Doctrinã CURIERUL JuolciAn • 2/2005 95
securitate, Ia dezvoltare, protectia mediului; dreptul Ia asistenta umanitari i respectul
Conf univ. dr. Mona-Maria Pivniceru
Florin Dorlan Dáscálescu *
Deplasarea protectiel dreptului Ia mediu din sfera drepturilor colective
In cea a drepturilor individuale ale omului
Dreptul la mediu flu maipoatejiprivit doarprin prisma dirnensiunif sale colective,
care lasã nedeterrnina/i atát titularii drepturilor cdt ci categoria celor care au obliga/ia
de a le respecta. cu toate cd sarcina prolejdrii mediului ca drept colectiv se realizeazd
pe calea conven(iilor interna/ionale, care consacrd cooperat-ea guvernelor In domeniul
protec;iei mediului inconjurdtoi; privit ca patrimonlu comun al umari ltd/il.
Studiulpe care II intreprindem tinde sd demonstreze cdprin extinderea interpretativd
a drepturilor deja reglementate, dreptul la mediu a fost consacrat In jurisprudena
Cur/il Europene a Drepturilor Omulul ca un drept individua4 a cdruiprotec/ie indirectd
este in concurs cu alte drepturi subsianjiale, supusejurisdic;iei Cur/il: art. 2 (Dreptul
la via/a,), art. 3 (Jnlerzicerea tratarnentelor inumane, degradante ci a torturii), art. 8
(Dreptul Ia respectarea vie/li private ci defamilie,) ci art. I din Protocolul Adi/ional I
(Protec;iaproprietd/i, corelate cu articolele ce consacrd ci drepturiprocesuale: art. 6
Dreptul Ia un proces echitabil) ci art. 13 (Dreptul la un recurs efectiv,).
drept colectiv apartinãnd gencratiel a treia
I. Dreptul Ia mediu —
1. Preocupirile având ca object protecia mediului Ia scan mondiali sunt relativ
recente, dreptul la un rnediu sinitos fund prevãzut pentru prima datii in documentele
intemaionale in anii ‘70’. El face parte, alituri de alte drepturi (dreptul Ia pace, Ia
dezvoltare, Ia dezarmare etc.) din categoria drepturilor colective, de solidaritate, de
generaia a treia2.
2. Practic, clasificarea cronologici a drepturilor omului rimine una dintre cele mal
cunoscute. Astfel, existi drepturi ale omului din prima generaie, reprezentati de drepturile
civile i politice oclasice>>: dreptul la viaä, libertate, integritate fizici, libertatea de expresie
etc. A doua generaie este reprezentati de drepturile economice sociale i culturale,
care presupun intervena <<pozitivi>> a statului, In sensul creirii condiliilor materiale i
sociale in vederea realizirii br3.
A treia genera;ie, aa-numitele drepturi colective, de solidaritate sau drepturi ale
popoarelor sunt intrate mai recent in atentia comunitiii internationale: dreptul Ia pace i
*
Mona-Maria Pivniceru este judecãtor Ia Curtea de Apel Jai i cadru didactic Ia
Universitatea ,,A1.l. Cuza” Iai iar Florin Donian Dãscälescu este avocat stagiar In Baroul Iai.
Al. Bolintineanu, A. Nistase, B. Aurescu, Drept interna;ional contemporan, Ed. All
Beck, Bucureti, 2000, p. 165.
2
C-L. Popescu, Protectia intemationala a drepturilor omului, Ed. All Beck, Bucureti,
2000,p.6,7.
R. Miga-Beteliu, Introducere In dreptul international public, Ed. All Beck, Bucureti,
1998, p. 197.
patrimoniului comun al umanititii<.
3. Categoria drepturilor de solidaritate/ca drepturi ale omului, este una controversali.
Drepturile de solidaritate sunt drepturi/de inspiratie ntiermondisti>>, dorinti a lumii a
trcia de a dcplasa obicetul atentiei de la situatia precari at/it a dreptunilor civile i politice,
cat si a drepturilor economice, sociale i culturale, punind accentul pe solidaritatea
internaionali>.
