primele școli din Buda-
«Pesta și Pav-is s’au început numai cu 2& odăițe
«mici și numai cu 2, 3 profesori și actualmente au
«niște construcții și instrumentării așa de bogate,
«că fondul școalei este de,câteva milioane de lei.
>Nu se laudă o școală dentară,prin luxuri o
^școală, se laudă numai prin un învățământ siste­
matic-,astfel ca absolventul nostru să poată prac-
«tica arta dentară și cu puține cheltueli. La o mare
«nevoe dacă mare scaunul de Lux, pe care fam pus
kțeu, să poată opcra'.și pe o priostrie și cu un cui.
,«de perete, până’jsând va avea să-și cumpere instrtx-
«mente luxoase. ■
«Trăiască Majestatea Sa Regele și augusta
familiei Trăiasag
* promotorii științei.
Trăiască conducătorii destinelor patriei noastre T
Trăiască celebritățile dentare streine care au
contribuit la fondarea primei noastre școli supe­
rioare dentare I
Declar deschise cursurile școalei dentare-

flprecierea presei științifice dentare streine

Laț Odontologia clin Madrid, de 5sub direcția
*
d-lui proresor dr. Florestan Agilii^
), directorul sec­
țiunii dentare de la, facultatea de medicină din Ma-
driâj în numărul 11 din Nfembre .'1909 la pag. 592.
□ 93, ^'drie'următoarele despre școala noastră dentară
(cu ocazia funciarei ei).
(reproduc orig. spaniol).
Una Nueva Escula Dental
Los dentistaișgde RumaniagS baje la direction del
Dr. ‘Macarovici, tienen eu -studie la fundacion de una
Escuela dental eu Bucarest; para la cual cuentan en
el apoyo oficial del Gobierno.
*) Vezi pag. 87.
 158

El Dr. Macarovici encargado de prezentai’ el in­

forme para la creaci’on fisico cliimicăs se examino y
obtiva el diploma de dentisia en la Escțiela imperial
de medicina de Constantinople el ano 1876.
Le concimos en el congres» celebradd en Chicago
en 1893 y despues vino a Madrid en 1898 al con­
grese de higiena y demografia donde presenfo un tra-
bajo sobre: «Los dentistas y el tratameenlo de las
enfermedades denlarias bajo el punto de vista. pro­
filactica a fin de prerenir deftrentts <7/ f .i meda­
des înlernas.
Fuo una de los instigadores para la implantation
de la ley de 1888 sobre el ejercitro del arte dentant
în Rumania.
Inciador, fundator y presidente de la primera so-
ciedad Odontologiea Humana en, 1890, escribo varias
o'bras, entre las que recordamos ei pri/mer tratado
de dentisteria romana \dos voljtmenos). Sobre al
^stado dental y los dentistos en Rumania, en
îhîlpiltș chronica Idiopalhica y otras vai ias.
Creemas que son meritos mas que su ficientas
los que mlorvan a nucstru bum irmiyo I)r. Ma­
cara tuci para que pueda diriger la Escuela Ren­
tai-, con verdadero acierto y hacemos voios que
seu pronii) nn hecho su fundacion; -

Rivist'a Italiana di Odontoidlria, de sub di­

),
recția d-lui Prof. Guiseppe Gali
** comandor din Nea-
pole în numărul 11 din Noembre 1909 ia pag. 12
se pronunță astfel despre viitorul școalei dentare ro­
mânești și de fundatorul ei
(reproduce orig. italian)

Una scuola dentaria a Bucarest

Nella capitale de Ia Rumenia, quanto sorgera una
scuola Dentaria. A capo del movimento e l’illustre
odontojatra Dott. Pavel Macarovici una gloria della
nostra scienza.

'*) Vezi pag, 105.

 159

Non vi ha dnblio che dato tale iniziatore, la cosia

riuscira de somnia' importanza ef utilita e, negii stato
balcanici, I’odbntojatra ’a'ora un Atheneo degno del sua
constante e dignitose ascendere.

Hivista Italiana di. odontoialria No. 12 pag.

12 din Decembre 19()9 Neapoli, exprimă- școalei den­
tare românești felicitări cordiale cu ocăsia inaugurării
cursurilor sale.

Prima școală superioara "dentară din București fond 1909

Văzuta localului din slr. (Civilii No. 39

La scuoia dentaria a Bucarest.

