Admitere Cfa Editat

Domeniul de studii Contabilitate
La Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, Facultatea de Științe Economice, în cadrul

domeniului de studii Contabilitate, este disponibil programul de master Contabilitate,
Fiscalitate și Audit (CFA).
Prezentarea programului de studii CFA

Descrierea programului
Programul de master Contabilitate, Fiscalitate și Audit este conceput astfel încât să
pregătească specialiști cu următoarele competențe:
• Capacitatea de analiză, interpretare și aplicare a reglementărilor legale din
economia națională și internațională cu incidență patrimonială
• Aplicarea tehnicilor de evidență financiar-contabilă prin utilizarea cunoștințelor
teoretice și a deprinderilor practice
• Efectuarea de lucrări privind întocmirea, prezentarea, evaluarea și diagnosticarea
patrimoniului entității economice pe baza situațiilor financiare
• Utilizarea unor judecăți de valoare în aplicarea tehnicilor specifice misiunilor de
audit financiar cu scopul îmbunătățirii calității informației
• Implementarea utilizarea și dezvoltarea, sistemelor informatice în domeniul
financiar-contabil și de gestiune
• Realizarea de expertize contabile de mare amploare, elaborarea de sinteze
operaționale, rapoarte și studii complexe
Rezultatele cheie ale învățării

Absolvenții programului de master Contabilitate, Fiscalitate și Audit vor putea să
realizeze:
• Identificarea corectă a conceptelor, procedeelor și reglementărilor legale privind
sistemele economice ce operează la nivel național și internațional în mediul de
afaceri
• Explicarea și interpretarea conceptelor, procedeelor și metodelor instituite la nivel
național și internațional care influențează cuantificarea modificărilor patrimoniale
• Aplicarea conceptelor, procedeelor și reglementărilor legale în evidența
patrimoniului unei entități economice
• Evaluarea procedeelor și tehnicilor reglementate care influențează operațiunile
economice instituite la nivel național și internațional
• Elaborarea unor proiecte privind aplicarea reglementărilor legale cu influență
asupra evaluărilor elementelor patrimoniale aplicabile în contabilitatea
românească și internațională
• Identificarea și definirea conceptelor fundamentale, a strategiilor, programelor și
proiectelor privind evidența contabilă.
• Explicarea și interpretarea conceptelor fundamentale privind evidența contabilă
conform reglementărilor naționale și internaționale
47
• Utilizarea conceptelor fundamentale, strategiilor, programelor și proiectelor
complexe privind evidența contabilă.
• Studierea comparativă și evaluarea critică a conceptelor fundamentale privind
regulile și procedeele folosite în înregistrările contabile și alte operațiuni
economice
• Proiectarea și dezvoltarea unui sistem eficient de colectare a informațiilor în
vederea elaborării unor evidențe contabile complexe pe baza aplicării unui spectru
variat de metode cantitative și calitative
• Identificarea și definirea conceptelor, teoriilor și metodelor de bază pentru
pregătirea informațiilor necesare elaborării situațiilor financiare
• Explicarea conceptelor, teoriilor și metodelor de bază pentru pregătirea
informațiilor necesare elaborării situațiilor financiare;
• Aplicarea conceptelor, teoriilor, principiilor și metodelor de bază pentru
pregătirea informațiilor necesare elaborării situațiilor financiare;
• Evaluarea procedeelor si instrumentelor de prelucrare a informațiilor necesare
elaborării situațiilor financiare;
• Întocmirea și prezentarea situațiilor financiare, conform reglementărilor din
sistemul contabil național și internațional
• Identificarea si descrierea conceptelor, teoriilor și modelelor de bază utilizate în
realizarea misiunilor de audit financiar
• Explicarea conceptelor, teoriilor și modelelor de bază utilizate în realizarea
misiunilor de audit financiar
• Aplicarea conceptelor, teoriilor și modelelor de bază utilizate în realizarea
misiunilor de audit financiar
• Evaluarea critică a conceptelor, teoriilor și modelelor de bază utilizate în
realizarea misiunilor de audit financiar
• Elaborarea unui plan de proiect de cercetare privind realizarea misiunilor de audit
financiar
• Identificarea și definirea conceptelor, procedeelor și metodelor folosite pentru
proiectarea, dezvoltarea, implementarea și utilizarea sistemelor informatice în
domeniul financiar-contabil și de gestiune
• Explicarea conceptelor, procedeelor și metodelor folosite pentru proiectarea,
dezvoltarea, implementarea și utilizarea sistemelor informatice în domeniul
• Utilizarea conceptelor, procedeelor și metodelor pentru proiectarea, dezvoltarea,
implementarea și utilizarea sistemelor informatice în domeniul financiar-contabil
și de gestiune
• Evaluarea procedeelor și tehnicilor aplicabile pentru proiectarea, dezvoltarea,
implementarea și utilizarea sistemelor informatice în domeniul financiar-contabil
și de gestiune
• Elaborarea unei proceduri de analiză și evaluare a activităților de proiectare,
dezvoltare, implementare și utilizare a sistemelor informatice în domeniul
• Identificarea și definirea conceptelor, procedeelor și metodelor contabile și fiscale
folosite pentru realizarea unor expertize contabile și misiuni de audit financiar
48
• Explicarea conceptelor, procedeelor și metodelor folosite pentru realizarea unor
expertize contabile și misiuni de audit financiar
• Utilizarea conceptelor, procedeelor și metodelor pentru realizarea unor expertize
contabile și misiuni de audit financiar
• Evaluarea procedeelor și tehnicilor aplicabile pentru realizarea unor expertize
contabile și misiuni de audit financiar
• Elaborarea unui proiect complex de expertiză contabilă și/sau de audit financiar
Profilul ocupațional al absolvenților

Absolvenții programului de master sunt calificați să lucreze ca (sunt date codurile COR):
Expert contabil-verificator – 241102; Revizor contabil – 241103; Controlor de gestiune
– 241106; Referent de specialitate financiar contabilitate - 241104; Auditor intern -
241105; Administrator credite - 241215; Auditor intern in sectorul public – 241306;
Analist preț de revenire / costuri – 241220; Cenzor – 241201; Comisar Garda Financiară
– 241202; Consilier financiar bancar – 241203; Consultant bugetar – 241208;
Consilier/expert/inspector/referent/ economist in gestiunea economica – 263106;
Administrator baze de date – 252101; Consultant în informatică – 251901; Lichidator –
241218; Auditor financiar – 241107; Director economic – 112020; Cercetător in gestiune,
contabilitate, control financiar – 241303; Cercetător economist în gestiunea economică –
263124; Asistent de cercetare in gestiune, contabilitate, control financiar – 241304;
Contabil-șef- 121120
Tematica și bibliografia pentru examenul de admitere la CFA

Tematică:
CONTABILITATE
1. Situațiile financiare anuale
- Obiectivul și utilizatorii situațiilor financiare
- Aria de aplicare a OMFP 1.802/2014, moneda de raportare și criteriile de
mărime (aria
de aplicare, moneda de raportare, calculul și analiza criteriilor de mărime
și stabilirea obligațiilor de raportare financiară)
- Bilanțul
- Contul de profit și pierdere
- Situația fluxurilor de numerar (trezorerie)