Doctrina clasici le reproeazi o serie de ambiguitaçi, dintre care le vom cita sintetic
pe cele mai importante. In prirnul rind, nu existi o determinare precisi a titulanibor,
datorati ideii de dimensiune colectivi a acestor drepturi, astfel ci. flu putem afirma cu
sigurani cine sunt beneficiarii acestora: popoarele, anumitele comunitati, natiunile,
minoritatile etc.6
In al doilea rind, flu sunt determinati <debitorii>> cei care trebuic sa asigure respec
—
tarea acestor drepturi (statele in mod separat, organizaile interguvernamentale, comu
nitatea international. in ansamblul ei, partenerii sociali etc.).
In al treilea rand, o dificultate major/i este dati de faptul ci aceste drepturi flu au un
object determinat, conceptele In cauzi (cum ar fi cele de <<dezvoltanev, <<pace>, <unediua)
nebeneficiind Inci de definitii universal acceptate.
In sfirit, ca un obstacol important in calea consacririi br trebuie citate foniajuridici
slabã a instrumentebor internalionale care be intnoduc in peisajul international i, mai ales,
absenta unui control junisdicionaI eficient care s/i. asigurc respcctanca br efectivi.
Daci le-am admite ca veritabile dreptuni ale omului an insemna s/i. discreditim
ansamblul deja consacrat al acestor dreptuni, ceea cc an duce Ia o diluare a substanlei
br. Nivelul de protecie al drepturi]or omului ar scidea prin includerea In aceasti categonie
a unor dreptuni contnovensate7.
4. Dei pnincipiul nespingerii consacririi dreptunilor de solidanitate ca dreptuni ale
omului este pnezent in doctnina de specialitate, aia cum am anitat anterior, o exceptie se
impune, aceasta fund reprezentati de dreptul ba mediu, putindu-se constata ci
preocupinile vizind protectia mcdiului au crescut semnificativ in intensitate. Insa
promovarea dreptului Ia un mediu nepobuat trebuie analizati i Ineleasi. ca o preocupare
din sfera dreptunilon individuale, i flu ca o protecie a unui aa-nurnit drept de solidanitate.
0 data cu noile descopeniri in medicinã i biologic s-a pus problerna apariici unei a patra
generaii de drepturi ale ornului, ce pnotejeazã demnitatea umana faba de unebe abuzuri:
manipulanile genetice, expenirnentele pe embrionul uman, transplantul de organe. A se vedea:
i-F Renucci, Droit curopCcn des droits de l’homrne, 3e éd., L.0.D.J., Paris,, 2002, p. 15;
M.-M. Pivniceru, RD. Ddscilescu, Limita infenioarä a dreptului Ia viØ: intre proteclia fetusului
uman, dreptul Ia avort i prognesul tiinte1or biomedicale, in Revista RoniinS de Bioeticã,
vol. 1 (octornbnie-decembrie) Dr. 4/2003, p. 114.
C-L. Popescu, op. cit., p. 7.
6 p
Sudre, Droit international Ct européen des droits de l’homme, Presses Univensitaines
de France, 4e éd., Paris, 1999, p. 130; i-F Renucci, Droit européen des droits de l’hornme,
3e éd., L.G.D.J., Paris, 2002, p. 556.
i-F Renucci, op. cit., p. 557.
96 CuRIERuL JuDcIAR • 2/2005 Doctr/nä
II. Protectia dreptului Ia mediu in dreptul international public
ca drept colectiv
5. In mod traditional se admite cà sarcina protejärii mediului poate fi realizatã pe
calea convençiilor internationale, care trebuie sa consacre cooperarea guvernelor in
acest dorneniu, ale cSrui irnplicaçii transcend frontierele nalionale8, rnediul inconjuràtor
constituind patrimoniul comun al umanitàtii9.
6. Documentclc internationale (atâtpe plan universal, cat i pe plan regional) vizând
protecia mediului sunt numeroase, mai ales cS domeniile vizate sunt diverse: spaiul
atmosferic’°, manic i oceanele”, solul i subsolul cu resursele sale’2, padurile’3, fauna
i flora terestre i acvatice’4, rezerva;iile naturale’5 etc.