-.Corne abiamo annunzialo-, nelo- -scorso fasciole
l’illnstre Prof. Pavcl Macarovici ha realizate la sua
beli» idealita.
S-La .capitale de la Rumenia lia oggi una grande
scuoia dentaria. degna de]] grade di civilta nel qual'e
si trove quel popolo nobile e valoroso, legato a noi
della comnnanza delle origini latine e da secolare sim­
patia.
Alia nouova scuoia dentaria rumena e a quella
autentica, gloria del’ârte" nost-ra che e îl Prof. Maca­
rovici, vada il nostro cordiale salut-o.
 160

Instituțiunile și Personagiile dentare care au

ațorda’t sprijine morale" școalei dentare din
București.
I) Prof. Dr. 14. Foster. Decanul al „Of the
Baltimora College V. Dental Surgery, Baltimora
(Maryland) U. S. A. (cea. mai veche școală dentară
din lume).
2) Pro/. Dr. Williger, Director des Zahnaerzț-
liches institut der Berlinei- Universitât. Berlin.
3) Prof. Dr. Juan tle Otaola, lăi.bao (Spania)
4) Pro/’. Dr. Eugen H. Schmilh, Decanul „of
the dental School of Hanvard University din Roston
(Mass. U. S. A)
5) Prof. br. loseph von Arkbvy, Direktor der
„Stomotologische Klinik der Koeniglichen- Ungarischen
Universitaet in Budapcsl.
6) Prof. Dr. Geo. Cunningham, Cambridge (An­
glia).
7/ Decanatul „Nothwestern University dental
School (Chicago) prin prof. Charles E. Koch.
8) Direcțiunea Școalei. dentare din Geneva
(Elveția) pro/. Yung.
9) Prof. Dr. Aguilar Florestan, directorul
secției dentare a facult. de medicină din Madrid.
10) Prof. Dr. loseph Caii. Neapoli. Italia.
II) Prof. Comm. Guiseppe G lli, Directorul
la „Rivișta Italiana di Odontoiatria“. Eeapoli.
12) Prof. Dr. Charles Godon, directeur de
l’Ecole dentaire de Paris.
13) Prof. Dr. Oscar Amoedo. Paris.
14) Pro/’. Dr. Julius Bcheff, director des K.
K. Zahnaertztliches Institut der Wiener Universitaet.
Aceste nobile nume formează frumoasa
frescă a istoriei dentare românești și a fondărei
școalei noastre dentare. Și pentru care D-l Prof. Dr.
Pavel Macarovici în Darea de seamă a școlei dentare
din București pe anii 1909—1912 la pag. 15, zice:
că se simte mândru și fericit de a le închina
omagiile sale însoțite de profunde mulțumiri.
 Ml

Organizația școalei dentare române

Redau aci date, din prospectul Primei școli supe­

rioare dentare din România.

Prima, s;oalâ superioară Dentară din România.

învățământ tectonic liber, fond. în Sept. 1909 București.

Aceasta instituiiune, este prima școală națională

profesională dentară liberă, fondată la București în
Septembrie 1909.
Școala dentară din București, se compune din o
secțiune pentru stmiențm în Chirurum desperă, o
' ■ '• •- ' ■ • ș; ■ . den-
i. (dispensării! gratuit pentru boalele de gură și
dinți, atașat de această școală. .
învățământul'este împărțit în 3 părți: unul teo­
retic, altul practic în laboratoriile școalei și altul clinic
în dispensarul școalei.
Școlaritatea cursului superior, este de 2 ani plus
unul de practică obligatoriu în clinicele Școalei den­
tare, învățământul inferior -este de 3 ani.

Materiile de studiu.
Ar/. 1. Anatomia și Fisiologia gnrei și dinților;
Istohgia dentară; Fizica, mecanica și metalurgia den­
tară: Istoria denlisiicei; Prothesa dentară; Lucrări
practice de proteza dentară:
Anu/ //. Patologia dentară; Terapeutica dentară,
chirurgia dentara .șt anestezia; Dentistica operatorie și
orthodontia: Proteza dentară, Lucrări practice de Pro-
te«ă dentară. I >entist(c ilegală-
Clinic-i (anul III) Clinică prothezei dentare, cli­
nica dent.isticfei operatorii și Orthodontiei, Clinica Chi­
rurgiei dentare.
In școală se admite studenți și studente (externi)
și conferă Diplome de: Doctor in Rhirargia dentară
pentru cursul superior și de: ȚecJinician dentist pen­
tru cursul inferior, conform regulamentului Școalei.
 162

