LITERATURA PENTRU COPII

Unitatea de învăţare 2.
COORDONATE DIACRONICE ŞI SINCRONICE ALE UNIVERSULUI LITERATURII
PENTRU COPII

Având în vedere complexitatea şi multitudinea coordonatelor literaturii pentru copii (române şi

universale), unitatea de faţă a cursului nu se constituie într-o mini-istorie a acestora, ci într-un cumul de
trimiteri către o serie de repere – considerate relevante diacronic şi/ sau sincronic – din acest univers,
valorificabile în activităţi derulate, cu precădere, la nivelul vârstei preşcolare şi şcolare mici.

„Literatura pentru copii începe, asemenea literaturii frumoase în ansamblul ei, cu creaţiile
populare orale” (Cândroveanu, 1988, p. 18); ea „există încă de la ivirea mitului, îşi născoceşte şi
diversifică necontenit formele, încărcătura, instrumentalitatea” (Raţiu, 2006, p. 9).

Ştiaţi că...?
 Drept prime texte aparţinând literaturii universale pentru copii, se remarcă: prima carte informaţională
cu ilustraţii Orbis Pictus, publicată în 1658 de către Jan Amos Komensky şi A Little Pretty
Poket-Book, publicată în 1744 de către John Newbery.
 „Primele cărţi pentru copii publicate în Provinciile Româneşti aparţin primei jumătăţi de secol al XIX-
lea. În 1830 se publică traduceri şi prelucrări de texte morale din repertoriul universal, laic şi creştin.
Un oarecare Căpăţâneanu tipărea o Bibliotecă desfătătoare şi plină de învăţătură, I. Theodorovici o
adaptare intitulată Şimann Leopold. Doi prunci părăsiţi, istorinţă morală şi adevărată, după forma
legilor creştineşti, iar Grigore Pleşoianu, un prolific traducător din epocă, traducea din franceză şi
publica între anii 1838-1840 trei cărţi: Copilul pierdut şi licuriciul, Columbul, Canarul. În următoarele
decenii ale secolului al XIX-lea printre cei mai harnici traducători de texte pentru copii se remarcă I.
M. Răureanu şi D-na Maria P. La sfârşit de secol se tipăresc în Bucureşti şi Craiova cărţi cu conţinut
religios: Tatăl nostru în câteva istorioare pe înţelesul tuturor de Ioan Neniţescu, în anul 1895 şi Carte
de rugăciuni şi naraţiuni morale, de I. I. Gabrielescu, 1894” (Cojocaru, 2004, pp. 11-12).

2.1. REPERE DIN LITERATURA UNIVERSALĂ PENTRU COPII

Date fiind multitudinea creaţiilor de referinţă din sfera literaturii pentru copii, subsumarea lor
diverselor culturi şi perspectivele nuanţate de prezentare a autorilor şi operelor-simbol din diferite
literaturi (franceză, engleză, germană, rusă, americană, suedeză, italiană, spaniolă etc.), propunem, în
această secvenţă a cursului, o inventariere (neexhaustivă) a principalelor repere din acest univers (cu
precădere, în contextul relaţionării acestora cu vârsta preşcolară şi cu cea şcolară mică).

Din literatura universală, „trebuie să stea neapărat în rafturile unei biblioteci ideale pentru copii
[...]: Jean-Jacques Rousseau, Voltaire, Charles Perrault, Fraţii Grimm, Johann Wolfgang von Goethe,
Wilhelm Hauff, Hans Christian Andersen, James Fenimore Cooper, Robert Louis Stevenson, Edgar
Allan Poe, Charles Dickens, Walter Scott, Alexandre Dumas, Victor Hugo, Herman Melville, Harriet
Beecher-Stowe, Mark Twain, H.G. Wells, Oscar Wilde, Jules Verne, Jack London, Antoine de
Saint-Exupéry, Edmondo de Amicis, Carlo Collodi, Selma Lagerlöf şi mulţi alţii” (Raţiu, 2006, p. 41).

393
ANGELICA HOBJILĂ

Personaje şi cărţi, replici şi cugetări sau, pur şi simplu, anumite stări de spirit asociate lecturii
pot veni în continuarea enumerării de mai sus... Din raţiuni de ordin didactic, propunem mai jos, sub
forma unui tabel, o corelare schematică autor – creaţii relevante din sfera literaturii universale pentru
copii [+ o serie de „note de lectură” – cele mai multe, din Istoria lui Iuliu Raţiu], ca premisă pentru lecturi/
rememorări individuale, împărtăşiri de gânduri/ emoţii, dezbateri, prefigurări ale unor demersuri
particulare de abordare a unora dintre aceste opere literare în activităţi derulate în grădiniţă/ ciclul
primar.