Ne vom opni, cu titlu cnuntiativ, la câteva dintre cele rnai semnificative conventii
internalionale cu aplicabilitate universalã.
7. Astfel, primii pai eficienti in acest sens se considerA a fi fàcui o datE cu Declara/ia
de Ia Stockholm, adoptatE Ia 16 iunie 1972 In cadrul Conferintei Naiuni1or Unite asupra
mediului Este interesant curn Inca de Ia pct. 1 a fost consacratE IegEtura Intre
protecia mediului i sEnEtatea individului: ,,Omul este in acelai tirnp creaia i creatorul
mediului sEu inconjurEtor, care-i asigurã existenta fizicE si-i oferE posibilitatea unei
dezvoltEri intelectuale, morale, sociale, spinituale. Ambele coruponente ale mediului in
care trEiesc indivizii atEt cea creatE de el, cEt i cea naturalE sunt esenfiale bunEstãrii
— —
omului i exercitiului drepturilor fundamentale ale omului”.
La pcI. 2 este consacrat principiul dreptului Ia mediu ca un drept colectiv al popoarelor,
a cErui respectare trebuie sE fie asiguratE de state: ,,Protecia i irnbunEtEtirea calithtii
mediului uman reprezintE o problemS majorS, care afecteazE bunEstarea popoarelor i
dezvoltarea econornicã in intreaga lume; este un deziderat urgent al popoarelor din intreaga
lume i datoria tuturor Guverneior”0. Principiul 22 al Declaratici confirmS obligaia statelor
in acest dorneniu, statuEnd: ,,Statele trebuie sE coopereze pentru dezvoltarea in continuare
a Dreptului international, In privinaresponsabilitiiii i indemnizaiilor acordate victimelor
P DailIier A. Pellet, Droit international public, 7e éd., L.G.D.J., Paris, 2002, P. 1274.
‘Al. Boljntineanu, A. NEstase, B. Aurescu, op. cit., p. 267; M. 1’Jiciu, Drept international
public, vol.1, ed. a 11-a, Ed, Fundatiei ,,Chemarea”, lati, 1995, p. 130.
0
Conventia de Ia Viena privind protectia statului de ozon (1985), Convençia cadru a
Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice de Ia Rio de Janeiro (1992).
Convenia Natiunilor Unite asupra dreptului mãrii de Ia Montego Bay (1982).
2
Tratatul de Ia Wellington asupra regimului activitatiior relative Ia resursele mincrale din
Antarctica (1988).
‘ Acordul international asupra pãdunilor tropicale de Ia Geneva (1983).
Conventia de Ia Ramsar asupra zonelor umede de importantE internaionaI, in special
ca habitat al pEsErilor acvatice (1971), Conventia de Ia Washington privind comertul
international cu speciile slbatice de fauna i florS pe cale de dispariie (1973), Carta Mondialã
asupra naturii adoptatS. In cadrul Adunãrii Generale a ONU (1982).
“ Convenia privind patrirnoniul mondial cultural i natural, adoptatE Ia Paris in cadrul
Conferintei ONU pentru Educatie, StuntS 5i CulturE (1972).
‘
Al. Bolintineanu, A. NEstase, B. Aurescu, op. cit., p. 165.
° Site-ui Internet: http://www.unep.oig/Docu.ments/Default.asp?DocurnentlD=97&ArticlelD=1 503
IS
Idem.
Doctrjr,ã CuRIERuL JuDIcIAR • 2/2005 97
poiuEnii i ale alior deteriorEri aduse mediului, cauzate de activitSi ce cm dejurisdictia ion
sau de controlul pe care ii au asupra unor zone dine deiimitelejunisdictiei naçionale”.
Ca o observatie generalS se poate constata cE dreptul Ia .rncdiu In acest instrument
international este vizat ca un drept colectiv al popoareloi PC care statele i organizaiie
internationale trebuie sE-I protejeze pe calea unui management racional al expioatSrii
resurselor 5i, rnai ales, pe ealea coopcrErii internationale.