- Principiile contabile metodologice și generale
2. Contul
- Conținut, forme si reguli de funcționare
- Analiza și formula contabilă
- Planul de conturi
3. Operațiuni privind capitalul angajat
- Constituirea, creșterea și diminuarea capitalului social. Primele de capital
- Evidența rezultatelor și rezervelor
- Contabilitatea datoriilor pe termen lung
- Contabilitatea provizioanelor
4. Operațiuni privind activele imobilizate
- Contabilitatea imobilizărilor necorporale
- Contabilitatea imobilizărilor corporale
- Contabilitatea imobilizărilor în curs de aprovizionare și în curs de execuție
- Contabilitatea imobilizărilor financiare
49
- Calculul și contabilitatea amortizării imobilizărilor
- Rezervele din reevaluare și ajustările pentru deprecierea imobilizărilor
5. Operațiuni privind stocurile
- Clasificare, metode de evaluare, metode de contabilitate a stocurilor
- Contabilitatea cumpărării și revânzării de mărfuri
- Stocurile cumpărate pentru consum și contabilitatea producției
- Ajustările pentru deprecierea stocurilor
6. Operațiuni privind relațiile comerciale
- Furnizorii
- Clienții
7. Operațiuni privind relațiile cu salariații și asigurările sociale
- Salarii, contribuții sociale
- Impozite și taxe
- Debitori, creditori
8. Operațiuni de trezorerie
- Investițiile financiare pe termen scurt
- Disponibilități și credite bancare pe termen scurt
- Casa și alte valori
- Acreditive, avansuri de trezorerie
9. Închiderea ciclului contabil
- Regularizarea TVA
- Închiderea conturilor de cheltuieli și venituri și determinarea rezultatului
exercițiului financiar
- Inventarierea
- Balanța contabilă
- Construcția situațiilor financiare anuale
10. Procedee de calculație a costului unitar
- Procedeul diviziunii simple
- Procedeul echivalării cantitative a produsului secundar cu produsul principal
- Procedeul indicilor de echivalență
- Procedee de delimitare a cheltuielilor pe purtători de costuri și pe locuri de
cheltuieli
- Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte
11. Procedee de determinare valorică a producției în curs de execuție
- Evaluarea globală în raport de gradul de finisare tehnică
- Evaluarea forfetară pe fiecare componentă a costurilor
12. Analiza cost-volum - profit
- Evoluția cheltuielilor variabile
- Calculul și analiza pragului de rentabilitate
13. Metode de calculație a costurilor
- Metoda globală
- Metoda pe comenzi
- Metoda standard - cost
FISCALITATE
1. Sistemul și politica fiscală: noțiune, principii, instrumente de realizare, trăsături.
2. Obligația fiscală și creanța fiscală-concept, modalități de stingere a obligației fiscale.
3. Impozitul pe profit-contribuabili, cote, facilități fiscale acordate la stabilirea profitului
impozabil determinarea profitului impozabil.
4. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor-definiția microîntreprinderii, reguli de
aplicare a sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, baza de
impunere, cote de impunere, plata impozitului și depunerea declarațiilor fiscal.
5. Impozitul pe venit: obiect, categorii de venituri supuse contribuțiilor sociale
obligatorii, reguli de determinare a impozitului pe venit, termen de plată.
6. Taxa pe valoarea adăugată - contribuabili, operațiuni impozabile cuprinse în sfera de
aplicare a TVA, baza de impozitare, determinarea și plata TVA.
7. Accizele- produse accizabile, faptul generator și exigibilitatea acestora, modul de
calcul al accizelor.
50
8. Impozitele și taxele locale
AUDIT
1. Auditul financiar – repere istorice si considerații generale (evoluția auditului financiar
pe plan mondial și în România, rolul și obiectivele auditului financiar, misiunile de
audit).
2. Reglementarea auditului financiar (reglementări internaționale și naționale,
standardele de audit).
3. Principiile etice ale auditului financiar (codul etic, integritatea și obiectivitatea,
competența profesională, confidențialitatea).
4. Fundamentele auditului financiar (riscul și frauda în audit, pragul de semnificație,
probele de audit).
5. Auditul statutar - cadrul legal, etape.
6. Auditul situațiilor financiare.
7. Opinia de audit și raportul de audit.
8. Etica și calitatea in auditul statutar.
Bibliografie:
CONTABILITATE
1 Ionescu C.A., Contabilitate de gestiune, Editura Pro Universitaria, București, 2018;
2 Pântea P.I. și Bodea Gh., Contabilitatea financiară, Editura Intelcredo, Deva, 2011;
3 Străoanu B.M. , Normalizarea contabilității în România între național și
internațional, Editura Universității Petrol Gaze din Ploiești, 2012;
4 Străoanu B. M., Primii pași în contabilitatea financiară: despre capitaluri,
imobilizări și stocuri, Editura Pro Universitaria, București, 2015;
5 Străoanu B. M., Primii pași în contabilitatea financiară: despre terți, trezorerie,
cheltuieli și venituri, Editura Pro Universitaria, București, 2016;
6 Ţegledi A. M., Contabilitate de gestiune, Editura Pro Universitaria, București, 2015;
7 Ţegledi A. M., Procedee și metode aplicate în calculația costurilor, Editura Pro
Universitaria, București, 2012;
8 Ţegledi A. M., Contabilitate financiară. Reglementări contabile și aplicații, Editura
Pro Universitaria, București, 2016;
9 Ţegledi A. M., Contabilitate financiară, Editura Pro Universitaria, București, 2014;
10 Vinter A., Bazele contabilității conform O.M.F.P. 1802/2014, Editura Economică,
București, 2017;
11 Zefinescu C. V., Procesul decizional bazat pe performanță, cost și valoare, Editura
Pro Universitaria, București, 2015;
12 *** - Legea contabilității nr. 82/1991,actualizată;
13 *** - Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal;
14 *** . Ordinul nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate,
M.O.nr. 963 /30 dec. 2014, cu modificările și completările ulterioare;
15 *** Standardele Internaționale de Raportare Financiară - 1FRS 2013, Editura
CECCAR, București, 2013;
16 *** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor
privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor,
datoriilor și capitalurilor proprii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 704 din 20 octombrie 2009;
17 *** Ordinul ministrului economiei și finanțelor nr. 2634/2015 privind documentele
financiar-contabile, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 910 din 9
decembrie 2015;
18 *** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.826/2003 pentru aprobarea
Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea și conducerea
contabilității de gestiune, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23
din 12 ianuarie 2004;
19 *** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 895/2017 pentru aprobarea Sistemului
de raportare contabilă la 30 iunie 2017 a operatorilor economici, precum și pentru
51
reglementarea unor aspecte contabile, publicat în Monitorul Oficial al României nr.
463 din 21 iunie 2017;
20 *** Ghid de aplicare a Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale
individuale și situațiile financiare anuale consolidate aprobate prin OMFP 1802/2014,
Editura CECCAR, 2015;
21 *** Ghid privind aplicarea reglementărilor contabile privind situațiile financiare
anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul
ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările și completările
ulterioare, elaborat de Ministerul Finanțelor Publice, disponibil pe site-ul
www.mfinante.ro.
FISCALITATE
1. Dumitrescu Adriana-Sofia, Dumitrescu Dan-Gabriel, Vasile Răileanu, Contabilitatea
și gestiunea fiscală a societăților comerciale, Editura Economică, 2016
2. Haralambie George Alin, Fiscalitate, Teorie și aplicații, Editura Pro Universitaria,
2014;
3. Ionescu Roxana, Penu Daniela, Fiscalitate și finanțele întreprinderii, Ediția a VI,
Editura Pro Universitaria, 2016;
4. Teodorescu Mihaela, Preda Elena, Istudor Ileana, Mocanu Florina, Fiscaliatatea în
România, Editura Pro Universitaria, 2017
5. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare;
6. Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările și completările
ulterioare;
7. Legea nr. 170/2016 privind impozitul aplicabil unor activități, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 14 octombrie 2016;
8. Hotarârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aplicarea Normelor metodologice de aplicare
a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 22 din 13 ianuarie 2016, cu modificările și completările ulterioare;
9. Ordinul ministrului turismului și al ministrului finanțelor publice, nr264/464/2017
pentru aplicarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 170/2016 privind
impozitul aplicabil unor activități, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 266 din 14 aprilie 2017
10. www.anaf.ro
AUDIT
1. Legea 162/2017 privind auditul statutar
2. OMFP 1802/2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene
3. IAASB, Manual de Reglementări Internaționale de Control a calității, Audit,
Revizuire; alte servicii de asigurare și Servicii Conexe, 2015, CAFR București,
volumul I și II, 2016
4. Brezeanu Petre și colectiv – Audit Financiar-repere metodologice, etice și istorice,
Editura Cavallioti București, 2008.
