CRESTEREA RANDAMENTULUI SPORTIV PRIN EXERCITII CU SUPORT BIOMECANIC ADECVAT PARTICULARITATILOR MORFOFUNCTIONALE ALE SPORTIVILOR

Georgeta Nenciu, Mirel Coconetu Academia Nationala de Educatie Fizica si Sport Consideratii generale Specificul activitatii neuromusculare din sportul de performanta este indeplinit de lanturile musculare antagoniste de la membrele superioare, trunchi si membrele inferioare. Multe din elementele tehnice specifice disciplinelor sportive pot fi statice, dar cele mai multe actiuni se efectueaza din miscare, in viteza, din portiuni extrem de variate si dificile. In compunerea oricarui procedeu tehnic, intra atat miscarea pe care o face sportivul cat si miscarile segmentelor corpului angrenate in executarea propriu-zisa a miscarii. Scop si sarcini Prin informatiile noi pe care le punem la dispozitia sportivilor si antrenorilor ne propunem sa contribuim la cresterea eficientei pregatirii tehnico-tactice. Un loc important va avea in lucrare prezentarea unor procedee bazate pe elemente biomecanice, necesare insusirii si imbunatatirii tehnicii. De asemenea, vom prezenta si unele greseli ce apar in desfasurarea executiilor tehnice, in scopul evitarii producerii traumatismelor de efort. Ipoteze Exercitiile fizice din actiunile complexe ale sportivilor pot fi executate corect daca in pregatire se va tine seama de elementele biomecanice aferente acestora. Randamentul actelor si actiunilor motrice specifice sportului de performanta poate fi imbunatatit in masura in care se va cunoaste modul in care iau nastere fortele musculare si caracterele lor mecanice. Evitarea greselilor din punct de vedere biomecanic duce la mentinerea integritatii morfo-functionale a organismului si implicit la prevenirea traumatismelor. Subiecti si metoda Modelul nostru de experiment pentru analiza si sinteza miscarilor complexe s-a adresat unor sportive de elita reprezentate de componentele echipei de floreta, campioane mondiale si olimpice. Ele practica, specific efortului din scrima, activitatea deopotriva a membrelor superioare, trunchiului si membrelor inferioare. Metoda folosita a fost observatia in timpul antrenamentului si a competitiilor si analiza miscarilor inregistrate pe video, modalitate ce a permis descompunerea fiecarei actiuni in elementele ei componente. Rezultate si discutii Intr-o lucrare anterioara autorii au prezentat analiza unor aspecte biomecanice caracteristice actelor si actiunilor motrice din jocul de fotbal.

Conform literaturii de specialitate (A.Iliescu) si pe baza experientei noastre, consideram ca este posibil sa se obtina dezvoltarea unor calitati motrice specifice cum ar fi forta la membrul superior si inferior, imbunatatirea capacitatii de echilibrare a corpului in miscare, precum si a mobilitatii generale a organismului. Toate acestea cresc sub aspectul eficientei daca sportivii, in insusirea metodelor tehnico-tactice, acorda importanta aspectelor biomecanice ale diferitelor exercitii. Deoarece este mai usor sa inveti un exercitiu corect decat sa-l corectezi pe parcurs, pentru cresterea eficientei actiunilor motrice sunt necesare dupa parerea noastra, exercitii prin care sa se adapteze tehnicile la caracteristicile morfofunctionale ale sportivului. Dezvoltarea fortei in maini si in picioare, precum si dezvoltarea mobilitatii intregului corp prin segmentele sale, cap, gat, brate, spate, trunchi, bazin, membre inferioare, reprezinta obiectivele majore ale procesului de pregatire sportiva. Motivam aceasta, deoarece la executarea oricarui procedeu tehnic iau parte toate segmentele corpului, intr-o masura mai mare sau