SR en 50065-1

ICS 33.040.
30
SR EN 50065-1
Standard Român Noiembrie 2011

InfoStandard Web, 20203, E-DISTRIBUTIE MUNTENIA S.A.
Titlu Transmisia semnalelor prin rețelele electrice

de joasă tensiune în banda de frecvențe de la
3 kHz până la 148,5 kHz
Partea 1: Cerințe generale, benzi de frecvențe
și perturbații electromagnetice
Signalling on low-voltage electrical installations in the frequency
range 3 kHz to 148,5 kHz - Part 1: General requirements, frequency
bands and electromagnetic disturbances
Transmission de signaux sur les réseaux électriques basse te nsion

dans la bande de fréquences de 3 kHz à 148,5 kHz - Partie 1: Règles
générales, bandes de fréquences et perturbations électromagnétiques
Aprobare Aprobat de Directorul General al ASRO la 30 noiembrie 2011

Standardul european EN 50065-1:2011 are statutul unui standard
român
Data publicării versiunii române: 31 decembrie 2020
Corespondență Acest standard este identic cu standardul european

EN 50065-1:2011
ASOCIAȚIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA

 Str. Mihai Eminescu nr. 238, cod 020085, București ,  www.asro.ro
© ASRO Reproducerea sau utilizarea integrală sau parțială a prezentului standard în

orice publicații și prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere,
microfilmare etc.) este interzisă dacă nu există acordul scris prealabil al ASRO
Ref.: SR EN 50065-1:2011 Ediția 3

SR EN 50065-1:2011
Preambul național
Acest standard reprezintă versiunea română a standardului european EN 50065-1:2011.
Standardul a fost tradus de ASRO, are același statut ca și versiunile oficiale și a fost publicat
cu permisiunea CENELEC.
Acest standard reprezintă versiunea română a textului în limba engleză al standardului

european EN 50065-1:2011.
Standardul european EN 50065-1:2011 a fost adoptat ca standard român la data de

30 noiembrie 2011, prin publicarea unei note de confirmare.
Corespondența dintre standardele europene și/sau internaționale la care se face referire în

articolul 2 „Referințe normative” și standardele române se găsește în anexa națională NA.
Acest standard intră în patrimoniul comitetului tehnic ASRO/CT 207, Interconexiunea

echipamentelor pentru tehnologia informației.
SR EN 50065-1:2011
STANDARD EUROPEAN EN 50065-1

EUROPEAN STANDARD
NORME EUROPÉENNE
EUROPÄISCHE NORM Aprilie 2011
ICS 33.040.30 Înlocuiește EN 50065-1:2001 + A1:2010
Versiunea română
Transmisia semnalelor prin rețelele electrice de joasă tensiune în banda

de frecvențe de la 3 kHz până la 148,5 kHz. Partea 1: Cerințe generale,
benzi de frecvențe și perturbații electromagnetice

Signalling on low-voltage Transmission de signaux sur les Signalübertragung auf elektrischen
electrical installations in réseaux électriques basse Niederspannungsnetzen im
the frequency range 3 kHz tension dans la bande de Frequenzbereich 3 kHz bis 148,5
to 148,5 kHz - fréquences de 3 kHz à 148,5 kHz - Teil 1: Allgemeine
Part 1: General kHz - Partie 1: Règles Anforderungen, Frequenzbänder
requirements, frequency générales, bandes de und elektromagnetische
bands and electromagnetic fréquences et perturbations Störungen
disturbances électromagnétiques
Acest standard european a fost adoptat de CENELEC la 2011-03-21. Membrii CENELEC sunt
obligați să respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC, care stipulează condi țiile în care
acestui standard european i se atribuie statutul de standard na țional, fără nici o modificare.
Listele actualizate și referințele bibliografice referitoare la aceste standarde na ționale pot fi
obținute pe bază de cerere către Centrul de Management CEN -CENELEC sau orice membru
CENELEC.
Acest standard european există în trei versiuni oficiale (engleză, franceză, germană). O
versiune în oricare altă limbă, realizată prin traducerea sub respons abilitatea unui membru
CENELEC, în limba sa națională și notificată Centrului de Management CEN-CENELEC, are
același statut ca și versiunile oficiale.
Membrii CENELEC sunt comitetele electrotehnice na ționale din următoarele țări: Austria,
Belgia, Bulgaria, Cipru, Croația, Danemarca, Elveția, Estonia, Finlanda, Franța, Germania,
Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia,
Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Țările de
Jos și Ungaria.
COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ÎN ELECTROTEHNICĂ

European Committee for Electrotechnical Standardization
Comité Européen de Normalisation Electrotechnique
Europäisches Komitee für Elektrotechnische Normung
Centrul de Management CEN-CENELEC: Avenue Marnix 17, B-1000 Bruxelles

© 2011 CENELEC – Toate drepturile de exploatare sub orice formă și în orice mod sunt
rezervate membrilor naționali ai CENELEC.
Ref.: EN 50065-1:2011 RO
SR EN 50065-1:2011
Preambul european
Acest standard european a fost elaborat de către subcomitetul tehnic CENELEC SC 205A, Mains
communication systems, al Comitetului tehnic CENELEC TC 205, Home and Building Electronic
Systems (HBES).
Textul proiectului a fost supus procedurii de acceptare unică și a fost aprobat de CENELEC ca
EN 50065- 1 la 2011-03-21.
Acest standard european înlocuiește EN 50065-1:2001 + A1:2010.
Această revizuire aliniază EN 50065-1 cu Ghidul CENELEC 24; acest lucru a fost făcut în special în
legătură cu responsabilitățile părților implicate prin înlocuirea cu referințe la tipuri de aplicații comune,
fără a se face modificări tehnice la standard. În plus, textul privind semnalizarea în modul comun a fost
clarificat și s-a ținut cont de utilizarea semnalizării de la rețea în legătură cu încărcarea vehiculelor
electrice. Au fost aduse modificări editoriale suplimentare pentru a clarifica domeniile pe care au existat
întrebări.
S-au stabilit următoarele date:
• data limită la care acest document trebuie s ă fie (dop) 2012-03-21

adoptat la nivel național prin publicarea unui standard
național identic sau prin ratificare
• data limită la care standardele naționale conflictuale (dow) 2014-03-21

cu acest document trebuie să fie anulate
EN 50065 constă din următoarele părți, sub titlul general Semnalizare pe instalații electrice de
joasă tensiune în intervalul de frecvență de la 3 kHz la 148,5 kHz:
Partea 1 Cerințe generale, benzi de frecvențe și perturbații electromagnetice

Partea 2-1 Cerințe de imunitate pentru echipamente și sisteme de comunicații prin rețele
electrice care funcționează în domeniul de frecvențe de la 95 kHz până la
148,5 kHz și destinate utilizării în medii rezidențiale, comerciale și ușor
industrializate
electrice care funcționează în domeniul de frecvențe de la 95 kHz până la
148,5 kHz și destinate utilizării în medii industriale
electrice care funcționează în domeniul de frecvențe de la 3 kHz până la 95
kHz și destinate utilizării de către furnizorii și distribuitorii de energie electrică
Partea 4-1 Filtre de decuplare de joasă tensiune. Specificație generală
Partea 4-2 Filtre de joasă tensiune de decuplare. Cerințe de Securitate
Partea 4-3 Filtre de decuplare de joasă tensiune. Filtre de intrare
Partea 4-4 Filtre de decuplare de joasă tensiune. Filtre de impedan ță
Partea 4-5 Filtre de decuplare de joasă tensiune. Filtru de segmentare
Partea 4-6 Filtre de decuplare de joasă tensiune. Cuplor de fază
Partea 7 Impedanța echipamentului
2
SR EN 50065-1:2011
Cuprins
Pagină
1 Domeniu de aplicare .......................................................................................................... 5

2 Referințe normative ........................................................................................................... 5
3 Termeni și definiții ............................................................................................................. 5
4 Benzi de frecvență și clasificări ......................................................................................... 7
5 Protocol de acces .............................................................................................................. 8
6 Tensiune de ieșire a emițătoarelor..................................................................................... 9
7 Limite ale perturbației ...................................................................................................... 17
8 Condiții de încercare ....................................................................................................... 20
9 Considerații de securitate ................................................................................................ 21

Bibliografie… ........................................................................................................................ 31
Anexa A (normativă) Metoda de măsurare a domeniului de frecvență în care un dispozitiv
emițător detectează un semnal provenind de la alt dispozitiv funcționând în domeniul de
frecvență de la 125 kHz până la 140 kHz .............................................................................. 22
Anexa B (normativă) Metoda de măsurare a distribuției spectrale a semnalului unui dispozitiv
emițător funcționând în domeniul de frecvență de la 125 kHz până la 140 kHz ...................... 23
Anexa C (normativă) Metode de măsurare (de la 3 kHz până la 30 MHz) – Rețea artificială . 23
Anexa D (normativă) Metode pentru măsurarea puterii perturbatoare (de la 30 MHz până la
1GHz) ................................................................................................................................... 25
Anexa E (normativă) Atenuarea caracteristicilor instrumentelor de măsurare peste
150 kHz ................................................................................................................................ 27
Anexa F (informativă) Proiectarea unei rețele artificiale monofazate care să arate
performanța unui sistem de semnalizare ............................................................................... 28
Figuri
Figura 1 Măsurarea lărgimii spectrului de bandă ................................................................... 10