5. M.Dobroteanu, C.L.Dobroteanu – Audit. Concepte și practici. Abordare națională și
internațională, Editura Economică, București, 2002.
6. Munteanu Victor (coordonator), Zuca M, Vera S, Muntenu R,Nedea C – Audit
financiar-contabil, ediția a III revizuită,Editura Universitară București 2016
7. Neamțu Horia, Roman Aureliana – Geta, Țurlea Eugeniu- Audit financiar, misiuni de
asigurare și servicii conexe, Editura Economică București, 2012
8. Standarde Profesionale ale auditului financiar contabil – www.cafr.ro/ standarde de
audit
9. Revista Audit Financiar, Editor CAFR, Colecția 2015-2020, www.cafr.ro.
52
Teste grilă utile în pregătirea pentru examenul de admitere la
CFA
Testele grilă următoare urmăresc tematica prezentată mai sus și pot fi utilizate în cadrul
studiului pentru admiterea la programul de master CFA, în scopul consolidării
cunoștințelor. Nu recomandăm memorarea literală a acestor teste grilă, întrucât ele nu se
vor regăsi exact în această formă în subiectele de examen.
1 Scoaterea din evidenţă a unui mijloc de transport în valoare de 20.000 lei,

amortizat integral, se efectuează astfel:
A 6811 = 2813 20.000;
B 6811 = 2133 20.000;
C 2811 = 2131 20.000;
D 2813 = 2133 20.000; √
E 404 = 2133 20.000.
2 Se primeşte ca aport la capitalul social, un calculator în valoare de 3.500 lei,
adus de către un asociat. Înregistrarea contabilă a intrării aportului va fi
următoarea:
A 456 = 1011 3.500;
B % = 456 4.165
2131 3.500
4426 665;
C 456 = 1012 3.500;
D 214 = 456 3.500; √
E 208 = 1012 3.500.
3 Care din următoarele formule contabile reprezintă vânzarea unui utilaj,
conform facturii, la un preţ de vânzare de 4.000 lei, TVA 19%?
A 411 = % 4.760
2131 4.000
4427 760;
B 461 = % 4.760
7583
4427 760;
4.000 √
C 461 = % 4.760
701 4.000
4427 760;
D 411 = % 4.760
7583 4.000
4427 760;
E 461 = % 4.760
7583 4.000
4426 760.
4 Ce semnificaţie are următoarea înregistrare contabilă?
421 = 444
A înregistrarea impozitului pe profit;
B plata impozitului pe salarii;
C înregistrarea contribuţiei la asigurările sociale;
53
D plata drepturilor salariale;
E reţinerea impozitului pe salarii. √
5 Care este formula contabilă corectă privind majorarea capitalului social prin
emisiune de noi acţiuni, în baza următoarelor date: număr acţiuni nou emise
500, valoare nominală 10 lei, valoarea de emisiune 12 lei?
A % = 456 6.000
1012 5.000
1041 1.000;
B 456 = % 6.000
1011 5.000 √
1041 1.000;
C 456 = 1011 6.000;
D 456 = % 11.000
1011 5.000
1041 6.000;
E 456 = % 6.000
1012 5.000
1041 1.000.
6 Creanţa faţă de un client extern este de 800 euro, înregistrată la cursul de 4,78
lei/euro. Care este formula contabilă corectă pentru înregistrarea încasării
creanţei prin virament bancar, la un curs de 4,82 lei/euro?
A 5121 = 4111 3.856;
B 5124 = 4111 3.856;
C 5124 = % 3.856
4111 3.824 √
765 32;
D 5121 = % 3.856
418 3.824
765 32;
E % = 4111 3.856
5124 3.824
665 32.
7 Alegeţi formula contabilă corectă în cazul prestării de servicii de consultanţă
unui client în valoare de 2300 lei, pentru care nu s-a întocmit factura până la
sfârşitul lunii:
A 4111 = % 2.737
704 2.300
4427 437;
B 4111 = % 2.737
704 2.300
4428 437;
C 418 = % 2.737
704 2.300 √
4428 437;
D 418 = % 2.737
704 2.300
4427 437;
54
E 4111 = % 2.737
704 2.300
4426 437.
8 Pentru înregistrarea unui plus la inventar la materiale consumabile în valoare
de 150 lei, înregistrarea contabilă este:
A 302 = 702 150;
B 602 = 302 150;
C 302 = 421 150;
D 302 = 602 150; √
E 302 = 711 150.
9 În situaţia anulării unor ajustări pentru deprecierea mărfurilor în valoare de 300
lei, înregistrarea contabilă este:
A 6814 = 397 300;
B 397 = 7814 300; √
C 6814 = 491 300;
D 1512 = 7812 300;
E 397 = 6814 300.
10 Înregistrarea dobânzii lunare cuvenite băncii în valoare de 450 lei, pentru un
credit pe termen scurt primit de la aceasta, se efectuează astfel:
A 5198 = 766 450;
B 666 = 5187 450;
C 5198 = 5121 450;
D 666 = 5198 450; √
E 5121 = 5198 450.
11 Contabilitatea de angajamente presupune:
A Contabilul își ia angajamentul că va semna situațiile financiare;
B Firma își ia angajamentul față de stat că va depune la termen și corect întocmite
situațiile financiare vizate de un expert contabil;
C Firma își ia angajamentul față de furnizori că va plăti totdeauna bunurile
achiziționate de la aceștia;
D Efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sa fie recunoscute atunci când √
tranzacţiile şi evenimentele se produc şi sunt înregistrate în contabilitate şi
raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente;
E Firma trebuie să aibă cel puțin un angajat.
12 În bilanț activul poate fi egal cu pasivul?
A Da, numai dacă firma înregistrează profit;
B Da, mereu, deoarece așa trebuie
C Nu mereu, numai atunci când capitalul social este pozitiv
D Da deoarece decurge din principiul dublei reprezentări a elementelor √
patrimoniale
E Nu, activul este totdeauna mai mare decât pasivul (pentru a avea profit)
13 Este posibil ca o societate comercială să înregistreze rezultatul brut al
exercițiului pozitiv (profit) iar rezultatul net să fie negativ (pierdere)?
A Nu, nu se poate ca impozitul pe profit să fie mai mare decât profitul;
B Da deoarece cota impozitului pe profit se aplică profitului fiscal, care poate √
determina o valoare a cuantumului impozitului mai mare decât profitul
contabil;
C Nu se poate deoarece valorile trebuie să fie egale;
D Da deoarece se plătește și TVA-ul aferent;
E Numai dacă și profitul brut este negativ.
55
14 Se cunosc următoarele valori ale indicatorilor economico-financiari
înregistrate de către un agent economic: capitaluri proprii 12.000 u.m.,
imobilizări financiare 3.000 u.m., datorii: sumele care trebuie plătite intr-o
perioada mai mare de un an 5.000 u.m., avansuri primite de la clienți 2.500
u.m., imobilizări corporale 8.000 u.m., furnizori 1.000 u.m., salarii datorate
5.000 u.m., stocuri 6.500 u.m., creanțe 2.500 u.m., disponibilități bănești
5.500. Să se determine situația netă.
A 13.000 u.m.
B 13.500 u.m.
C 17.000 u.m.
D 14.500 u.m.
E 12.000 u.m. √
15 În condițiile în care la sfârșitul exercițiului se constată o creștere a stocului de
produse finite cu 10.000 de unități monetare, venituri din vânzări de produse
finite de 25.000 u.m., venituri din vânzarea mărfurilor 25.000 u.m. și cheltuieli
totale de 40.000 u.m., să se determine valoarea datoriei cu impozitul pe profit
știind că se practică o cotă de 20% aplicabilă profitului brut.
A 10.000 u.m.
B 4.000 u.m. √
C 2.000 u.m.
D 20.000 u.m.