Autor Creaţii subsumate/ asociate literaturii pentru copii

Cântecul Nibelungilor (1204)
Miguel de Cervantes Don Quijote (1615)
 „romanul lui Cervantes este atât de apreciat şi pentru faptul că Don Quijote
exprimă o modalitate de afirmare generală a sufletului omenesc – dorinţa de
depăşire, setea de ideal, năzuinţa spre mai sus şi mai bine” (Unamuno, apud
Raţiu, 2006, p. 153);
Jean de La Fontaine Fabule (1661 ş.u.)
Charles Perrault Poveşti (1697)
Daniel Defoe Robinson Crusoe (1719)
 „cea mai captivantă şi stimulentă lectură a copiilor” (Culea, 1923, p. 232);
 „neîngrădit de nici un fel de reguli literare, Defoe a creat modele exemplare
ale noului gen literar, ceea ce, pe bună dreptate, i-a adus titlul de «părinte al
romanului englez şi european»” (Al. Duţescu, apud Raţiu, 2006, p. 199);
Jonathan Swift Călătoriile lui Gulliver (1726)
 „totuşi, cartea place copiilor, deşi ei nu înţeleg că, în Lilliput, Swift
condamnă regimul poliţienesc, [...], în Laputa (unde savanţii nu trăiesc pe
pământ, ci deasupra lui... pe o insulă zburătoare), pseudoştiinţa... Gulliver
rămâne însă pentru copii personajul ideal plin de gingăşie şi candoare, suflet
mare şi minte limpede, care «nu se lasă câtuşi de puţin copleşit de cele
întâlnite în călătorii, şi luciditatea lui veghează în permanenţă, ca un alter ego,
la fiecare pas făcut în necunoscut»” (Florentin Popescu, apud Raţiu, 2006, p.
203);
Gottfried August Uimitoarele călătorii şi aventuri pe uscat şi pe apă ale Baronului Münchhausen
Bürger (1786)
 „o carte despre fanfaronadă şi lăudăroşenie, care nu şi-a pierdut farmecul
nici azi” (Raţiu, 2006, p. 234);
Fraţii Grimm Poveşti pentru copii (1812)
E.T.A. Hoffmann Spărgătorul de nuci (1816)
Walter Scott Rob Roy (1817), Ivanhoe (1820)
 „creatorul romanului istoric”, inspirat din istoria Scoţiei, a Angliei (Raţiu,
2006, p. 204);
James Fenimore Ultimul mohican (1826)
Cooper
Hans Christian Mica Sirenă (1836), Hainele cele noi ale împăratului (1937), Lebedele (1838),
Andersen Privighetoarea (1844), Fetiţa cu chibriturile (1848)
Alexandre Dumas Cei trei muschetari (1844), După douăzeci de ani (1845), Vicontele de
Bragelonne (1848), Regina Margot (1845), Colierul reginei (1849), Contele de
Monte-Cristo (1845)
 „prin literatura lui, Dumas inaugurează formula romanului foileton” (Raţiu,
2006, p. 186);
Charles Dickens Oliver Twist (1839), David Copperfield (1850)