8. Acceai linie de abordare a problemei dreptuiui Ia rnediu este pEstratE 5i in cadrul
C’onveniei-cadru a iVaiunilor Unite asupra schimbàri/or c//mat er/ce, adoptata Ia sediul
Na(iunilor Unite in mai 1992, fund deschisã semnEnii o iunE rnai tSrziu (Ia 5 iunie 1992)
in cadrul Conferinte, Natiunilor Unite asupra dczvoltEnii 5i rnediului de Ia Rio de Janeiro20.
9. La inceputul anilor ‘90 problerna ccologicS a beneficiat de o irnportanta mediatizare,
bucurEndu-se de interesul unei rnai man pEri a populaiei side sprijinul tot rnai nurneroaselor
asoclatii neguvernarnentale internationale (cea mai cunoscutE fund Greenpeace)21.
Tot mat desele catastrofe ecologice ale anilor ‘70-’80 (cum ar fi explozia fahricii
chimice din Bhopal India din 1984, cea a centralei nucleare de Ia CernobSl 1986 sau
—
—
frecventele accidente ale tancurilor petroliere, urmatc de masive deversãri de petrol in
apele oceanelor: vasele Torrey Canion naufragiatin 1967, Amoco CadizIn 1978, Exxon
Valdez in 198822) au fEcut ca tot mai multe tEn sE lie atrase Ia negocierile internacionale
privind problerna poluarii mediuiui.
10. Prjn <<schirnb5nj climatice> Conventia din 1992 inelege acele ,,schimbSri ale
clirnatului atnibuite direct sau indirect unei activitEti umanc ce altereazã compozitia
atrnosfcrei mondiale i care se adaugS variabilitStii naturale a clirnatului obsen’atS pe
parcursul unorperioade dc timp comparabiie”22 (art. 1—DefinitE). La art. 2 esteprezentat
scopul Conventiei: ,,Obiectivul ultirn al prezcntei Conventii 5i al instrurnentelorjunidice
conexe pe care Conferinita PErtilor Ic-ar putea adopta este dc a stabiliza, conform dispoziiilor
pertincntc ale Convcntiei, concentratiile gazelor cc provoaeã efcctul de serS Ia un nivel
care sE impiedice once perturbare antropicS peniculoasS a sistenniiui climatic”24.
Conventia solicitS parilor sE intreprinda activitati de inventariere a propriilor surse
de emisie a gazelor cu efecl. de serE 5i a posibilitSiIor de contracarare, sA aplice tehnologii
penn-u controlul emisijior in bate sectoarele relevantc, sS administreze 5i sE conserve
rezervele cc contin gaze Cu efect de sara, sI asigure accesul publicului Iarg Ia informatii
relative Ia schimbErile clin]aterice 5i efectcle br25.
Convenpa a intrat in vigoare Ia 21 martie 199426, avEnd panS in prezcnt 189 de pErti
sernnatare27, dar, de pnincipiilc de prevenire a degradErii mediului atmosferic sum
“
Site-ui Internet: http ://www.unep.org/Docurnents/Defauit.asp?DocumefltJ97
ArticiciDI 503
20
Site-uI Internet: http://unfccc. intJcssentialbackground/convention/items/2627p12p
‘
P Dail/ie,; A. Pellet, op. cit., p. 644.
22
Ideni, p. 1270-1275.
23
Site-ui Internet: http://unfecc.int/essentialbackground/conventjofl/iten.,s/2627php
24
Ideni.
20
D. A’farinescu, Drcptul mediului InconjurEtor, Casa de editurE 5i presS ,,$ansa”, Bucureti,
1996,p. 93.
26
In a 90-a zi care a urmat datci depunerii Ia depozitar a celui de al 50-lea instnirnent de
ratificare, de acceptare, aprobare sau de adeziune al Convenliei, conform art. 23 parag. I.
27
RornSnia a ratificat Conventia de Ia Rio privind diversdatea biologica pnin Legea or. 58/1994
(M. Of. nr. 199 dirt 2 august 1994).
B.
a
a
.1’
I
I
.0
I
‘I
I
C

i
[I
.fl
— e
V
.ag
fl
get
I I I
a 11:
I ‘‘‘ii
! lali
I
I
I
I
CII)
0
j
I
I I.
I I
I
I.