E 1.000 u.m.
16 Se cunosc următoarele valori ale indicatorilor economico-financiari
înregistrate de către un agent economic: capitaluri proprii 8.000 u.m.,
imobilizări financiare 3.000 u.m., datorii: sumele care trebuie plătite intr-o
perioada mai mare de un an 5.000 u.m., avansuri primite de la clienți 2.500
u.m., imobilizări corporale 13.000 u.m., furnizori 5.000 u.m., salarii datorate
5.000 u.m., stocuri 4.500 u.m., creanțe 2.500 u.m., disponibilități bănești 5.500
u.m. Să se determine datoriile curente nete.
A 12.000 u.m.;
B 3.000 u.m.; √
C -2000 u.m.;
D 10.000 u.m.;
E 12.500 u.m.;
17 Contul 371 Mărfuri are sold inițial debitor 3570 lei. Contul 378 Diferențe de
preț la mărfuri are sold inițial creditor 1000 lei. Contul 4428 TVA neexigibilă
are sold inițial creditor 570 lei. În cursul lunii ianuarie s-au achiziționat mărfuri
la costul de 4000 lei. Rulajul creditor al contului 378 este 2000 lei. Rulajul
creditor al contului 4428 este 1140 lei. S-au vândut mărfuri la prețul total de
2380 lei. Costul lor de achiziție, calculat la sfârșitul lunii, este:
A 1333 lei; √
B 1000 lei;
C 1500 lei;
D 1667 lei;
E 2000 lei.
56
2380 lei. Rulajul debitor al contului 378 este:
A 667 lei; √
B 500 lei;
C 380 lei;
D 1000 lei;
E 1500 lei.
19 O companie contabilizează materiile prime la cost standard, 100 lei/kg. Contul
301 Materii prime are sold inițial debitor 5000 lei. Contul 308 Diferențe de
preț la materii prime are sold inițial debitor 50 lei. În cursul lunii ianuarie s-au
achiziționat materii prime, 100 kg., la costul efectiv de 102 lei/kg. Consumul
lunar a fost 75 kg. Rulajul creditor al contului 308 a fost:
A 125 lei; √
B 50 lei;
C 100 lei;
D 200 lei;
E 250 lei.
20 O companie contabilizează materiile prime la cost standard, 100 lei/kg. Contul
301 Materii prime are sold inițial debitor 5000 lei. Contul 308 Diferențe de
preț la materii prime are sold inițial debitor 50 lei. În cursul lunii ianuarie s-au
achiziționat materii prime, 100 kg., la costul efectiv de 102 lei/kg. Consumul
lunar a fost 75 kg. Costul materiilor prime consumate a fost:
A 7625 lei; √
B 5050 lei;
C 10200 lei;
D 15000 lei;
E 7650 lei.
21 Contul 345 Produse finite are sold inițial debitor 7000 lei. Soldul inițial al
diferențelor de preț favorabile aferente produselor finite este 70 lei. În luna
ianuarie s-au recunoscut produse finite la costul standard de 14000 lei. Pentru
acestea diferențele de preț favorabile însumează 140 lei. Vânzările au însumat
10000 lei + TVA, iar costul standard al produselor vândute a fost 7000 lei.
Contul 711 se închide cu:
A 6930 lei; √
B 17070 lei;
C 2930 lei;
D 7070 lei;
E 3070 lei.
22 Contul 345 Produse finite are sold inițial debitor 7000 lei. Soldul inițial al
diferențelor de preț favorabile aferente produselor finite este 70 lei. În luna
ianuarie s-au recunoscut produse finite la costul standard de 14000 lei. Pentru
acestea diferențele de preț favorabile însumează 140 lei. Vânzările au însumat
10000 lei + TVA, iar costul standard al produselor vândute a fost 7000 lei.
Contul 7015 se închide cu:
A 10000 lei; √
B 3000 lei;
C 2930 lei;
D 7070 lei;
E 3070 lei.
23 Contul 371 Mărfuri nu a avut sold inițial.
57
Operațiunea 1 - intrare de 10000 kg., la costul de 10 lei/kg.;
Operațiunea 3 - ieșire de 7000 kg.;
Operațiunea 5 - ieșire de 4000 kg.
Rulajul creditor al contului 371, stabilit prin metoda FIFO, este:
A 111000 lei; √
B 115000 lei;
C 91000 lei;
D 95000 lei
E 80000 lei.
Rulajul creditor al contului 371, stabilit prin metoda LIFO, este:
A 115000 lei; √
B 111000 lei;
C 91000 lei;
D 95000 lei
E 80000 lei.
Soldul final al contului 371, stabilit prin metoda FIFO, este:
A 74000 lei; √
B 110000 lei;
C 91000 lei;
D 95000 lei
E 80000 lei.
Soldul final al contului 371, stabilit prin metoda LIFO, este:
A 70000 lei; √
B 110000 lei;
C 91000 lei;
D 95000 lei
E 80000 lei.
27 Un utilaj se amortizează prin metoda AD1. Costul său de achiziție este 48000
lei, iar durata de viață utilă 4 ani. Amortizarea anuală pentru al III-lea an este:
A 9375 lei; √
58
B 7031 lei;
C 7032 lei;
D 11250 lei;
30E 12000 lei.
28 Un utilaj se amortizează prin metoda AD1. Costul său de achiziție este 48000
lei, iar durata de viață utilă 4 ani. Amortizarea anuală pentru al II-lea an este:
A 11250 lei; √
B 18000 lei;
C 12000 lei;
D 9600 lei;
E 7032 lei.
2380 lei. Costul lor de achiziție, calculat la sfârșitul lunii, este:
A 1333 lei; √
B 1000 lei;
31C 1500 lei;
D 1667 lei;
E 2000 lei.
O companie neplătitoare de TVA, care folosește metoda inventarului
intermitent pentru contabilizarea mărfurilor, înregistrează achizițiile după
formula contabilă:
A 607 = 401 √
B 371 = 401
C 378 = 371
D 371 = 378
E 371 = 607
Reducerea financiară acordată de comerciant se recunoaște ca:
32A o cheltuială financiară; √
B un venit provizoriu;
C o diminuare a veniturilor;
D un sold intermediar;
E un venit financiar.
Cheltuielile directe (individuale) sunt:
A Cheltuielile care pot fi identificate pe purtătorul de costuri; √
B Cheltuielile care nu pot fi identificate pe purtătorul de costuri;
C Cheltuielile care sunt delimitate pe produs sau activitate printr-un calcul
intermediar de repartizare;
D Cheltuielile care rămân constante, indiferent de modificarea volumului
activității;
E Cheltuielile care se modifică invers proporțional cu volumul de producție
33 În funcție de specificul activității desfășurate, contabilitatea de gestiune
asigură:
A înregistrarea operațiilor privind colectarea și repartizarea cheltuielilor pe √
destinații, respectiv pe activități, secții, faze de fabricație, centre de costuri,
centre de profit; calculul costului de achiziție, de producție, de prelucrare al
bunurilor intrate, obținute, lucrărilor executate, serviciilor prestate, productției
59
în curs de execuție, imobilizărilor în curs din unitățile de producție, comerciale,
prestatoare de servicii, financiare și alte domenii de activitate;
B înregistrarea acelor tranzacții care asigură întocmirea situațiilor financiare;
C informații utilizatorilor externi: acționari, creditori, furnizori;
D înregistrarea, calcularea și virarea impozitelor și taxelor către bugetul de stat;
E informații despre poziția financiară și rezultatele obținute potențialilor
investitori.