Figura 2 Model de circuit echivalent ideal- impedanță de port DUT ....................................... 11
Figura 3 Rețea artificială de alimentare de la 3 kHz până la 9 kHz ........................................ 12
Figura 4 Măsurarea nivelului de ieșire (monofazat) ............................................................... 12
Figura 5 Exemple de rețea artificială de alimentare de la 9 kHz până la 95 kHz și de la
95 kHz până la 148,5 kHz ..................................................................................................... 13
Figura 6 Măsurarea nivelului de ieșire în dispozitivele trifazice care emit simultan între
neutru și toate fazele ............................................................................................................ 14
Figura 7 Limite de tensiune pentru semnale de ieșire perturbatoare în alte benzi .................. 18
Figura 8 Aranjamente de măsurare pentru echipamentele a căror funcționare este dependentă
de prezența în circuit a emițătorului (monofazat) ................................................................... 20
Figura A.1 Aranjamente de măsurare pentru a încerca domeniul de frecvență al semnalului
detector ................................................................................................................................ 22
Figura F.1a Rețeaua adaptivă pentru domeniul de frecvență de la 3 kHz până la 148,5 kHz . 28
Figura F.1b Corectarea rețelei adaptive cu rețeaua EN 55016-1-2 ........................................ 28
Figura F.2 Impedanța nominală(dublată) precizată de EN 55016-1-2:2004, figura 1a
și impedanța calculată dintre punctele A și B (figura F.1b) când rețeaua adaptivă este adăugată
rețelei precizată de EN 55016-1-2 ......................................................................................... 29
Tabele
Tabelul 1 Sumar de niveluri maxime de emisie .................................................................. 16
3
SR EN 50065-1:2011
Tabelul 2 Limite ale tensiunii perturbatoare la bornele rețelei de alimentare în domeniul de

frecvențe de la 0,15 MHz până la 30 MHz ......................................................... 18
Tabelul 3 Limite ale perturbațiilor câmpului radiat în domeniul de frecvență de la 30 MHz până
la 1000 MHz la o distanță de încercare de 10 m ................................................ 19
Tabelul 4 Limitele puterii perturbatoare ............................................................................. 19
Tabelul B.1 Valori ale lui H i .................................................................................................. 23
Tabelul E.1 Atenuarea instrumentelor de măsurare peste 150 kHz ....................................... 27
4
SR EN 50065-1:2011
1 Domeniu de aplicare
Acest standard se aplică la echipamente care utilizează semnale electrice cu frecvența cuprinsă între
3 kHz și 148,5 kHz pentru a transmite informația pe rețelele electrice de joasă tensiune, atât pe rețelele
de distribuție publice cât și pe rețelele consumatorilor.
Standardul specifică benzile de frecvență alocate diferitelor aplicații, limitele tensiunii de ieșire în banda
utilizată și limitele perturbațiilor conduse și radiate. Acest standard determină, de asemenea, metodele
de măsurare.
Standardul nu specifică metodele de modulație, nici metodele de codificare și nici aspectele funcționale
(cu excepția celor care privesc prevenirea perturbațiilor mutuale).
Cerințele și încercările referitoare la mediu nu sunt incluse.

NOTA 1 – Conformitatea cu acest standard nu implică autorizarea de a stabili legături în exteriorul

instalației utilizatorului sau cu alți utilizatori prin intermediul rețelei publice de distribuție a energiei
electrice dacă aceasta nu este autorizată pe altă cale.
Obiectul acestui standard este de a limita influențele mutuale între echipamentele de transmisie a
semnalelor în rețele electrice, precum și între astfel de echipamente și alte echipamente. În plus, acest
standard este destinat să limiteze, perturbațiile datorate semnalelor injectate de sistemele de transmisie
asupra echipamentelor electronice sensibile. Totuși imunitatea totală față de astfel de perturbații nu
poate fi asigurată.
NOTA 2 - Proiectanții ar trebui să ia în considerare sistemele de semnalizare în conformitate cu acest

standard atunci când determină imunitatea echipamentelor electrice.
2 Referințe normative
Următoarele documente sunt indispensabile pentru aplicarea acestui document. Pentru

referințele datate, se aplică doar ediția citată. Pentru referințele nedat ate, se aplică cea mai
recentă ediție a documentului de referință (inclusiv orice amendamente).
IEC 60050-161 International electrotechnical vocabulary – Chapter 161:

Electromagnetic compatibility
EN 55016-1-1 2010 Specification for radio disturbance and immunity measuring
apparatus and methods – Part 1-1: Radio disturbance and
immunity measuring apparatus – Measuring apparatus
(CISPR 16-1-1:2010)
+ A1 2005 apparatus and methods – Part 1-2: Radio disturbance and
+ A2 2006 immunity measuring apparatus – Ancillary equipment –
Conducted disturbances (CISPR 16-1-2:2003 + A1:2004 +
A2:2006)
apparatus and methods – Part 1-4: Radio disturbance and
immunity measuring apparatus – Antennas and test sites for
radiated disturbance measurements (CISPR 16-1-4:2010)
+ A1 2005 apparatus and methods – Part 2-2: Methods of measurement of
+ A2 2005 disturbances and immunity – Measurement of disturbance power
(CISPR 16-2-2:2003 + A1:2004 + A2:2005)
3 Termeni și definiții
Se aplică definițiile din IEC 60050-161.

5
SR EN 50065-1:2011
În scopul acestui document, se aplică termenii și definițiile următoare.
3.1
aplicare
utilizarea unei tehnologii, a unui sistem sau a unui produs
3.2
semnalizare de mod comun
formă de semnalizare care folosește intenționat conductorul de protecție ca parte a traseului
curent al circuitului
3.3
incinte comerciale sau industriale
toate spațiile, altele decât cele rezidențiale
3.4
semnalizare de mod diferențial

formă de semnalizare între doi sau mai mulți conductori de putere care nu necesită utilizarea
conductorului de protecție
3.5
rețea electrică fixă
sistem instalat permanent de fire sau cabluri cuprinzând rețeaua electrică, cu excepția cablurilor
flexibile care pot fi conectate sau deconectate de utilizator
3.6
rezidențial
incinte care sunt utilizate în mod normal ca locuințe pentru persoane
3.7
echipamente sensibile
echipamente care sunt susceptibile de a fi afectate negat iv de perturbații electromagnetice și
pot duce la vătămare
3.8
semnal/semnalizare
mesaj codat, adică secvența stărilor digitale sau analogice într -o comunicare care este un
mesaj
3.9
utilizator
persoană care folosește un sistem fără expertiza tehnică completă necesară pentru a înțelege
pe deplin sistemul
6
SR EN 50065-1:2011
4 Benzi de frecvență și clasificări
4.1 Generalități
Pentru a asigura coexistența între diferite aplicații și pentru a preveni interferențele mutuale, acest
standard desemnează benzi de frecvență pentru tipuri de aplicații bine stabilite.
NOTA 1 – Proiectele timpurii ale acestui standard, bazate pe documen te industriale existente și pe un
standard național existent, au folosit termenii de bandă A, bandă B, bandă C și bandă D pentru a desemna
benzile de frecvență de la 3 kHz până la 95 kHz, de la 95 kHz până la 125 kHz, de la 125 kHz până la
140 kHz și respectiv de la 140 kHz până la 148,5 kHz. Deși aceste denumiri nu sunt utilizate în acest
standard, ele rămân utilizate pe scară largă în industrie pentru comoditate. În cazul în care sunt utili zate
astfel de denumiri, acestea trebuie interpretate ca mai sus.
NOTA 2 - În caz de perturbare a unui serviciu de radiocomunica ții, pot fi luate în considerare dispoziții
suplimentare.
4.2 Banda de la 3 kHz până la 95 kHz

Frecvențele din această bandă trebuie să fie utilizate numai pentru aplicații de monitorizare sau control
al rețelei de distribuție de joasă tensiune, inclusiv consumul de energie al echipamentelor și spațiilor
conectate.
NOTĂ - Un exemplu tipic de aplicație în această bandă ar fi măsurarea comunicațiilor.
4.3 Banda de la 95 kHz (valoare exclusă) până la 148,5 kHz

4.3.1 Generalități
Frecvențele din această bandă trebuie utilizate numai pentru:
a) Aplicații analogice și digitale în locuințe, spații comerciale sau industriale;
b) Controlul și monitorizarea echipamentelor instalate sau conectate la rețeaua de distribuție de

joasă tensiune în afara incintei.
NOTA 1 - Exemple tipice la b) ar fi controlul iluminatului stradal sau încărcarea vehiculului electric.
NOTA 2 - Acest standard nu conferă dreptul unui utilizator să comunice printr-o parte a unei rețele
electrice deținute de o terță parte.
Echipamentul destinat utilizării în această bandă de frecvență este desemnat ca aparținând clasei 122,
sau clasei 134. Echipamentele din clasa 122 sunt adecvate pentru uz general, dar echipamentele din
clasa 134 trebuie utilizate numai în mediul industrial și nu se recomandă utilizate în locații în care
interferențele ar putea afecta echipamentele sensibile.
NOTA 3 - Utilizarea clasei 134 poate necesita o notificare prealabilă sau acordul autorităților
competente.
Echipamentele fabricate conform clasei 116 din EN 50065-1:1991 vor îndeplini acum cerințele
clasei 122 și pot fi marcate cu clasa 116 cu condiția ca ieșirile sale să fie conforme cu EN 50065-1:1991.
4.3.2 Sub-bandă de la 95 kHz (valoare exclusă) până la 125 kHz
Utilizarea acestei sub-benzi nu necesită un protocol de acces.
4.3.3 Sub-bandă de la 125 kHz (valoare exclusă) până la 140 kHz
Semnalizarea în această sub-bandă necesită utilizarea protocolului de acces descris în articolul 5.
4.3.4 Sub-bandă de la 140 kHz (valoare exclusă) până la 148,5 kHz
Utilizarea acestei sub-benzi nu necesită un protocol de acces.
7
SR EN 50065-1:2011
5 Protocol de acces
5.1 Prezentarea protocolului de acces