394
 LITERATURA PENTRU COPII

 „prin David Copperfield, Dickens rămâne în istoria literaturii, părintele

spiritual al unui erou care se căleşte în lupta cu viaţa, îmbogăţindu-şi cele mai
alese trăsături omeneşti” (Raţiu, 2006, p. 207);
Herman Melville Moby Dick (1851)
Harriet Coliba unchiului Tom (1852)
Beecher-Stowe  „roman ce se pronunţă pentru abolirea sclaviei negrilor” (Raţiu, 2006, p.
222);
Victor Hugo Mizerabilii (1862)
Lewis Carroll Alice în Ţara Minunilor (1865)
 „basm fantastic” (Raţiu, 2006, p. 215); „tocmai confruntarea dintre cele
două modalităţi de exprimare a conţinutului textului, permanentul conflict
dintre logic şi absurd generează un umor special, de tip aparte” (Raţiu, 2006,
p. 216);
 se remarcă „prezenţa celor două lumi (o lume reală, primară, şi o lume
magică, secundară, alternativă şi paralelă)”; „aventura este plasată într-un alt
spaţiu, în care regulile şi obiceiurile diferă complet de experienţa comună din
lumea noastră” (Paruolo, 2007, p. 207);
Jules Verne Copiii căpitanului Grant (1867), 20000 de leghe sub mări (1969), Ocolul
pământului în 80 de zile, Robur Cuceritorul (1886), Castelul din Carpaţi (1892)
etc.
Alphonse Daudet Tartarin din Tarascon (1872)
Hector Malot Singur pe lume (1878)
Johanna Spyri Heidi, fetiţa munţilor (1881)
Mark Twain Aventurile lui Tom Sawyer (1876), Viaţa pe Mississippi (1883), Aventurile lui
Huckleberry Finn (1884), Prinţ şi cerşetor (1882), Un yankeu la curtea regelui
Arthur (1889) etc.
 „vocea lui Huck este «una din principalele realizări americane din secolul al
XIX-lea, evocând o lume în acelaşi timp reală şi mitică»” (Peter Conn, apud
Raţiu, 2006, p. 227);
Carlo Collodi Aventurile lui Pinocchio (1883)
Robert Luis Comoara din insulă (1883)
Stevenson  „Stevenson a reuşit să recreeze în roman lumea sufletească a copiilor, eroii
săi preferaţi. Isteţul şi dezgheţatul Jim Hawkins şi-a căpătat, astfel, un loc
definitiv în galeria copiilor-eroi ai literaturii, alături de Tom Sawyer, Gavroche
şi mulţi alţii. Pentru Jim, căutarea comorii este un pretext, acela de a-şi împlini
dorinţa de acţiune şi aventură, de a deosebi binele de rău” (Raţiu, 2006, p.
208);
Edmondo de Amicis Cuore (1886)
Oscar Wilde Prinţul fericit (1888)
 „dezvoltă generoasa idee potrivit căreia nimeni nu poate fi fericit trăind în
egoism şi singurătate, nepăsător faţă de interesele celorlalţi” (Raţiu, 2006, p.
208);
Karl May ciclul Winnetou (1893)
Jules Renard Morcoveaţă (1894)
Joseph Rudyard Cartea junglei (1894), A doua carte a junglei (1895)
Kipling  „cu personaje din lumea animalelor din junglă [...], descrise cu multă
măiestrie şi surprinse în acţiune şi atitudini cu numeroase similitudini umane”
(Raţiu, 2006, p. 211);
Lyman Frank Baum Vrăjitorul din Oz (1900)
Jack London Colţ Alb (1906)

395
ANGELICA HOBJILĂ

Selma Ottilia Lovisa Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia (1907)
Lagerlöf
Waldemar Bonseles Aventurile albinei Maya (1912)
Margery Williams Iepuraşul de catifea (1922)
A.A. Milne Povestirile despre Ursuleţul Winnie (1926)
Erich Kästner Emil şi detectivii (1929), Emil şi cei trei gemeni (1935)
Richard şi Florence Pinguinii domnului Popper (1938)
Atwater
Enid Blyton seria Copacul depărtărilor (1939 ş.u.)
Antoine de Micul prinţ (1943)
Saint-Exupéry  „Antoine de Saint-Exupéry va rămâne în istoria literaturii franceze, fiindcă a
ştiut să pună în plină lumină în cărţile sale ... un adevăr străvechi, dar pe care
oamenii îl uită adesea: valoarea vieţii efemere se manifestă pe pământ prin
flori, zâmbete şi focuri aprinse în noapte, uneori la mari depărtări unele de
altele, sensul acţiunii omului este de a lupta pentru ca focul să nu se stingă,
pentru ca florile să nu fie năpădite de buruieni, pentru ca micul copil ce ar
putea deveni într-o zi un nou Mozart să nu fie asasinat” (Irina Eliade, apud
Raţiu, 2006, p. 196);
Gianni Rodari Aventurile lui Cepelică (1951), Poveşti la telefon (1962)
Nikolai Nosov Aventurile lui Habarnam şi ale prietenilor săi (1953-1954); Habarnam în
Oraşul Soarelui (1958); Habarnam pe Lună (1964-1965)
Roald Dahl Charlie şi fabrica de ciocolată (1964); Fantasticul domn Vulpe (1970); Marele
Uriaş prietenos (1982); Vrăjitoarele (1983); Matilda (1988)
Sven Nordqvist seria Pettson şi Findus (1984 ş.u.)
J.K. Rowling seria Harry Potter (1997 ş.u.)
 „o poveste filozofică actuală/ contemporană” (Neţ, 2007, p. 259);
Paul Stewart şi Chris Bulgăraş de primăvară, Dorinţa iepuraşului, Cadou de ziua ta, Ce-ţi aduci
Riddell aminte? (1999-2002)
Satoshi Kitamura Minunata pălărie a lui Millie (2009)
R.J. Palacio Minunea (2012)
 un roman al diferenţei, dar şi al integrării; o lecţie de empatie, de bunătate,
de deschidere către ceilalţi;
Chris Grabenstein Insula doctorului Libris (2015)
Michelle Cuevas Confesiunile unui prieten imaginar (2015)
 o poveste sensibilă despre translarea – prin forţa imaginaţiei şi a prieteniei
– de la a fi invizibil la a fi vizibil, la „a conta”, a fi semnificativ pentru ceilalţi;
... ...
... ...