Școala superioară dentară din București este

organizată astfel, ca studenții să poală căpăta
un învățământ solid și sistematic conform cu
școalele similare din streinătate.
Posedă un muzău științific dentar, muzeu dentar
istoric național, bibliotecă dentară, sală de cursuri, săli
de lucrări practice de proteză dentară și o clinică
dentară, 'care toate sunt puse la dispoziția studenților
școalei,

Condițiimi de admisibilitate:
Pentru cursul superior: a) Diploma de baca­
laureat sau echivalentă b) Certificat de consimțământ
al părinților, în caz când candidatul nu are 21 ani
împliniți (legalizat de circonscripție), c) Certificatul de
buna conduită liberat de Primărie, d) Actul de naș­
tere sau pașaport, e) Prima rată a taxei anuale 400
lei (plătită în trei rate trimestriale.

Văzuta localului Clinicei Dentare, a Prof Dr. dent. Parei Macărovici din
București Calea Moșilor 312,
 163

Pentru, cursul inferior, a) Certificatul de 2 clase

secundare, b) Certificatul de consimțământ al păi iuți­
lor, în caz când candidatul nu are 21 ani împliniți
(legalizat de circonscripție), c) certificatul de buna
conduită liberat de Primăria, d) actul de naștere sau
pașaport, e) prima rată a taxei anuale de 150 lei
(plătită în trei rate trimestriale).
înscrierile se primesc până la 1 Nbembre cor.
■când încep cursurile școlare. Clinicele școalei sunt
deschise pentru studenți dela 15 Septembre. Cursurile
se țin seara între orele 6-9. Lucrările practice și cli­
nice se fac ziua, ia orele stabilite de onor, profesoii
respectivi. Anul școlar se începe la 15 Oct. și se ter­
mină la 15 Iunie. Clinicele școalei sunt deschise tot
anul, precum și în timpul vacanței.

Prima Școală Superioară Dentară din România

București. - Calea Grivlțel, Ho. 39
CLINICA DE DEHTISTICA OPERATORIE

Faximil după Foaia de Observații a Clinicei Școalei Dentare din Bucu­

rești. Serviciul consultaților gratuite.

Corpul profesoral și administrativ al școalei

*) den­
tare din București, pe anii 1909—1914, a fost urmă­
torul: Dirw/or Dr. Dent. Pavel Macarovici. Profesori :
Dr. Ilie Constantinescu Docent Universitar, Dr. Theo-
dor Dărmănescu, dentist; CI. Mușat chimist; Dr. Ion
Bllănescu, Dr. Predescu. Conferențiar și șef de lucr.
pract. Dr. dent. George P. Macarovici. Secretar O. R.
Alexandrescu. Archivar Bibliotecar Ilarion Georgescu.

*) Darea de seamă a Primei Școli Super. Dentare, din 4909’912.

București 1912 p. 39 și Rivista italiană di Odontoiatria. No. 3 pag. 17.
Neapoli 1913. Revista Enciclopedică Română București, 1912 No. 2 pag. 7
 164