Un protocol de acces multiplu cu detectarea purtătoarei (CSMA) este utilizat în sub-banda de frecvență
de la 125 kHz până la 140 kHz cu scopul de a permite mai multor sisteme să funcționeze în aceeași
instalație sau instalații conectate electric. Aceste sisteme pot utiliza același protocol sau diferite
protocoale de comunicare, dar trebuie să utilizeze protocolul de acces indicat de acest articol.
Semnalele emise de sistemele operând în această bandă trebuie să aibă o distribuție spectrală definită
și o durată maximă astfel încât purtătoarea lor să fie detectată de către alte dispozitive din rețea.
Prezența unui astfel de semnal caracteristic în rețea peste un nivel minim indică utilizarea benzii de
frecvență. Această stare este denumită „bandă în utilizare”. Dispozitivele de emisie nu trebuie să emită
în timp ce banda este în utilizare și până când banda este liberă pentru o perioadă minimă.
Pentru a asigura accesul multiplu, dispozitivele cu emisii în curs trebuie să încerce să transmită la
intervale aleatorii dea lungul unui interval de timp pentru a reduce posibilitatea unei coliziuni între două
sau mai multe emisii. Ultimul dispozitiv care a emis trebuie să aștepte sfârșitul acelui interval de timp
înainte de a încerca o continuare a emisiei pentru a preveni o supraîncărcare a capacității de emisie
disponibile. Lungimea maximă a oricărei transmisii este limitată pentru aceleași considerente.
5.2 Semnalizare de bandă în utilizare
Toate dispozitivele trebuie să utilizeze frecvența 132,5 kHz pentru a indica faptul că o transmisie este
în desfășurare.
Pentru a permite detectarea stării de bandă în utilizare, un dispozitiv trebuie să transmită semnalul său
cu o distribuție spectrală în concordanță cu prevederile din anexa B.
5.3 Condiția de bandă în utilizare

Fiecare dispozitiv capabil să emită trebuie să fie echipat cu un detector de semnal care să permită
detectarea ocupării benzii. Banda este utilizată când un semnal de cel puțin 86 dB (μV) în valoare
eficace este prezent în domeniul de frecvență de la 131,5 kHz până la 133,5 kHz, pe durata a cel puțin
4 ms. Acest semnal trebuie măsurat la intrarea principală a dispozitivului și de-a lungul conductoarelor
utilizate de emițătorul propriu al dispozitivului. Domeniul de frecvență a semnalului de detectat trebuie
încercat așa cum este indicat în anexa A.
Indicația bandă în utilizare trebuie considerată eronată dacă ieșirea de la detectorul de semnal este
prezentă fără vreo întrerupere mai mare de 80 ms pentru o perioadă continuă de cel puțin 1,1 s imediat
înaintea fiecărei emisii. Pentru un emițător sau un grup de emițătoare, măsurarea acestei perioade de
1,1 s se recomandă a se face după terminarea emisiei de către acel emițător sau grup de emițătoare.
Orice spațiu liber mai mare decât 80 ms în indicația bandă în utilizare trebuie să reseteze condiția de
bandă în utilizare la fals.
NOTĂ - Punctul de măsurare la care fac referire paragrafele anterioare diferă de cel descris de
EN 55016-1-2.
5.4 Permisiunea de utilizare a sub-benzii

O emisie este considerată ca o serie de semnale între care nu există nici un spațiu liber de emisie mai
mare de 80 ms. Un grup de emițătoare este un ansamblu de dispozitive, utilizând același protocol și
coordonându-și acțiunile pentru a îndeplini aceste cerințe, de exemplu o secvență a cererii
recunoaștere-răspuns.
Nici un emițător sau grup de emițătoare nu trebuie să funcționeze continuu mai mult de 1 s. Timpul între
transmisii succesive trebuie să fie de cel puțin 125 ms.
Cerințele prevăzute de 5.4 și 5.5 trebuie îndeplinite fie de către fiecare emițător în parte sau, la opțiunea
furnizorului, de către un grup de emițătoare. În cel de-al doilea caz, protocolul de acces permite o
8
SR EN 50065-1:2011
secvență de emisie, repetiție și semnale de răspuns pentru a ocupa banda pentru maximum de timp
permis altfel pentru un singur mesaj.
5.5 Regulă de acces
Orice dispozitiv capabil să emită trebuie să emită numai dacă detectorul în banda utilizată arată că
aceasta nu este în utilizare (conform 5.3), în timpul unei perioade continue alese aleator, în orice
împrejurare și repartizată uniform între 85 ms și 115 ms cu cel puțin șapte valori posibile în acest interval.
6 Tensiune de ieșire a emițătoarelor
6.1 Generalități
6.1.1 Introducere
Pentru a evita deteriorarea dispozitivului (dispozitivelor) supus(e) încercării sau a echipamentelor de
încercare, trebuie să se asigure că tensiunea de alimentare aplicată dispozitivului (dispozitivelor)
încercat (e) se încadrează în domeniul de tensiune de alimentare declarat de producător.
NOTĂ - Acest lucru este deosebit de important în cazul dispozitivelor trifazate care funcționează fără
conexiune neutră, unde tensiunile de alimentare pot diferi de cele normal așteptate.
În general, trebuie utilizată semnalizarea în modul diferențial. Semnalizarea în modul comun prin
rețeaua electrică fixă trebuie utilizată numai în spații comerciale sau industriale în condițiile descrise în
articolul 9.
Semnalizarea în modul comun este permisă prin intermediul unui cablu flexibil, cu condiția ca transmisia
semnalelor în modul comun de la fișa fixă la rețeaua electrică fixă să fie sub limitele de perturbare din
afara benzii din articolul 7.
6.1.2 Circuit de măsurare pentru dispozitive monofazate

Pentru orice metodă de măsurare, tensiunea de ieșire în domeniul de frecvență de la 9 kHz
până la 150 kHz trebuie măsurată utilizând o re țea de alimentare artificială monofazată în
conformitate cu 4.2 din EN 55016-1-2:2004.
NOTĂ – Se atrage atenția asupra notei de la 4.2 din EN 55016-1-2:2004.
Pentru sub-banda de frecvență de la 3 kHz până la 9 kHz trebuie utilizată o rețea artificială cu
impedanța caracteristică din figura 2 a acestui standard.
6.1.3 Circuit de măsurare pentru dispozitive trifazate

Pentru orice metodă de măsurare, tensiunea de ieșire în domeniul de frecvență de la 9 kHz
până la 150 kHz trebuie măsurată utilizând o rețea de alimentare artificială trifazată în
conformitate cu 4.2 din EN 55016-1-2:2004.
NOTA 1 - Se aplică și nota de la 6.1.2.
Pentru sub-banda de frecvență de la 3 kHz până la 9 kHz trebuie utilizată o rețea artificială cu
impedanța caracteristică din figura 2 a acestui standard.
Când indicațiile furnizorului precizează că dispozitivele trifazate pot fi de asemenea utilizate ca

dispozitive monofazate prin conectarea tuturor fazelor la aceeași fază, dispozitivul trebuie încercat de
asemenea ca unul monofazat. Acest lucru se datorează faptului că performanța dispozitivului se poate
modifica deoarece condițiile de sarcină variază între utilizarea trifazată și monofazată.
NOTA 2 - Măsurările sunt descrise în moduri diferite pentru dispozitivele trifazate care emit pe trei faze
simultan și pentru dispozitivele trifazate care emit pe o singură fază în orice moment, chiar dacă ele pot
emite pe două sau mai multe faze secvențial.
9
SR EN 50065-1:2011
NOTA 3 - Utilizarea unei rețele trifazate pentru încercarea unui dispozitiv trifazat care emite între neutru
și trei faze simultan modifică relația dintre măsurările făcute pe faze și măsurătorile făcute pe neutru
când se compară cu aplicațiile practice. Când se utilizează o rețea trifazată, valoarea măsurată pe neutru
este crescută cu aproximativ 3,5 dB (µV) și cele măsurate pe faze sunt reduse cu 6 dB(µV). Valorile
limită precizate de 6.3.2 și care se aplică la valorile măsurate, includ corecțiile pentru aceste modificări.
Nu este necesară nicio corecție pentru dispozitivele trifazate care emit doar între faze fără conectare la
neutru.
6.2 Măsurarea semnalelor de ieșire

6.2.1 Determinarea lărgimii de bandă
Spectrul semnalului de ieșire este determinat cu ajutorul unui analizor de spectru care utilizează un
detector de vârf și o lărgime de bandă 100 Hz.
Emițătorul trebuie să funcționeze astfel încât lărgimea de bandă și mărimea semnalului de ieșire să
aibă cele mai mari valori permise de specificațiile producătorului.
Lărgimea spectrală (B în Hz) este definită de lungimea intervalului în care toate liniile de frecvență sunt
mai mici de 20 dB sub linia spectrală maximă (a se vedea figura 1).
Figura 1 ― Măsurarea lărgimii spectrului de bandă
6.2.2 Determinarea nivelului de ieșire

Nivelul de ieșire este măsurat pe durata a 1 min cu ajutorul unui detector de vârf. Această măsurare
poate fi efectuată cu ajutorul unui analizor de spectru cu o bandă de trecere superioară sau egală cu
lărgimea spectrală B a ieșirii emițătorului.
Pentru dispozitivele monofazate, măsurarea trebuie făcută fie pe conexiunea de fază, fie pe cea neutră.
Pentru dispozitivele trifazate care emit numai într-o singură fază, măsurările trebuie făcute pe
conexiunea de fază și pe cea neutră.
Pentru dispozitivele trifazate care emit pe toate cele trei faze simultan, măsurările trebuie făcute pe toate
cele trei faze. Nu este cerută măsurarea pe conductorul neutru.
10
SR EN 50065-1:2011
6.3 Nivelurile maxime de ieșire