APLICAŢIE
Enumeraţi cinci cărţi preferate din literatura universală pentru copii şi argumentaţi alegerea lor.
Completaţi tabelul de mai sus cu autori/ titluri de referinţă pentru dvs.

396
 LITERATURA PENTRU COPII

2.2. REPERE DIN LITERATURA ROMÂNĂ PENTRU COPII

Controversele privind definirea şi acceptarea literaturii pentru copii se regăsesc, într-o anumită
măsură, şi în spaţiul critic românesc, respectiv în radiografierea acestui univers în unele istorii literare.
Vezi, în acest sens, următoarele patru puncte de vedere şi exemplele aferente:

(1) subordonând literatura pentru copii „fantasticului, senzaţionalului, ludicului”, sunt invocaţi – în sfera
celei dintâi – autori precum: Alecsandri, Eminescu, Creangă, Caragiale, Delavrancea, Slavici,
Coşbuc, Gârleanu, Brătescu-Voineşti, Sadoveanu, Cezar Petrescu, Arghezi, Victor Eftimiu,
Topârceanu, Otilia Cazimir, Victor Ion Popa, Radu Tudoran, Nina Cassian, Gellu Naum, Vladimir
Colin, Constantin Chiriţă, Gheorghe Tomozei, Niculae Batzaria, Alexandru Şahighian, Mihail
Drumeş, Elvira Bogdan, Alexandru Mitru, Lucia Olteanu, Gica Iuteş, Mircea Sântimbreanu, Viniciu
Gafiţa, Titel Constantinescu, Mihai Stoian, Viorica Huber, Octav Pancu-Iaşi, Iuliu Raţiu, Ştefan Tiţa,
Alecu Popovici etc. (Micu, 2000, pp. 585-586);
(2) semnalând, ca „inexplicabilă”, „puţinătatea şi precaritatea literaturii române pentru copii şi tineret”,
Nicolae Manolescu face trimiteri succinte către autori precum Sadoveanu, Brătescu-Voineşti,
Cezar Petrescu, Gellu Naum, Marta Cozmin, Jean Bart, Radu Tudoran, Constantin Chiriţă,
Costache Anton, Arghezi, Topârceanu, Minulescu; „nemijlocit pentru copii au scris îndeosebi
poetesele, de la Elena Farago şi Otilia Cazimir la Nina Cassian şi Constanţa Buzea” (Manolescu,
2008, p. 1393);
(3) din literatura română, se impun a fi reţinuţi, în sfera literaturii pentru copii: „Eminescu, Creangă,
Caragiale, Al. Donici, Anton Pann, Coşbuc, Bolintineanu, Sadoveanu, Delavrancea, Odobescu, P.
Ispirescu, Slavici, Şt. O. Iosif, Al. Mateevici, Panait Istrati, Cezar Petrescu, Felix Aderca, Victor
Eftimiu, Topârceanu, Victor Ion Popa, Brătescu-Voineşti, Elena Farago, Gârleanu, Jean Bart, Olga
Vrabie, Magda Isanos, Zaharia Stancu, Ionel Teodoreanu, [...] Nina Cassian, Ana Blandiana, Ion
Vlasiu, Grigore Vieru, Fănuş Neagu, Gellu Naum, Marin Sorescu, Gheorghe Tomozei, Ion Caraion,
Radu Cârneci, Ştefan Aug. Doinaş, D.R. Popescu, Spiridon Vangheli, Iordan Chimet etc. [...] În
plus, avem în acest moment nu scriitori solitari pentru copii, ci un front de profesionişti, avem
opere-bijuterii, care ar onora orice vitrină din lume: cărţile lui Al. Mitru, Radu Tudoran, Octav
Pancu-Iaşi, Mircea Sântimbreanu, Adrian Rogoz, Vladimir Colin, Călin Gruia, Dumitru Almaş, Marta
Cozmin” (Raţiu, 2006, p. 42);
(4) „după epoca medievală când textele religioase, didactice şi pioase alimentau împreună cu folclorul
literar acest segment al culturii noastre, începând cu secolul al XIX-lea ea a devenit un fenomen
distinct, cu tematică şi forme specifice de expresie artistică. Ea cuprinde fie autori care i-au dedicat
în exclusivitate opera lor (Mihai Negulescu ori Passionaria Stoicescu, spre exemplu), fie maeştri ai
literaturii pentru adulţi care s-au dedicat acestei experienţe în anumite momente din viaţa lor
creatoare, precum Cezar Petrescu, Tudor Arghezi, Ana Blandiana, Nichita Stănescu ş.a.”
(Cojocaru, 2004, pp. 13-14).

