Starea de f/oiv/flux al constiintei

J J

Simona §tefan

1. Introduces

Tennenul flow, tradus cel mai aproape ca injeles prin expresia „flux al congtiintei”,
a fbst introdus de psihologul Mihaly Csikszentmihalyi (1975, 2000) pentru a
exprima о stare de angajare mentala totala intr-o activitate. Pentru a pastra cat mai
exacta accepjiunea acestui termen, am decis utilizarea lui in limba engleza pe
parcursul acestui capitol. Astfel, tennenul de flow este definit ca о stare de implicate
experienpala intensa, moment de moment, intr-o activitate, care poate fl atat fizica,
cat §i mentala. In acest sens, flow este starea pe care oamenii о raporteazS atunci
cand sunt complet absorbip de ceva, pana la punctul in care uita de timp, oboseala
san alte aspecte in afara activitajii in sine (Csikszentmihalyi, 2009).
Pomind de la cele trei tipuri de fericire descrise de Martin Seligman (2002),
3 anume (1) via{a placuta - componenta hedonica, (2) via(a implinita - implicarea
я (3) viafa cu sens, flow este aspectul definitoriu al celei de-а doua componente,
•fata implinita. Astfel, a trai о viaja implinita inseamna angajarea in activitap moti-
че intrinsec, in care implicarea experienpala este totala, iar individul i§i atinge
petenflalul maxim.

Z Istoricul conceptului de flow

Cnnarind evolufia acestui concept in domeniul psihologiei, punctul de piecare a

fast inexactitatea cu care paradigmele psihologice dominante in prima jumatate a
secolului XX (psihanaliza §i behaviorismul) explicau comportamentele nedetermi-
зае in mod clar nici de stimuli externi (e.g., contingent, in cazul behaviorismului),
aci de stimuli interni aflat i in afara controlului individului (e.g., pulsiuni incon-
joente in cazul psihanalizei). Ramanea, agadar, dificil de explicat de ce un individ
jraca gah, canta la chitara, exersand mult pentru a dobandi aceste deprinderi, sau
de ce un individ face alpinism, riscandu-gi uneori viafa, daca privim lucrurile doar
fet perspectiva factorilor motivational! extrinseci. Observarea faptului ca multe
 58 TRATAT DE PSIHOLOGIE POZITTVA

activitafi sunt facute pentru placerea activitapi in sine a dus la formularea unor in astfel de activity
concepte §i teorii cum ar fi ideea experien(elor de varf a lui Abraham Maslow sau ca acestea se carac
conceptul de motivape intrinseca introdus de Edward Deci. Prezumpa comuna a care are urmatoare
acestor abordari este aceea ca fiinja umana are in mod natural §i alte prioritap
• concentrate inte
in afara nevoilor de baza, iar faptul ca oamenii manifests curiozitate, i§i asuma
• fuziunea dintre
riscuri §i exploreaza mediul a constituit о parghie importanta de progres in istoria
• pierderea con§t
omenirii. Pe de alta parte, la fel cum activitaple legate de supraviepiire §i reprodu-
social;
cere (e.g., mancatul, sexul) au dobandit valence pozitive, acela§i lucru trebuia sa
• sentiment de co
se intample §i cu activitaple care raspund acestor nevoi. Cu alte cuvinte, pentru a
se perpetua, о activitate care nu este neaparat necesara supraviepiirii trebuie sa • distorsiunea per
devina placuta. Cum anume se intampla acest lucru ? Raspunsul la aceasta intrebare • trairea activitap
este dat tocmai de conceptul de flow, introdus de Csikszentmihalyi pentru a oferi un mijloc, un p
о teorie proximala a motivapei pentru aceste comportamente - pentru a explica ce Pentru a putea 1
anume din comportament il face placut, astfel incat sa fie integral in repertoriul (1) un echilibru inti
comportamental. sa nu fie perceputa
Mihaly Csikszentmihalyi relateaza faptul ей, traind experien{a unui emigrant in mediate clare §i fi
urma celui de-al Doilea Razboi Mondial (tatal sau a fusese ambasadorul Ungariei Este important de n
la Roma, parasind funepa dupa ocuparea sovietica a Ungariei), a observat ca, in percepute subiecth
timp ce unii oameni se lasa cuprin§i de disperare, alpi reu§esc sa gaseasca sens §i nivelul general de
sa duca о via{a fericita. Acest lucru indica faptul ca fericirea rezida in multe lucruri perceput de catre in
§i poate fi gasita §i in cele mai nefavorabile circumstance, atunci cand statutul, Activitaple de cret
confortul §i placerile vie{ii se pierd. Intrigat de acest lucru, Csikszentmihalyi a oportunitatea de a
incercat sa gaseasca о explicate, studiind psihologia in Statele Unite §i propunand orice activitate (e.f.
apoi conceptul de flow (Seligman & Csikszentmihalyi, 2000). Echilibrul dintr
Pentru a vedea ce anume ii determina pe oameni sa se implice in activitap ce este insa unul frag
presupun timp, efort, riscuri, fare a aduce beneficii vizibile, dar care aduc, in acela§i devine initial preoc
timp, mari satisfacpi, Csikszentmihalyi a intervievat sute de oameni de toate fiind de un nivel pi
varstele, cu privire la domenii de activitate foarte diverse (sport, balet, §ah, create de relaxare/plictise
artistica) §i a ajuns la о descriere a experienjei acestor activitap care are cateva mica a acestui ecl
elemente definitorii comune : fuziunea intre activitate §i con§tiin(a, distorsionarea provocari §i abilitai
perceppei timpului, sentimentul de control. Astfel, in timp ce fac activitatea care in literature ca Mot
ii pasioneaza, oamenii (unii mai des, aljii mai rar) traiesc intens implicarea in Modelul initial
activitate, descriind aceasta stare ca un „curent/flux” care ii trage, de aici provenind atingerea starii de
§i termenul de flow. Aceasta stare este resimpta ca fiind una placuta, de§i nu ridicat (Csikszentm
presupune neaparat trairea unor emopi pozitive, devenind, astfel, о motivape pentru este cunoscuta drept
a c£uta, din nou §i din nou, situapile in care apare. mihalyi & LeFevre,
Csikszentmihalyi (1
pur §i simplu, ci est
3. Mecanismele starii de flow se poate darui total
mihalyi, 1988; Cs
1989) au aratat ca
Conceptul de flow a fost propus in incercarea de a explica fenomenul motivapei implicap in activita
intrinseci, implicarea in activitap care constituie un scop in sine, a§a-numitele acti- cand lucram, §i este
vitaji auto-telice. Analizand din perspectiva fenomenologica experience implicarii atunci cand ne relai
 STAREA DE EZ.CW/FLUX AL CONSTIINTEI 59