I d.cJ
sq

I
a
I
I
I
I
U
 2/2005 Ooctrina Doctrinã CURIERuL JUDICIAR 2/2005
1 04 CuR1EuL JUDCIAR 1 05
prin policondensare, o poliamidã utilizatã pentru fabricarea fibtelo
tehnic, combaterea braconajului i a vänAtorii exclusive, insil flu precizau nimic n r sintetice, cum ar fi
nailonul). In anul 1988, ca ui-mare a transpunerii in dreptub italian
legaturã cu situaia proprietarilor care Sc opuneaU vãnàtorii. Astfci, rccIamanii flu puteau a unei Directive
comunitare Directiva Seveso59 uzina a fost evaluatS a fi de
sa se sustragã obligaiei care Ic impunea aportul follat al terenurllor lot Ia asociaçilc risc malt.
—
—

Reclamantele au solicitat constatarea Incàlcãrii art. 2, 8 i 10 din

comunale de vftnàtoare arnintite, decât dacà suprafcele br de teren at Ii fast superioare Conventic, Intrucât
uzina polua constant atmosfera cu gaze inflamabile, frii
unui anumit prag (de 20 ha Ifi Dordogne i Gironde i 60 ha pentru regiuflea Creuse). a-si fi pregätit un plan de
urgena care sä prevadã procedura de ui-mat in cazul dec1anärii
Cererile reclarnanlilor de a-si retrage terenurile din asoci4iile de vânãtori i de a unui accident. Recla
mantele au invocat i precedentul unui accident survenit Ia uzinã
interzice complet vânãtoarea pe acestea au fast respinse de instanele interne, astfel cã anterior, in anul 1976,
când câteva tone de solutie de carbonat i bicarbonat de potasiu
reclamani au sesizat succesiv, In perioada 1994-1995, fosta Comisie Europeanã a (continând anhidrida
arsenicà) fuseserã imprä5tiate in atmosferA, ca urmare a catastr
Drepturibor Omului. ofei ecologice fund
spitalizate 150 de persoane ce au suferit intoxic
in ceea ce prive$te protecia mediului, trebuic observat faptul cá problema s-a pus atii accentuate59.
din perspectiva proteciei fondului cinegetic, reclamanii opunându-se vânãtorii i montând Situatia de fapt a fost recunoscuta i de comisia tehnica a municipalitãii comun
ei,
care a confirmat imprejurarea cã, prin amplasamentul ci, uzina
in acest scns pancarte pe terenurile br. Gui-tea a concluzionat cä dreptul de a vãna este genereazä emisii de
substante in atmosferã, deseori directionate cätre locuintele popuIaiei din zonã.
on atribut al dreptului de proprictatc, estimând c prevederile Legii Verdeille sunt contrare
n drept, Curtea a refuzat sä recunoascä Ia cererea reclamantelor o obIiga
art. 1 a! Protocolului adiiona1 nr. 1 vizând protecia proprietàii, art. 14 (stabilindu-se in ie generalä
de informare incumbând statului In materia proteciei niediului,
speã a discrimiflare intre marii i micii proprietari de pàmânturi) i art. ‘il (cc consacrä in baza art. 10,
transferând ex officio dezbaterile pe terenul art. 8 5i a admis
libertatea negativà de asociere). a obIigaie limitatã de
informare, in scopul de a garanta dreptul Ia respectarea
In viziunea unor autori, priri constatarea incälcárii drcptului de proprictate asupra vietii private 5i familiale.
Practic, Marea Camera a considerat ca o incäicare a art. 8 faptul
terenurilor In discuçie, Gui-tea a admis implicit cajustiflcat o ohiecie forrnulatà Impotriva cã reclaniantelor
flu ii s-au furnizat nici on fel de informatii ce Ic-ar fi fast necesa
vãnãtorii, In vederea proteciei fondului cinegetic53. re pentru a Ic pci-mite sit
cunaascit i sa evalueze riscurile pe care 5i le asumau continuitrid
sit locuiascit intr-o
§5. Protecia mediulu! prin intermediul art. 8 din Conventie comunit aflatit in imediata aprapiere a unei uzine clasificate
ca fund de risc malt.