TEMĂ DE REFLECŢIE
Comentaţi opinia lui Nicolae Manolescu privind literatura română pentru copii.

397
ANGELICA HOBJILĂ

APLICAŢIE
Identificaţi, în cele patru citate de mai sus, elementele comune şi contextualizaţi, din perspectiva dvs.,
diferenţele de opinie.

Ca şi în cazul literaturii universale, propunem aici – din literatura română pentru copii – o
selecţie de autori şi texte reprezentative, acestea fiind însoţite, în anumite cazuri, de „note de lectură” ce
se pot constitui în premise pentru re-lecturi sau noi chei de lectură ale unor opere mai vechi sau mai noi.

Autor Creaţii subsumate/ asociate literaturii pentru copii

Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie
Ion Neculce O samă de cuvinte (42 de legende istorice)
Anton Pann Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea, Povestea vorbii
Alexandru Donici Fabule
Grigore Fabule
Alexandrescu  „realizează un tablou cuprinzător şi pitoresc al societăţii româneşti de la
mijlocul secolului al XIX-lea” (Raţiu, 2006, p. 245);
Dimitrie Bolintineanu legende şi balade istorice
Vasile Alecsandri Pasteluri, ciclul Ostaşii noştri; Sânziana şi Pepelea
Petre Ispirescu Legende sau basmele românilor
Ion Creangă Amintiri din copilărie, Poveşti
 „prima proză românească dedicată universului copilăriei. Ea inaugurează
romanul pentru copii şi adolescenţi românesc, desăvârşit în secolul XX
datorită unor scriitori talentaţi, precum: Panait Istrati, Cezar Petrescu, Ionel
Teodoreanu, Mircea Eliade ş.a.” (Cojocaru, 2004, p. 75);
Mihai Eminescu Făt-Frumos-din-Lacrimă, Călin (file din poveste)
Ioan Slavici Zâna Zorilor, Ileana cea şireată, Floriţa din codru, Păcală în satul lui
I.L. Caragiale Momente şi schiţe
Alexandru Vlahuţă Mogâldea, În ajunul de Crăciun, De-a baba oarba; România pitorească
Barbu Ştefănescu Bunicul, Bunica, Domnul Vucea; trilogia Apus de soare, Viforul şi Luceafărul
Delavrancea
George Coşbuc Balade şi idile
I.Al. Niculăiţă Minciună, Nicuşor, Puiul (vol. În lumea dreptăţii)
Brătescu-Voineşti  „îşi colorează proza cu duioşie, învăluind-o într-o aură infantilă,
dezarmantă, simpatică, trezind compasiune şi milă pentru nişte destine
revoltător de nedrepte” (Mircea Zaciu, apud Raţiu, 2006, p. 258);
Şt.O. Iosif Cântec de leagăn, Cântec de primăvară, Bunica, Doi prieteni
Emil Gârleanu Din lumea celor care nu cuvântă
George Topârceanu Balade vesele, Balade triste
 „înfăţişează evenimentele lumii infime şi delicate a florilor şi gâzelor”
(Raţiu, 2006, p. 265);
Tudor Arghezi Cărticică de seară, Hore, Din abecedar, Drumul poveştilor, Ţara piticilor,
Prisaca, Stihuri pestriţe
Cartea cu jucării
 „o capodoperă a prozei universului infantil” (Cândroveanu, 1988, p. 36);
Otilia Cazimir Baba Iarna intră-n sat, Jucării
 „imaginea universului copilăriei în scrisul delicatei poete ieşene [...] este
aceea a unui Gulliver în Ţara piticilor – din propria sa perspectivă, de om
matur, sau a aceluiaşi erou al lui Jonathan Swift în Ţara uriaşilor – din unghiul

