PROGRAM DE RECUPERARE

FUNCTIONALA
- ENTORSA LA NIVELUL GLEZNEI -

Facultatea de educatie fizică, sport și kinetoterapie

Specializarea kinetoterapie și motricitate specială
MIHAELA NIȚĂ/ Grupa 204A/ ANUL 1
Handbalul este un sport de contact, de echipă care are
ca specific:
 contactul fizic intens
 sărituri & aterizări
 schimbări rapide de direcție
 fente și mișcări înșelătoare
 diverse elemente de coordonare
 prinderi și aruncări
 alergatul intermitent

Mișcările specifice in jocul de handbal sunt:

 mișcarea de flexie și extensie a antebrațului, a
încheieturii mâinii, a incheieturii șoldului și
genunchiului, a gleznei (flexie plantară/ dorsală)
 mișcarea de pivotare (rotație - răsucire) a
trunchiului , a gâtului, a umărului
 mișcări de inversie și eversie a tălpilor
 CONTEXTUL ACCIDENTĂRILOR ÎN HANDBAL
• În comparație cu alte sporturi olimpice de echipa,
handbalul ocupa locul 3 in 2008 – dupa fotbal si
hochei pe iarba; locul 2 in 2012 – dupa fotbal si
locul 4 in 2016 – dupa fotbal, rugby & polo pe apa!
• Rata de incidență a accidentărilor este de 2
accidentări de a lungul a 1000 de ore de
antrenament și joc, mult mai predispuși fiind
sportivii de performanță vs. amatori, copii/
adolescentii vs. adulti & fetele vs. baieti
• În general, accidentările sunt clasificate in funcție
de zona de localizare, tip și mecanism de
accidentare și sunt împărțite în accidentări ACUTE –
survenite in urma unui eveniment specific și
accidentări cauzate de UZURĂ/ SUPRASOLICITARE
(o microtraumă repetată) care devin CRONICE
 ACCIDENTAREA GLEZNEI - CONTEXT
 Majoritatea accidentărilor la gleznă sunt de tipul entorsei la
nivelul ligamentelor laterale si se datoreaza inversiei si
aterizarii pe partea laterala, spre exterior
 Astfel, se produce o miscare de inversie si rotatie interna
fortata, care in combinatie cu o flexie plantara/ dorsala
exercita o incarcatura destul de mare astfel incat sa se rupa
ligamentele laterale (l. talofibular anterior +/- l.
calcaneofibular) entorse grad I & II; III (imobilizare ~ 10 zle)

 Entorsele (I/II) fara ruptura de ligament lateral pot fi tratate

prin reabilitare functionala, avand durerea ca punct de
ghidare in urmarirea progresului; revenirea la activitati
sportive are loc relativ repede
 Entorsele cu ruptura de ligament lateral (III) necesita o
recuperare mai lenta, cu 4-6 saptamani de protectie
(glezniere/ benzi kinetice) pentru a limita miscarea si a
permite refacerea ligamentului rupt si pana la 8 -12 saptamani
de refacere
 Majoritatea sportivilor accidentati dezvolta o instabilitate
cronica a gleznei , iar simptomele & functionalitatea scazuta
pot persista pana la 1 an dupa accidentare!
 După orice accidentare (cu imobilizare sau fără) este nevoie ca
glezna să își recapete mobilitatea , o structura a mersului/
pasului cât mai normală și adaptabilitatea acestuia la
suprafețe neregulate, intrucât orice accidentare generează o
anumită atrofie musculară și o pierdere a propriocepției.
 ACCIDENTĂRILE LA NIVELUL GLEZNEI ÎN HANDBAL
ELEMENTE TEHNICE
• Pasarea mingii
• Aruncarea la poartă

PROCEDEE TEHNICE
• Pasarea din alergare
• Pasarea precedata de elan de pasi incrucisati
• Aruncarea la poartă din săritura
LOCALIZAREA ACCIDENTĂRILOR LA NIVELUL GLEZNEI
• 1 ligament calcaneofibular
• 2 ligament laterale talofibulare (anterior & posterior)
• 2 ligamente tibiofibulare (anterior & posterior)

