Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi

Facultatea de Inginerie Chimica si Protectia Mediului

Departamentul de Ingineria si Managementul Mediului
Program Master : Managementul Mediului

Evaluarea ciclului de viață al

produselor şi serviciilor
Curs 7

Dr.ing. George Barjoveanu

gb@ch.tuiasi.ro
Fazele ECV (cf.ISO 14040)
 Evaluarea impactului ciclului de viaţă (EICV)
• Cuantificarea contribuţiei, magnitudinii şi impacturilor de mediu ale
unui sistem-produs, utilizând rezultatele analizei inventarului ciclului
de viaţă

• Scopul EICV este de a evalua și a înțelege potențialele impacturi

asupra mediului ale sistemului studiat

• Se realizeaza pe baza unor metode de cuantificare a impactului

general acceptate

• Consta in transformarea valorilor AICV in valori de impact de mediu

Etapele EICV

• În conformitate cu ISO 14040:2006 cadrul EICV implică 4 etape:

– Clasificare
– Caracterizare,
– Normalizare
– Ponderare.

• Clasificarea şi Caracterizarea
– Sunt elemente obligatorii,
– Convertesc rezultatele AICV în indicatori de impact pentru maxim 10-12 categorii
de impact
– Rezulta profilul de mediu sau profilul EICV al sistemului produsului.

• Normalizarea şi Ponderarea
– Sunt elemente optionale ale EICV
– convertesc rezultatele la un singur index (o singură cifră) care caracterizează
sistemul produsului.
 Clasificarea/Caracterizarea

• Datele din tabelul-inventar sunt organizate și caracterizate din punct

de vedere cantitativ în funcție de impactul asupra mediului la care
acestea contribuie
• Clasificarea se refera la identificarea impacturilor de mediu
potentiale ale tuturor intrarilor / iesirilor in/din ICV
• Caracterizarea se refera la cuantificarea impacturilor de mediu

• Rezultatul este exprimat ca un scor de impact (ES) într-o unitate

comună tuturor contribuţiilor din cadrul categoriei de impact prin
aplicarea „factorilor de caracterizare” (FC)
• ES = FC x Val inventar

FC - factor derivat de la un model de caracterizare care este aplicat

pentru a converti rezultatul Analizei Inventarului Ciclului de Viaţă
în unităţi comune indicatorului categoriei
 Clasificare / Caracterizare
ICV Clasificare Caracterizare

5 kg CO2 CO2
1 Kg eq CO2
Factori
Incalzire de caracterizare
21 Kg eq
3 kg CH4 CH4CO2
globala
CO CO
Kg eq CO2
11700 Kg eq
0.01 kg CHF3 Sanatate CFCCO2
umana 310 Kg eq
NOx NOxCO2

ES = 5 kg CO2* 1+ 3*21+0.01*11700
= 79.7 kg eq CO2
 Normalizarea

• Scopul normalizării rezultatelor este de a înţelege

dimensiunile fiecărui indicator al sistemului produsului
studiat.

• Implică raportarea rezultatului indicator al categoriei la o

mărime de referinţă care în conformitate cu standardele
ISO poate fi:

 Emisiile sau utilizarea resurselor totale pentru o anumită zonă

geografică care poate fi globală, regională, naţională sau locală
 Emisiile sau utilizarea resurselor totale pentru o anumită zonă pe
locuitor sau o măsură similară;
 Un sistem de referinţă ca un alt sistem al produsului dat

• Facilitează comparaţia între categoriile de impact şi/sau

Ariile de Protecţie.
 0.0014

Caracterizare / normalizare
0.0012

Waste
0.001
100
90 Use
80
70 0.0008
60 Waste Transport
50
40 Transport
0.0006
30
20
10 Energy
0 0.0004
Production Energy

0.0002

0 Use

Production
 Ponderarea
• Presupune următoarele trepte:
 Convertirea rezultatelor indicatorilor ori rezultatelor normate cu
ajutorul factorilor de ponderare determinaţi (calculul rezultatelor
ponderate ale categoriilor de impact sau ariilor de protecţie)
 Agregarea rezultatelor convertite ale indicatorilor sau rezultate
normate între categoriile de impact (calculul indexului de
mediu)

reprezintă consecinţa perceptibilă asupra

mediului cauzată de introducerea unui produs
 Ponderarea
• Implică alocarea unor ponderi cantitative distincte tuturor
categoriilor de impact exprimând importanţa lor relativă

• Specifică care sunt parametrii care generează impacturi

semnificative asupra mediului şi asupra sănătăţii umane.

• Rezultatul pentru fiecare temă de mediu este multiplicat

cu factorul său de ponderare.

• Factorul de ponderare reprezintă importanţa unei teme

de mediu (Resurse naturale, Sănătatea umană, Mediul
Natural)

• Factorii de ponderare pot diferi de la ţară la ţară sau în

cuprinsul unei ţări, datorită diferitelor condiţii locale
 Ponderare

0.6

0.5

0.4
Waste
Transport
0.3
Energy
Use
0.2 Production

0.1

0
Human Health Ecosystem Quality Resources
 Metode EICV
• Metode EICV în funcţie de locul de definire al indicatorului
categoriei în lanţul cauză-efect:
 orientate asupra problemei (temei) de mediu (în punct de
mijloc)
 indicatorul de categorie este definit în apropiere de intervenţia de mediu
(ieşirea din inventar)
 orientate asupra funcţiei de deteriorare (de punct final)
 indicatorul de categorie este definit în zona efectului, sau ariilor de
protecţie
• Ambele niveluri au avantaje şi dezavantaje:
– metodele în punctul de mijloc - rezultatul are o mai mare acurateţe
şi precizie în comparaţie cu ariile de protecţie ce sunt utilizate
pentru evaluări în punctul final.
– la nivel de punct final relevanţa indicatorului de categorie este
ridicată: acesta este nivelul care contează în ultimă instanţă pentru
societate şi care permite legătura directă cu metodele de
ponderare
 Intervenţii de mediu Puncte medii Impact final Arii de protecţie
emisii CO2  încălzire globală  disparitie specie Ursus Arctos
horibilis sănătate ecossitemelor