aranilarea unor
in astfel de activitSp, Csikszentmihalyi §i colaboratorii sai au ajuns la concluzia
bse Maslow sau
ca acestea se caracterizeaza printr-o stare subiectiva comuna, cea de flow, stare
rria comuna a
care are urmatoarele caracteristici (Nakamura & Csikszentmihalyi, 2002):
I alte prioritaji
tate, i§i asuma • concentrare intensa §i focalizata asupra activitajii prezente ;
seres in istoria • fuziunea dintre acpune §i con§tiin(a;
кге §i reprodu- • pierderea con§tiinfei de sine reflexive - disparipa perceppei sinelui ca actor
scni trebuia sa social;
time, pentru a • sentiment de control asociat activitafii;
nrii trebuie sa • distorsiunea perceptiei timpului - de obicei, senzapa ca timpul trece mai repede;
sasta intrebare • trairea activitajii ca placuta in sine, astfel ca scopul ei devine de multe ori doar
pentru a oferi un mijloc, un pretext pentru a face activitatea.
ni a explica ce Pentru a putea fi atinsa starea de flow, trebuie sa fie indeplinite doua condipi:
in repertoriul (1) un echilibru intre cerin{ele, provocarile sarcinii §i abilitap (astfel incat activitatea
sa nu fie perceputa nici ca prea dificila, nici ca prea u§or de realizat) §i (2) scopuri
iui emigrant in imediate clare §i feedback imediat asupra progresului (Csikszentmihalyi, 1975).
iorul Ungariei Este important de repnut insa faptul ca aceste conditii se refera la cum sunt lucrurile
jbservat cd, in percepute subiectiv, in momentul producerii activitapi. Astfel, nu este important
iseasca sens §i nivelul general de abilitate al cuiva intr-un anumit domeniu, ci cum este acesta
i multe lucruri perceput de catre individ in momentul in care se angajeazS intr-o activitate specified.
cand statutul, Activitaple de creape, jocurile, sportul ofera cel mai adesea, prin structure lor,
szentmihalyi a oportunitatea de a trai о stare de flow; cu toate acestea, starea poate fi traita in
; §ipropunand orice activitate (e.g., in timpul unei conversapi, conducand ma§ina).
Echilibrul dintre provocari §i abilitap necesar pentru atingerea starii de flow
in activitap ce este insa unul fragil; odata ce provocarile depa§esc nivelul abilitajilor, individul
iduc, in acela§i devine initial preocupat, iar apoi anxios. Daca apare fenomenul invers, abilitaple
neni de toate fiind de un nivel prea ridicat in comparape cu provocarile sarcinii, starea este una
it, §ah, create de relaxare/plictiseala. Astfel, menpnerea starii de flow presupune ajustarea dina-
are are cateva mica a acestui echilibru. Acest model care introduce ideea echilibrului dintre
distorsionarea provocari §i abilitati ca precondipe definitorie a experien{ei de flow este cunoscut
ctivitatea care in literature ca Modelul original al starii de flow (Csikszentmihalyi, 1975).
implicarea in Modelul initial a fost ulterior reformulat, cu specificarea faptului ca, pentru
aici provenind atingerea starii de flow, atat provocarile, cat §i abilitaple trebuie sa fie de nivel
icuta, de§i nu ridicat (Csikszentmihalyi & Csikszentmihalyi, 1988). Aceasta varianta reformulate
otivape pentru este cunoscuta drept Modelul in cadrane (engl. quadrant) al starii de flow (Csikszent-
mihalyi & LeFevre, 1989), reprezentat in Figure 1. In acest sens, dupa cum suspne
Csikszentmihalyi (1997), a trai о via{a buna §i cu sens nu este ceva ce se intampla
pur §i simplu, ci este un proces in care individul cauta activ acele activitap in care
se poate darui total. Cercetarile in domeniu (e.g., Csikszentmihalyi & Csikszent-
mihalyi, 1988; Csikszentmihalyi &Graef, 1980; Csikszentmihalyi & LeFevre,
1989) au aratat ca starea de flow este traita cel mai adesea atunci cand suntem
nul motiva{iei implicap in activitap de petrecere a timpului liber (socializare sau hobby-uri) sau
numitele acti­ cand lucrSm, §i este mai pupn prezenta in activitap rutiniere (e.g., curatenie) sau
ve implicarii amnei cand ne relaxam in mod pasiv (e.g., ne uitam la televizor).
60 TRATAT DE PSIHOLOGIE POZITIVA

jubiective). Date
■q tip specific de
®ecanismele neut
I suspnut (Ullen et
Avand in vedc
provocari §i abilit
vedere fiziologic,
Schulz, Schachinj
$i experienperea s
; de legea Yerkes-E
data cu nivelul c
devenind inversa
aivel al activarii 1
relapa inversandi
de U este prezen
hipotalamo-hipof

Figure 1. Modelul in cadrane al starii de flow. Cu cdt provocarile gi abilitafile sunt de nivel 5. Consecinte
mai ridicat, cu atat experienja de flow este mai intensd (apud Csikszentmihalyi, 1997)

Ca о пиащаге a modelelor privind starea de flow ce postuleaza ideea echilibrului Datele experimei
perceput intre provocari §i abilitap ca factor determinant al acestei stari, unele atunci cand exis
abilitate. Manipr
cercetari au aratat, de exemplu, ca echilibrul provocari/abilitap este un determinant
abilita(ilor indivi
al starii de flow atunci cand activitatea are о important moderata; atunci cand acti-
in condipile in c;
vitatea are о miza importanta, starea de flow se atinge mai ales atunci cand nivelul
experien(a ca fiii
abilitajilor il depa§e§te pe cel al provocarilor sarcinii (Engeser & Rheinberg, 2008).
un sentiment ma
grea sau prea u§>

4. Procesele cognitive implicate in starea de flow

5.1. Starea de
In ceea ce prive§te procesele cognitive implicate, starea de flow se caracterizeaza
Dupa cum am m
in primul rand printr-o concentrare exclusive, a resurselor atenfonale asupra
incercarea de a
activitapi in sine. De exemplu, daca cineva atinge starea de flow atunci cand timp, efort §i ris
picteaza, atenpa persoanei este concentrata exclusiv asupra picturii §i activitapi de cu dezvoltarile tt
a picta; persoana nu se gande§te in acest timp dacd opera ii va fi apreciata, daca nal intrinsec a fc
va reu§i sa о termine la timp, daca va ft la fel de buna ca cea precedenta, nu se e§antionarii exp<
gande§te la planurile pentru mai tarziu §i nu rememoreaza acpuni din trecut, Ca Masurarea stari.
о consecinta a acestei stari, dispare momentan perceppa sinelui ca actor social (ce raspund in gene
§tiu despre mine, cum ma vad ceilalp, care sunt calitaple §i defectele mele), acest fapt indie;
ramanand activa in principal acea parte a conjtiinjei care traiejte activ §i experien- Moneta & Csiks
paza realitatea din jur (acel ,,eu” care inso(e§te §i care define§te toate trairile noastre flow asupra me
 STAREA DE ELCWFLUX AL CONSTIINJEI 61

subjective). Date recente sugereaza insa faptul ca in starea de flow este implicat
un tip specific de atenpe, anume un proces atenfional lipsit de efort, diferit, prin
mecanismele neurocognitive implicate, de cel necesar in sarcinile de efort mental
suspnut (Ullen et al., 2012).
Avand in vedere condifiile in care apare starea de flow (i.e. echilibru intre
provocari §i abilitap, ambele de nivel ridicat), ea se caracterizeaza, din punct de
vedere fiziologic, prin activate moderat-ridicata. De altfel, cercetari recente (Peifer,
Schulz, Schachinger, Baumann, & Antoni, 2014) au aratat ca intre stresul perceput
$i experienjierea starii de flow exists о relape in forma de U, similara celei descrise
de legea Yerkes-Dodson (Yerkes & Dodson, 1908) - performanfa este pozitiv aso-
ciata cu nivelul de stres pana la un anumit nivel (optimul motivational), relajia
devenind inversa dupa ce stresul depa§e§te acest punct. Astfel, pana la un anumit
nivel al activarii fiziologice, se constata о cre§tere a nivelului experience! de flow,
relapa inversandu-se odata ce este atins punctul optim. Aceasta relape in forma
de U este prezenta atat in cazul activarii sistemului simpatic, cat §i in cazul axei
hipotalamo-hipofizo-suprarenaliene (cre§terea nivelului de cortizol).

5. Consecintele starii de flow

Datele experimentale din ultimii ani au confirmat faptul ca starea de flow apare
atunci cand exista un echilibru intre cerintele/provocarile sarcinii §i nivelul de
abilitate. Manipuland experimental conpnutul sarcinii, astfel incat sa corespunda
abilitajilor individului (e.g., intr-o sarcina de joc pe calculator), s-a constatat ca,
in condipile in care exista acest echilibru, participanpi sunt mai implicap, traiesc
experien(a ca fiind mai plScuta, au о perceptie accelerata a trecerii timpului, au
un sentiment mai puternic de control decat in condipile in care sarcina este prea
grea sau prea u§oara in raport cu abilitafile lor (Keller & Bless, 2008).