!iiprivin.a art. 2, având In vedere cancluziile relative Ia Incitlc
area art. 8 (Dreptul Ia
28. Recurgerea Ia art. 8 referitor Ia protccia domiciliului, a vietii private i a ceiei respectarea vietii private 5i de farnilie), Curtea nu a considerat necesa
r a examina cazul
famihale constituic, cu siguranä, cea mai judicioasã cale pentru protccia dreptului de a sub acest aspect.
träi intr-un rnediu nepoluat54. Ca a observatie generalit asupra acestei hotitritri, remarcitrn citjuris
prudenta Curtii
29. DeschidereajUriSPrudCn(ialä s-a realizat a data cu hotSrârea pronunata de Curte vizitnd drepturile consacrate pe calea Canventiei europenc a dreptu
rilar omului este
in cauza Lopez Ostra c. Span/a55, moment de Ia care se poate afirma cu ccrtitudine cã influentatit de norrnele dreptului comunitar, pentru care informarea publicu reprezi
lui ntit
judecdtorii europeni s-au dovedit preocupai de dreptul individului de a trài intr-un unul dintre instrurnentele eseniale ale proteciei sitnitt5$ii 51 bunitst
itrii populaiei in situalia
rncdiu nepoluat. Dei, aa curn am arãtat anterior, art. 3 a fost considerat inaplicahil in aparitiei unor pericole asupra rnediului60.
spcä, Curtea a decis ca a fbst vorba de a Incalcare a art. 8 al Conventici, statut nefiind 31. !ntr-o altit speit recentit, Hutton i al(ii c. Marea Bi-itanie61, princip
iile trasate
capabil sa meninä un echilibru intre interesele concurente ale individului (constând, in dejudecãtori In Prima Camerit, dar 5i evolutiile ulterioare cauza —
a ajuns in fata Math
cazul de fata, In calitatea vietii private i protecia domiciliului) i cele ale sacietàii Camere In urma exercititrii citii de atac a recursului de cittre Guvern
ul englez sunt de
—

(necesitatea municipalita4ii oraului Lorca de a dispune de o static de epurare a apci). un real interes.
30. Considcratà a reprezenta un succes al eforturilor de protecie a mediului56, Hotãrãrea Hotitritrea Prirnei Camere Se inscrie in linia promavatit de
jurisprudenta anterioarit.
Marii Camere in cauza Guerra %t al[ii c. Jtalia57 a constatat, Ia rândul ci, o incälcare a Cei opt reclarnançi, bocuind in apropierea aeroportului london Heathr
ez ow, au sustinut
drcptuiui de a trAi intr-un mediu nepoluat, pe calea interpretarii extensive a art. 8. cit politica zborurilor de noapte determinit tulburitri ale
vielilor br private, prin aceca cit
In speã este vorha de patruzcci de reclamante, de cetStenie italianã, domiciliate in zgomotul provocat de avioane Ic cauzeazit dereglitri ale somnului
5i stan de anxietate. In
comuna Manfredonia (provincia Foggia), zona aflatã Ia aproximativ un kilometru distantã
de a uzinA chimicli cc producea fertilizante i caprolactam (campus chimic determinând, su Directiva nr. 82/501/CEE
a Consiliului CamunitStilor Eurapene, privind riscurile de
aceidente majore legate de anurnite activitaçi industriale periculoase pentru
medju i pentru
sSnittatea popu1aiei.
iel, 03. cit., p. 5.
Paragraful 15 al Hotitritrii, site Internet: http://www.echr.coe.
J-F Renueci, op. cit., p. 561. int.
60.J-F Renucci, op. cit., p. 563.
A se vedea supra, pct. 22. 61 Hotärã
s P Thvernier, op. cit., p. 7. rea Primei Carnere din 2 octombrie 2001 5i cea definitiva a Marii Carner
e din 8 julie
2003, site Internet: http:/Jwww.echr.cae.int.
C.E.D.O., HotSrárea din 19 februarie 1998, site Internet: http://www.eChr.COe.iflt.