CAUZE – principala cauză, pe lângă numărul mare de sărituri,

este și tehnica explozivă specifică acestora, și anume săritura
pe un picior + aterizarea pe un picior în flexie plantară, datorita
orientării fibrelor ligamentului talofibular, predispuse la
accidentare la aterizare  impact ↑ & echilibru ↓
 STRUCTURA PROGRAMULUI DE RECUPERARE FUNCTIONALA*
FAZE DE RECUPERARE
F. INITIALA (I)
ACUTA **
F. INTERMEDIARA (II)
OBIECTIVE
1. Protejare zona accidentata;Reducere durere & inflamatie
2. Reducerea greutatii asupra zonei accidentate
3. Recapatarea gradului de miscare a articulatiei gleznei
4. Mentinerea supletii musculare (peroneu, gastrocnemius,
soleus & tibialis) & evitarea inhibarii musculaare
5. Stabilitate posturala
1. Cresterea greutatii asupra articulatiei accidentate
2. Recapatarea treptata a fortei musculare
Pentru a trece la faza 3, atletul nu va dezvolta reactii negative
la cresterea greutatii pe glezna, va avea un grad al miscarii in
articulatie aproape de 100% si forta musculara partial (60% vs.
glezna neaccidentata)
TIP ANTRENAMENT ECHIPAMENT
- Ex. de echilibru, stabilizare si proprioceptie pe Minge pt. echilibru
suprafete plane, reeducare neuromotorie
- Ex. Specifice jocului de handbal pt membrul
Disc pt. echilibru
neaccidentat (usoare)
- Ex. Cardio cu intensitate scazuta
Perne balans
- Ex. cu greutate crescuta pe glezna
- Ex. de echilibru, stabilizare si proprioceptie pe Placa/ echipament
suprafete instabile, reeducare neuromotorie Pt. recuperarea gleznei
- Ex. Specifice jocului de handbal pt membrul
neaccidentat (modificate, ingreunate) Benzi elastice
- Ex. Cardio cu intensitate crescuta

F. AVANSATA (III)
REINTOARCERE LA JOC/ IN
COMPETITIE (IV)
1.Refacere totala a andurantei si fortei musculare
2. Control neuromuscular si stabilitate articulara 80%
Pentru a trece la faza 4, criteriul de progress va fi o recapatare
a fortei ~ 80% v., glezna neaccidentata si practicarea abilitatilor
specifice cu un bun control neuromuscular
1. Recuperarea agilitatii miscarilor (forta exploziva) si vitezei
specifice jocului de handbal
2. Recuperarea psihologica - teama de re-accidentare,
increderea in sine  cresterea propriei eficiente in teren
- Ex. explozive de crestere a fortei cu intensitate Stepper
ridicata
- Ex. de proba pentru reintegrarea in jocul de Banca/ cutie pliometrica
echipa si practicarea abilitatilor specifice:
consolidarea aruncarii din saritura la poarta, Jaloane/ conuri
stabilizarea aterizarilor, al pasei din lateral
- Ex. de simulare a jocului in echipa si a Banda adeziva
elementelor tehnice specifice, inclusiv
coordonarea in cadrul echipei
-Ex. de echilibru, stabilizare si proprioceptie pe
Saculeti cu nisip
suprafete instabile/ plane cu partener

* Recuperarea functionala in patolgia sportiva = procesul de refacere al unui atlet

pentru reintoarcerea in activitatea sportiva care contine pe langa refacerea fortei **Conceptul POLICE vs. PRICE
si mobilitatii, antrenament proprioceptiv si recuperarea agilitatii specifice jocului! (Optimal Load ~ 2-5 zle)
 RECUPERARE FUNCTIONALA - EXERCITII SPECIFICE FAZEI I
(saptamana 1-2)

½ Flexie plantara & Dorsiflexie Izometrie dorsiflexie 3 x 1 minut

3 x 8-12 reps Rotiri laterale si mediale Mers pe calcaie
3 x 8-12 reps 2 lungimi sala Balans fata/ spate
3 x 15 reps

Stand pe calcaie  Ridicat pe varfuri Ridicari unilaterale de gambe Izometrie din stand pe 1 picior Inversie & eversie
3 x 8-12 reps 3 x 8-12 reps 3 x 1 minut 3 x 8-16 reps

STABILITATE POSTURALA (GLEZNA ACCIDENTATA + NEACCIDENTATA)

MENTINERE TONUS MUSCULAR (m. PERONEU + m.GASTROCNEMIUS+ m SOLEUS + M. TIBIALIS)
RECAPATARE MISCARII IN ARTICULATIA ACCIDENTATA
 EXERCITII SPECIFICE FAZEI II
(saptamana 3-4)

Izometrie pe 1 picior
Stand pe 1 picior cu miscari specifice Mentinere echilibru + minge pe jalon 5 minute
3 x 8 reps Stand pe un picior cu greutate 3 x 8-16 reps
3 x 8-16 reps

Coordonare & Echilibru pe directii Mentinere echilibru din fandare Saritura cu aterizare pe disc
multiple 3 x 40 pasi 3 x 8-16 reps Fandare in echilibru pe banca
3 x 8-16 reps 3 x 8-16 reps

STABILITATE POSTURALA CU GRAD DE ECHILIBRU CRESCUT (GLEZNA ACCIDENTATA + NEACCIDENTATA)

REVENIREA LA FORTA MUSCULARA DINAINTE DE ACCIDENTARE
RECAPATARE MISCARII IN ARTICULATIA ACCIDENTATA, CU CRESTEREA GREUTATII PE ACEASTA
 EXERCITII SPECIFICE FAZEI III-IV
(saptamana 4-6)

Pasarea / Aruncarea la poarta din Stabilizare Aterizari pe 1 picior -

Stabilizare Aterizari Bilateral alergare cu aterizare pe 1 picior – 3 S x 8-16 reps
3 S x 8-16 reps 2 lungimi de sala