34 Veniturile din vânzarea produselor M, N şi P reprezintă 80.000 lei, 70.000 lei
şi 60.000 lei. Cheltuielile directe reprezintă 50.000 lei, 60.000 lei şi 40.000 lei
iar cheltuielile comune ale secţiei sunt de 45.000 lei. Ştiind că baza de
repartizare a cheltuielilor indirecte este totalul cheltuielilor directe, rezultatul
financiar total şi pe produse reprezintă:
A M= 15.000, N=-8.000, P= 8.000, Rezultat total = 15.000 √
B M= 13.200, N =-4.700, P= 6.500, Rezultat total =15.000
C M= -8.000, N=13.200, P= 6.500, Rezultat total = 15.000
D M= -4.700, N = 6.500, P=15.000, Rezultat total = 15.000
E M= 6.500, N = 8000, P = -8.000, Rezultat total = 15.000
35 Costul de producţie reprezintă:
A totalitatea cheltuielilor financiare şi de exploatare preluate din contabilitatea
financiară;
B cheltuielile cu materiile prime efectuate în vederea obţinerii produsului
respectiv;
C cheltuielile cu munca vie efectuate;
D totalitatea cheltuielilor de producţie pe care le face o întreprindere pentru √
fabricarea şi desfacerea producţiei sale într-o anumită perioadă de timp;
E cheltuielile directe efectuate de unitatea economică pentru realizarea unui
produs.
36 Care sunt cheltuielile care se preiau din contabilitatea financiară în
contabilitatea de gestiune, în vederea determinării costului de producţie:
A cheltuielile financiare;
B cheltuielile financiare și de exploatare în totalitatea lor;
C numai cheltuielile de exploatare;
D cheltuielile de exploatare şi cheltuielile financiare legate de activitatea de √
producţie şi distribuirea acesteia;
E nu se preiau informații din contabilitate financiară.
37 Calculul pragului de rentabilitate este specific analizei:
A abaterilor cheltuielilor efective de la cheltuielile standard;
B nivelului producţiei în curs de execuţie;
C cost – preţ – volum; √
D costului de producţie, în cazul metodelor de tip absorbant;
E cheltuielilor directe şi indirecte.
38 Punctul de echilibru reprezintă punctul în care veniturile încasate din producţia
fabricată şi vândută acoperă în întregime cheltuielile aferente producţiei, astfel
încât întreprinderea obţine ................. :
A profit;
B rezultat nul; √
C pierdere;
D produse de calitate superioară;
E cifră de afaceri ridicată.
60
39 După componența sau omogenitatea lor, în contabilitatea de gestiune,
cheltuielile se clasifică în:
A cheltuieli simple și cheltuieli complexe; √
B cheltuieli de bază și cheltuieli de regie;
C cheltuieli directe și cheltuieli indirecte;
D cheltuieli materiale și cheltuieli salariale;
E cheltuieli fixe și cheltuieli variabile
40 Înregistrarea la cost efectiv a producției terminate (decontarea costului efectiv
al producției terminate) se înregistrează:
A 902 = 921 √
B 931=902
C 933=921
D 901=933
E 933=902
41 Formula contabilă:
921Cheltuielile activității de bază = 901 Decontări interne privindcheltuielile
reprezintă:
A înregistrarea cheltuielilor aferente activității de bază privind obținerea de √
produse, executrea de lucrări sau prestarea de servicii;
B stocarea producției neterminate la finele lunii curente;
C înregistrarea costului efectiv al producției neterminate;
D înregistrarea prestațiilor reciproce executate de secțiile auxiliare;
E înregistrarea cheltuielilor indirecte de producție, cu întreținerea și funcționarea
utilajelor.
42 Unul dintre următoarele principii nu este specific contabilităţii de gestiune:
A principiul costului istoric; √
B principiul separării cheltuielilor care privesc producţia, de cele care nu sunt
legate de fabricaţie;
C principiul delimitării cheltuielilor în spaţiu;
D principiul delimitării cheltuielilor în timp;
E principiul delimitării cheltuielilor privind producţia finită de cele privind
producţia neterminată.
43 Obiectivul privind existența presupune că:
A o tranzacţie sau un eveniment a avut loc în cursul perioadei şi aparţine entităţii;
B un activ sau o obligaţie aparţine entităţii la o anumită data;
C un activ sau o obligaţie există la un moment dat; √
D nu există active, obligaţii, tranzacţii sau evenimente neînregistrate ori elemente
neprezentate;
E un element este prezentat, clasificat şi descris conform cadrului de raportare
aplicabil.
44 Printre obiectivele auditului nu se află:
A exhaustivitatea;
B comensurarea (evaluarea);
C drepturi și obligații;
D permananța metodelor; √
E existență.
45 Într-un audit financiar, responsabilitatea auditorului este:
A de a exprima o opinie pertinentă asupra situațiilor financiare; √
B de a întocmi situațiile financiare și a le prezenta conducerii executive și
Adunării Generale a Acționarilor;
61
C de a modifica situațiile financiare la cererea organelor fiscale;
D de a utiliza principii și metode contabile corespunzătoare pentru întocmirea
situațiilor financiare;
E de a modifica situațiile financiare la cererea acționarilor .
46 Auditul financiar conduce la:
A creșterea profitului;
B creșterea patrimoniului firmei;
C creșterea credibilității informației contabile; √
D supraevaluarea activelor sau veniturilor, precum și subevaluarea datoriilor sau
cheltuielilor;
E creșterea cifrei de afaceri.
47 Exprimarea opiniei independente asupra situațiilor financiare conduce la
luarea unor decizii corecte de către :
A asociații firmei auditate;
B utilizatorii situațiilor financiare; √
C inspectorii fiscali;
D ofițerii de credit din băncile comerciale , la acordarea unui credit pe termen
scurt;
E organizația/organizațiile sindicale din entitatea auditată.
48 Principiul intangibilității presupune că:
A balanțele de verificare trebuie întocmite lunar;
B bilanțul de închidere al exercițiului financiar precedent trebuie să corespundă √
cu bilanțul de deschidere al exercițiului curent;
C nu se acceptă corectări ale erorilor aferente perioadelor precedente;
D efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când
tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsură ce numerarul sau
echivalentul său este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în contabilitate şi
raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente;
E balanța de verificare a lunii precedente trebuie să corespundă cu balanța de
verificare a lunii curente.
49 Auditul financiar este definit în legea 167/2017 astfel:
A activitatea efectuată de auditorii financiari în vederea exprimării unei opinii
asupra situaţiilor financiare sau a unor componente ale acestora, exercitarea
altor misiuni de asigurare şi servicii profesionale potrivit standardelor
internaţionale de audit şi altor reglementări adoptate de Camera Auditorilor
Financiari din România;
B activitatea de verificare a situațiilor financiare ale societăților comerciale de
către auditori financiari, în conformitate cu standardele de audit internaționale;
C auditul situaţiilor financiare anuale sau al situaţiilor financiare anuale
consolidate, aşa cum este prevăzut de legislaţia comunitară, transpusă în
reglementările naţionale;
D un audit al situaţiilor financiare anuale individuale sau al situaţiilor financiare √
anuale consolidate efectuat în conformitate cu standardele internaţionale de
audit,în măsura în care este obligatoriu în temeiul dreptului Uniunii Europene
sau al dreptului intern și este efectuat în mod voluntar la entităţile mici, iar
situaţiile financiare auditate sunt publicate, împreună cu raportul de audit
statutar, potrivit legii;
E activitatea efectuată de auditorii financiari în vederea exprimării unei opinii
asupra situaţiilor financiare , potrivit standardelor internaţionale de audit şi
altor reglementări adoptate de Camera Auditorilor Financiari din România.
62
50 Un standard de audit are următoarea structură:
A introducere, obiectiv,definiție, cerințe, aplicare și alte materiale explicative; √
B obiectiv, definiție, cerințe, aplicare;
C introducere, obiectiv, definiție, aplicare, materiale explicative;
D structura standardului este stabilită de fiecare firmă de audit, în funcție de
necesitățile misiunii de audit financiar;
E obiectiv, definiție, cerințe, aplicare.
51 Pentru întocmirea situațiilor financiare anuale, se folosesc următoarele criterii:
A OMFP 1802/2014, ordine ale Băncii Naționale a României, a BVB;
B Standarde Internaționale de Raportare Financiară IFRS;
C cadrul legal al controlului intern și reglementări fiscale;
D toate de mai sus ( A+B+C); √
E Standardele internaționale de audit.