5.1. Starea de flows] motivatia

Dupa cum am menponat anterior, conceptul de flow a fost introdus in literatura in

incercarea de a explica motivapa intrinseca asociata unor activitap care necesitS
timp, efort §i rise, dar care contribuie la construirea unei vie(i implinite. In paralei
cu dezvoltarile teoretice din domeniu, importanta starii de flow ca factor motivatio­
nal intrinsec a fost investigata §i experimental. Astfel, studii care au folosit metoda
e§antionarii experientei (engl., experience sampling method ESM, vezi seepunea
Masurarea starii de flow) au aratat ca, atunci cand oamenii traiesc о stare de flow,
raspund in general negativ la intrebarea ,,Ap prefera sa faceti о alta activitate?”,
acest fapt indicand о motivape intrinseca (Csikszentmihalyi & LeFevre, 1989;
Moneta & Csikszentmihalyi, 1996). Alte cercetari au evidential influenta starii de
flow asupra motivatiei intrinseci utilizand un design experimental §i folosind
62 TRATAT DE PSIHOLOGIE POZITIVA

masuratori comportamentale ale motivapei intrinseci (z. e. preferinja pentru о anume rind, starea de fi
activitate). Astfel, Keller §i colaboratorii sai (2011) au manipulat echilibrul dintre maxima a atenpei
provocari §i abilitap intr-o sarcina computerizata de verificare a cuno§tin{elor (de starea de flow dev
tipul „vrei sa fii miliardar”), inducand astfel о stare de plictiseala, flow sau ea poate duce, la r
suprasolicitare. Ulterior, participant i au fost intrebap ce ar prefera sa faca intr-un tn acest sens, stu<
timp alocat inaintea unei alte sarcini - sa continue jocul, sa citeasca о revista sau academica §i in t
sa nu faca nimic special. Participanpi din condi(ia de echilibru dintre abilitap §i (Csikszentmihalyi
provocari (care au trait о stare de flow) au ales in mai mare masura sa continue 1999; Sawyer, 1'
jocul comparativ cu participanpi din celelalte doua condipi experimentale, aratand anor activitap act
astfel ca trairea unei experience de flow motiveaza perseverarea in acea activitate.
h inceputul seme
controleaza niveh
2012). Astfel, in c
5.2. Starea de flow » si emotiile
г asimilarea inform
Cercetarile au
In general, starea de flow a fost asociata in literature cu afectivitatea pozitiva, fiind
sport (e.g., Jacks
relaponata cu fericirea ca stare, in mod direct, dar §i indirect, prin faptul ca
2001). Spre exemj
experience de flow intaresc motivapa de a face fata obstacolelor §i sarcinilor
domenii (e.g., atl
dificile (Moneta, 2004). Asocierile intre flow §i afectivitatea pozitiva observate in
a au, in general,
studii corelaponale (Csikszentmihalyi & LeFevre, 1989; LandhauBer & Keller,
mai bune, respect
2012) au fost confirmate §i de date longitudinale, in condipile in care s-a controlat
raportat in timpul
nivelul afectivitapi de baza (Schuler, 2007). Pe de alta parte insa, unele date
(Csikszentmihalyi & LeFevre, 1989) au aratat ca aceasta relape este valabila doar cel raportat pentn
pentru anumite tipuri de activitap; de exemplu, in situajiile in care activitatea este ca nivelul percepu
una de inva(are, cel mai ridicat nivel de fericire apare atunci cand nivelul dificultapi p studii care, de
sarcinii este depart de cel al abilitajilor (ceea ce ar corespunde unei stari de (Schuller & Brunr
plictiseala). Este important, de asemenea, sa facem distincpa intre starea de flow atleplor din timpi
§i fericire; de§i starea de flow este in mod universal traita ca о stare subiectiva manta. Starea de.
placuta, devenind un factor de motivape intrinseca, ea difera de starea emoponala intermediul motiv
descrisa ca „fericire”. Spre exemplu, un chirurg poate trai о stare de flow in timpul Studiile experi
operapei (ca urmare a echilibrului intre dificultatea sarcinii §i abilitaple percepute manja in diverse s
§i a feedback-ului imediat asupra progresului), dar acest lucru nu echivaleaza cu aparipa starii de j
о stare de fericire. Fericirea presupune evaluarea in termeni pozitivi a valenfei unui intr-o sarcina de j
eveniment, or, atunci cand traim о stare de/Zcw, intreaga noastra atenpe este con- rienja de flow exp
centrata asupra activitajii in sine, fare a о judeca din aceasta perspectiva (Csikszent­ confirmat insa ac
mihalyi, 1997). In acest sens, fericirea este о consecinja a starii de flow, nu о 2008). Una dintre
components a acesteia (LandhauBer & Keller, 2012). §i masurata cu act
pe dimensiuni di
investigheze care
5.3. Starea de flowy performanta manta (LandhauBi
In concluzie, <
Una dintre principalele consecinje preconizate ale starii de flow se refera la crejterea literature (e.g., Na
performan{ei, conceptul de flow fiind deseori asociat cu creativitatea artistica sau 2007), majoritatea
§tiinpfica, cu activitaple sportive sau productivitatea in munca. Odata ce apare starea de flow este
starea de flow, performanfa este de agteptat sa creasca din doua motive : in primul asociere este coni
 STAREA DE FLCW/FLUX AL CON§TIINTEI 63

rand, starea de flow este una de funcponare mentala optima, prin concentrarea
maxima a atenpei, astfel incat ea este implicit beneficS pentru performantS; apoi,
starea de flow devine о intSrire pozitivS pentru perseverenta in sarcina, astfel incat
ea poate duce, la randul ei, la creperea performanfei (Engeser & Rheinberg, 2008).
In acest sens, studiile au aratat ca trSirea experien(ei de flow prezice performan(a
academics §i in muncS (Eisenberger et al., 2005), comportamentul de invafare
(Csikszentmihalyi, Rathunde, & Whalen, 1993 ; Lee, 2005) §i creativitatea (Perry,
1999; Sawyer, 1992). De exemplu, in cazul studenplor, starea de flow in cadrul
unor activitap academice (i.e. curs de limba strSinS, curs introductiv de statistics)
la inceputul semestrului, prezice performanja la examen, chiar §i atunci cand se
controleaza nivelul abilitaplor (Engeser et al., 2005, apud LandhauBer & Keller,
2012). Astfel, in condipile in care studenpi au acela§i nivel de abilitap §i cuno§tin(e,
asimilarea informapei trSind о stare de flow prezice о performantS mai crescuta.
CercetSrile au evidential §i о asociere intre starea de flow §i performanta in
sport (e.g., Jackson & Roberts, 1992; Jackson, Thomas, Marsh, & Smethurst,
2001). Spre exemplu, Jackson §i Roberts (1992) au cerut unor sportivi din diverse
domenii (e.g., atletism, gimnastica, golf, inot) sa estimeze nivelul de flow pe care
il au, in general, in competipi §i nivelul de flow pe care 1-au trait in timpul celor
mai bune, respectiv celor mai slabe performance. S-a constatat ca nivelul de flow
raportat in timpul celor mai bune performance este semnificativ mai ridicat decat
cel raportat pentru competipi in general. De asemenea, autorii au evidential faptul
ca nivelul perceput al abilitSplor este un predictor important al starii de flow. Exists
§i studii care, de§i nu au confirmat relapa dintre flow §i performanfa in sport
(Schuller & Brunner, 2009), au arStat cS starea de flow influenteazS comportamentul
atleplor din timpul antrenamentului, care la randul lui influenteazS pozitiv perfor-
manta. Starea de flow ar avea, astfel, un efect indirect asupra performantei, prin
intermediul motivapei.
Studiile experimentale care au investigat relapa dintre starea de flow §i perfor-
manfa in diverse sarcini au obpnut rezultate divergente. Spre exemplu, manipuland
aparipa stSrii de flow prin varierea nivelului de dificultate in raport cu abilitSple,
intr-o sarcinS de joc pe calculator, Engeser §i Rheinberg (2008) au arStat cS expe-
rienta de flow explica о mica parte din varianfa in performantS. Alte studii nu au
confirmat insS aceastS asociere (e.g., Keller & Bless, 2008; Keller & Blomann,
2008). Una dintre explicapile posibile este aceea ca starea de flow nu este indusS
si mSsuratS cu aceea§i metodologie in toate studiile, intrucat cercetSrile se axeaza
pe dimensiuni diferite ale acestui concept. Astfel, studii viitoare ar trebui sS
investigheze care dintre dimensiunile starii de flow sunt importante pentru perfor­
mantS (LandhauBer & Keller, 2012).
In concluzie, de§i asocierea dintre flow §i performan(S a fost documentatS in
literature (e.g., Nakamura & Csikszentmihalyi, 2002; Jackson et al., 2001; Schuler,
2007), majoritatea studiilor sunt corelationale, fiind astfel greu de spus in ce mSsurS
starea de flow este о cauzS sau о consecinjS a performantei ridicate. Faptul cS aceastS
asociere este confirmatS pentru anumite activitSp (e.g., performantS academics,
 64 TRATAT DE PSIHOLOGIE POZITIVA

sport) §i nu pentru altele (e.g., jocuri pe calculator in context experimental) ar i merindividuale pe

