TEST GRILA LUCEAFǍRUL

1.Poemul Luceafǎrul a fost publicat pentru prima oarǎ

a) la Viena, în almanahul România junǎ 12.Decorul primului tablou este compus din
b) la Iaşi, în revista Convorbiri literare a) negru castel, falnice bolţi, fereastrǎ, oglindǎ
c) la Bucuresti, în ziarul Timpul. b) singurǎtatea mǎrii, noaptea, un luceafǎr
c) luna, şir de mândri tei, codrul, apele
2.Povestea Luceafǎrului îşi are originea în basmul
a) Fata din dafin 13.Naşterea sentimentelor fetei este sugeratǎ de versurile
b) Fata-n grǎdina de aur a) „trecu o zi, trecurǎ trei”
c) Fecioara fǎrǎ corp. b) „îl vede azi, îl vede mâni”
c) „privind de sǎptǎmâni”
3.Interpretarea poemului ca alegorie pe tema romanticǎ a
condiţiei geniului în lume aparţine lui 14.În versurile „Şi pas cu pas pe urma ei / Alunecǎ-n odaie” se
a) Titu Maiorescu cuprinde
b) George Cǎlinescu a) motivul alunecǎrii
c) Mihai Eminescu. b) motivul zburǎtorului
c) motivul reflectǎrii.
4. O altǎ interpretare a poemului socoteşte „personajele”
poemului drept „voci” ale poetului, eul liric proiectându-se în 15.Comunicarea între fata de împǎrat şi Luceafǎr se realizeazǎ
diferite ipostaze lirice, corespunzǎtoare propriilor contradicţii. a) „în oglindǎ”
Interpretarea aparţine lui b) „în aer”
a) Eugen Lovinescu c) „în somn”
b) Tudor Vianu
c) Mircea Cǎrtǎrescu. 16.Pe parcursul poemului, fata îi adreseazǎ Luceafǎrului
chemarea-descântec de
5.”Luceafǎrul este poemul dualitǎţii esenţiale a omului supus a) douǎ ori
unui destin şi unei naturi care-i sunt date şi tinzând sǎ le b) trei ori
depǎşeascǎ.” Afirmaţia aparţine lui c) patru ori.
a) Nicolae Manolescu
b) Ion Negoiţescu 17. La chemarea fetei, Luceafǎrul se întrupeazǎ de
c) Ioana Em. Petrescu a) douǎ ori
b) trei ori
6. Poemul este c) patru ori.
a) liric, ca substanţǎ
b) epic, prin elementele narative (acţiune, 18. Capacitatea de metamorfozǎ, de a-şi depǎşi sfera, este
personaje,etc.) atribuitǎ în filozofia lui Schopenhauer
c) dramatic ca structurǎ, prin succesiunea de scene, a) omului comun
predominanţa dialogului, intensitatea trǎirilor. b) geniului
c) îndrǎgostitului.
7.Viziunea romanticǎ este datǎ de
a) echilibrul compoziţional, simetria, armonia 19.Naşterea din cer şi din mare, în prima întrupare, a fost
b) tema geniului, amestecul speciilor numitǎ
c) sursele folclorice şi mitologice, alternarea planurilor, a) plutonicǎ
seria de antiteze. b) neptunicǎ
c) orficǎ.
8.Poemul este structurat în
a) 3 pǎrţi 20.Înfǎţişarea primei întrupǎri, „Pǎrea un tânǎr voievod / Cu
b) 4 pǎrţi pǎr de aur moale/...Un mort frumos, cu ochii vii”, a fost
c) 5 pǎrţi. privitǎ de fatǎ ca
a) angelicǎ
9.Planurile terestru şi cosmic alterneazǎ în b) demonicǎ
a) prima şi a doua parte c) mortuarǎ.
b) a doua şi a treia parte
c) prima şi ultima parte. 21.Universul promis la prima întrupare este
a) „-n ocean”
10.Inceputul poemului se aflǎ sub semnul basmului. Timpul b) „pe-a mele ceruri”
este c) „în a chaosului vǎi”
a) real, istoric
b) anistoric, mitic 22.Refuzul fetei se datoreazǎ înţelegerii incandescenţei din
c) neprecizat. ochii lui ca
a) semn al iubirii sincere
11. Sintagma „o prea frumoasǎ fatǎ”, prin care se realizeazǎ b) semn al glacialitǎţii
portretul fetei de împǎrat, este c) semn al frumuseţii.
a) o metaforǎ
b) un superlativ absolut de facturǎ popularǎ 23.A doua întrupare se realizeazǎ
c) o comparţie. a) din soare şi din noapte
b) „din pǎcat”
c) „din valuri”
24. Elementele de portret care susţin originea sa sunt
a) „coroana-i arde pare”
b) „scǎldat în foc de soare”
c) „obrǎjei ca doi bujori/ De rumeni’
25.Elementele de portret comune celor douǎ întrupǎri sunt
a) „marmoreele braţe”
b) paloarea feţei
c) strǎlucirea ochilor.