52 Misiunile conexe cuprind:
A misiuni de examen limitat al situațiilor financiare și misiuni pe bază de
proceduri convenite;
B misiuni de examen limitat al situațiilor financiare, misiuni pe bază de proceduri √
convenite, misiuni de compilare a informațiilor financiare, misiuni de
consultanță;
C misiuni pe bază de proceduri convenite, misiuni de compilare a informațiilor
financiare, misiuni de consultanță;
D misiunile sunt stabilite în funcție de cerințele clientului;
E misiuni pe bază de procedure convenite, misiuni de consultanță.
53 Riscul de audit cuprinde:
A riscuri strategice, riscuri financiare, riscuri operaționale;
B riscuri organizaționale, riscuri legislative, riscul de control, riscul inerent;
C riscul de control, riscul inerent, riscul de nedetectare; √
D riscuri financiare, riscul de nedetectare, riscul inerent, riscuri generale;
E riscuri legislative, riscuri financiare.
54 Frauda financiară este definită drept:
A act intenţionat ce implică utilizarea înşelăciunii pentru a obţine un avantaj
injust sau ilegal, comis de unul sau mai mulţi indivizi prin furt de active și
raportare frauduloasă;
B act intenţionat ce implică utilizarea înşelăciunii pentru a obţine un avantaj √
injust sau ilegal, comis de unul sau mai mulţi indivizi din cadrul: conducerii
firmei, persoanelor însărcinate cu guvernanţa, angajaţilor sau unor terţe părţi;
C act intenţionat ce implică utilizarea informațiilor financiare false pentru a
obţine un avantaj injust sau ilegal, comis de conducerea firmei, persoane
însărcinate cu guvernanţa, angajaţi sau terţe părţi;
D act neintenţionat ce implică denaturarea informaţiilor prezentate în situaţiile
financiare şi nefinanciare sub forma documentelor de uz intern şi de gestiune
proprie;
E act intenţionat ce implică utilizarea înşelăciunii pentru a obţine un avantaj
injust sau ilegal, comis de una sau mai multe persoane însărcinate cu
guvernanţa sau terțe părți.
55 Conținutul și forma documentelor de lucru utilizate în auditul financiar sunt
influențate de următorii factori:
A dimensiunea entității auditate, complexitatea activității, natura procedurilor de
audit care se vor efectua;
63
B dimensiunea și complexitatea entității, natura procedurilor de audit care se vor √
efectua, riscul unor denaturări semnificative, probe de audit semnificative,
natura și amploarea excepțiilor identificate, metodologia și instrumentele de
audit utilizate;
C natura și amploarea excepțiilor identificate, metodologia și instrumentele de
audit utilizate probe de audit semnificative;
D probe de audit semnificative, natura procedurilor de audit care se vor efectua,
riscul unor denaturări semnificative, metodologia și instrumentele de audit
utilizate;
E dimensiunea și complexitatea entității, probe de audit semnificative,
metodologia și instrumentele de audit utilizate.
56 Dosarul permanent are următoarea structură:
A copii după situațiile financiare anuale, copii după balanțele de verificare
sintetice și analitice, scrisoare de reprezentare a conducerii (semnată), lista de
verificare a problemelor/aspectelor ce se vor audita, note ale ședințelor,
analizelor și revizuirilor efectuate pe parcursul misiunii de audit financiar, foi
de lucru, copii după documentele auditate/testate;
B numele clientului, numărul dosarului, codul de referință, numele sau inițialele
persoanei care a întocmit foaia de lucru, identificarea documentelor utilizate,
descrierea lucrărilor efectuate, concluziile auditorului, recomandările făcute de
acesta, data întocmirii foii de lucru;
C lista de verificare a finalizării angajamentului de audit, revizuirea generală a √
situațiilor financiare, lista de verificare a documentelor de lucru, observații
finale și întâlnirea cu clientul, confirmarea planului de audit, abordarea
auditului;
D Structura este stabilită de auditor în funcție de dimensiunea entității auditate,
domeniul de activitate, programul informatic de contabilitate care generează
situațiile financiare, credibilitatea probelor de audit;
E a+b+c.
57 Între pragul de semnificație și riscul de audit:
A există o relație invers proporțională; √
B nu există nici o relație;
C există o relație complementară;
D relația este stabilită de auditor, în funcție de obiectivele auditului;
E există a relație între pragul de semnificație și riscul de control.
58 Care sunt cele mai credibile probe de audit obținute de un auditor financiar:
A probe obținute de auditor;
B probe obținute din surse externe independente; √
C probe obținute de la managementul entității auditate;
D probe obținute prin documente scanate;
E probe obținute din informațiile culese de auditor din siyuațiile financiare
anuale.
59 Intervievarea este o tehnică de audit care presupune:
A intervievarea constă în verificarea acurateţei matematice a documentelor
primare şi a înregistrărilor contabile sau a altor calcule;
B intervievarea constă în analizarea indicatorilor şi a tendinţelor semnificative,
incluzând investigarea acelor fluctuaţii şi relaţii care nu sunt consecvente cu
alte informaţii relevante sau care se abat de la valorile aşteptate;
C intervievarea constă în obţinerea informaţiilor de la persoanele care le deţin, √
fie din interiorul entităţii, fie din afara acesteia;
64
D intervievarea constă în examinarea soldurilor conturilor şi a categoriilor de
operaţiuni importante evidenţiate în situaţiile financiare și a bugetelor de
venituri şi cheltuieli aprobate ale entităţii;
E intervievarea constă în analiza indicatorilor indicatorilor economico-financiari
și explicarea abaterilor față de anul anterior de către persoanele responsabile
din cadrul entității auditate.
60 În etapa de acceptare a angajamentului, contactul cu vechiul auditor este:
A facultativ;
B obligatoriu, auditorul trebuie să se informeze în legătură cu motivele √
rezilierii/demisiei contractului fostului auditor;
62C nu este o cerință a etapei de acceptare a mandatului;
D este obligatoriu, auditorul trebuie să se asigure că experienţa sa, a personalului
său salariat şi a colaboratorilor folosiţi se ridică la un nivel suficient pentru
exercitarea misiuni, cel puțin egal cu nivelul de cunoștințe al auditorului
precedenti;
E obligatoriu, auditorul trebuie să se informeze în legătură cu motivele
rezilierii/demisiei contractului fostului auditor și a nivelului onorariilor plătite
fostului auditor.
61 Care din următoarele informații nu se referă la cunoașterea globală a clientului:
A Domeniul de activitate;
B Statutul societății înregistrat la Oficiul Național Al Registrului Comerțului
teritorial;
C Control intern cu deficiențe semnificative;
D Veniturile salariale ale angajaților; √
E Existența litigiilor comerciale.
Ce obiectiv de audit se are în vedere, dacă se verifică faptul că modificările
63 capitalului propriu sunt în concordanță cu statutul entității, contractul de
societate și actele adiționale:
A exhaustivitate;
B imputare corectă;
C exactitate;
D existență; √
E drepturi.
În auditul stocurilor, auditorul verifică dacă în locațiile entității auditate există
stocuri aparținând terților.Ce principiu ( obiectiv) se are în vedere :
A exactitate;
B existență;
C drepturi; √
D valoare realizabilă;
E exhaustivitate.
64 Conform OMFP 1802/2014 (reglementările contabile privind situaţiile
financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate),
entitatea mică este caracterizată după valoarea următorilor indicatori:
A Total active-350.000 euro; cifră afaceri-700.000 euro, nr.mediu salariați – 10;
B Total active-350.000 euro; cifră afaceri-8.000.000 euro, nr.mediu salariați –
25;
C Total active-4.000.000 euro; cifră afaceri-8.000.000 euro, nr.mediu salariați – √
50;
D Total active-4.000.000 euro; cifră afaceri-8.000.000 euro, nr.mediu salariați –
250;
65
E Total active-24.000.000 euro; cifră afaceri-48.000.000 euro, nr.mediu salariați
– 250.