putea indica faptul ca starea de flow influen{eaza performanja doar in activitaple I State; astfel, desp
considerate importante (LandhauBer & Keller, 2012). I □ au о personalii
I aeso-determinate).
I sent motivate intrii
I Jackson, 2002). C
5.4. Consecinte negative ale starii de flow
I aa activitaple de zi
De§i starea de flow a fost in general conceptualizata ca experien(a pozitiva, cu I de situapi in care
consecinte benefice asupra performantei, motivatiei §i afectivitapi, ca orice proces | lidicat (Schuler &
mintal, ea poate fi asociata atat cu efecte pozitive, cat §i negative. Astfel, experien(a I de personalitate au
de flow nu este buna in sine, in sens absolut (Csikszentmihalyi, 1990), posibilele | cand se afla in cot
consecinte negative ale acesteia derivand tocmai din aspectele ei definitorii : ' acestor contexte (b
'i pie autotelice sunt
1) diminuarea con§tiin(ei de sine, ce poate duce la neglijarea altor scopuri, valori | Enetai, in opozipt
§i persoane, 2) concentrarea exclusiva pe sarcina, ceea ce implica excluderea din
sata §i nevoie de re
campul con§tiin(ei a unor informapi relevante (e.g., riscuri), 3) sentimentul de I 2002), ele reprezc
control care poate suspne un optimism nerealist sau 4) distorsionarea perceptiei I experien(e) §i acth
timpului in situapi in care perceperea corecta a acestuia ar fi importanta (Schuler,
Referitor la cot
2012). Astfel, exists situapi in care implicarea intr-o activitate asociata cu stare de I cs personalitate ai
flow este iresponsabila §i daunatoare individului. De exemplu, cineva care traie§te lidicat al afectivit
frecvent stare de flow jucand jocuri video poate ajunge sa neglijeze alte lucruri i asemenea, studii n
importante, cum ar fi domeniul academic sau cel al relapilor interpersonale | eegativ cu neurotic
(Schuler, 2012). De asemenea, faptul ca individul este imersat intr-o activitate care pana in prezent pti
il pasioneaza nu inseamna ca acest lucru este la modul general pozitiv, pentru ca I abilitaple cognitivi
exists §i comportamente negative care pot fi intarite de starea de flow. De exemplu, I flow nu este asocia
unii soldap raporteaza experience de flow pe campul de lupta (engl., combat flow),
I decat una cognitiv;
care pot avea consecinte dramatice atat pentru individ, datorita subestimarii riscuri- in relape cu ex
lor, cat §i pentru adversar sau populapa civila (Schiller, 2012). De altfel, unul
I personalitate. Un г
dintre efectele negative ale starii de flow este tocmai subestimarea riscurilor I doresc sa aiba suet
(Schuler, 2007). Exista §i studii care sugereaza ca starea de flow ar putea fi un de flow decat per
mecanism important in aparipa adicpilor (Chou & Ting, 2003). Pe de alta parte Rheinberg, 2008; 1
insa, date culese pe persoane cu joc patologic de noroc arata cS nu experienja de spre aepune este, c
flow, ci, mai degraba, disocierea ar fi fenomenul problematic (Wanner, Ladouceur, spre stare (volatile
Auclair, & Vitaro, 2006). daca sunt interesat
absorbite de activit
ca persoanele per:
provocari §i abilital
6. Personalitatea autotelica si alte dimensiuni relevante
evidenta (Keller &
de personalitate poate influenza m3
indivizii cu locus c
Oamenii variaza in ceea ce prive§te frecven(a §i durata experien(elor de tip flow; depind de munca §
de exemplu, aproximativ о treime din populate raporteaza ca nu a avut sau are stare de flow mai
rareori astfel de experience, in timp ce aproximativ о cincime raporteaza prezenfa comparativ cu cond
zilnica a unor astfel de stari (Nakamura & Csikszentmihalyi, 2002). Variapile Blomann, 2008).
 STAREA DE FLCW/FLUX AL CONgTIINJEI 65

(perimental) ar interindividuale pe aceasta dimensiune pot fi atribuite unor diferenje de persona­

г in activitafile litate ; astfel, despre oamenii care traiesc stari de flow frecvente gi intense se spune
ca au о personalitate autotelica fl.e. orientata spre propriile scopuri [gr. telos],
auto-determinate). Lucrurile pe care le fac acegti indivizi sunt din proprie inifiativa gi
sunt motivate intrinsec, fiind mai pufin influenlate de factori extrinseci (Kimiecik &
Jackson, 2002). Cei cu personalitate autotelica gasesc motivate intrinseca fl flow
in activitafile de zi cu zi gi cauta asemenea experience, fiind impulsionafi mai ales
n(a pozitiva, cu de situafii in care exista un echilibru intre provocari gi abilitafi, ambele de nivel
ca orice proces ridicat (Schuler & Engeser, 2009). Spre deosebire de indivizii care nu au un stil
stfel, experienja de personalitate autotelic, cei care il au traiesc un nivel mai scazut de stres atunci
990), posibilele cand se afla in contexte de tip provocari ridicate - abilitafi ridicate decat in afara
ei definitorii: acestor contexte (Nakamura & Csikszentmihalyi, 2002). De asemenea, personalita-
r scopuri, valori file autotelice sunt caracterizate de convergen(a unor procese gi trasaturi aflate, in
general, in opozifie : cautare a noului gi concentrare intensa, curiozitate dezintere-
i excluderea din
sata gi nevoie de realizare, bucurie gi perseveren(a (Nakamura & Csikszentmihalyi,
। sentimental de
2002), ele reprezentand о imbinare intre calitafi receptive (deschidere spre noi
narea percepfiei
experience) gi active (angajare gi perseveren(a) (Baumann, 2012).
artanta (Schuler,
Referitor la corelatele personalitafii autotelice, datele au aratat ca adolescenfii
>ciata cu stare de
cu personalitate autotelica au scopuri viitoare mai bine definite gi un nivel mai
leva care traiegte
ridicat al afectivitSfii pozitive (Adlai-Gail, 1994, apud Ullen et al., 2012). De
ijeze alte lucruri
asemenea, studii recente arata ca propensiunea spre experience de flow este asociata
r interpersonale
aegativ cu neuroticismul gi pozitiv cu congtiinciozitatea (Ullen et al., 2012). Exista
-o activitate care
pana in prezent pu(ine date referitoare la relafia dintre experien(ele de tip flow gi
>ozitiv, pentru ca
abilitaCile cognitive. Unele cercetari indica insa ca predispoziCia de a trai stAri de
ow. De exemplu, flow nu este asociata cu inteligen(a, fiind mai degraba о dimensiune a personalitafii
;1., combat flow), decat una cognitiva (Ullen et al., 2012).
>estimarii riscuri- In relafie cu experience de flow au fost investigate gi alte aspecte care (in de
. De altfel, unul personalitate. Un astfel de aspect este motivacia de realizare; persoanele care igi
imarea riscurilor doresc sa aiba succes gi au un nivel scazut de teama de egec traiesc mai des stSri
nv ar putea fi un de flow decat persoanele motivate preponderent de frica de egec (Engeser &
. Pe de altS parte Rheinberg, 2008 ; Schuler, 2007). Dimensiunea volatilitate-persisten(a in orientarea
nu experienfa de spre ac(iune este, de asemenea, relevanta pentru flow. Astfel, persoanele orientate
inner, Ladouceur, spre stare (volatile) se plictisesc repede gi prefera sa alterneze activitafile, chiar
daca sunt interesate de ele, in timp ce persoanele persistente raman multi! vreme
absorbite de activitatea care le trezegte interesul. In acest sens, cercetari le au aratat
ca persoanele perseverente traiesc stari de flow in condifii de echilibru intre
provocari gi abilitaji, in timp ce la persoanele volatile aceasta relafie este mai pufin
vante evidenta (Keller & Bless, 2008). Locusul de control este о alta dimensiune care
poate influenza masura in care indivizii experienfiaza stari de flow. Astfel, doar
mdivizii cu locus de control intern (i.e. care considera ca, in general, rezultatele
(elor de tip flow; depind de munca gi de eforturile depuse gi mai pufin de factori externi) traiesc о
nu a avut sau are stare de flow mai pronunjata in condifia de echilibru intre provocari gi abilitafi
porteaza prezenja oomparativ cu condifia de dezechilibru (i. e. suprasolicitare sau plictiseala) (Keller &
2002). Variafiile Blomann, 2008).
 TRATAT DE PSIHOLOGIE POZITIVA