• Conform standardului ISO 14044:2006

Termen Exemplu
indicatorul de categorie poate fi ales
oriunde în cadrul mecanismului de Categorie de impact Modificarea climatului
mediu între rezultatele Analizei de
Inventar şi efectul (efectele) final(e) Rezultat al analizei Gaz cu efect de seră
inventarului ciclului de
sau impactul (punctul) final al viaţă
categoriei. Model de caracterizare Model IPCC *

Indicator de categorie Energia radiaţiilor infraroşii W/m2

• Metode in punctul de mijloc
Factor de caracterizare Potenţialul de încălzire globala
CML 2000, EDIP 2003 pentru fiecare gaz cu efect de
seră (kg echivalent CO2/kg de
• Metode in punctul final: gaz)
EI 99, EPS Efect (impact) final pentru Recifi de corali, păduri, culturi
• Metode mixte: categorie agricole
Relevanţa pentru mediu Gradul de legătură între indicatorul
categoriei şi impactul final pe
IMPACT 2002+, ReCiPe categorie

* IPCC = Consiliul Internaţional pentru Modificarea Climatului

 Metode utilizate în EICV

Metoda mid point Metoda end-point / mixta

CML - Centre for Environmental Studies Eco-scarcity

(CML), University of Leiden EPS

EcoIndicator 99 - PRé consultants, the EcoIndicator 99

Netherlands

EDIP- Institute for Product Development ReCiPe

(IPU), Technical University of Denmark
 Platforme software utilizate în EICV

Platforma software

SimaPro - PRé consultants, the Open LCA

Netherlands

GaBi - PE International Experts in

sustainability

UmberTo – ifu - Institute for

Environmental Informatics Hamburg
 Eco-Indicator 99

• Metodă mixta : mid point-end point al lanțului cauză-

efect (orientată spre daune)

• Utilizează o etapă de normalizare în care toți indicatorii

(categoriile de impact) sunt grupate în clase de impact
(arii de protectie) prin exprimarea lor în aceeași unitate
de masură.

• În etapa de ponderare, rezultatele sunt exprimate într-un

singur indice global (single score)
Reprezentare schematică generală a unei metode de evaluare a impactului
 Eco-Indicator 99
Clase de impact (Arii de protecție)

1. Sănătatea umană
 toate ființele umane prezente și viitoare ar trebui să nu sufere de boli, dizabilități sau decese
premature.
 este măsurată în DALY (Disability Adjusted Life Years) - Numarul de ani pierduți și numărul
de ani trăiți cu dizabilități

2. Calitatea ecosistemelor
 speciile de animale și plante nu trebuie să sufere de modificări care pot perturba populaţiile
lor şi distribuţia lor geografică.
 se ia în considerare ca indicator diversitatea speciilor - PDF*m2y (Potentially Disappeared
Fraction of Plants species) – Procentajul pentru scăderea biodiversităţii într-o anumită zonă
într-o anumită perioadă), PAF*m2yr - Procentajul pentru afectarea numărului de specii într-o
anumită zonă si perioadă

3. Resurse Naturale
 disponibilitatea bunurilor esenţiale pentru societatea umană și pentru generaţiile viitoare
 se bazează pe energia suplimentară necesară extragerilor viitoare a 1 Kg de
combustibil/minerale

Pentru a putea avea aplicații practice acestea sunt împărțite pe anumite subcategorii:
Încălzirea globală, Epuizarea stratului de ozon, Eutrofizare, Acidifiere, Epuizarea
combustibililor fosili și mineralelor, Radiații ionizante, Ecotoxicitate
Principalele categorii de impact din cadrul metodologiei EICV Eco-indicator 99

Categoria Unitate Explicatie

Schimbarea DALY Abordează efectul creşterii temperaturii în atmosferă. Substanţe care

climatului contribuie la categoria de impact: CO2, CH4, N2O, CO, CFC, etc.
Epuizarea DALY Creşterea concentraţiilor de clor şi brom în atmosferă ca urmare a eliberării
stratului de de CFC, ducE la epuizarea stratului de ozon. Substanţe care contribuie
ozon la categoria de impact: CFC, tetraclormetan (CCl4), etc.
Ecotoxicitate PAF*m2yr Acoperă o serie de efecte cum ar fi toxicitatea acută şi cronică pentru
diferite specii în sol şi în apă. Substante care contribuie la categoria de
impact: Metale, Pesticide, POP-uri (poluanti organici persistenti)
Acidifiere/ PDF*m2yr Acidificarea este cauzată de emisiile de protoni în ecosistemele terestre sau
Eutrofizare acvatice. Substante care contribuie la categoria categoriile de impact:
SOx, NOx, NH3
Utilizarea PDF*m2yr Utilizarea terenului afectează cele 3 arii de protecţie în mod direct şi în mod
terenului indirect sănătatea umană. Impactul presupune pierderea biodiversitatii
şi scăderea calităţii solului.

DALY – (Disability Adjusted Life Years) – Numarul de ani pierduți și numărul de ani trăiți cu dizabilități
PAF*m2yr - Procentajul pentru afectarea numărului de specii într-o anumită zonă si perioadă
PDF*m2yr – (Potentially Disappeared Fraction of Plants species) – Procentajul pentru scăderea biodiversităţii
într-o anumită zonă si perioadă)
Categoriile de impact şi principiul de ponderare al metodologiei EI-99