ETNOPSIHOLOGIE EVALUARE PARTIALĂ

Psihologie an 1 semestrul 1

TRUE/FALSE A/F

1. Etnopsihologia este stiinta despre om, ca purtator si creator de valori culturale ADEVARAT

2. Etnopsihologia detine un loc bine meritat în cadrul disciplinelor exacte, cu teorie si metode
proprii. FALS

3. Etnopsihologia este definita da stiinta a alteritatii sau stiinta a explorarii diversitatii umane -A

4. Antropologia este un domeniu al etnologiei, principala ei caracteristica fiind acordarea unei

atentii la fel de importante atât culturii materiale, cât si celei spirituale (Lévi-Strauss) - F

5. Lazar Saineanu apreciază etnopsihologia ca stiinta cea mai vastă dintre toate stiintele socio-
umane, - A

6. Intre etnopsihologie si alte stiinte exista relatii importante: etnologie, geografie, antropologie,
istorie - A

7. În linia gandirii istorice a lui Dimitrie Cantemir si a reprezentantilor Scolii Ardelene, a lui
A.D. Xenopol şi Nicolae Iorga, Vasile Parvan vine cu un puternic punct de vedere
etnopsihologic. - A

8. Dimitrie Gusti subliniază , citându-l pe Anghel Demetrescu – ca” istoricul să fie şi psiholog”.
-F

9. Etnopsihologia interferează este sociologia – definită de Gusti ca istorie a prezentului, cu

filosofia istoriei, cu axiologia - A

10. Psihologia are ca obiect, în concepţia lui Dimitrie Gusti, spiritul, conştiinţa fiinţei umane - F

11. In conceptia lui Vianu psihologia are ca obiect spiritul, conştiinţa fiinţei umane -A

12. Psihologia etnică (Völkerpsychologie ) este stiinta care poate oferi cadrul studierii
fenomenelor sufletesti complexe si superioare, aşa cum apar in creatiile culturii: limba,
religia, morala, arta etc. - A
 13. Völkerpsychologie a lui Wilhelm Wundt, spune Gusti, a „avut cel mai profund ecou în
filologie, teologie si stiinta artelor”. - A

14. Cu studiul sociologiei culturii şi a sociologiei valorilor s-au ocupat Dimitire Gusti, Lucian
Blaga, si Romulus Vulcanescu - F

15. De studiul sociologiei culturii si a sociologiei valorilor s-au ocupat Petre Andrei (1891–1940);
Lucian Blaga (1895–1961); Tudor Vianu (1897–1964), Mihai Ralea (1898–1964). - A

16. Etnocentrismul, opusul etnomultilateralismului, reprezinta tendinta individului de a considera valabil

numai modul sau de viatã si al celor ca el. - A

17. Originea personalitatii umane, inaltimeaa ei social-spirituala sunt de ordin biologic, psihologic,
sociologic, culturologic - A

18. Personalitatea umana se construieste numai prin afirmarea sociala si integrarea activã, creatoare, în
viata social-istoricã - F

19. Personalitatea unui popor este definitã si susþinuta prin personalitatea culturii sale - A

20. Tudor Vianu studiaza modul de organizare a ambiantei apropiate in satele romanesti si cele sasesti
surprinse in primele decenii ale secolului nostru, scotand la iveala fapte de psihologie colectiva
(Spatiul mioritic, 1936) - F

MULTIPLE CHOICE

1. Imagologia in general si imagologia istorica in special constituie una din temele predilecte ale unei
anumite cercetari in domeniul
a. istoriei, sociologiei, psihologiei, psihologiei sociale, antropologiei, etnografiei, literaturii
b. istoriei, geografiei, eticii, multilingismului
c. multilingvismului, psihologiei, axiologiei
2. Imagologia si-a omologat obiectul de studiu si statutul de disciplina sociala autonoma
a. in Scoala de la Palo Alto
b. in scoala lingistica din a secolului XVIII
c. n cadrul Celui de-al XVI-lea Congres International de Stiinte Istorice, din luna septembrie
1985, care s-a tinut la Stuttgard.

3. Imagologia istorica
a. cuprinde imaginea despre propria fiintare (autoimaginea) care se constituie in interiorul
unui grup social
b. studiaza imaginile care s-au creat si au functionat in anumite epoci istorice
c. cuprinde si studiul autoimaginilor grupurilor sociale in raport cu autoperceptia de sine si
cu sedimentarea in mentalul colectiv a imaginilor preluate de la vecini
 4. Imagologia istorica, ca si imagologia in general
a. recurge la concepte folosite in psihologie
b. recurge la concepte folosite in etnografie si folclor
c. recurge la concepte si notiuni folosite de stiintele socio-umane care studiaza imaginile
sociale din diferite perspective