65 Principalul document contabil în care se ţine evidenţa imobilizărilor corporale
este:
A Contabilitatea sintetică și analitică;
B Fișa mijlocului fix și Cartea Mare;
C Proces verbal de recepție și constatare de diferențe;
D Proces verbal de recepție și constatare de diferențe și bon de mișcare;
E Registrul mijloacelor fixe. √
66 Ce se verifică în cazul exhaustivității achizițiilor:
A Achizițiile înregistrate corespund bunurilor şi serviciilor primite şi sunt
conforme cu interesele clientului;
B Operaţiunile de cumpărare înregistrate sunt corecte;
C Cumpărările sunt corect clasificate;
D Operaţiunile de achiziții existente sunt înregistrate; √
E Achizițiile sunt înregistrate în exerciţiul contabil adecvat.
67 Obiectivele de audit pentru salarii sunt:
A Existență, exhaustivitate, exactitate, perioada corectă, valoare realizabilă,
drepturi;
B Existență, exhaustivitate, perioada corectă, drepturi;
C Exhaustivitate, exactitate, perioada corectă, valoare realizabilă;
D Existență, exhaustivitate, exactitate, imputare corectă; √
E Existență, exhaustivitate, exactitate, imputare corectă, autorizare.
68 Care din următoarele documente sunt verificate în cazul auditului trezoreriei:
A Extrase de cont, contabilitatea analitică și sintetică a trezoreriei;
B Extrase de cont, registre de casă, Procese verbale ale Adunării Generale a
Acționarilor;
C Registre de casă, lista specimenelor de semnături, extrase de cont, contracte de √
credit, confirmări de la societățile bancare;
D Listă de inventariere la 31 decembrie, extrase de cont, registre de casă,
confirmări primite de la societățile bancare;
E Numai contracte de credit și confirmări externe de la societățile bancare.
69 Dacă nu a participat la inventarierea anuală a stocurilor la client și nu a aplicat
metode alternative de control, auditorul financiar:
A Va exprima o opinie cu rezerve; √
B Va exprima o opinie fără rezerve;
C Va efectua inventarierea stocurilor prin sondaj și va exprima opinia sa;
D Va exprima o opinie defavorabilă;
E Este în imposibilitatea de a exprima o opinie.
70 În cursul misiunii de audit financiar, conducerea entității auditate nu pune la
dispoziția auditorului informațiile soliciate și nu acceptă solicitarea de
confirmare din partea terților. În aceste condiții, auditorul:
A Va exprima o opinie fără rezerve;
B Va exprima o opinie cu rezerve;
C Va exprima o opinie defavorabilă; √
D Va cere confirmări de la terți și va exprima opinia sa;
E Este în imposibilitatea de a exprima o opinie.
71 Denaturarea semnificativă a situațiilor financiare, considerată a fi permanentă
în situaţiile financiare, conduce la:
A Opinia cu rezerve;
66
B Imposibilitatea exprimării unei opinii;
C Opinia contrară; √
D Opinie fără rezerve;
E Refacerea situațiilor financiare și exprimarea ulterioară a opiniei auditorului.
72 Situaţiile financiare anuale cuprind:
A situația activelor, datoriilor și capitalurilor proprii;
B situația cheltuielilor și veniturilor, situaţia fluxurilor de trezorerie, politici
contabile și note explicative;
C bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu, √
situația activelor imobilizate, situația amortizării activelor imobilizate, situaţia
fluxurilor de trezorerie, politicile contabile şi note explicative;
D bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu,
situația activelor imobilizate, situația amortizării activelor imobilizate, situaţia
fluxurilor de trezorerie, politicile contabile, note explicative, balanțe de
verificare,extrase de cont bancare;
E bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia fluxurilor de trezorerie, politicile
contabile, note explicative.
73 Care din exemplele de mai jos nu justifică modificarea politicilor contabile:
A admiterea la tranzacționare pe o piață reglementată a valorilor mobiliare pe
termen scurt ale entității;
B schimbarea acționariatului, datorată intrării într‐un grup, dacă noile metode
asigură furnizarea unor informații mai fidele;
C fuziuni şi divizări efectuate la valori contabile, caz în care se impune
armonizarea politicilor contabile ale societății absorbite cu cele ale societății
absorbante;
D schimbarea conducătorilor entității; √
E retragerea de la tranzacționare pe o piață reglementată a valorilor mobiliare pe
termen scurt ale entității.
74 Exemple de evenimente ulterioare datei bilanțului care conduc la ajustarea
situațiilor financiare sunt:
A soluționarea ulterioară datei bilanțului a unui litigiu care confirmă că o entitate
are o obligație prezentă la data bilanțului;
B falimentul unui client, survenit ulterior datei bilanțului;
C descoperirea de fraude sau erori ce arată că situațiile financiare anuale sunt
incorecte;
D vânzarea stocurilor după perioada de raportare poate fi o probă a valorii
realizabile nete la finalul perioadei de raportare;
E toate de mai sus . √
75 În conformitate cu OMFP 1802/2014, sunt supuse auditului entitățile care, la
data bilanțului, depăşesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei
criterii:
A total active -3.650.000 euro;cifra afaceri netă- 7.300.000 euro;
B total active -3.650.000 euro; număr mediu salariați-50;
C total active -3.650.000 euro; cifră afaceri netă-7.300.000 euro;număr mediu
salariați-250;
D cifra afaceri netă- 7.300.000 euro; număr mediu salariați-250;
E total active -3.650.000 euro; cifră afaceri netă-7.300.000 euro; număr mediu √
salariați-50.
67
76 Raportul de audit se semnează şi se datează de către auditorul statutar. În
cazul în care auditul statutar este efectuat de o firmă de audit, raportul de audit
poartă semnătura cel puțin:
A a auditorului/auditorilor statutar(i) care a(u) efectuat auditul în numele firmei √
de audit;
B a supervizorului misiunii de audit financiar;
C a partenerului responsabil cu auditul ;
D a tuturor partenerilor din firma de audit;
E a auditorului/auditorilor statutar(i) care a(u) efectuat auditul, a supervizorului
misiunii de audit financiar și a partenerului responsabil cu auditul.
77 Care din exemplele de mai jos reprezintă fluxuri de trezorerie provenite din
activități de finanțare:
A încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capitaluri proprii sau de
datorie ale altor entități şi din vânzarea de interese în asocierile în participație
(altele decât încasările pentru instrumentele considerate a fi echivalente de
numerar şi pentru cele păstrate în vederea plasării sau tranzacționării);
B încasările în numerar provenite din redevențe, onorarii, comisioane şi alte
venituri;
C încasările în numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanță, √
împrumuturilor, efectelor comerciale, obligațiunilor, ipotecilor şi a altor
împrumuturi pe termen scurt sau lung;
D încasările în numerar din vânzarea de imobilizări corporale, necorporale şi alte
active imobilizate;
E avansurile în numerar şi împrumuturile acordate altor părți.
78 Obiectivul privind existența presupune că:
A o tranzacţie sau un eveniment a avut loc în cursul perioadei şi aparţine entităţii;
B un activ sau o obligaţie aparţine entităţii la o anumită dată;
C un activ sau o obligaţie există la un moment dat; √
D nu există active, obligaţii, tranzacţii sau evenimente neînregistrate ori elemente
neprezentate;
E un element este prezentat, clasificat şi descris conform cadrului de raportare
aplicabil.
791) Potrivit reglementărilor legale în vigoare determinarea profitului impozabil se
realizează astfel:
A ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în
scopul obţinerii de venituri, din care se scad veniturile neimpozabile;
B ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în
scopul obţinerii de venituri, la care se adaugă cheltuielile nedeductibile;
C ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în √
scopul obţinerii de venituri, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care
se adaugă cheltuielile nedeductibile;
D ca diferenţă între venituri şi cheltuieli;
E pe baza impozitului minim anual;
802) În categoria cheltuielilor cu deductibilitate limitată nu sunt incluse:
A cheltuielile de protocol;
B dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile de √
întârziere datorate către autorităţile române;
C cheltuielile cu provizioane şi rezerve ;
D perisabilităţile ;
E cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar.