 2/2005 Doctrinã Dctrir,ã CURERUL JUDIcIAR 2/2005
106 CuRIERUL JUDICIAR • 1 07
Astfel, s-a considerat cà autoritàtibe flu au depait marja de apreciere permisà,
plus, invocãnd i art. 13 (Dreptul Ia un recurs efectiv), petenii au afirmat cä flu si-au pàstrând
putut exercita dreptul de acces Ia instanele de judecatä interne, pentru a cere recu echilibrul intre dreptul indivizilor afectati efectiv do reglernerjtari]e invocate i
interesele
noa5terea drepturilor prevazute de Convençie. comunitàtij ca intreg, neflind vorba de incãlcarea art. 8 din Convenie.
In opinia noastrA, cheia noii hotdrâri a fast reprezentata de deplasarea
Camera a decis (cu cinci voturi contra douä) cã a fost intr-adevär vorba de o sferei dezba
terilor ocazionate de art. 8 de Ia o obligatie pozitiv3 a statebor de a
violare a art. 8 (Cu ase voturi contra unul) cä in speä a fost Incãlcat art. 13. Instanla asigura dreptul
a analizat plângerile reclamanilor in termenii unei obIigaii pozitive a statului englez de a indivizibor de a-si desfiura viaça pnivatà 5i familialä Intr-un mediu nepoluat
(obligatie pe
care Prima Camera a considerat-o Incàlcatà), Ia notiunea de <<echilibru
lua mäsuri rezonabile i potrivite pentru a asigura drepturile garantate de art. 8 parag. I de inlere,s’e)?, in
Camera a statuat cã trebuie sä existe un echilibru Intre interesele hidividuale i cele discutie find raportul dintre cele individuale i cele ale comunltãtii ca intreg,
echilibru
pe care Marea Camera 1-a considerat a fi fost respectat.
ale comunitãii. Este adevArat cã, aa cum s-a precizat i in alte hotãrãri, statul se
bucurã de o anurnitã marjà de apreciere in a determina mäsurile cc trebuie luate pentru Semnificativ este faptul ca, in opinia Ion dizidentä65, cincijudecàtonj au criticat
decizia
Iuatã de Marea Camera, punând accentul atât asupra aspectelor de
a asigura respectarea Convençiei’2 insä judecatorii europeni au decis cã in domeniul drept substantial
aplicabile in cauzä, cat i asupra cursului evolutiv al junisprudentej in
sensibil al protectiei mediuhii o referire generalà Ia bunästarea econornicã a tãrii, din materie.
Pc de o pane, legatura stransa intre protectia drepturibor omului i nevoia
partea guvemului englez, flu poate fi suficientã pentru a neglija drepturile individuale urgenta de
afiate In discue. Prin urmare, statelor Ii se cere sã ii rcducä, pe cat posibil, ingerina decontaminare a rnediului conduc, in mod logic, Ia perceptia sãnäti4ii ca nevoie
pnimara
5i preeminentä a omului. In plus, sänàtatea este definitd ca starea de
in sfera drepturilor protejate prin art. 8 i sã incerce sã gäseascã so1uii alternative, bunàstare fIzicã i
cãutãnd sS-i punà In aplicare strategiile naçionale Intr-un mod cat mai pun dãunãtor nentalä care, in circumstantele speçei, reprezintà indubitabjj o preconditie a
respectãnii
vietii intime 5i familiale. De aceea, cand e vorba de o tulburare constantà
pentru drepturile omului. Pentru a rãspunde acestui irnperativ, màsurile relevante in 5i intensa a
materie trebuie precedate de o investigaçie corespunzãtoare i un studiu complet, mn somnului unor persoane de càtre zgomotul produs de zborurile de noapte ale
avioanebor,
scopul de a gãsi cea mai bunã solutie posibilã, care sä asigure respectarea In mod real
statului ii revine o obligatie pozitiva de a se asigura ca indivizii se bucura do conditii
de
a echilibrului amintitt3. odihnã normale.