Pasarea din alergare cu pasi incrucisati Stabilizare Aterizari pe 1 picior-

2 lungimi de sala
2 lungimi de sala
 HANDBAL FACTS
• 1 jucător poate acoperi o distanta de
aproximativ 3627 m cu o viteza medie de 6.4
km/ s (barbati) si 4002 m cu o viteza medie de
5.3 km/ s (femei) pe parcursul unui singur joc
joc
• în meciurile din competiții, rata de
accidentare este de 10 ori mai mare decât in
timpul antrenamentului, și depinde de vârsta,
gen si nivel de performanță.
• În Europa se estimează că ar avea loc cel puțin
320.000 de accidentări datorate handbalului/
an cu un cost de tratatment de ~ 400 mn EUR,
din care jumatate sunt pentru GENUNCHI!
Intre 60-90% din accidentări au loc in timpul • Echipele din divizia profesionista “elita” au
competitiilor internationale!
intre 5-10 antrenamente/ saptamana (~ 1.5
• Conform Bibilotecii Ntaionale de Medicina ore) si joaca in total intre 60-80 meciuri/
USA, exista ~ 2 mn de entorse de glezna/ an sezon vs. cele din divizia 1 & 2 (1/2)
 SPRAINO – o inventie daneza https://www.spraino.com/en/

Spraino este un set de benzi adezive tribologice * care se ataseaza de partea exterioara a pantofului de handbal. Efectul si eficienta
lor a fost testate clinic si a avut ca rezultat reducerea cu ana la 60% a entorselor severe de glezna, pe parcursul unui sezon de
handbal! Accidentarile la nivelul gleznei au loc in handbal atat prin contact (de ex . calcat pe piciorul adversarului) cat si prin
mecanisme non-contact. In ambele cazuri, partea laterala a pantofului ia contact si ramane pe podea, creand astfel o ancora in jurul
careia se produce accidentarea, prin frecarea de podea. Spraino reduce frecarea de pe partea laterala a pantofuui si reduce cu 90%
forta de accidentare. Acest lucru ii permite piciorului sa se reintoarca in pozitia sa naturala, si astfel se poate evita inevitabilul!

*TRIBOLOGIA = este știința și ingineria suprafețelor care interacționează în mișcare relative, se ocupa cu studiul frecarii
 • Lior Laver, Philippe Landreau, Romain Seil, Nebojsa Popovic
- HANDBALL SPORTS MEDICINE – Basic Science,
Injury Management and Return to Sport, 2018
(https://www.pdfdrive.com/)
• European Network for Sports Injury Prevention,
PREVENTING INJURIES IN HANDBALL – Policy
Briefieng/ Fact Sheet (https://www.pdfdrive.com/)
• INJURY PREVENTION IN ELITE HANDBALL,
Dissertation from the Norwegian School of Sport
Sciences, 2018 (https://www.pdfdrive.com/)
Bibliografie • Alexandru Acsinte, “PROPRIOCEPTIVE TRAINING
IN HANDBALL”
• Alexandru Acsinte, Alexandru Eftene , Hantau Cezar,
Oscar Gutierrez Acquilar, Makoto Muramatsu -
NEUROMUSCULAR COORDINATION AND
PROPRIOCEPTIVE TRAINING IN YOUNG
HANDBALL PLAYERS, 2014
(https://www.sciencedirect.com/)
• https://www.skadefri.no/idretter/handball/skadef
ri-handball/
STATISTICI DESPRE INCIDENȚA ACCIDENTĂRILOR ÎN HANDBAL
ZONA DE INCIDENȚĂ & TIPUL ACCIDENTĂRII

INCIDENȚĂ MAJORITARĂ CELE MAI COMUNE, RAPORTAT LA ZONA DE INCIDENȚĂ

(neținând cont de tipul accidentării)

TRUNCHI 14 PICIOR
18 ÎNTINDERI
12
*GLEZNA TENDINITE
CAP/ GAT 26
40 12
**GENUNCHI
CAP/ FATA 19 ENTORSE
34
65

EXTREMITATI CONTUZI
40
SUPERIOARE I
DEGETE CAP 56
EXTREMITATI 24
63 33
INFERIOARE

0 20 40 60 80

*Accidentările la gleznă sunt printre cele mai frecvente, în timp ce accidentările la genunchi sunt printre cele mai severe!

** Analiza paradigmei accidentarilor din ultimii 10 ani din handbal, arata ca exista o tendinta de crestere a accidentarilor la glezna si coapse, dar o
descrestere a celor in zona genunchiului si capului!
13
STATISTICI DESPRE INCIDENȚA ACCIDENTĂRILOR ÎN HANDBAL
CLASIFICARE CELE MAI COMUNE, RAPORTAT LA ZONA DE INCIDENȚĂ
ACCIDENTĂRI (ținând cont de tipul accidentării)

100 ȘOLD SPATE

10 16
90

80 GENUNCHI PICIOR (INF.)

26 52
70 DEGET
17 UMĂR
60 44
50
GLEZNĂ GENUNCHI
40
24 27
30

20

10
ACCIDENTĂRI ACCIDENTĂRI
0
ACUTE ↓ CRONIZATE
ACUTE UZURA
(UZURĂ)
↓
Contuzii Bursite
Intinderi Tendinite &
Entorse Dureri tibiale 14