6.3.1 Dispozitive monofazate
6.3.1.1 Sub-banda de la 3 kHz până la 9 kHz

Figura 2 ― Model de circuit echivalent ideal- impedanță de port al DUT N1)
Măsurările trebuie făcute așa cum este precizat în 6.2.2.
Pentru sub-banda de la 3 kHz până la 9 kHz, trebuie utilizată rețeaua artificială de alimentare 50Ω/50µH
+1,6Ω. Curba idealizată a impedanței este indicată în figura 2 și o implementare practică a curbei,
incluzând izolația față de alimentare, este indicată în figura 3.
NOTĂ - Această rețea artificială formează jumătate din ceea ce este în mod obi șnuit cunoscut ca Rețea
în V.
———————
N1) NOTĂ NAȚIOBALĂ: DUT - Device Under Test (Dispozitiv supus încercării)
11
SR EN 50065-1:2011
Figura 3 ― Rețea artificială de alimentare de la 3 kHz până la 9 kHz

Figura 4 ― Măsurarea nivelului de ieșire (monofazat)
Cu dispozitivul conectat așa cum este indicat în figura 4, nivelul de ieșire măsurat pentru fiecare rețea
nu trebuie să depășească valoarea de 134 dB(µV) față de pământ.
6.3.1.2 Sub-bandă de la 9 kHz(valoare exclusă) până la 95 kHz

Semnalul trebuie considerat ca fiind un semnal de bandă îngustă dacă lărgimea sa de bandă este mai
mică de 5 kHz și de bandă largă dacă lărgimea sa de bandă este egală sau mai mare de 5kHz. Lărgimea
benzii de semnal trebuie măsurată prin metoda indicată în 6.2.1.
Pentru măsurările nivelului de ieșire în condițiile date mai jos la a) și b), trebuie utilizată o rețea artificială
având caracteristica impedanței cu frecvența în concordanță cu figura 1a din EN 55016-1-2:2004
menționată la 4.2. Această curbă este indicată de linia întreruptă din figura 5 care, de asemenea dă un
exemplu de circuit adecvat. Linia continuă din figura 5 reprezintă caracteristica de frecvență pentru
rețeaua precizată.
NOTA 1 - EN 55016-1-2:2004 oferă un exemplu de circuit în 4.9, figura 4 cu valorile componentelor
enumerate în A.2, dar recomandă compensarea citirilor pentru frecvențe cuprinse între 9 kHz și 150 kHz.
Valorile alternative ale condensatorului C1 sunt prezentate în figura 5 corespunzătoare frecvențelor
cuprinse între 9 kHz și 95 kHz și 95 kHz până la 148,5 kHz. Poate fi necesară măsurarea factorului de
diviziune a tensiunii conform EN 55016-1-2.
NOTA 2 - Rețelele artificiale conforme cu figura 1a din EN 55016-1-2:2004 menționate la 4.2 sunt
disponibile comercial, dar implementările circuitelor pot diferi în detaliu de exemplul din figura 5. Ar trebui
să se aibă grijă ca implementarea să fie adecvată frecvenței de măsurare. Poate fi necesară măsurarea
factorului de diviziune a tensiunii conform EN 55016-1-2.
NOTA 3 - Această rețea artificială formează jumătate din ceea ce este în mod obișnuit cunoscut ca Rețea
în V.
12
SR EN 50065-1:2011
Figura 5 ― Exemple de rețea artificială de alimentare de la 9 kHz până la 95 kHz și de la

95 kHz până la 148,5 kHz
a) Semnal de bandă îngustă:

Nivelul măsurat nu trebuie să depășească 134 dB(µV) la 9 kHz, descrescând liniar cu logaritmul
frecvenței până la 120 dB(µV) la 95kHz.
b) Semnal de bandă largă:
Nivelul măsurat nu trebuie să depășească 134 dB(µV) și, suplimentar, când se măsoară cu un
detector de vârf cu lărgime de bandă de 200 Hz, nici o parte din spectrul semnalului de măsurat
nu trebuie să depășească 120 dB(µV).
6.3.1.3 Bandă de la 95 kHz (valoare exclusă) până la 148,5 kHz

Nivelul de ieșire măsurat conform metodei descrise în paragraful 6.2.2, trebuie limitat în funcție de tipul
echipamentelor utilizate după cum urmează:
Echipamente Clasa 122:

Nivelul de ieșire măsurat în conformitate cu paragraful 6.2.2 nu trebuie să depășească 122 dB(μV).

Nivelul de ieșire măsurat în conformitate cu paragraful 6.2.2 nu trebuie să depășească 134 dB(μV).
13
SR EN 50065-1:2011
6.3.2 Dispozitive trifazice care emit simultan între neutru și toate fazel e

Figura 6 ― Măsurarea nivelului de ieșire în dispozitivele trifazice care emit simultan

între neutru și toate fazele
Măsurările trebuie efectuate așa cum este indicat în 6.2.2.
Pentru sub-banda de la 3kHz până la 9 kHz, trebuie utilizată o rețea de 50 Ω/50 µH + 1,6 Ω. Curba
idealizată a impedanței este indicată în figura 2 și o realizare practică a curbei, incluzând și izolația față
de alimentare, este indicată în figura 3.
Cu dispozitivul conectat așa cum este indicat în figura 6, nivelul de ieșire măsurat pentru fiecare fază
nu trebuie să depășească valoarea de 128 dB (µV) față de pământ.
6.3.2.2 Sub-banda de la 9 kHz (valoare exclusă) până la 95 kHz

Semnalul trebuie considerat ca fiind un semnal de bandă îngustă dacă lărgimea sa de bandă este mai
mică de 5 kHz și de bandă largă dacă lărgimea sa de bandă este egală sau mai mare de 5 kHz. Lărgimea
benzii de semnal trebuie măsurată prin metoda indicată în 6.2.1.
Pentru măsurările nivelului de ieșire în condițiile indicate mai jos la a) și b), trebuie utilizată o rețea
artificială având caracteristica impedanței cu frecvența în concordanță cu figura 1a din
EN 55016- 1- 2:2004 la 4.2. Această curbă este indicată de linia întreruptă din figura 5 care, de
asemenea prezintă un exemplu de circuit adecvat.
14
SR EN 50065-1:2011
a) Semnal de bandă îngustă:

Nivelul măsurat pe orice fază nu trebuie să depășească 128 dB(µV) la 9 kHz, descrescând liniar
cu logaritmul frecvenței până la 114 dB (µV) la 95 kHz.
b) Semnal de bandă largă:
Nivelul măsurat pe oricare din cele trei faze nu trebuie să depășească 128 dB (µV), în plus, atunci
când este măsurat cu un detector de vârf cu lățime de bandă de 200 Hz, nicio parte a spectrului
semnalului pe oricare fază nu trebuie să depășească 114 dB (µV).
NOTA 1 - A se vedea nota de la 6.1.3.
NOTA 2 – A se vedea notele de la 6.3.1.2.
6.3.2.3 Banda de la 95 kHz (valoare exclusă) până la 148,5 kHz

Nivelul de ieșire măsurat conform metodei descrise în 6.2.2, trebuie limitat în funcție de tipul
echipamentelor utilizate după cum urmează:

Nivelul de ieșire măsurat, pe oricare din cele trei faze, în conformitate cu 6.2.2 nu trebuie să depășească
116 dB (μV).

Nivelul de ieșire măsurat, pe oricare din cele trei faze, în conformitate cu 6.2.2 nu trebuie să depășească
128 dB (μV).
NOTĂ – A se vedea nota 2 de la 6.1.3.
6.3.3 Dispozitive trifazice care emit simultan între faze și nu au conexiune neutră

Dispozitivul trebuie să fie conectat așa cum se arată în figura 6 și așa cum este descris la 6.3.2.1, cu
excepția faptului că conexiunile la AMN4 și neutru trebuie omise.
Măsurările trebuie să fie efectuează conform definiției din 6.2.2.
Pentru sub-banda de la 3 kHz până la 9 kHz trebuie utilizată o rețea de 50 /50 µH + 1,6 . Curba de
impedanță idealizată este prezentată în figura 2 și o realizare practică a curbei, inclusiv izolarea de
alimentare, este prezentată în figura 3.
Cu dispozitivul conectat așa cum se indică în figura 6, măsurarea nivelului de ieșire la oricare fază nu
trebuie să depășească 134 dB (µV) față de pământ.
6.3.3.2 Sub-banda de la 9 kHz (valoare exclusă) până la 95 kHz
Semnalul trebuie considerat ca un semnal de bandă îngustă dacă lărgimea sa de bandă este mai mică
de 5 kHz și ca un semnal de bandă largă dacă lărgimea benzii este egală sau mai mare de 5 kHz.
Lărgimea de bandă a semnalului trebuie măsurată prin metoda dată la 6.2.1.
Pentru măsurări ale nivelului de ieșire prezentate la literele a) și b) de mai jos, trebuie utilizată o rețea
artificială care are caracteristica impedanței față de frecvență conform EN 55016-1-2:2004, 4.1,
figura 1a. Această curbă este prezentată de linia întreruptă din figura 5, care oferă, de asemenea, un
exemplu de circuit adecvat.
a) Semnale de bandă îngustă:

Nivelul măsurat pe oricare fază nu trebuie să depășească 134 dB (µV) la 9 kHz scăzând liniar cu
logaritmul frecvenței la 120 dB (µV) la 95 kHz.
15
SR EN 50065-1:2011
b) Semnale de bandă largă:

Nivelul măsurat nu trebuie să depășească 134 dB (µV) atunci când este măsurat pe orice fază și, în
plus, atunci când este măsurat cu un detector de vârf cu lățime de bandă de 200 Hz, nicio parte a
spectrului semnalului pe o fază nu trebuie să depășească 120 dB (µV) .
NOTA 1 - A se vedea nota 2 de la 6.1.3.
NOTA 2 – A se vedea notele de la 6.3.1.2.
6.3.3.3 Banda de la 95 kHz (valoare exclusă) până la 148,5 kHz

Nivelul de ieșire măsurat prin metoda 6.2.2 trebuie limitat în funcție de utilizarea echipamentului după
cum urmează:
Echipamente de Clasă 122:

Nivelul de ieșire măsurat pe oricare din cele trei faze, conform paragrafului 6.2.2, nu trebuie să
depășească 122 dB (µV).
Echipamente de Clasă 134:

Nivelul de ieșire măsurat pe oricare din cele trei, conform paragrafului 6.2.2, nu trebuie să depășească
134 dB(µV).
NOTA 1 – A se vedea nota 2 la 6.1.3.
NOTA 2 - A se vedea notele de la 6.3.1.2.
6.3.4 Dispozitive trifazice care emit monofazat

Măsurările trebuie efectuate în ambele conexiuni, fază și neutru. Valorile și limitele indicate în paragraful
6.3.1 pentru domeniile de frecvență corespunzătoare trebuie aplicate măsurărilor obținute pentru
ambele conexiuni, fază și neutru.
6.3.5 Sumar de niveluri maxime de emisie
Nivelurile maxime de emisie precizate în 6.3.1 până la 6.3.4 sunt trecute în tabelul 1.
Tabelul 1 ― Sumar de niveluri maxime de emisie
Dispozitive trifazate
Emisie simultană
Sub-benzi de Dispozitive Emisie simultană
între cele trei faze Emisie pe o
frecvență monofazate pe cele trei faze
fără conexiune singură fază
și neutru
neutră
De la 3 kHz
134 128 134 134
până la 9 kHz
De la 9 kHz
De la 134 De la 128 până la De la 134 până la De la 134
până la 95 kHz
până la 120* 114* 120* până la 120*
(bandă îngustă)
De la 9 kHz
până la 95 kHz 134 128 134 134
(bandă largă)
De la 95 kHz
până la
122 116 122 122
148,5 kHz
(Clasă 122)
De la 95 kHz
până la
134 128 134 134
148,5 kHz
(Clasă 134)
Toate limitele valorilor sunt indicate în dB(µV)
* Descreștere liniară cu logaritmul frecvenței.
16
SR EN 50065-1:2011
6.4 Marcare
Echipamentul de transmisie proiectat să funcționeze între 95 kHz și 148,5 kHz trebuie marcat pentru a
arăta clasa sa de nivel de ieșire.
7 Limite ale perturbației

7.1 Aplicare în afara sub-benzilor
Limitele perturbației date mai jos se aplică echipamentelor de semnalizare care operează pe frecvențele
din afara benzilor de utilizare, descrise în paragrafele 4.2, 4.3.1, 4.3.2, 4.3.3 și 4.3.4. Condițiile de
încercare trebuie să fie cele date în articolul 8. Pentru frecvențele cuprinse între 9 kHz și 30 MHz,
receptoarele de măsurare trebuie să fie în conformitate cu EN 55016-1-1. Pentru sub-banda de
frecvență de la 3 kHz până la 9 kHz, receptoarele de măsurare trebuie să aibă un detector de vârf de
bandă îngustă cu o lărgime de bandă de 100 Hz. Pentru măsurători peste 150 kHz sau în cazul în care
gradul de atenuare necesar pentru a evita supraîncărcarea instrumentului de măsurare sub 150 kHz
ridică nivelul de zgomot al echipamentului de măsurare peste 36 dB (μV), se fac referiri la informațiile
suplimentare indicate în anexa E.
NOTĂ – Aceste limite au fost alese pentru a se conforma cu EN 55022:2006 Clasa B.
7.2 Perturbații conduse

7.2.1 Domeniul de frecvențe de la 3 kHz până la 9 kHz
Un vârf nu mai mare de 89 dB(µV). Dacă indicația receptorului de măsurare arată fluctuații în apropierea
limitei, această indicație trebuie să fie observată timp de cel puțin 15 s pentru fiecare frecvență de
măsurat la care au fost observate fluctuații; indicațiile cele mai mari trebuie să fie notate, cu excepția
oricărui punct izolat care se neglijează.
7.2.2 Domeniul de frecvențe de la 9 kHz până la 150 kHz

Scăzând liniar cu logaritmul frecvenței de la 89 dB (µV) până la 66 dB (µV) în valoare cvasivârf. Dacă
indicația receptorului de măsurare arată fluctuații în apropierea limitei, această indicație trebuie să fie
observată timp de cel puțin 15 s pentru fiecare frecvență de măsurat; indicațiile cele mai mari trebuie să
fie notate, cu excepția oricărui punct izolat care se neglijează.
7.2.3 Domeniul de frecvențe de la 150 kHz (valoare exclusă) până la 30 MHz

Limitele perturbațiilor măsurate cu un detector cvasivârf și un detector de valori medii sunt date în tabelul
2. Dacă indicația receptorului de măsurare arată fluctuații în apropierea limitei, această indicație trebuie
să fie observată timp de cel puțin 15 s pentru fiecare frecvență de măsurat la care au fost observate
fluctuații; indicațiile cele mai mari trebuie să fie notate, cu excepția oricărui punct izolat care se
neglijează.
17
SR EN 50065-1:2011
Tabelul 2 ― Limite ale tensiunii perturbatoare la bornele rețelei de alimentare în

domeniul de frecvențe de la 0,15 MHz până la 30 MHz
Domeniul de frecvențe Limite

MHz dB(V)
Cvasivârf Valoare medie
De la 0,15 până la 0,50 De la 66 până la 56 De la 56 până la 46
De la 0,50 până la 5 56 46
De la 5 până la 30 60 50
Limita inferioară trebuie aplicată frecvențelor de tranziție.

NOTĂ - Limita descrește în funcție liniară cu logaritmul frecvenței în

domeniul de la 0,15 MHz până la 0,50 MHz. Aceste limite sunt reprezentate
grafic în figura 7.
Figura 7 ― Limite de tensiune pentru semnale de ieșire perturbatoare în alte benzi
7.3 Limite ale câmpului perturbator radiant
Metoda de măsurare trebuie să fie cea descrisă în EN 55016-1-4. Unitatea de încercare trebuie să
respecte limitele din tabelul 3. Dacă indicația receptorului de măsurare arată fluctuații în apropierea
limitei, această indicație trebuie să fie observată timp de cel puțin 15 s pentru fiecare frecvență de
măsurat; indicațiile cele mai mari trebuie să fie notate, cu excepția oricărui punct izolat care se
neglijează.
18
SR EN 50065-1:2011
Tabelul 3 ― Limite ale perturbațiilor câmpului radiat în domeniul de frecvență de la

30 MHz până la 1000 MHz la o distanță de încercare de 10 m
Domeniu de frecvență Limite de cvasivârf
MHz dB(V/m)
de la 30 până la 230 30
de la 230 până la 1 000 37
Limita inferioară trebuie aplicată frecvențelor de tranziție.
NOTĂ 1 - Dacă măsurarea intensității câmpului la 10 m nu poate fi efectuată din

cauza nivelului ridicat de zgomot ambiant sau din alte motive, măsurarea poate fi
efectuată la o distanță mai apropiată, de exemplu la 3 m. În acest caz va trebui să

fie aplicat un factor de proporționalitate inversă de 20 dB/decadă pentru a raporta
rezultatele măsurătorii la distanța specificată, în scopul determinării conformității.
NOTĂ 2 - Dispoziții complementare pot fi cerute pentru cazurile în care se produc

perturbații.
7.4 Limite ale puterii perturbatoare
Ca alternativă la măsurarea intensității câmpului radiat, puterea de perturbare poate fi măsurată direct
folosind metoda cleștelui absorbant. Metoda este descrisă în anexa D.
Limitele puterii perturbatoare sunt indicate în tabelul 4.
În caz de contestații, măsurarea directă a câmpului perturbator radiant și limitele din tabelul 3 constituie
metoda și valorile de referință.
Tabelul 4 ― Limitele puterii perturbatoare
Domeniu de frecvență Valoare de cvasi-vârf Valoare medie

MHz dB(pW) dB(pW)
de la 30 până la 300 45 - 55 35 - 45
creștere liniară în funcție de logaritmul frecvenței
de la 300 până la 1 000 55 45
7.5 Alte cerințe privind limitele perturbației
Echipamentele care au atât semnalizare de rețea, cât și alte funcționalități trebuie supuse suplimentar
oricărei limitări privind perturbațiile radioelectrice prevăzută în standardul relevant pentru acel produs.
19
SR EN 50065-1:2011
8 Condiții de încercare
8.1 Măsurările semnalelor de ieșire și ale perturbațiilor de ieșire trebuie să fie efectuate
conform metodei indicate în anexa C (a se vedea de asemenea anexa F) cu aparatele
funcționând în condițiile indicate mai jos.
8.2 Măsurările trebuie efectuate în condițiile care produc un nivel de ieșire maximal și
perturbații de ieșire maximale conform specificațiilor producătorului.
8.3 Echipamentele trebuie să funcționeze alimentate la tensiunea nominală. Dacă nivelul

perturbațiilor variază mult cu tensiunea de alimentare, și aceasta la orice frecvență, încercările
trebuie să fie făcute într-o plajă a tensiunii de alimentare de la 0,9 la 1,1 tensiunea nominală în
fiecare domeniu de frecvență.
Echipamentele implicând mai multe tensiuni de alimentare trebuie să fie încercate la tensiunea la care
nivelul de perturbații este cel mai ridicat.
8.4 Dacă emițătorul de semnalizare de la rețea este c apabil să emită mai multe frecvențe
purtătoare în același timp în modul de funcționare sau un domeniu de frecvențe purtătoare
simultan, atunci toate aceste frecvențe purtătoare trebuie activate în timpul încercărilor.
8.5 În timpul încercării emițătorul de semnalizare este pus în funcțiune cu scopul de a furniza
semnalul de încercare. Emițătoarele de semnalizare care nu pot să funcționeze fără un alt
emițător în circuit trebuie să fie conectate cum se indică în figura 8.
Figura 8 ― Aranjamente de măsurare pentru echipamentele a căror funcționare este

dependentă de prezența în circuit a emițătorului (monofazat)
8.6 În cazul dispozitivelor principale de semnalizare care intenționat sincronizează ieșirile

pentru ca două sau mai multe dispozitive să emită simultan, încercarea descrisă în articolul 6
20
SR EN 50065-1:2011
trebuie efectuată mai întâi cu un singur dispozitiv supus încercării și apoi cu două dispozitive
identice conectate în paralel.
8.7 Raportul de încercare trebuie să precizeze în mod clar care încercări au fost întreprinse
în concordanță cu EN 50065-1.
9 Considerații de securitate
În anumite cazuri, perturbațiile produse de alte aparate electrice pot conduce la defecte de funcționare
ale aparatelor de transmisie pe rețeaua electrică. Îndrumări privind o bună utilizare și care să pună în
gardă contra unei utilizări incorecte trebuie să fie incluse în instrucțiunile de instalare furnizate cu fiecare
element al echipamentului. Când acest lucru este necesar, o etichetă trebuie să fie atașată în mod sigur
de aparat cu avertismentul următor:
APARATELE DE TRANSMISIE PE REȚEAUA ELECTRICĂ NU TREBUIE SĂ FIE UTILIZATE PENTRU