mediul lor natural, ad

s^ective. Forma origir
7. Instrumente de masura a starii de flow Include opt autoevalu
si a personalitatii autotelice 3Eansmita semnale la r
Eispund la intrebariL
De§i definipa conceputului de flow a ramas relativ nemodificata de la introducerea 29 de itemi cota(i pe
sa in literature de specialitate (Csikszentmihalyi, 1975), metodele de mSsurarej jspecte cum ar fi acti
utilizate au variat de-а lungul timpului, reflectand focalizarea pe diverse fa(ete ale ■omental §i locul und
conceptului (Moneta, 2012). Initial, Csikszentmihalyi a investigat fenomenul de’ ie i o realiza etc. Itt
flow cu ajutorul unor interviuri adresate unor persoane din diverse domenii profe- ; ae/low - concentrate
sionale, care au oferit descrieri ale starii. Cele mai reflexive §i clare descrieri au | д abilitaple percepu
fost selectate §i condensate intr-un chestionar, folosit apoi frecvent in masurarea | ca activitatea - feric
starii de flow: Flow questionnaire (FQ, Csikszentmihalyi & Csikszentmihalyi, imrele avantaj de a
1988). FQ cuprinde cinci parci. In prima parte sunt date defmipi ale starii de flow, ca timp de culegere
apoi li se cere respondenplor sa specifice daca au avut astfel de experience, iar I In incercarea dt
apoi sa precizeze in ce situajii traiesc flow. Ultimele doua seepuni se centreaza pe I 3sihometrice, au fos
identificarea activitafii cel mai des asociate cu о stare de flow, urmand ca aceasta | pe model start
activitate sa fie evaluate, pe о seals Likert, pe diferite dimensiuni (e.g., „m2 simt | j»oh (Jackson & Cs
implicat”, ,,imi face placere experienca §i faptul ca imi folosesc abilitaple”). Acest esenpale ale aceste:
instrument prezinta unele avantaje, cum ar fi faptul ca permite о identificare clara I (2) sentimentul de c
a persoanelor care traiesc stari de flow, excluzandu-i pe cei care nu au astfel de aiiotelica (activitat<
experience, sau faptul ca permite identificarea activitaplor care due cel mai adesea (6) pierderea nopu
la trairea unei stSri de flow (de exemplu, putem estima prevalent starii de flow in proximale clare, (J
activitaCi legate de munca §i in cele care рп de timpul liber; Moneta, 2012). Acest i abilitaple percepute
instrument are insa dezavantajul ей defini(iile oferite nu sunt echivalente in ceea siandardizate care
ce prive§te profunzimea starii de flow, astfel, unele aserjiuni (e.g., „sunt atat de FSS-2), respectiv i
implicat incat nu ma vad pe mine separat de ceea ce fac”) descriu о stare mai nhi-specificS (the E
superficiala, in timp ce altele descriu о imersare mai profunda (e.g., „odata ce ma ,f psihometrice adecv
implic cu adevarat in activitate, sunt relativ inconjtient de ce se intampla injur”). I cu adevarat stari de
Instrumental nu permite alegerea unor raspunsuri distincte pentru niveluri diferite scoruri mari doar [
de implicate, astfel incat о persoanS care traie§te stSri de flow superficial va oferi О alt3 scala utili
acelagi raspuns ca о persoana care are stari de flow mai profunde, intrebarea 2008), care masoa
referindu-se doar la prezen(a sau absenCa experience!. Or, datele arata ca oamenii fi important perce
fac aceasta distincCie §i ca exista persoane care traiesc doar stari superflciale sau nea, au fost dezvoli
doar stSri profunde de flow (Moneta, 2010). De asemenea, FQ nu permite masurarea sunt sportul (Jackst
diferenjiata a intensitajii starii de flow in diverse activitaji §i nu poate surprinde Nakamura &Csiks:
exact in ce mod provocarile sarcinii §i abilitafile converg in apari(ia acesteia
(Moneta, 2012).
Metoda e§antionarii experience! (engl., experience sampling method-, ESM;
Csikszentmihalyi et al., 1977; Csikszentmihalyi & Larson, 1987) este о alta
8. Facilitarea e
strategic cunoscuta de evaluate a starii de flow, utilizata pentru estimarea masurii
in care oameni traiesc aceasta experien(a in via(a de zi cu zi. ESM consta in admi- Conceptul de flow
nistrarea repetata a unor chestionare referitoare la trairea starii de flow in momente nii ca educaCia, ps
aleatorii din timpul unei zile; astfel experienca participanjilor este investigate in jocuri pe calculate
 STAREA DE FLOW/FLUX AL CONSTIINTEI 67

mediul lor natural, ad hoc, eliminandu-se distorsiunile inerente relatarilor retro­

spective. Forma originala a ESM pentru flow (Csikszentmihalyi & Larson, 1987)
include opt autoevaluari zilnice, realizate la sunetui unui pager programat sa
transmits semnale la momente aleatorii din zi. Dupa fiecare semnal, participanjii
raspund la intrebarile din chestionar. Acesta cuprinde 13 itemi categoriali §i
a introducerea 29 de itemi cotap pe о scala Likert cu 9 trepte. Itemii categoriali se refera la
; de masurare aspecte cum ar fi activitatea in care este angajat individul, alte activitap curente,
zerse fa(ete ale momentul §i locul unde se desfa§oara activitatea, prezenja altor persoane, motivafia
fenomenul de de a о realiza etc. Itemii cotafi pe scala se refera la aspecte relafionate cu starea
iomenii profe- de flow - concentrate, dificultaji de concentrare, sentimentul de control, provocarile
re descrieri au ?i abilitafile percepute, important activitafii etc. - §i la stari emotionale asociate
: in masurarea cu activitatea - fericire, activate, activism, implicare etc. Aceasta metoda prezinta
kszentmihalyi, marele avantaj de a avea validitate ecologica, dar §i dezavantaje, fiind costisitoare
starii de flow, ca timp de culegere §i de analiza a datelor (Moneta, 2012).
jxperienle, iar In incercarea de a depa§i limitarile FQ §i ESM in termeni de proprietap
e centreaza pe psihometrice, au fost dezvoltate diferite scale care conceptualizeaza experienta de
ind ca aceasta flow pe model stare-trasatura. Pornind de la modelul componenfial al starii de
?.g., ,,ma simt flow (Jackson & Csikszentmihalyi, 1999), care descrie urmatoarele caracteristici
tajile”). Acest esentiale ale acestei experienfe: (1) concentrarea atenpei pe activitatea prezenta,
ntificare clara (2) sentimentul de control, (3) fuziunea dintre acpune §i con§tiinfa, (4) experienfa
u au astfel de autotelica (activitatea ca recompense in sine), (5) suspendarea con§tiin{ei de sine,
-,el mai adesea (6) pierderea notiunii timpului sau accelerarea perceppei timpului, (7) scopuri
ar ii de flow in proximale clare, (8) feedback clar §i (9) echilibru dinamic intre provocarile §i
, 2012). Acest abilitafile percepute, Jackson §i Eklund (2002, 2004) au dezvoltat doua chestionare
alente in ceea standardizate care masoara intensitatea starii de flow (the Flow State Scale 2 -
„sunt atat de FSS-2), respectiv intensitatea experiencei de flow ca trasatura generala sau dome-
u о stare mai niu-specifica (the Dispositional Flow Scale 2 - DFS-2). Aceste scale au proprieta(i
„odata ce ma psihometrice adecvate, prezentand insa dezavantajul ca §i persoane care nu traiesc
tnpla injur”), cu adevarat stari de flow ar obfine scoruri diferite de 0 (e.g., о persoana care obfine
veluri diferite scoruri mari doar pe dimensiunea concentrare).
iciale va oferi О alt2 scala utilizata in studii este Flow Short Scale (FSS ; Engeser& Rheinberg,
le, intrebarea 2008), care masoara dimensiunile starii de flow §i alte aspecte relevante, cum ar
ta ca oamenii fi importanfa perceputa a sarcinii sau dificultatea perceputa a acesteia. De aseme­
perficiale sau nea, au fost dezvoltate scale care masoara starea de flow in contexte specifice, cum
lite masurarea sunt sportul (Jackson & Marsh, 1996) sau practica psihoterapiei (Parks, 1996, apud
iate surprinde Nakamura &Csikszentmihalyi, 2002).
irijia acesteia