Asistența dentară
Poalele dentare, fiind unele din suferințele cele mai
răspândite prin popor și mai ales în populat, iunea să­
racă au avut răsunet în inimele caritabile aie profe­
sioniștilor dentiști din timpurile mai vechi (40 50 ani);
ceia ce a solicitat pe ei, ca în afișele lor, să anunțe
câte o ora pe zi, consultația pentru boale de dinți,
când tratau și operau gratuit pe oamenii sermani.
Aceste fapte, se petreceau prin diverse orașe mari
ale țărei, unde mai cu seamă erau stabiliți dentiștii
noștrii care erau în număr foarte restrâns, așa d. ex.:
prin 1890 ne sunt cu no seu ți abea 18 dentiști; nu mai
vorbim de orășelele cele mai mici, unde nici nu con­
cepeau unii ideia, că ar exista astfel de"practiciani;
fiindcă lumea își scotea măselile, dacă nula oiice ama­
tor de a trage măsele, zis și le scotea și pe lă Spi­
talele civile, unde Gardienii și mai pe urmă de tot, s’au
dexterizat în astfel de operații subehirurgii și de
vre-o 15 ani încoace și Doctorii în Medicină.
Către 1884 la Casa Spitalelor Sft. Spiridon din Iași-,
atât la pwiiionele bolnavilor cât și la Serviciul con­
sultațiilor gratuite, s'au dat consultații dentare de către
D-l Dr. dentist Pavel Macarovici până la 1890, în mod
cu totul gratuit; însă odată cu decesul marelui său
protector Prof. Colonel Dr. Ludwig Russ Senior, decan
al facult. de Medicină din Iași și Chirurg Primar al
Spitalului, și-a dat demisiunea. De la acea dată, nici
un alt dentist nu a fost numit în loc.
In schimb însă Dr. dentist P. Macarovici a continuat,
a primi la Cabinetul său Dentar, dând consultații den­
tare gratuite săracilor din oraș, în toate zilele câte o
oră dimineața, timp de mai muici ani.
Intre anii 1886-1890 la Spitalul corgiil ni IV armată,
timp de 4 ani s’au dat consultații dentare gratuite de
către D-l Dr. dentist P. Macarovici, atât trupei din
garnizoana lași, cât și bolnavilor acelui Spital; insă
din cauza că cu toate recomandațiile favorabile a I) lui
Medic Colonel Dr. Georgescu Dima și a Raportului
D-î Generai Comandant de Corp Radovici, de a se
 165

aduce odată cu mulțumiri, pentru serviciile dentare

gratuite aduse garnizoanei timp de 4 ani, să fie numit
oficial și ca dentist al Garuisoanei; Ministerul de Răs-
boi (Direcția Sanitară) găsind ca dentistica să fie
practicată nu nr de medici militari: deci ca consecință se
retrase de hi însărcinarea luată. (A se vedea clișeul
gravat al corespondenței oficiale în aceaslă privință,
la pag. 40).
Către 1900, în București, Ia Policlinica „Regina
Elisabeta" fostă pe str. Clemenței azi str. C. A. Roseti,
se înființară și consultațiile dentare, unde dădea
consultații D-l Dr. Dentist Enric Lempart.
Abea în 1906, când Policlinica, lua o extindere mai
mare și își clădi la Foișor de Foc, pe B-dul Ferdinand,
un palat al ei propriu (Centrala) și în acelaș timp în
cartierele orașului câte un dispensariu tip, de fiecare
circonscrîpțe Medicală comunală,; vedem că s’a dispus
crearea și funcționarea consultațiilor dentare, câte o
dată pe săptămână la o oiă anumită și încă din in­
formații personale de pe atunci, numai un singur Den­
tist sau 2 dela Centrala, făceau rotația, deservind ser­
viciile create.
Dovadă că asistența dentară a fost necesitată, este
că și azi unele Policlinici cu cabinete Dentare au putut
rămânea existente.
Prin 1907/ la Policlinica Eforiei Așezămintelor Brân-
covenești din București, se dedeau consultații dentare
de către D-l Dr. Eremia și numai de 2 ori pe săp­
tămână și care serviciu a funcționat până la intrarea
noastră în Campanie 1906 și de la decesul regretatului
medic dentist n’a mai funcționat, nefăcându-se nici o
altă numire la locul rămas vacant.
In 1908 în urma propunerei D-lui ajutor de primar
al Capitalei pe atunci D-l Dr. Botescu, s’a dispus nu­
mirea de medici dentiști, de circonscripții școlare, și
care făceau rotațiunc pe la geodele comunale, îngrijind
de sănătatea gurei elevilor; fiecare elev avea la sine
câte un carnet de sănătate special, în care medicul
dentist comunal, nota starea gurei.
 166

In 1909 Octombrie, Direcțiunea primei școli Superioa­

re dentare din București, a pus ia dispoziția publicului
Clinicele sale, înființând un serviciu special al consultații­
lor gratuite zilnic dela ora 8 —11 diin; unde în baza
unui tiket special, posesorii avea dreptul la operațiuni
dentare, plombage Și curățirea dentarei; în mod cu totul
gratuit. A se vedea facsimilu registrului special ce
cuprindea foile de observații ale Clinicei Dentare.