26.Întrupându-se a doua oarǎ, „Luceafǎrul de sus” îi propune
fetei sǎ-i fie mireasǎ
a)„-n ocean”
b)„pe-a mele ceruri”
c)„în a chaosului vǎi”
27.Fata apreciazǎ frumuseţea lui ca fiind
a) angelicǎ
b) demonicǎ
c) princiarǎ.
28.Eroina îl refuzǎ din nou, spunând de data aceasta
a) „privirea ta mǎ arde”
b) „ochiul tǎu mǎ-ngheaţǎ”
c) „ochii tǎi nemişcǎtori”
29.Fata îi oferǎ iubirea ei, spunând :”Dar dacǎ vrei cu
crezǎmânt / Sǎ te-ndrǎgesc pe tine...”, dar îi cere
a) „norocu-mi lumineazǎ”
b) „te coboarǎ pe pǎmânt”
c) „dǎ-mi pace, fugi departe”
30.Luceafǎrul îşi demonstreazǎ puterea de sacrificiu
caracteristicǎ geniului şi superioritatea faţǎ de ea, zicând
a) „mǎ voi naşte din pǎcat, primind o altǎ lege”
b) „eu sunt nemuritor şi tu eşti muritoare”
c) „cu vecinicia sunt legat, ci voi sǎ mǎ dezlege”
31.Portretul lui Cǎtǎlin este realizat
a) în stilul vorbirii populare
b) prin motive şi simboluri abstracte
c) prin identificarea naratorului cu „gura lumii”
32.Originea incertǎ a lui Cǎtǎlin este sugeratǎ de versurile
a) „viclean copil de casǎ”
b) „bǎiat din flori şi de pripas”
c) „Doar ni s-or pierde urmele/ Şi nu ne-or şti de nume”
33.Prin vorbele şi gesturile lui, Cǎtǎlin
a) confirmǎ portretul fǎcut de narator
b) contrazice portretul fǎcut de narator
c) îmbogǎţeşte portretul fǎcut de narator.
34.Asemǎnarea numelor Cǎtǎlin /Cǎtǎlina sugereazǎ
a) identitatea statutului social
b) natura umanǎ comunǎ
c) identitatea de aspiraţii.
35.Cǎtǎlin nu are acces la „visul de luceferi” dar îi propune
fetei o altǎ ipostazǎ a iubirii
a) împlinitǎ în plan terestru, cu alungarea visului
b) cu gesturi rituale, „în oglindǎ”, plinǎ de gingǎşie şi
romantism
c) prin refacerea cuplului arhetipal, departe de lume
36.Dualitatea Cǎtǎlinei decurge din
a) acceptarea iubirii pǎmânteşti
b) registrele stilistice diferite în care vorbeşte
c) natura umanǎ şi aspiraţia spre absolut.
37.Tabloul al treilea conţine urmǎtoarele secvenţe:
a) idila în cadru romantic, chemarea fetei, refuzul
Luceafǎrului
b) zborul regresiv al Luceafǎrului, rugǎmintea,
rǎspunsul demiurgului
c) zborul Luceafǎrului, întoarcerea spre pǎmânt,
rǎspunsul la chemarea fetei
38.Luceafǎrul realizeazǎ o cǎlǎtorie regresivǎ în timp pânǎ
a) „în ziua cea de-ntǎi”
b) „pân piere totul, totul”
c) „-n ziua cea de ieri”
39.Luceafǎrul se adreseazǎ puterii absolute, creatoare, cu
a) Pǎrinte
b) Doamne
c) Demiurg
40.Hyperion renunţǎ la nemurire, cerând în schimb
a) o orǎ de iubire
b) o altǎ soartǎ
c) întoarcerea în haos şi repaos
41.Rǎspunsul Demiurgului cuprinde secvenţele:
a) antiteza muritori/nemuritori, propuneri
compensatorii, îndemnul de a se întoarce
b) amânarea cererii, refacerea ordinii primordiale,
naşterea din nou
c) distrugerea lumii oamenilor, recrearea universului,
interferenţa lumilor
42.Demiurgul îi propune diferite ipostaze ale geniului
a) a cuvântului creator
b) ipostaza orficǎ, a geniului artistic
c) a împǎratului, a geniului militar
43. Cadrul romantic din debutul pǎrţii a patra este dat de
a) noapte, castel, mare, luceafǎr
b) asfinţit, lunǎ, ape, crânguri, tei, singurǎtate
c) codri, dealuri, trestii, lac, nuferi, lunǎ, izvoare
44. A treia chemare a fetei, faţǎ de primele doua este
a) identicǎ
b) diferǎ ca „spaţiu” al chemǎrii
c) diferǎ ca „scop” al chemǎrii
45.Rǎspunsul Luceafǎrului sugereazǎ
a) constatarea incompatibilitǎţii om-geniu
b) asumarea propriei condiţii
c) un blestem al oamenilor.