thod; ESM;
') este о alta 8. Facilitarea experientelor de tip flow. Aplicatii practice
tiarea masurii
>nsta in admi- Conceptul de flow §i teoria subiacenta au о larga aplicabilitate practica in dome-
v in momente nii ca educa(ia, psihologia organizational!!, psihoterapia, designul de software §i
investigate in jocuri pe calculator etc. (Csikszentmihalyi, 2009). Intervenfiile care i$i propun sa
 68 TRATAT DE PSIHOLOGIE POZITIVA

maximizeze experienta de flow s-au concentrat pe doua aspecte: (1) structurarea I xqobiectiv gi in i
r mediului gi activitaplor astfel incat sa faciliteze trairea starii de flow gi (2) asistarea 1 ж fi identificare;
persoanelor in a trai cat mai des aceasta stare (Nakamura & Csikszentmihalyi, I pozitiva cum su
2002; Csikszentmihalyi, 2009). Psychology Cure
In ceea ce privegte primul aspect, au fost propuse intervenpi care, prin structure I b experientelor de _
activitatilor gi mediului, fac mai probabila experienta de flow. Un exemplu in 1
domeniul educapei ar fi gcolile care urmeaza principiile Montessori, sistem educa- I
{ional introdus de medicul gi profesorul Maria Montessori, destinat, in general, |
copiilor pre geo lari sau de varsta gcolara mica, structural astfel incat sa promoveze | ■ 9. Noi directii
creativitatea gi invatarea prin descoperire autodirijata, mai degraba decat prin |
instruire directa. Un alt exemplu din domeniul educapei este programul Key School, 1 I Dezvoltari teore
gcoala care se bazeaza, in structurarea activitaplor de invatare, pe teoria conceptului J trei direc{ii: 1) <
de flow gi pe teoria inteligenfelor multiple a lui Edward Gardner. Astfel, a fost i 2) investigarea c
introdusa ideea unei „camere de flow” (engl. flow room) in care elevii participa, | ae flow in divers
de cateva ori pe sSptamana, la activitati structurate la alegere, stimulandu-se astfel i L Optima direc
cultivarea talentelor gi abilitaplor individuale, care ar putea ramane nedescoperite < sfipi starii de/Z<
in cazul curriculei clasice (Shernoff & Csikszentmihalyi, 2008). Se pare ca alegerea 1 I area (Engeser, 2
activitSfilor de invatare preferate ii ajuta pe elevi s3 igi clarifice interesele, iar J sau intensitatea,
invatarea intr-o maniera atractiva faciliteaza dobandirea unor cunogtinte procedurale ; man{a; cat de p
gi suspne concentrarea atenpei (Whalen & Csikszentmihalyi, 1991). atuatii in care о
Conceptul de flow are implicapi gi in mediul organizational prin faptul ca are ana profunda ?
potenfialul de a cregte performanta, emopile pozitive gi starea de bine a angajafilor. О a doua dit
Csikszentmihalyi (2003) a formulat in acest sens о serie de prerechizite ale cauzalitate dintn
I
experientei de flow in context organizational: (1) angajament din partea manage- r manta, pe de alta
■
mentului pentru suspnerea experientelor de flow; (2) prezen{a unor scopuri supra- sunt corelafional
ordonate, a unei misiuni la nivel de organizape; (3) comunicarea continua a acestei acestora. Spre e:
misiuni in organizape; (4) scopuri clare la toate nivelurile ierarhice; (5) mecanisme flow sa creasca p
eficiente de feedback gi (6) potrivire intre provocari/cerinte gi abilitati. secinta a perform
Principii derivate din studii asupra experientei de flow au fost transpuse in kmgitudinale ar j
practice gi in contexte ca amenajarea expozipilor din muzee (muzeul Getty din Los Keller & Bless,
Angeles; Snyder & Lopez, 2007) sau elaborarea de jocuri educationale pe calculator aparipa starilor
(Kiili, de Freitas, Arnab, & Lainema, 2012). report cu abilita
In ceea ce privegte cea de-а doua directie, gi anume asistarea indivizilor in flow este, intr-a
maximizarea experientelor de flow, exemple relevante pot fi gasite in psihologia gi performanta (
sportului. tn acest domeniu, au fost dezvoltate gi testate intervenpi care igi propun De asemenea
facilitarea experientelor de flow prin tehnici ca hipnoza (Pates, Cummings & de flow necesita
Maynard, 2002), muzica (Pates, Karageorghis, Fryer, & Maynard, 2002) sau sens se refers la
strategiile de tip mindfulness (e.g., Mindful Sport Performance Enhancement, de vedere teorel
Kaufman, Glass, & Amkoff, 2009). de tip bottom-ui
Trebuie mentionat insa ca trairea starilor de flow depinde de mai multi factori sine, scazand pc
relevant! in domeniul psihologiei pozitive. De exemplu, avand in vedere ca oamenii pupne date in a
traiesc aceasta stare atunci cand percep un echilibru intre provocarile activitapi gi In ceea ce pr
nivelul abilitafilor lor, este mai probabil ca ea sa apara cand sunt angajap in activi­ tei de flow, о lin
tati care corespund valorilor gi punctelor lor forte. De altfel, starile de flow sunt a intervenpilor

t
 STAREA DE HZW/FLUX AL CONgTIINJEI 69

) structurarea un obiectiv gi in intervenpile de psihologie pozitiva care au un scop mai larg, cum
ji (2) asistarea ar fi identificarea gi consolidarea punctelor forte. Astfel, programe de educate
szentmihalyi, pozitiva cum sunt Positive Psychology Programme sau Strath Haven Positive
Psychology Curriculum (Seligman et al., 2009) au implicajii gi pentru stimularea
prin structure experientelor de flow.
n exemplu in
sistem educa-
it, in general,
sa promoveze i de cercetare
9. Noi directii
ba decat prin
ul Key School, DezvoltSri teoretice gi practice in injelegerea experien{ei de flow pot veni din
ia conceptului trei direc{ii: 1) extinderea cercetarilor pornind de la limitele studiilor actuale,
Astfel, a fost 2) investigarea conceptului in domenii noi gi 3) aplicarea principiilor experienjei
evii participa, de flow in diverse contexte practice.
!andu-se astfel О prima directie de dezvoltare ar fi investigarea diferentiata a frecventei gi inten-
nedescoperite sitatii starii de flow in raport cu diverse consecinte pe care aceasta stare le-ar putea
ire ca alegerea avea (Engeser, 2012). Astfel, ar fi relevant sa gtim: care dimensiune, frecventa
interesele, iar sau intensitatea, este mai importanta pentru afectivitatea pozitiva gi pentru perfor-
{e procedurale manta; cat de profunda trebuie sa fie starea de flow pentru a fi benefica; exista
Htuafii in care о stare de flow superficiala ar fi dezirabila/indezirabilS in raport cu
i faptul ca are нпа profunda ?
i a angaja(ilor. О a doua directie de dezvoltare a domeniului ar fi investigarea relatiilor de
erechizite ale cauzalitate dintre flow, pe de о parte, gi motivate, afectivitate pozitiva §i perfor­
artea manage- inanta, pe de altM parte. In prezent, majoritatea datelor care surprind aceste asocieri
scopuri supra- sunt corelationale, astfel incat este dificil sa surprindem relafiile cauzale gi directia
tinua a acestei acestora. Spre exemplu, in ceea ce privegte performanta, este posibil ca starea de
(5) mecanisme flow sa creasca performanfa, dar gi relatia inversa, in care starea de flow este о con-
taji. secinta a performantei ridicate, este plauzibila. Studii experimentale cu design-uri
t transpuse in fongitudinale ar putea clarifica nature acestor legaturi (LandhauBer & Keller, 2012;
Getty din Los Keller & Bless, 2008). Pana in prezent, studiile experimentale care au manipulat
e pe calculator «saritia starilor de flow au facut acest lucru prin varierea dificultatii sarcinilor in
report cu abilitatile participantilor; cu toate acestea, nu este clar daca starea de
indivizilor in flow este, intr-adevar, variabila mediatoare in relatia echilibru provocari-abilitati
in psihologia p performanta (Engeser, 2012).
:are igi propun De asemenea, procesele cognitive care sunt antecedente gi consecinte ale stSrii
Cummings & deflow necesita in continuare clarificari. Un domeniu de cercetare relevant in acest
rd, 2002) sau sens se refers la legatura dintre flow gi stilurile de procesare a informatiei. Din punct
Enhancement, de vedere teoretic, starea de flow ar trebui sS faciliteze cu precadere procesarile
de tip bottom-up, prin faptul ca experienta de flow este centrata pe activitatea in
i multi factori sine, scSzand ponderea proceselor evaluative gi congtiinta de sine, dar exista inca
ere ca oamenii pupne date in acest sens (LandhauBer & Keller, 2012).
le activitajii gi In ceea ce privegte aplicabilitatea practice a principiilor ce stau la baza experien-
jajati in activi- $ei de flow, о linie importanta de dezvoltare ar fi testarea, in studii clinice controlate,
e de flow sunt a interventiilor care igi propun maximizarea experien(elor de flow. Cu toate ca о
70 ST
TRATAT DE PSIHOLOGIE POZITIVA