mai mica. Din numeroasele exercitii fizice menite sa duca la cresterea fortei in maini, degete si pumni, in acord cu specialistii din domeniu, prezentam cateva: - flotari cu sprijin pe palme; - strangerea succesiva a mingilor de tenis in pumni; - flotari pe mingea medicinala cu sprijin in degete; - impingerea mingii medicinale cu doua maini de la nivelul pieptului; - pase cu doua maini pe deasupra capului intre doi sau trei sportivi; - impingerea mingii medicinale cu o mana intre doi sau trei sportivi. Pentru cresterea mobilitatii capului si gatului, propunem: - rotarea capului de la stanga la dreapta si invers; - aplecari ale capului inainte-inapoi, rasuciri ale acestuia la stanga si la dreapta; - bratele intinse lateral, aplecari succesive ale capului pe partea stanga; dupa revenire exercitiul se efectueaza pe partea dreapta, reluandu-se apoi ciclul inca o data; - aplecarea capului inainte-inapoi cu opunerea rezistentei bratelor partenerului. Rezistenta trebuie sa fie realizata prin cedare progresiva; Pentru cresterea mobilitatii bratelor, recomandam: - rotari simultane ale bratelor inainte-inapoi. Pozitia de plecare a bratelor intinse in fata, intinse deasupra capului, cu palmele orientate inainte. Se executa intai rotarile inainte, dupa care se executa rotarile inapoi; - rotari alternative ale bratelor inainte-inapoi. Se executa pentru inceput rotarile alternative ale bratelor inainte, urmate imediat de rotarile alternative inapoi; - extensia bratelor pe spate, repetand miscarea de 3-4 ori succesiv. Privirea inainte; bratele vor reveni in pozitia langa corp, dupa care putem relua ciclul;

- rotari ample, laterale, bratele pornind de jos, de langa corp. Dupa o prima rotatie, bratele se incruciseaza prin fata abdomenului, urmand un alt ciclu; - bratele se duc in spate, prinzandu-se intre ele prin intermediul degetelor. Se executa trageri si extensii de catre o mana pentru cealalta, dupa care se inverseaza rolurile; - cate doi sportivi, fata in fata, bratele indoite, palmele orientate inainte, in dreptul pieptului. Musculatura trebuie sa fie relaxata, respiratia libera. Se executa in ritm rapid "bataia palmelor", in fata sau incrucisat; Pentru cresterea mobilitatii spatelui, sunt potrivite urmatoarele exercitii: - executantul este culcat pe abdomen, se intind si se apuca gleznele. Prin arcuirea spatelui se incearca mentinerea acestei pozitii cat mai mult: 10-15 secunde. Printr-un mic balans fata-spate se va executa "barca"; - ridicarea usoara a trunchiului prin extensia spatelui, mainile sunt duse in fata ochilor; - culcat inainte, se executa extensia trunchiului prin incordarea muschilor spatelui. Bratele se duc lateral, pieptul si picioarele ridicandu-se in acelasi timp de pe sol. Se mentine aceasta pozitie cat mai mult; - culcat pe spate, ridicarea trunchiului si aplecarea acestuia spre varful picioarelor. Prin arcuirea spatelui de cateva ori, se tonifica si se pregatesc muschii spatelui; - doi sportivi, spate in spate, executa impingeri, cu rezistenta usoara din partea fiecaruia. Pozitia picioarelor este semiflectata; - doi sportivi sezand spate in spate, aplecare inainte prin tractiunea partenerului pe spate, prin apucare de maini. Omoplatii celui ce se apleaca in fata trebuie sa fie sub omoplatii celui ce urmeaza sa fie ridicat; - doi sportivi, spate in spate. Unul dintre ei flexeaza usor genunchii si, prin prinderea degetelor sau incheieturilor mainilor partenerului, il "intinde" pe spate. Miscarea trebuie repetata de mai multe ori, partenerul "intins" sa fie relaxat, iar varfurile picioarelor acestuia sa atinga solul. Muschii