32. Guvernul englez a cerut Insa trimiterea cauzei In fata Marii Camere, cerere Pc de alta parte,jurisprudenta Curtii, bazatape o intcrprctare evolutivà
a termenilor
acceptatã in temeiul art. 43 al Conveniei’. Dei anterior Camera stabilise cà a fost Conventiei, a fast progresivà in timp, extinzând gradual i sporind nivebul de
protectie
vorba de o incàlcare a art. 8 5i promovase principii importante cu privire la protecia a! drei3turilon garantate, contnibuind astfel Ia mentinerea unui ordini
publice europene.
rnediului, in faa Marii Camere solu a a fost infirmatA par(ial, retinându-se numai In cazul de fata s-a consjderat cã hotãrârca Manii Carnere, infirmând
solutia pronuntatA
incãlcarea art. 13, nu 5i a art. 8. in prima instan, s-a abatut de Ia cursul jurisprudcntei anterioare,
reprezentand chiar
Marea Camera a reconsiderat, deci, o serie de aspecte ce s-au dovedit a fi vitale in un pas inapoi in misiunea Curtii de a proteja drepturile indivizilor.
speã. Astfel, In primul rand s-a dovedit cA guvernul englez a cfectuat un studiu serios
privind impactul zborurilor de noapte asupra locuitorilor din zonã, reducând frecveria III. Coricluzjj
br. In al doilea rand, s-a demonstrat cä riumãrul celor care se pretindeau a fi afectai de
zgomotul avioanebor era foarte redus, 2-3% din totalul bocuitoribor cc aveau domiciliul 33. Dupä curn se poate remanca, ne-am opnit asupra celor mai relevante
spete in
In apropierea aeroportului, tulburãrile de somn find datorate mai degraba unor sensibi1itã domeniu, deoanece dezbaterjle controversele ocazionate au demonstrat douã aspccte
personale, prezente doar Ia un numär mic de indivizi. In al treilea rand, semnificativ a semnificative.
fost faptul cã valoarea proprietãi1or din zonà, inclusiv a reclamanibor (preul caselor), In primul rand, ca un aspect pozitiv al protec!iei dreptului individului de a träi mntn-un
flu a fost afectatá In mod sernnificativ de nivelul zgomotelor inregistrate, astfel cä mediu Curat,jurisprudenta europeana se arata a fi promitatoare in matenie. In
special pe
ace$tia s-ar putea muta frá sa sufere pierderi financiare (soluie avansatá tinând cont calea art. 8, individului care a suferit un pnejudiciu cauzat de degradarea
de once naturà
de procentul redus al celor In cauzã). a rnediului i Se recunoa5te posibilitatea de a actiona in iustitie
autonitatile Vinovate, iar
acest demens este de multe on incununat dc succes.
62
Paragraful 96 din Hotãrârea Camerei, cit. supra. In a! doilca rand trebuie remarcatä arnbiguitatea proteciei dneptului
63
Paragraful 97 din Hotàrrea Carnerei, cit. supra. Ia mediu in
64 Articolul 43 (Retrimiterea in fata Marii Camere) prevede cà:,, I. Intr-un ternien de 3 luni mecanismul actual a! Conventiel, ca urmare a naturii colective a dneptului,
5i nu in
de Ia data hotärârii unei Camere, once parte in cauzã poate, In cazuri excepionaIe, sã cearã dividuale (drepturile recunoscute de sistemul actual find dreptuni individualet6),
impe
retrlm!terea cauzei in fata Marii Camere. 2. Un coleglu de cinci judecãtoni ai Manii Camere 65
acceptã cererea in cazub in care cauza ridicà o problema gravã referitoare Ia interpretarea sau Opin[a dizidentS a judecãtoniion Costa, Ress, TUrmen, Zupancic i Steiner,
alSturatà
Ia aplicarea conventiei sau a protocoalebor sale, sau o atu problemã grava cu caracter general. hotãrânji in cauzã, site internet: http://www.echr ccc mt
3. In cazul in care colegiul accepta cererea, Marea Camera se pronunla asupra cauzei printr-o L. Favoyeu, F Gai, R. Ghevontjan F Mélin-Suc,a,nanje0 0.
Ffersasann, J. Pini.
A. Roux, G. Scoffoni, .1 Tre,neau, op. cit.,
hotarâre.” p. 339.
I 4
I
I I
0.
I