|Caiszentmihalyi, M. (199
serie de interventii din domeniul psibologiei pozitive au fost testate in studii clinice i
f Cskszentmihalyi, M. (2001
(Bolier et al., 2013), exista purine date de acest gen referitoare la programe
I play. San Francisco, C
destinate cregterii frecvenjei starilor de flow. De asemenea, ar fi interesant de vazut ‘ I'CaStszentmihalyi, M. (20C
in ce masura interventiile care igi propun stimularea starilor de flow au elemente Cskszentmihalyi, M; (20C
comune cu alte intervened centrate pe implicarea in mediu sau pe modificarea starii Г NY: Harper Collins.
de congtiinja. De exemplu, hipnoza (utilizata in anumite studii pentru a induce о ; .Csitszentmihalyi, M. (20
stare de/Zcw; e.g., Pates et al., 2002) sau experienfa de mindfulness (investigata | I . Psychology (pp. 394-3'
ca facilitator al starii de/Zow, Kaufman et al., 2009) se bazeaza pe procese mentale Csfcszentmihalyi, M., &
gi neurofiziologice comune ? Daca da, care sunt diferenjele dintre aceste stari ? bridge, UK: Cambrid;
; CkSszentmihalyi, M., &
American Journal of (.
\ Cskszentmihalyi, M., &
Sampling Method. Joi
10. Concluzii f Csikszentmihalyi, M., Lai
f and experience. Joum
Conceptul de flow a fost introdus in literature in incercarea de a explica motivapa | : Csikszentmihalyi, M., &
intrinseca asociata unor activitap care necesita timp, efort gi implica riscuri, dar 1 Journal of Personality
care contribuie la construirea unei viep implinite, cu sens. Studiile au relevat in ? I Csikszentmihalyi, M., R;
aceasta direcpe faptul ca starea de flow este о experien(a universal^, dar care apare gitudinal study of thei
Esenberger, R.,Jones, J.
mai ales la confluenja unor abilitap ridicate cu provocari ridicate din partea sarcinii,
experiences at work: I
conturand astfel profilul experien(elor de varf. Experienfa de flow conceptualizata I 26, 755-775.
ca stare este asociata pozitiv cu motivapa intrinseca, performanta gi emopile EKeser, S. (2012). Theo:
pozitive, degi, datorita caracteristicilor sale (e.g., perceppe temporala distorsionata, (ed.), Advances in Fh
diminuarea congtiintei de sine), poate avea gi consecinte negative. Ca trasatura de I Engeser, S., & Rheinberg
personalitate, propensiunea de a trai experiente de tip flow (i.e. personalitate I balance. Motivation a
autotelica^ este asociata cu afectivitate pozitiva, implicate in sarcini gi congtiin- I \ iazkson, S.A., & Csiks
ciozitate. In ceea ce privegte aplica(iile practice, majoritatea au fost conturate in experiences and perfc
domeniul educational, organizational gi in psihologia sportului; avem insa nevoie ; Jackson, S.A., & Eklund
de о evaluate mai riguroasa a eficien(ei acestor intervenpi, pentru a gti in ce masura scale-2 and dispositio
putem educa trairea experientei de flow. 133-150.
I Jackson, S.A., & Eklunc
| participation in divei
I (Suppl), 193.
Bibliografie : Jackson, S.A., & Marsh,
optimal experience:
18, 17-35.
Baumann, N. (2012). Autotelic personality. In Engeser, S. (ed.). Advances in Flow Research Jackson, S.A., & Robert,
(pp. 165-186). New York, NY: Springer. conceptual understani
Bolier, L., Haverman, M., Westerhof, G.J., Riper, H., Smit, E, & Bohlmeijer, E. (2013). Jackson, S.A., Thomas,
Positive psychology interventions : A meta-analysis of randomized controlled studies. between flow, self-co
BMC Public Health, 13(f\9), doi: 10.1186/1471-2458-13-119. Sport Psychology, 13
Chou, T.J., & Ting, C.C. (2003). The role of flow experience in cyber-game addiction. Kaufman, K.A., Glass,
CyberPsychology & Behavior, 6, 663-675. performance enhanct
Csikszentmihalyi, M. (1975). Beyond boredom and anxiety. San Francisco, CA: Jossey-Bass Journal of Clinical
Publishers. Keller, J., & Bless, H.
Csikszentmihalyi, M. (1990). Flow: The psychology of optimal experience. New York, approach to the flow
NY: Harper & Row. Bulletin, 34, 196-20S
 STAREA DE FLOW/FLUX AL CON§TIINTEI 71

in studii clinice Csikszentmihalyi, M. (1997). Finding flow. New York, NY: Basic.
re la programe Csikszentmihalyi, M. (2000). Beyond boredom and anxiety. Experiencing flow in work and
eresant de vazut play. San Francisco, CA: Jossey-Bass.
ow au elemente Csikszentmihalyi, M. (2003). Good business. New York, NY: Penguin Books.
Csikszentmihalyi, M; (2009). Flow: The Psychology of Optimal Experience. New York,
odificarea starii NY: Harper Collins.
ntru a induce о Csikszentmihalyi, M. (2009). Flow. In Lopez, S.J. (ed.). The Encyclopedia of Positive
less (investigata . Psychology (pp. 394-399). Chichester, West Sussex: Wiley-Blackwell.
irocese mentale Csikszentmihalyi, M., & Csikszentmihalyi, I. (eds.). (1988). Optimal experience. Cam­
aceste stari ? bridge, UK : Cambridge University Press.
Csikszentmihalyi, M., & Graef, R. (1980). The experience of freedom in daily life.
American Journal of Community Psychology, 8, 401-414.
Csikszentmihalyi, M., & Larson, R. (1987). Validity and reliability of the Experience
Sampling Method. Journal of Nervous and Mental Disease, 175, 529-536.
Csikszentmihalyi, M., Larson, R., & Prescott, S. (1977). The ecology of adolescent activity
and experience. Journal of Youth and Adolescence, 6, 281-294.
iplica motivapa Csikszentmihalyi, M., & LeFevre, J. (1989). Optimal experience in work and leisure.
ica riscuri, dar Journal of Personality and Social Psychology, 56, 815-822.
le au relevat in Csikszentmihalyi, M., Rathunde, K., & Whalen, S. (1993). Talented teenagers: A lon­
dar care apare gitudinal study of their development. New York, NY: Cambridge University Press.
partea sarcinii, Esenberger, R., Jones, J.R., Stinglhamber, F., Shanock, L., & Randall, A.T. (2005). Flow
:onceptualizata experiences at work: For high need achievers alone ? Journal of Organizational Behavior,
26, 755-775.
i(a §i emo(iile
Easeser, S. (2012). Theoretical integration and future lines of flow research. In S. Engeser
a distorsionata, (ed.), Advances in Flow Research (pp. 187-199). New York, NY: Springer.
2a trasatura de Fageser, S., & Rheinberg, F. (2008). Flow, performance and moderators of challenge-skill
. personalitate balance. Motivation and Emotion, 32(3), 158-172.
ini §i con§tiin- Jackson, S.A., & Csikszentmihalyi, M. (1999). Flow in sports: The keys to optimal
st conturate in experiences and performances. Champaign, IL: Human Kinetics.
em insa nevoie Jackson, S.A., & Eklund, R.C. (2002). Assessing flow in physical activity: The_/7ow state
ti in ce masura scale-2 and dispositional flow scale-2. Journal of Sport and Exercise Psychology, 24,
133-150.
Jackson. S.A., & Eklund, R.C. (2004). Relationships between quality of experience and
participation in diverse performance settings. Australian Journal of Psychology, 56
(Suppl), 193.
Jackson, S.A., & Marsh, H.W. (1996). Development and validation of a scale to measure
optimal experience: The flow state scale. Journal of Sport and Exercise Psychology,
18, 17-35.
г Flow Research Jackson, S.A., & Roberts, G.C. (1992). Positive performance states of athletes: Toward a
conceptual understanding of peak performance. The Sport Psychologist, 6, 156-171.
iijer, E. (2013). Jackson. S.A., Thomas, P.R., Marsh, H.W., & Smethurst, C.J. (2001). Relationship
itrolled studies. between flow, self-concept, psychological skills, and performance. Journal of Applied
Sport Psychology, 13, 129-153.
;ame addiction. Karman K.A., Glass, C.R., & Arnkoff, D.B. (2009). Evaluation of mindful sport
performance enhancement (MSPE): A new approach to promote flow in athletes.
A: Jossey-Bass Journal of Clinical Sports Psychology, 4, 334-356.
ОПег J., & Bless, H. (2008). Flow and regulatory compatibility: An experimental
ce. New York, approach to the flow model of intrinsic motivation. Personality and Social Psychology
Bulletin, 34, 196-209.
72 TRATAT DE PSIHOLOGIE POZITIVA