398
 LITERATURA PENTRU COPII

copilului de odinioară care a fost scriitoarea. Oricum, o imagine de paradis,

fie că este intelectualizată (pentru sine), sau rămasă aproape concretă,
intuitivă, privită mai departe cu ochii copilului” (Cândroveanu, 1988, p. 56);
A murit Luchi, Albumul cu poze
 „o proză mai cu seamă a rememorării vârstei; nu cu aceeaşi înzestrare ca
în lirica sa, dar evocatoare şi aceasta cu căldură, duioşie, melancolie – a zării
de început a lumii (copilului), o zare cu multă lumină, neumbrită de zbaterile
noastre de mai târziu, de unde ne-am refugia... înapoi, pe acelaşi tărâm al
bucuriilor simple şi fruste de altădată” (Cândroveanu, 1988, p. 58);
Victor Eftimiu Înşir-te mărgărite, Cocoşul negru; Cerbul fermecat, Vulpea păcălită, Tinereţe
fără bătrâneţe, Păunaşul codrilor
Elena Farago Din traista lui Moş Crăciun, Să fim buni, A ciocnit cu un ou de lemn, 4 gâze
năzdrăvane; Bondarul leneş, Motanul pedepsit, Nelu, Tanu, Gândăcelul,
Şireata
 „versurile ei pentru copii sunt alerte ca ritm, luminoase şi formative ca să
zic aşa, cultivându-le celor mici, rareori artificial ori stingheritor, deprinderi şi
sentimente frumoase” (Cândroveanu, 1988, p. 69);
 volumele pentru copii sunt „străbătute de sentimente gingaşe, delicate”
(Raţiu, 2006, p. 259);
Mihail Sadoveanu Dumbrava minunată, Nada Florilor, Măria Sa, Puiul Pădurii; Neamul
Şoimăreştilor, Nunta Domniţei Ruxandra, Fraţii Jderi
 „bun şi subtil cunoscător al psihologiei [copiilor]” (Raţiu, 2006, p. 259);
Ionel Teodoreanu La Medeleni, Uliţa copilăriei, În casa bunicilor, Hotarul nestatornic,
Prăvale-Baba
 „cărţile pentru copii şi adolescenţi ale lui Ionel Teodoreanu ne par a fi nişte
basme ale unor prea fericite vârste solare, nemaculate existenţial. Basme
frumoase, proiectând o lume de suflet incipient, în devenire, purtată până în
pragul vâltorilor vieţii” (Cândroveanu, 1988, p. 98);
Cicerone Făurari de frumuseţe, Poezii pentru copii
Theodorescu  „în versurile pentru copii ale lui Cicerone Theodorescu [...] nu trebuie
căutată profunzimea; funcţia lor este aceea a jucăriilor propriu-zise: ele îi
incită pe cei mici, ajutându-i să ia contact cu lumea din jur, pe care încep a o
cunoaşte progresiv” (Cândroveanu, 1988, p. 100);
Dumitru Almaş Cetatea de pe stânca verde, Vânătoarea lui Dragoş, Fata de la Cozia,
Arcaşul Măriei-Sale, Trandafirul roşu
Costache Anton Seri albastre, Neuitatele vacanţe, În soarele de april, Vacanţa, Despărţirea de
jocuri
 unele scrieri conţin trimiteri către lumea pionierilor;
Grigore Băjenaru Mintea şi norocul, Orologiul împăratului, Fata din dafin, Grădina înţelepţilor;
Banul Mărăcine, Cerbii lui Mihai Vodă, Taina lui Mircea-Voievod, Inelul lui
Dragoş
 „într-o limbă românească neaoşă, ce place prin ea însăşi, dincolo de epică,
întotdeauna stufoasă şi antrenantă” (Cândroveanu, 1988, p. 116);
Ruxandra Berindei şi Casa dintre portolaci
Modest Morariu  „epopeea copilăriei dintotdeauna şi de pretutindeni, copilăria unor
personaje din «lumea celor care nu cuvântă»” – aventurile unei familii de
sconcşi (Cândroveanu, 1988, p. 116); „întreaga carte este numai culoare şi
imaginaţie tulburătoare, numai surâs şi bunădispoziţie, cucerind chiar şi prin
secvenţele de efemeră amărăciune pentru eroii ei” (Cândroveanu, 1988, p.
118); „Casa dintre portolaci este o radiografie, un curcubeu al copilăriei, o