A COMANDA APARATE CARE PREZINTĂ UN PERICOL PENTRU PERSOANE SAU BUNURI ÎN CAZ
DE FUNCȚIONARE ACCIDENTALĂ SAU ÎN CAZUL ORICĂRUI DEFECT DE FUNCȚIONARE.
Dispozitivele de semnalizare în mod comun pot perturba funcționarea normală a altor echipamente de
semnalizare sau a anumitor dispozitive de protecție contra curentului rezidual și pot cauza serioase
evenimente de insecuritate utilizatorului. De aceea, pe dispozitivele de semnalizare în modul comun,
un avertisment scris în mod clar (fie pe produs, fie pe prospect) trebuie să indice:
„Din motive de siguranță, utilizarea acestui produs nu este permisă în mediul rezidențial.
Utilizarea dispozitivelor de semnalizare în modul comun în spațiile comerciale sau
industriale este permisă, cu condiția să se facă verificări adecvate de siguranță înainte de
instalarea acestui echipament și în mod regulat după aceea.”
Dispozitivul propus în amendamentul la EN 61851-1 pentru încărcarea vehiculelor hibride și electrice

poate fi considerat a fi o unitate autonomă atașată la rețeaua de alimentare fixă. Semnalizarea în modul
comun în scopuri de verificare a continuității legăturii la pământ și pentru transmiterea datelor de
securitate și a altor date este permisă prin cablul de încărcare flexibil, cu condiția ca transmisia
semnalelor în modul comun de la fișa fixă la rețeaua de alimentare fixă să fie sub limitele de perturbare
în afara benzii din articolul 7. La acest nivel se poate considera a nu fi un semnal.
21
SR EN 50065-1:2011
Annex A
(normativă)
Metoda de măsurare a domeniului de frecvență în care un dispozitiv emițător

detectează un semnal provenind de la alt dispozitiv funcționând în domeniul de
frecvență de la 125 kHz până la 140 kHz
A.1 Schema de măsurare este prezentată în figura A1. Rețeaua artificială reprezentată este
conformă cu paragraful 4.2 din EN 55016-1-2:2004. Dispozitivul emițător trebuie să fie încercat la
tensiunea sa de alimentare nominală.
Figura A.1 ― Configurație de măsurare pentru încercarea privind domeniul de frecvență

al detectorului de semnal
A.2 Acordați receptorul de măsură pe o frecvență convenabil aleasă mai mare decât 132,5 kHz
astfel încât, atunci când dispozitivul emițător este în funcțiune, receptorul de măsurare să indice o
emisie, și în așa fel ca receptorul de măsurare să nu dea nici o indicație pentru o frecvență a
generatorului mai mică de 132,5 kHz.
A.3 Reglați tensiunea de ieșire a generatorului de semnal pentru ca nivelul măsurat la bornele de
alimentare a emițătorului de la rețea să fie de 86 dB (µV) și reglați frecvența la 132,4 kHz. Încercați să
inițiați o emisie a emițătorului în maniera obișnuită. Notați dacă receptorul de măsurare detectează o
emisie. Nu ar trebui să existe emisie, cu excepția celor permise de 5.3.
A.4 Reluați A 3 făcând să descrească frecvența generatorului de semnal prin trepte de 200 Hz până
la detectarea unei emisii. Frecvența pentru care emisia se produce pentru prima dată trebuie să fie mai
mică decât 131,5 kHz.
A.5 Acordați receptorul de măsură pe o frecvență convenabil aleasă mai mică de 132,5 kHz în așa
fel încât, atunci când dispozitivul emițător este în funcțiune, receptorul de măsurare să indice o emisie
și astfel încât receptorul de măsurare să nu dea nici o indicație pentru o frecvență a generatorului mai
mare de 132,5 kHz.
A.6 Reluați A.3 la 132,6 kHz. Reluați A.4 făcând să crească frecvența în trepte, înregistrând prima
frecvență pentru care se reia transmisia. Această frecvență trebuie să fie mai mare de 133,5 kHz.
22
SR EN 50065-1:2011
Annex B
(normativă)
Metoda de măsurare a distribuției spectrale a semnalului unui dispozitiv

emițător funcționând în domeniul de frecvență de la 125 kHz până la 140 kHz
Condițiile de funcționare sunt specificate în articolul 8. Pentru această încercare:
a) Trebuie să fie utilizat un receptor de măsurare în conformitate cu prevederile din

EN 55016- 1-1 și cu lărgimea de bandă de 200 Hz; și
b) Trebuie să fie utilizată o rețea artificială de alimentare precum cea indicată în 4.2 din
EN 55016- 1-2:2004.
Nivelul indicat de receptorul de măsurare trebuie să fie notat pentru fiecare pas de 200 Hz în domeniul
de la 125 kHz până la 140 kHz. Poate fi necesară utilizarea unei referințe precise de frecvență pentru a
regla fiecare pas nou de frecvență. Referința de frecvență trebuie să fie în domeniul de exactitate de
± 50 Hz.
Pentru această încercare se ignoră tensiunile a căror amplitudine este inferioară limitei de -40 dB, în
raport cu valoarea maximă.
Suma ponderată a tuturor nivelelor măsurate pe sub-bandă trebuie să fie cel puțin egală cu 30% din
total, conform formulei următoare:
140 , 0
i =  Vi • Hi
i=125 , 0
140 , 0
0,3
i =  Vi
i=125 , 0
unde
Vi este tensiunea măsurată la frecvența i kHz și convertită în unități liniare;
i = 125,0, 125,2 ... 140,0
și valorile Hi sunt date de tabelul B.1, de asemenea convertite în unități liniare.
Tabelul B.1 ― Valori ale lui H i
Frecvență Hi
kHz dB
De la 125,0 până la131,5 crescând liniar (în dB) cu logaritmul frecvenței de la -36 până la 0
De la 131,5 până la 133,5 0
De la 133,5 până la 140,0 descrescând liniar (în dB) cu logaritmul frecvenței de la 0 până la -36
Un analizor de spectru poate fi utilizat pentru această măsurare dacă se poate dovedi că se obține
același rezultat.
23
SR EN 50065-1:2011
Annex C
(normativă)
Metode de măsurare (de la 3 kHz până la 30 MHz) – Rețea artificială
C.1 Generalități
Această anexă oferă informații asupra rețelelor artificiale utilizate pentru măsurarea tensiunilor la
bornele surselor care le produc. Toate celelalte cerințe sunt indicate în EN 55016-1-2.
O rețea artificială în V este necesară pentru a furniza la bornele aparatului de încercat o impedanță
definită pentru curenții de înaltă frecvență. Sunt necesare inductanțe suplimentare în scopul izolării
circuitelor de încercare față de semnalele de radio frecvență nedorite, pe rețeaua de distribuție.
C.2 Impedanțe
C.2.1 Domeniul de frecvență de la 3 kHz până la 9 kHz

Pentru sub-banda de la 3 kHz până 9 kHz trebuie utilizată o modificare a rețelei din figura 4, 4.2 din
EN 55016-1-2:2004, așa cum este precizat în figura 3.
NOTĂ - Un condensator de capacitate 0,47 µF (a se vedea figura 3) nu are o impedanță neglijabilă. Dacă
nu se specifică altfel, este necesar să corectăm indicația aparatului de măsurare pentru divizarea
tensiunii din cauza acestei impedanțe.
C.2.2 Domeniul de frecvență de la 9 kHz până la 30 MHz

Rețeaua artificială în V trebuie să prezinte o impedanță corespunzătoare unei rețele de
(50 //50 µH + 5 ) sau 50 //50 µH în conformitate cu cele indicate în figurile 1a şi 1b din
EN 55016-1-2:2004, așa cum se menționează la 4.2 și 4.3 din standardul respectiv.
NOTA 1 - Se atrage atenția asupra notelor din 4.2 și 4.3 din EN 55016-1-2:2004.
NOTA 2 - Trebuie acordată atenție posibilității unui factor de corecție așa cum este precizat în
EN 55016-1-2:2004, A.2, tabelul A.1.
24
SR EN 50065-1:2011
Annex D
(normativă)
Metode pentru măsurarea puterii perturbatoare (de la 30 MHz până la 1 GHz)
NOTĂ - Aplicarea acestei metode poate fi limitată de considerații fizice în unele cazuri .
D.1 Generalități
În general, se consideră că la frecvențe mai mari de 30 MHz energia perturbatoare se propagă prin
radiație înspre instalația receptoare perturbată.
Experiența a demonstrat că energia perturbatoare este în general radiată de porțiunea de cablu de

alimentare și de alte cabluri conectate în vecinătatea aparatului luat în considerare. Este deci convenabil
să se definească puterea perturbatoare a unui aparat ca puterea pe care ar putea să o furnizeze cablului
său de alimentare și altor cabluri. Această putere este sensibil egală cu aceea care este furnizată de
către aparat unui dispozitiv absorbant plasat în jurul acestui cablu și a cablurilor din jur unde puterea
absorbită este maximă.
D.2 Metoda de măsurare