Keller, J., & Blomann, E (2008). Locus of control and the flow experience: An experimental A. Efklides, & P. b
analysis. European Journal of Personality, 22, 589-607. e|'. »Local Perspective
Keller, J., Ringelhan, S., & Blomann, E (2011). Does skills-demands-compatibility resukBk .Sesaman. M.E.P. (2001
in intrinsic motivation? Experimental test of a basic notion proposed in the theory ofWk ' y&tr potential for k
/low-experiences. The Journal of Positive Psychology, 6(5), 408-417. t.SeEsan. M.E.P., & C
Kiili, K., de Freitas, S., Amab, S., & Lainema, T. (2012). The Design Principles for FlowUk American Psycholoi
Experience in EducationalGames. Procedia Computer Science, 15, 78-91. ^fc' Sesgsan. M.E.P., Ems
Kimiecik, J.C., & Jackson, S.A. (2002). Optimal experience in sport: A flow perspective. ЯЬ гаюп: Positive ps}
In T.S. Horn (ed.), Advances in Sport Psychology, 2nd ed. (pp. 501-527), Champain, Ир 35, 293-311.
IL: Human Kinetics. ЯБ: SktxxT. D.J., & Cs
LandhauBer, A., & Keller, J. (2012). Flow and its affective, cognitive, and performance-related flk learners and optima
consequences. In Engeser, S. (ed.), Advances in Flow Research (pp. 65-85). New York, ЯК Psychology in Schc
NY: Springer. ^К-'ЗЬвйег. C.R. & Lope
Lee, E. (2005). The relationship of motivation and flow experience to academic procrastination Explorations of Hu
in university students. The Journal of Genetic Psychology, 166, 5-14. 9| E et al. (2012'
Moneta, G.B. (2004). The flow experience across cultures. Journal of Happiness Studies, with personality ar
5, 115-121. И ЯИтяут В., Ladouceu
Moneta, G.B. (2010). Flow in work as a function of trait intrinsic motivation, opportunity HF Examination of me
for creativity in the job, and work engagement. In S. Albrecht (ed.), The Handbook of arsd recreational an
employee engagement: Perspectives, issues, research and practice (pp. 262-269). Wtaten, S.P., &Csiks:
Cheltenham, UK : Edward-Elgar Publishing House. H riy Key school’s/I
Moneta, G.B. (2012). On the measurement and conceptualization of flow. In S. Engeser B' Instruction. Chica;
(ed.), Advances in Flow Research (pp. 23-50). New York, NY: Springer. «j txss. R.M., & Dod
Moneta, G.B., & Csikszentmihalyi, M. (1996). The effect of perceived challenges and ж habit-formation. A
skills on the quality of subjective experience. Journal of Personality, 64, 274-310.
Nakamura, J., & Csikszentmihalyi, M. (2002). The concept of flow. In C.R. Snyder & I
S.J. Lopez (eds.), Handbook ofpositive psychology (pp. 89-105). Oxford, UK: Oxford ж
University Press.
Parks, B. (1996). „Flow," boredom, and anxiety in therapeutic work. Unpublished doctoral Ж
dissertation, University of Chicago.
Pates, J., Cummings, A. & Maynard, 1.(2002). The effects of hypnosis onflow states and three- |
point shooting performance in bastketball players. The Sport Psychologist, 16, 1-15.
Pates J., Karageorghis, C.I, Fryer, & Maynard, I. (2003). Effects of asynchronous music I
on flow states and shooting performance among netball players. Psychology of Sport ft
and Exercise, 4, 415-427.
Peifer, C., Schulz, A., Schachinger, H., Baumann, N., & Antoni, C.H. (2014). The relation ®.
of flow-experience and physiological arousal under stress - Can u shape it ? Journal of |
Experimental Social Psychology, 52.
Perry, S.K. (1999). Writing in flow. Cincinnati, OH: Writer’s Digest Books.
Sawyer, K. (1992). Improvisational creativity : An analysis of jazz performance. Creativity
Research Journal, 5, 253-263.
Schuler, J. (2012). The dark side of the moon. In S. Engeser (ed.), Advances in Flow
Research (pp. 123-137). New York, NY: Springer.
Schuler, J. (2007). Arousal of flow experience in a learning setting and its effects on exam
performance and affect. Zeitschrift fur Pddagogische Psychologic, 21, 217-227.
Schuler, J., & Brunner, S. (2009). The rewarding effect of flow experience on performance
in a marathon race. Psychology of Sport & Exercise, 10, 168-174.
Schiller, J., & Engeser, S. (2009). Incentives and flow experience in learning settings
and the moderating role of individual differences. In M. Wosnitza, S.A. Karabenick,
 STAREA DE FLOW/FLUX AL CON§TIINTE1 73

ience: An experimental K. WXAes. , Contemporary Motivation Research: From Global

to Local Perspectives (pp. 339-358). Cambridge, MA: Hogrefe-Huber.
ands-compatibility result Seligman, M.E.P. (2002). Authentic happiness : Using the new positive psychology to realize
TOposed in the theory of your potential for lasting fulfillment. New York, NY: The Free Press.
58-417. Seligman, M.E.P., & Csikszentmihalyi, M. (2000). Positive Psychology: An Introduction.
sign Principles for Flow American Psychologist, 55, 5-14.
, 15, 78-91. Seligman, M.E.P., Ernst, R.M., Gillham, J., Reivich, K., & Linkins, M. (2009). Positive edu­
ort: к flow perspective, cation: Positive psychology and classroom interventions. Oxford Review of Education,
p. 501-527), Chainpain, 35, 293-311.
Shemoff, D.J., & Csikszentmihalyi, M. (2008). Flow in schools. Cultivating engaged
and performance-related learners and optimal learning environments. In M. J. Furlong (ed.), Handbook of Positive
(pp. 65-85). New York, Psychology in Schools (pp. 131-145). New York, NY: Routledge.
Snyder, C.R. & Lopez, S.J. (2007). Positive Psychology. The Scientific and Practical
icademic procrastination Explorations of Human Strenghts. Thousand Oaks, CA : Sage.
, 5-14. Ullen, F. et al. (2012). Proneness for psychological flow in everyday life: Associations
I of Happiness Studies, with personality and intelligence. Personality and Individual Differences, 52, 167-172.
Ifcanner, B., Ladouceur, R., Auclair, A.V., & Vitaro, F. (2006). Flow and dissociation:
notivation, opportunity Examination of mean levels, cross-links, and links to emotional well-being across sports
ed.), The Handbook of and recreational and pathological gambling. Journal of Gambling Studies, 22, 289-304.
notice (pp. 262-269). Whalen, S.P., & Csikszentmihalyi, M. (1991). Putting/Zow theory into educational practice:
the Key school’s flow activities room. Report to the Benton Center for Curriculum and
rf flow. In S. Engeser Instruction. Chicago, IL: University of Chicago.
Springer. ■ferkes, R.M., & Dodson, J.D. (1908). The relation of strength of stimulus to rapidity of
:eived challenges and habit-formation. Journal of Comparative Neurology and Psychology, 18(5), 459-482.
tity, 64, 274-310.
t. In C.R. Snyder &
Oxford, UK: Oxford

Jnpublished doctoral

flow states and three-

ologist, 16, 1-15.
synchronous music
sychology of Sport

2014). The relation

ape it ? Journal of

ooks.
•mance. Creativity

Advances in Flow

s effects on exam
, 217-227.
e on performance

learning settings
I.A. Karabenick,