Dela desființarea Primei societăți ai dentiștilor din

România în i895, cu sediu la Iași și până la anul 1908,
dentiștii noștri, nu au mai înfințat nici o altă societate
dentară.
Prin 1908 în urma unei înțiative pornite din București,
dentiști locali cei mai de frunte, au pus bazele celei a
doua societăți dentare din țară; intitulată: Asociațiunea
Doctorilor dentiști din România de sub preșidenția D-lui
Dr. dentist I. Eichenbaum.
Aceasta societate dentară a fost compusă din următori
membri:
1) I. Eichenbaum
2) Enric Lempart
3) I. Krainick
4) Velescu
5) Sofie Satinover
6) N. Mariescu
7) I. W. Steiner

Legea din 1896, după cum s'a văzut, a deschis un

frumos orizont, pentru medicii care doreau să îmbră­
țișeze cariera dentistică.
Suirea de lucruri însă, a dat prilej să se comercia­
lizeze această profesiune în mod scandalos, ceia ce
s'a făcut trebuinți, a se atrage chiar atenția autori­
tăților. de către D-I Dr. Mul. D. D. Niculescu, docent
pentru boaie de gură și deniistică la facultatea de
medicină din București, publicând în 1905 o broșură
tipărită la Institutul de arte Grafice Eminescu, sub
titlu de „Practica incorecta a Medicinei și Consecințele
tolerărei ei“, și în care, în culori vii și documentat
 167

demonstrează, cum se practică dentistica prin Policlinici

etc. și cum se face uzurparea de titluri Universitare,
de către unii, care nu posedau nici o școlaritate (curs
secundar) și care totuși practicau dentistica în țară.
Vedem de asemenea mulți medici, care se afișau cu
ajutorul unor, dentiști sau, a techniciănilor-dentari, des­
chizând Cabinetele și Policlinicile menționate; fără ca
ei — de la care ne-am așteptat mai mult — să con-
Iribue cu ceva, la înălțarea progresului științific al artei
dentare: de altfel nu am putut avea pretenție dela
aceștia, — căci Noțiunile elementare, de teclmică den­
tară, și poate și acele vagi de dentistica operatorie, le
căpătau tot de la asociații lor, fie dentiști sau teclini-
ciani dentari *).
De altfel acest fapt a fost de notorieiate publică,
căci sc știa, că însuși asociatul (Dentist) al Medicului,
se lăuda în plin public, că-și învață pe Medicul (aso­
ciat sau protector) arta dentară; și care Medic după
ce apucă să prindă câte ceva,...?!.... nu făcea alta, de
cât concedia pe asociatul său. rămânând singur patron
— făcând pe specialistul.
A fost un timp când publicul începuse a da năvală,
la ajutorul dentar al Medicului afișat ca dentist: spe-
râtid la vre-un concurs mai rațional. mai fructuos,
luând in considerație, că. pe lângă că e dentist?!...
mai este și Medic, însă au avut decepții : convingân-
du-se că tot mai mult ajutor găsește la simplul den­
tist. și care în majoritatea cazurilor l’a pus în mul­
țumire....
Căci despre prinosul, ce a putut aduce contingentul
de Doctori ia medicină care practicau pe atunci dentistica,
- progresului artei noastre dentare românești se de­
duce din descrierea documentată a istoriei de față.
Cu toate aceste, se speră că pe viitor situația pro­
fesională se. va schimba, în sensul că representanții
profesiune! dentare din țara noastră — de veri ce
posițiune socială —; convingându-se de îndatoririle ce
țe impune însuși profesiunea; vor căuta a eși din ve­
chiul impas, luând nu numai ca aspect, dar în fond
*) Vezi : Despre chestiunea dentisticei îh Bomânia și rezoivir.a ei
definitivă de De. dentist George r. Macarovici Călărași, iunie 1920, p. 8.
 168

dptitudinele vrednice ce li se incumbă prin poziția lor

profesională.

Astfel că cu sfârșitul anului 1909, se încheie această

mare și strălucită Epocă, numită de Renaștere a den-
tislicei noastre, care a ținut de la 1859 și până la
1909, timp de 50 ani, (adică dela suirea pe tronul
Principatelor Unite Române, a Principelui Alexandru
loan I Caza. și până la înființarea Primei Școli supe­
rioare dentare din Rnnânia la București, de către D-l
Dr. dentist Pavel Macarovici Iași.

— F ! X E —

Aceasta lucrare â’a ternii nat <!■• imprimat

la 24 Oelomi-rie R)2'i
 -- DE VANZABE —
la principalele librării din țară,
Depouri de furnituri dentare și la
autor, Călărași (laloinițaj
str. Grivi^ii No. 174.