spatelui sunt intinsi prin acest exercitiu; Pentru cresterea mobilitatii trunchiului, se recomanda: - cu bratele pe solduri si picioarele departate, se executa rasucirea energica a trunchiului spre dreapta si spre stanga. Se poate insista ca o rasucire sa fie realizata de 3-4 ori pe aceeasi parte; - aplecari ale trunchiului la varfurile picioarelor. Miscarea poate fi realizata o singura data prin atingerea varfurilor picioarelor sau a solului, dupa care se revine in pozitia de plecare, care este in stand. Cand varfurile degetelor ating solul, putem repeta de 3-4 ori miscarea de atingere; - stand mult departat, bratele tinute relaxat in sus: rotarea ampla a trunchiului descriind cercuri mari de la stanga la dreapta, de 6-8 ori., Aceeasi miscare de la dreapta spre stanga. In continuare, exercitiul se executa cu indoirea alternativa a genunchilor in momentul trecerii trunchiului deasupra piciorului respectiv; - sezand, cu bratele sprijinite in spatele trunchiului, pe sol. Extensia puternica a trunchiului de 4-5 ori; - pozitia de plecare: sprijin pe un genunchi, celalalt flexat. Se executa extensia trunchiului inapoi cu bratele lateral, prin miscari repetate;

Pentru cresterea mobilitatii bazinului, propunem: - din pozitia stand, cu picioarele departate, rotari ale bazinului de la stanga spre dreapta si invers. Miscarile trebuie sa aiba amplitudine mare. Executia lor sa fie lenta; - din pozitia stand, picioarele apropiate, se executa miscari de impingere a bazinului spre inainte si inapoi. Miscarile bazinului pot fi executate si lateral stanga sau lateral dreapta Acestea impreuna cu alergarile pe teren variat, luptele, exercitiile de gimnastica la aparate si sol pot duce la cresterea capacitatii de efort si la ameliorarea unor relatii functionale fundamentale pentru obtinerea rezultatelor de valoare. Mentionam in mod expres si importanta pe care o au in indeplinirea acestor obiective integritatea structurala si functionala a analizatorilor vizual, acustico-vestibular si a proprioceptorilor prin care se pot aprecia: distantele, pozitiile in miscare si echilibrul dinamic. Concluzii Sportivele luate in studiu au practicat aceste tipuri de exercitii, care de fapt au stat la baza pregatirii fizice generale, constiente fiind de importanta cunoasterii suportului biomecanic al exercitiilor pentru cresterea mobilitatii corpului in general si ale segmentelor sale in special. Cresterea mobilitatii generale a organismului a fost unul din factorii care au condus in perioada urmatoare la obtinerea de performante de valoare. Prin adaptarea metodelor tehnico-tactice la particularitatile lor morfofunctionale, sportivele au reusit ca, pe langa imbunatatirea randamentului pregatirii sportive, sa evite chiar producerea traumatismelor. BIBLIOGRAFIE 1. Analiza sistematica multimedia in sfera tehnico-tactica a jocurilor sportive. Bucuresti, Centrul de Cercetari pentru Probleme de Sport, 1996. 2. Antrenoriat & Competitie. Centrul de Cercetari pentru Probleme de Sport, Bucuresti, 1994. 3. Baciu, C., Anatomia functionala si biomecanica. Bucuresti, Ed. Sport-Turism, 1977. 4. Cernaianu, C., Fotbal Teoria si practica jocului si antrenamentului modern. Bucuresti, Ed. Fundatia "Romania de Maine", 1997. 5. Dainty, A.D., Norman W. Robert, Standardizing Biomechanical Testing in Sport. Humain Kinetics Publishers, 1987. 6. Dumitru, C., Ghemes S., Atletism-Cinegrame comentate. Bucuresti, 1973. 7. Iliescu, A., Gavrilescu, D., Anatomia functionala si biomecanica. Bucuresti, Ed. Sport-Turism, 1976. 8. Untea, Gh., Aspecte metodico-biologice in fotbal, Bucuresti, Ed. Sport-Turism, 1984