399
ANGELICA HOBJILĂ

complexă hartă a universului infantil de simţire” (Cândroveanu, 1988, p. 119);

Ruxandra Berindei Poveste nepovestită, Povestiri de lună plină
Marcel Breslaşu Ce o să fie Bondocel, Bondocel îşi alege o meserie
Iordan Chimet Închide ochii şi vei vedea Oraşul
 „o adevărată capodoperă a genului”, „un autentic roman-basm”
(Cândroveanu, 1988, p. 126);
Câte-o gâză, câte-o floare, Cele douăsprezece luni ale visului
Cezar Petrescu Fram, ursul polar
 „simbolul alegoric şi gingaş al dramei dezrădăcinării” (Raţiu, 20006, p.
267);
Vasile Voiculescu Singuri, Micul învăţător, Şcoala nouă
Alexandru Şahighian Ursuleţul şi Grivei, Rici-Rici, Lacul cu raţe
Nina Cassian Nică fără frică, Povestea a doi pui de tigru numiţi Ninigra şi Aligru, Prinţul
Miorlau, Aventurile lui Trompişor
 „unele dintre acestea dramatizate pentru teatrele de păpuşi” (Raţiu, 2006,
p. 272);
Vladimir Colin Basme, Basmele omului
Nicolae Batzaria Haplea la Bucureşti
 „părintele bine-cunoscutului personaj Haplea, frate bun, dar mai prostănac,
al lui Păcală” (Raţiu, 2006, p. 273);
Alexandru Mitru Legendele Olimpului
Constantin Chiriţă Cireşarii
 „defilare a tuturor calităţilor care ţin de adevărata viaţă: energie, inteligenţă,
virtuţi şi sentimente pilduitoare” (Raţiu, 2006, p. 274);
 „această saga în cinci volume a copilăriei şi adolescenţei, o carte
incontestabil remarcabilă, ca explorare a numitelor vârste” (Cândroveanu,
1988, p. 130);
Octav Pancu-Iaşi Făt-Frumos când era mic, Schiţe în pantaloni scurţi, Ariciul din călimară
 „a rămas în literatura noastră pentru copii ca un campion al adevărului,
curajului, inventivităţii, pe de o parte, pe de alta, al purităţii şi candorii” (Raţiu,
2006, p. 275);
Călin Gruia Nuieluşa de argint, Izvorul fermecat, Ramura de măr înflorit
Lucia Olteanu Ghiocei, ghiocei; Toamna; Podul
 „scrie cu har despre şi pentru copii. Nu cărţi care doar îi binedispun, ci
literatură frumoasă, ce le restituie fantezia lor nelimitată. Citindu-i această
literatură, zăbovim pe pagini, cuceriţi de cizelarea cuvântului, a frazei
poematice, încântaţi de o metaforă sau alta, de frumuseţea spunerii înseşi”
(Cândroveanu, 1988, p. 177);
Monica Pillat Corabia timpului
Nina Stănculescu Ionica, Nioca, Cum au fugit odată jucăriile de la un copil
Irimie Străuţ Ţupa-Ţup, Urciorul nu merge de multe ori la apă...
Radu Tudoran Toate pânzele sus!
 „romanul de aventuri prin definiţie” (Cândroveanu, 1988, p. 213);
 „un adevărat poem al prieteniei şi al iubirii” (Raţiu, 2006, p. 274);
Bajor Andor Felician-cel-Năzdrăvan
 „parodie alegorică, prozatorul transferând în lumea şoriceilor nişte aventuri
cu totul palpitante” (Cândroveanu, 1988, p. 233);
Maria Banuş Noru Visătoru şi amicii săi
 „o carte ce face deliciul celor mici şi, în bună măsură şi al celor mari,
despre lumea minunată a copilăriei, aşa cum este ea: curată, senină, viu-ima-