5. Conceptul de reprezentare sociala a fost introdus de

a. Emile Durkheim
b. Giambattista Vico
c. Claude Levi-Strauss

6. In conceptia lui Durkheim, constiinta colectiva

a. valorile culturale ale unei etnii
b. reuneste psihismele indivizilor intr-o reprezentare comuna tuturor membrilor unui grup
social.
c. evenimentele istorice si valorile culturale ale unui popor

7. Carl Gustav Jung arata ca

a. intuitia este o functie psihica fundamentala care produce perceptii pe cale
inconstienta
b. intuitia este o functie psihica fundamentala care produce perceptii pe cale
constienta
c. intuitia este o functie psihica nefundamentala

8. In conceptia lui Jung, intuitia apare ca o functie de perceptie .

a. irationala, in sens de "contra ratiunii",
b. irationala in sens ul exterior ratiunii, care nu poate fi fundamentat rational
c. rationala

9. Potrivit conceptiei filozofului Lucian Blaga, omul poate accede la taine, la mistere, pentru ca
este o fiinta culturala"
a. iar cultura sa este cunoastere absoluta
b. iar cultura sa este cunoastere stiintifica
c. iar cultura sa este existenta intru mister si pentru relevare

10. Blaga pune accent pe ideea de inconstient,,

a. ca o realitate psihica ampla
b. care presupune haos si dezechilibru launtric
c. care se afla in afara constiintei

11. In conceptia lui Lucian Blaga -Stilul, ca trasatura esentiala a culturii, este rezultatul
a. constiintei
b. inconstientului
c. ratiunii

12. Pentru Blaga stilul este

a. un fenomen dominant al culturii umane
 b. un fenomen conjunctural
c. un fenomen universal

13. Teoria conform careia la baza oricarui simbol se afla, intotdeauna, un arhetip, astfel ca
simbolul nu este altceva decat vesmantul sub care arhetipul, structura a inconstientului, devine
perceptibil, fie constiintei individuale, fie colectivitatii, prin intermediul miturilor
a. Gilbert Durand
b. Claude Levi-Strauss
c. Carl Gustav Jung

14. Arhetipurile in conceptia lui C.G. Jung sunt prototipuri

a. sunt prototipuri de ansambluri simbolice adanc gravate in inconstient
b. sunt prototipuri mentale constiente
c. prototipuri mostenite

15. Imaginea arhetipala se exprima:

a. prin simboluri comune anumitor rase
b. prin motivele mitologice principale, comune tuturor raselor si tuturor timpurilor
c. prin simboluri comune anumitor rase din anumite timpuri

16. Sigmund Freud denumeste arhetipurile ca

a. structuri psihice aproape universale, fantasme originale
b. structuri psihice personale transmise generational

17. Romulus Vulcanescu definitia predominantă a Mitului - ca expresie profunda si de

neinlocuit a conceptiei asupra lumii , a aceleiasi imagini a lumii care sustine,ca structura
interna, o intreaga cultura si evolutia sa istorica -
a. este cea elaborata de cercetatori incadrati in Scoala din Frankfurt.
b. este cea elaborata de cercetatori incadrati in Scoala din Praga

18. Afirmatia: Mitul povesteste o istorie sacra. El relateaza un eveniment care a avut loc in timpul
primordial, timpul fabulos al inceputurilor, ii apartine lui
a. Lucian Blaga
b. Mircea Eliade

19. Afirmatia: Mitul este produsul imaginatiei creatoare a omului primitiv, a carui gandire salbatica isi
construieste modele logice de cumoastere - ii apatine lui:
a. Gilbert Durand
b. Claude Lévi –Strauss

20.
Mitul este:
a. o istorie a culturii
b. o istorie a religiilor
21.
Miturile, simbolurile si ritualurile care stau la baza folclorului românesc „isi au
radacinile intr-o lume de valori spirituale care precede aparitia marilor civilizatii ale
Orientului apropiat antic sau ale Mediteranei - sustine
a. George Calinescu
b. Mircea Eliade
22.
Eliade şi Lévi-Strauss fac referiri la:
a. miturile societăţilor primitive,
b. miturile popoarelor antice, „civilizate”, ieşite din faza de „barbarie
c. miturile culturilor de tip folcloric, tradiţional

23.
George Călinescu sustine existenta a:

a. 5 mituri fundamentale
b. 4 mituri fundamentale

24. Conform lui Calinescu, Miturile fundamentale sunt:

a. mitul intemeierii, mitul estetic, mitul erotic, mitul marii treceri
b. mitul erotic, mitul estetic, mitul intemeierii

25. Motivul fantanii apare in

a. mitul intemeierii
b. mitul estetic

26.
Vasile Lovinescu demonstrează că
a. mitul nu explică inexplicabilul, ci-l semnifică
b. misterul se înfăţişează nemijlocit

27. Riturile de trecere sunt explicate de:

a. Arnold van Gennep
b. Claude Levi Strauss