Măsurarea este efectuată cu ajutorul unui clește absorbant (constituit dintr-un transformator RF urmat
de inele absorbante din ferită) în conformitate cu prevederile EN 55016-2-2:2004, articolul 7 și conectat
la instrumentul de măsurare. Cleștele absorbant este aplicat succesiv tuturor conductoarelor a căror
lungime este cel puțin de 25 cm, ecranate sau nu, și susceptibile de a fi conectate la diferitele
subansamble în încercare (de exemplu, cablul de rețea sau cablul de alimentare, cablurile de semnal,
cablurile de comenzi, etc.). Se deplasează cleștele absorbant pe fiecare cablu, pe o distanță de jumătate
din lungimea de undă a fiecărei frecvențe de măsurat, cleștele fiind amplasat la început în așa fel încât
transformatorul său să fie apropiat de carcasa părții de aparat care se măsoară. Trebuie să se efectueze
două măsurători asupra cablurilor de interconexiune care leagă diferite subansamble ale aceluiași
aparat de încercat; prima se face cu transformatorul cleștelui în apropierea carcasei primului
subansamblu, următoarea cu transformatorul fiind apropiat de carcasa celui de-al doilea.
NOTĂ - Se poate efectua o măsurare inițială, cleștele fiind amplasat într -o poziție fixă pentru a căuta
frecvențele corespunzătoare perturbațiilor celor mai puternice.
Toate cablurile cu o lungime mai mare sau egală cu 25 cm și care sunt conectate trebuie să aibă, în
timpul măsurărilor, o lungime de cel puțin o jumătate din lungimea de undă la 30 MHz (adică 5 m) la
care se adaugă dublul lungimii cleștelui absorbant. Se convine să se crească, dacă este necesar,
lungimea cablurilor pentru a satisface această cerință. Totuși, pe un cablu de interconexiune a cărui
lungime inițială este inferioară unei jumătăți de lungime de undă la frecvențele cele mai joase și a cărui
extremitate este conectată la o parte care nu are alt conductor extern, se limitează deplasarea cleștelui
plecând de la acel subansamblu până la o distanță egală cu lungimea inițială a conductorului.
Pentru fiecare cablu, la valoarea maximă măsurată care se obține când cleștele absorbant este deplasat
de-a lungul cablului, distanța specificată trebuie înregistrată la fiecare frecvență. Cea mai mare dintre
valorile maxime înregistrate pentru toate cablurile la fiecare frecvență, calibrate corespunzător, este
luată ca putere de perturbare radiată a dispozitivelor supuse încercării.
Pe parcursul măsurării, aparatul care se încearcă trebuie să fie amplasat pe o masă nemetalică la cel
puțin 0,8 m deasupra solului, cablul inserat în cleștele absorbant este întins orizontal plecând de la
subansamblul aparatului la care este conectat. Nici un obiect metalic, prin care se înțelege un eventual
alt subansamblu al aparatului care se încearcă și nici o persoană nu trebuie să se afle la mai puțin de
0,8 m de cablu sau de subansamblu. Orice cablu, altul decât cel în curs de măsurare, trebuie să fie
deconectat, dacă este mecanic și funcțional posibil, sau să fie echipat cu inele de ferită cu scopul de a
atenua curenții de radiofrecvență care pot afecta rezultatele măsurărilor.
Un astfel de cablu trebuie să fie tras spre exteriorul părții aparatului la care este conectat într-o direcție
care să formeze un unghi de 90 cu direcția cablului care suportă măsurătoarea. Toate conectoarele
neutilizate trebuie să fie lăsate neconectate. Toate conectoarele legate la un cablu trebuie să fie
25
SR EN 50065-1:2011
conectate în modul reprezentativ pentru funcționare. Dacă în funcționarea normală cablurile sunt
ecranate sau incluse într-un subansamblu ecranat, se convine să se ecraneze și sarcina lor.
D.3 Dispozitive având aparate auxiliare conectate la extremitatea unui cablu

altul decât cablul de alimentare
Configurație de măsurare
Cablurile auxiliare a căror lungime poate fi crescută de către utilizator, de exemplu cablurile a căror
extremitate este liberă sau cablurile prevăzute cu conectori tată sau mamă la o extremitate sau la
ambele extremități, trebuie să fie lungite cu circa 6 m. Această lungime este egală cu o semi-lungime
de undă la 30 MHz crescută cu de 2 ori de două ori lungimea cleștelui absorbant; un clește absorbant
pentru măsurătoare și posibilitatea unui al doilea clește pentru o izolare suplimentară.
Orice conector tată sau mamă ale căror dimensiuni nu pot trece prin interiorul cleștelui absorbant trebuie
să fie îndepărtat.
26
SR EN 50065-1:2011
Annex E
(normativă)
Atenuarea caracteristicilor instrumentelor de măsurare peste 150 kHz

Pentru măsurarea semnalelor din afara benzii, peste 150 kHz, trebuie folosit un instrument de măsurare
în conformitate cu prevederile din articolele 4 și 6 din EN 55016-1-1:2010 cu următoarele caracteristici
minime de atenuare.
Tabelul E.1 ― Atenuarea instrumentelor de măsurare peste 150 kHz
Deviația din banda medie Atenuare

kHz dB
0 0
6
5 6
10  34
20  81
NOTĂ - O atenuare mai mare este necesară atunci când se măsoară semnale în afara benzii imediat peste 150 kHz și care provin
de la dispozitive care funcționează în benzile de la 125 kHz până la 140 kHz și de la 140 kHz până la 148,5 kHz. Utilizarea unui
filtru trece-sus adecvat de 150 kHz permite efectuarea unor astfel de măsurători și trebuie urmată următoarea procedură. Același
filtru poate fi, de asemenea, utilizat atunci când se măsoară emisiile sub 150 kHz în cazul în care adăugarea numai a atenuării
poate conduce ca pragul de zgomot al instrumentului de măsurare să depășească limitele specificate.
Conectați produsul supus încercării la rețeaua artificială corectă.
Conectați un filtru trece sus de 150 kHz între AMN și instrumentul de măsurare. Contabilizați pierderea benzii de
trecere a filtrului atunci când determinați rezultatul măsurat.
Setați atenuatorul de intrare al instrumentului de măsurare pentru a evita supraîncărcarea instrumentului. Acest lucru
se realizează prin măsurarea emisiilor, apoi adăugarea atenuării în calea de măsurare și re-măsurarea emisiilor.
Pentru instrumentele care au un atenuator de intrare încorporat (și o compensare încorporată pentru acel atenuator),
nivelurile raportate nu ar trebui să se schimbe atunci când aten uarea este modificată. Dacă există o problemă de
suprasarcină, nivelul indicat se va schimba.
Verificați dacă pragul de zgomot rezidual din întreaga configurație de măsurare rămâne cu cel puțin 10 dB sub limită
după instalarea atenuatorului corespunzător. Pragul de zgomot corectat cu toate atenuatoarele în poziție ar trebui
să fie <36dB (μV).
Utilizați setările corespunzătoare ale detectorului de cvasi-vârf și de medie, conform specificațiilor din articolele 4 și
6 din EN 55016-1-1:2010. Deși o scanare a măsurării cu un detector de vârf, cu caracteristicile definite în articolul 5
din EN 55016-1-1:2010 este obișnuită, deoarece poate fi efectuată rapid, limitele specificate în acest standard sunt
numai pentru detectoarele cvasivârf și de medie ( pentru transmițătoarele de semnalizare de la rețea, măsurătorile
de vârf sunt frecvent mai mari decât limitele de cvasivârf necesare).
Efectuați măsurătorile cu lărgimile de bandă de măsurare specificate de 200 Hz pentru frecvențe sub 150 kHz și
9 kHz pentru frecvențe peste 150 kHz.
27
SR EN 50065-1:2011
Annex F
(informativă)
Proiectarea unei rețele artificiale monofazate care să arate performanța unui

sistem de semnalizare
Măsurările pe rețele reale au arătat că cele două rețele principale separate, necesare pe ntru
încercările de conformitate, nu reprezintă cu exactitate impedanțele practice ale rețelei.
Pentru a determina ce niveluri intervin în mod real în rețele, rețeaua adaptivă prezentată în
figura F.1 poate fi folosită împreună cu rețelele artificiale în conformitate cu 4.2 din
EN 55016-1-2:2004 (de exemplu figura 5, 6.3.1.2).
NOTA 1 - Rețeaua adaptivă nu se folosește când se încearcă părți obligatorii ale acestui standard.
Figura F.1a - Rețeaua adaptivă pentru domeniul de frecvență de la 3 kHz până la

148,5 kHz
Figura F.1b ― Conectarea rețelei adaptive cu rețeaua EN 55016-1-2
28
SR EN 50065-1:2011
Aceasta permite măsurarea investigativă pentru domeniul complet de frecvență de la 3 kHz până la
148,5 kHz și prezintă impedanțe mai apropiate de cele întâlnite în practică.
Analiza teoretică a impedanței este indicată în figura F.2.