400
 LITERATURA PENTRU COPII

ginativă, fantezistă şi fantastică, tărâm de suflet netulburat de griji şi de

umbre, numai soare şi căldură şi petrecere continuă. O carte-reper a literaturii
universului infantil” (Cândroveanu, 1988, p. 238);
Ana Blandiana Întâmplări din grădina mea, Alte întâmplări din grădina mea
Constanţa Buzea Cărticica de doi ani, Cărticica de trei ani, Cărticica de patru ani, Cărticica de
cinci ani
 „este ceea ce am putea numi o Bildungsbuch, o Bildungsbüchelchen mai
exact, adică o «Cărticică de iniţiere», de formare. Un dialog al unei fetiţe de
doi anişori, cu mama, cu «lumea» şi cu lucrurile din jur” (Cândroveanu, 1988,
p. 242);
Fodor Sándor Cipi, acest pitic uriaş
 „o poveste minunată, plină de farmec, de o debordantă imaginaţie”
(Cândroveanu, 1988, p. 256), „plină de poezie, de năzdrăvănii şi voie bună,
ca însăşi vârsta din care se inspiră autorul ei” (Cândroveanu, 1988, p. 257);
Gellu Naum Cărţile cu Apolodor
 „Apolodor reia pentru cei mici, de-a lungul călătoriei sale, civilizaţia umană
contemporană” (Cândroveanu, 1988, p. 276);
Gabriela Negreanu Mototol-Rostogol
 „roman în prozoversuri”, „cu rime interioare, deci, care îi conferă textului şi
acea vioiciune, cantabilitate ce se conjugă elocvent cu structura jucăuşă şi
muzicală de la natură a celor mici, fiinţe trăitoare într-un spectacol
fără-de-sfârşit, de frumuseţe cuceritoare” (Cândroveanu, 1988, p. 281);
Marin Sorescu Ocolul infinitului mic pornind de la nimic
 „fantastica aventură a explorării lumii celor mici, pornind de la o experienţă
de viaţă infimă. Aşa ar fi – infimă – infimă... experienţa lor de viaţă, dacă am
uita că ei sunt nişte mimetici geniali, ceea ce poetul nu uită nici o clipă,
desigur. Copiii realizează foarte de timpuriu cadrul existenţial uman în tiparele
căruia îşi toarnă propriile fantezii, conturând apoi, progresiv, viaţa lumii întregi
în propriile lor culori. Lumea copilăriei aşadar, este lumea noastră în genere,
trăită la temperatura vârstelor mici” (Cândroveanu, 1988, p. 292);
Gheorghe Tomozei Cântece de toamnă mică
Tiberiu Utan Cărţile lui Ciopârţilă
 „Ciopârţilă, acest portret-robot al copilului, al copiilor, aşa cum sunt ei –
poznaşi, imprevizibili” (Cândroveanu, 1988, p. 305);
 „un amalgam de voioşie, neastâmpăr, nevinovăţie, puritate, ingenuitate,
imagine a copilăriei înseşi, râs şi plâns şi plâns şi râs totodată” (Cândro-
veanu, 1988, p. 306);
Andreea-Mihaela Zâna Norilor: grijile oamenilor sunt scrise pe cer
Stan
... ...
... ...

APLICAŢIE
Completaţi tabelul de mai sus cu autori, titluri, note de lectură corespunzătoare lecturilor preferate ale
copilăriei dvs.

401
ANGELICA HOBJILĂ

TEMĂ DE REFLECŢIE
Comentaţi prezenţa sau nu, în manualele/ auxiliarele pentru ciclul primar/ grădiniţă, a autorilor/ titlurilor
din tabelele prezentate în această unitate a cursului.

ÎNTREBĂRI
Care sunt primele cărţi pentru copii publicate în Provinciile Româneşti?
Care este opinia lui Nicolae Manolescu privind literatura română pentru copii?
Ce scriitori preferaţi din literatura universală pentru copii?
Dar din literatura română pentru copii?
Ce cărţi pentru copii aţi recitit, în timp, şi care a fost „grila” re-lecturii?

402