Figura F.2 ― Impedanța nominală(dublată) precizată de EN 55016-1-2:2004, figura 1a și

impedanța calculată dintre punctele A și B (figura F.1b) când rețeaua adaptivă este
adăugată rețelei precizată de EN 55016-1-2
NOTA 2 - Trebuie avută grijă în timpul creșterii curentului prin conductorul de masă, fapt det erminat de
conectarea rețelei adaptive.
NOTE 3 La frecvențele cele mai joase din domeniului de la 3 kHz până la 148,5 kHz, condensatorul cu
capacitate de 0,25µF nu are o impedanță care se poate neglija. Poate fi necesar corectarea indicațiilor
aparatelor de măsurare pentru divizarea tensiunii cauzată de această impedanță.
29
SR EN 50065-1:2011
Anexa ZZ
(informativă)
Acoperirea cerințelor esențiale ale directivelor CE
Acest standard european a fost pregătit în cadrul unui mandat acordat CENELEC de către
Comisia Europeană și Asociația Europeană a Liberului Schimb și în domeniul său de aplicare
standardul acoperă cerințele de protecție prevăzute în anexa I, articolul 1 litera (a) din Directiva
CE 2004/108/CE.
Respectarea acestui standard oferă prezumția de conformitate cu ceri nțele esențiale

specificate din directiva în cauză.
NOTĂ - Alte cerințe și alte directive CE pot fi aplicabile produselor incluse în domeniul de aplicare al
prezentului standard.
30
SR EN 50065-1:2011
Bibliografie
EN 55022 2006 Information technology equipment - Radio disturbance
+ A1 2007 characteristics - Limits and methods of measurement (CISPR
22:2005 + A1:2005)
EN 61851-1 200X 1) Electric vehicle conductive charging system - Part 1: General
requirements (IEC 61851-1)
———————
1) În etapa de proiectare .
31
SR EN 50065-1:2011
Anexa națională NA
(informativă)
Corespondența dintre standardele europene și/sau internaționale la care se face referire în
articolul 2, Referințe normative și standardele române este următoarea :
IEC 60050-161 - -
EN 55016-1-1:2010 IDT SR EN 55016-1-1:2010

Specificații referitoare la metode și aparate de măsurat
perturbațiile radio și imunitatea la perturbații. Partea 1-1:
Aparate de măsurat perturbațiile radio și imunitatea la
perturbații. Aparate de măsurat
EN 55016-1-2:2004 IDT SR EN 55016-1-2:2005

+A1:2005 IDT SR EN 55016-1-2:2005/A1:2006
+A2:2006 IDT SR EN 55016-1-2:2005/A2:2007

perturbații. Echipamente auxiliare. Perturbații conduse
EN 55016-1-4:2010 IDT SR EN 55016-1-4:2011

perturbații. Antene și amplasamente de încercare pentru
măsurări de perturbații radiate
EN 55016-2-2:2004 IDT SR EN 55016-2-2:2005

+A1:2005 SR EN 55016-2-2:2005/A1:2005
+A2:2005 SR EN 55016-2-2:2005/A2:2006
Metode de măsurare a perturbațiilor și a imunității.
Măsurările puterii perturbatoare
Pentru aplicarea acestui standard se utilizează standardele europene la care se face referire
(respectiv standardele române identice cu acestea), cu mențiunea că în cazul referințelor
nedatate din articolul 2 trebuie utilizate ultimele ediții ale acestora (respectiv standardele
române identice cu acestea). De aceea se recomandă ca utilizatorul să verifice car e sunt aceste
ultime ediții (respectiv standardele române identice cu acestea).
Simbolurile gradelor de echivalență, conform SR 10000-8 (IDT – identic).
32
33
(Pagină albă)
SR EN 50065-1:2011
ASRO – Asociația de Standardizare din România
organismul național de standardizare cu atribuții exclusive privind activitatea
de standardizare națională și reprezentarea României în procesul de
standardizare european și internațional.
Standardele constituie rezultatul creației Este important ca utilizatorii standardelor

intelectuale și sunt protejate prin drepturi române să se asigura că sunt în posesia
de autor. În calitate de organism național ultimei ediții și a tuturor modificărilor în
de standardizare, ASRO este titularul vigoare.
drepturilor de autor asupra standardelor

române și urmărește respectarea Utilizatorii standardelor sunt răspunzători
drepturilor de autor asupra standardelor pentru interpretarea și aplicarea corectă a
europene și internaționale în România. prevederilor standardelor române.
Fără acordul prealabil expres al ASRO, Utilizarea standardelor române nu înlătură

standardele nu pot fi reproduse în alte obligația respectării prevederilor legale în
documente sau multiplicate. Standardele vigoare.
sau părți din acestea nu pot fi traduse
pentru a fi comunicate public sau pentru a Informațiile referitoare la standardele
reprezenta opere derivate, cum ar fi cursuri române sunt publicate lunar în „Buletinul
de formare profesională, baze de date, standardizării”.
publicații și documentații de specialitate.
Lista și datele bibliografice complete ale
Respectarea drepturilor de autor asupra tuturor standardelor naționale, europene și
standardelor nu afectează libera lor internaționale adoptate în România, în
utilizare și aplicare. vigoare și anulate, se regăsesc în aplicația
electronică Infostandard WEB, care se
achiziționează de la ASRO.
ASOCIAȚIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA

www.standardizarea.ro https://magazin.asro.ro https://standardizare.wordpress.com/
Director General: Tel.: +40 21 316 32 96, Fax: +40 21 316 08 70
Standardizare: Tel. +40 21 310 17 29, +40 21 310 16 44, 0374 999 190
Vânzări/Abonamente: Tel. +40 21 316 77 23, 021 316 99 75 Fax + 40 21 317 25 14; vanzari@asro.ro
Redacție – Marketing, Drepturi de Autor: Tel.: +40 21 316.99.74; marketing@asro.ro
36 pagini

SR en 50065-1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SR en 50065-1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ICS 33.040.

Standard Român Noiembrie 2011

Titlu Transmisia semnalelor prin rețelele electrice

Transmission de signaux sur les réseaux électriques basse te nsion

Aprobare Aprobat de Directorul General al ASRO la 30 noiembrie 2011

Data publicării versiunii române: 31 decembrie 2020

Corespondență Acest standard este identic cu standardul european

ASOCIAȚIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA

© ASRO Reproducerea sau utilizarea integrală sau parțială a prezentului standard în

Ref.: SR EN 50065-1:2011 Ediția 3

Acest standard reprezintă versiunea română a textului în limba engleză al standardului

Standardul european EN 50065-1:2011 a fost adoptat ca standard român la data de

Corespondența dintre standardele europene și/sau internaționale la care se face referire în

Acest standard intră în patrimoniul comitetului tehnic ASRO/CT 207, Interconexiunea

STANDARD EUROPEAN EN 50065-1

ICS 33.040.30 Înlocuiește EN 50065-1:2001 + A1:2010

Transmisia semnalelor prin rețelele electrice de joasă tensiune în banda

benzi de frecvențe și perturbații electromagnetice

COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ÎN ELECTROTEHNICĂ

Centrul de Management CEN-CENELEC: Avenue Marnix 17, B-1000 Bruxelles

S-au stabilit următoarele date:

• data limită la care acest document trebuie s ă fie (dop) 2012-03-21

• data limită la care standardele naționale conflictuale (dow) 2014-03-21

Partea 1 Cerințe generale, benzi de frecvențe și perturbații electromagnetice

1 Domeniu de aplicare .......................................................................................................... 5

9 Considerații de securitate ................................................................................................ 21

Figura 1 Măsurarea lărgimii spectrului de bandă ................................................................... 10

Tabelul 1 Sumar de niveluri maxime de emisie .................................................................. 16

Tabelul 2 Limite ale tensiunii perturbatoare la bornele rețelei de alimentare în domeniul de

Cerințele și încercările referitoare la mediu nu sunt incluse.

NOTA 1 – Conformitatea cu acest standard nu implică autorizarea de a stabili legături în exteriorul

NOTA 2 - Proiectanții ar trebui să ia în considerare sistemele de semnalizare în conformitate cu acest

Următoarele documente sunt indispensabile pentru aplicarea acestui document. Pentru

IEC 60050-161 International electrotechnical vocabulary – Chapter 161:

Se aplică definițiile din IEC 60050-161.

În scopul acestui document, se aplică termenii și definițiile următoare.

semnalizare de mod diferențial

4 Benzi de frecvență și clasificări

4.2 Banda de la 3 kHz până la 95 kHz

NOTĂ - Un exemplu tipic de aplicație în această bandă ar fi măsurarea comunicațiilor.

4.3 Banda de la 95 kHz (valoare exclusă) până la 148,5 kHz

a) Aplicații analogice și digitale în locuințe, spații comerciale sau industriale;

b) Controlul și monitorizarea echipamentelor instalate sau conectate la rețeaua de distribuție de

5.1 Prezentarea protocolului de acces

5.2 Semnalizare de bandă în utilizare

5.3 Condiția de bandă în utilizare

5.4 Permisiunea de utilizare a sub-benzii

6 Tensiune de ieșire a emițătoarelor

încercat (e) se încadrează în domeniul de tensiune de alimentare declarat de producător.

6.1.2 Circuit de măsurare pentru dispozitive monofazate

NOTĂ – Se atrage atenția asupra notei de la 4.2 din EN 55016-1-2:2004.

6.1.3 Circuit de măsurare pentru dispozitive trifazate

NOTA 1 - Se aplică și nota de la 6.1.2.

Când indicațiile furnizorului precizează că dispozitivele trifazate pot fi de asemenea utilizate ca

6.2 Măsurarea semnalelor de ieșire

Figura 1 ― Măsurarea lărgimii spectrului de bandă

6.2.2 Determinarea nivelului de ieșire

6.3 Nivelurile maxime de ieșire

6.3.1.1 Sub-banda de la 3 kHz până la 9 kHz

Figura 2 ― Model de circuit echivalent ideal- impedanță de port al DUT N1)

Măsurările trebuie făcute așa cum este precizat în 6.2.2.

Figura 3 ― Rețea artificială de alimentare de la 3 kHz până la 9 kHz

Figura 4 ― Măsurarea nivelului de ieșire (monofazat)