68
81 Sunt considerate cheltuieli nedeductibile din punct de vedere a impozitului pe
profit următoarele :
A cheltuielile proprii contribuabilului cu impozitul pe profitul datorat; √
B cheltuielile sociale;
C scăzămintele, perisabilităţile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare ;
D pierderile tehnologice care sunt cuprise în norma de consum proprie necesară
pentru fabricarea unui produs;
E cheltuielile reprezentând tichetele de masă şi vouchere de vacanţă acordate de
angajatori ;
82 Sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili:
A trezoreria statului;
B persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile
microintreprinderilor;…………………………
C fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar constituit potrivit legii;
D organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale;
E A+B+C+D. √
83 Deducerea personală în cazul impozitului pe salarii se acordă în funcţie de:
A venitul net lunar;
B vechimea în muncă a contribuabilului;
85C numărul persoanelor aflate în întreţinere; √
D salariul minim brut pe economie;
E salariul mediu brut pe economie.
84 Se consideră eliberare pentru consum:
A ca materiede
utilizarea produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal altfel decât
primă; √
B mişcarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal către un alt antrepozit

fiscal în România sau în alt stat membru;
C mişcarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal către un destinatar
înregistrat din alt stat membru.
D mişcarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal către un teritoriu din
afara Uniunii Europene;
E distrugerea sau pierderea iremediabilă a produselor accizabile aflate sub regim
suspensiv de accize;
86 Cota redusă de 5% se aplică:
care sunt
A pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe
construite; √
B livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;

C serviciile de alimentare cu apă şi pentru canalizare;
D livrarea de produse alimentare;
E livrarea de produse ortopedice;
În care din următoarele situaţii se aplică cota redusă de 9%:
A cazarea în cadrul sectorului hotelier sau a sectoarelor cu funcţie similar,
inclusive închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
B livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate
exclusive publicităţii;
C livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar; √
D serviciile de restaurant şi catering;
E livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, respective produsemontane,
eco şi tradiţionale;
87 Baza de impozitare în cazul TVA cuprinde:
69
A rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ, acordate de
furnizori direct clienţilor la data exigibilităţii taxei;
B cheltuieli accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport √
şi asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau
beneficiarului;
C valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin
schimb, fără facturare;
D dobânzile percepute după data livrării sau prestării, pentru plăţi cu întârziere;
E sumele reprezentând daune –interese, stabilite prin hotărâre judecătorească
definitivă şi irevocabilă.
88 În situaţia în care TVA-ul colectat este mai mare decât TVA-ul deductibil, diferenţa
reprezintă
A TVA neexigibil;
B sumă negativă a taxei;
C TVA de recuperat;
D TVA de plată; √
E TVA la încasare.
89 Care din următoarele informaţii nu sunt adevărate?
A agentul economic care realizează atât operaţiuni care dau drept de deducere ,
cât şi operaţiuni care nu dau drept de deducere este considerată persoană
impozabilă cu regim mixt;
B din punct de vedere al taxei pe valoare adăugată importul de bunuri este scutit
de taxă cu drept de deducere;
C operaţiunile financiar-bancare şi de asigurare sunt considerate scutite de taxă
fără drept de deducere;
D din punct de vedere al taxei pe valoare adăugată exporturile sunt taxabile; √
E persoana parţial impozabilă efectuează atât operaţiuni pentru care nu are
calitatea de persoană impozabilă, cât şi operaţiuni pentru care are calitatea de
persoană impozabilă;
90 Cota de impozit în cazul veniturilor microîntreprinderilor care au unul sau mai
mulţi salariaţi este de:
A 3%;
B 1% ; √
C 16% ;
D 10%;
Ea) 5% .
91 Potrivit prevederilor în vigoare o microîntreprindere este o persoană juridică
care:
A a realizat venituri care au depăşit echivalentul în lei a 1.000.000 euro;
B are capitalul social deţinut de persoane, altele decât statul şi unităţile √
administrativ teritoriale;
C se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau
la instanţele judecătoreşti;
D are posibilitatea de a opta pentru plata impozitului pe profit;
E plăteşte un impozit minim anual în funcţie de cifra de afaceri realizată;
92 Plata accizelor către bugetul de stat se realizează până pe data de:
A 25 a lunii următoare celei în care acciza a devenit exigibilă; √
B 25 a lunii următoare trimestrului în care acciza a devenit exigibilă;
C 25 martie inclusiv a anului următor, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial;
D 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează ;
70
E 31 ianuarie a anului următor celui pentru care se calculează;
93 În cazul condiţiilor deosebite de muncă, cota de contribuţie de asigurări sociale
datorată angajator este:
A 25%;
B 10%;
C 8%;
D 4%; √
E 2,25%.
94 Stopajul la sursă presupune:
A aplicarea şi anularea de timbre fiscale mobile;
B plata obligaţiilor fiscale prin intermediul cardurilor bancare;
C reţinerea şi vărsarea impozitului la buget de către o terţă persoană; √
D stingerea creanţei fiscale a debitorului, cu acordul creditorului fiscal, prin
trecerea în proprietatea publică a statului sau, după caz, a unităţii administrativ
teritoriale a bunurilor imobile, inclusiv a celor supuse executării silite;
E executarea silită a creanţelor fiscale;
95 În cazul impozitului pe profit cota de 5% se aplică pentru:
A contribuabilii
discotecilor, cazinourilor sau pariurilor
care desfăşoară sportive;
activităţi de natura barurilor de noapte, √
B entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică;

C organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi cele patronale;
D asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice;
E fundaţiile constituite ca urmare a unui legat;
96 Stingerea creanţei fiscale se realizează prin:
A încasare;
B compensare;
C executare silită;
D prescripţie;
E toate cele de mai sus. √
97 Executarea silită prin poprire se aplică când:
A debitorul posedă bunuri imobiliare urmăribile;
B o perioadădispune
debitorul dată a creanţelor
de veniturifiscale restante;
sau drepturi băneşti, care permit recuperarea într- √
C debitorul posedă bunuri mobiliare care pot fi valorificate;

D din plăţile exigibile la o anumită scadenţă sunt deduse sumele plătite în plus la
buget, la scadenţele anterioare;
E valoarea creanţei fiscale restante aflate în sold la data de 31 decembrie a anului,
este mai mică de 40 lei.
98 În cazul executării silite, dacă la prima licitaţie nu s-au prezentat ofertanţi sau
nu s-a obţinut cel puţin preţul de pornire, preţul de pornire al celei de-a doua
licitaţii este:
A preţul de pornire al primei licitaţii;
B preţul de pornire al primei licitaţii, diminuat cu 10% din preţul de evaluare
iniţial;
C preţul de evaluare iniţial;
D preţul de pornire al primei licitaţii, diminuat cu 25%; √
E preţul de pornire al primei licitaţii, diminuat cu 50% din preţul de evaluare
iniţial.
99 Valorificarea bunurilor sechestrate se poate realiza prin:
A înţelegerea părţilor;
71
B vânzare în regim de consignaţie a bunurilor mobile;
C vânzare directă;
D vânzare la licitaţie;
E toate cele de mai sus. √
100 Care dintre afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate:
A executarea silită a creanţei fiscale reprezintă o procedură de realizare a √
veniturilor bugetare şi a altor drepturi ale statului, care se aplică doar în cazul
persoanelor fizice;
B executarea silită a creanţelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu
executoriu;
C executarea silită începe prin comunicarea somaţiei;
D d) poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane juridice
se înfiinţează de către organul de executare, printr-o adresă care va fi
comunicată terţului poprit;
E sechestrul se instituie printr-un proces-verbal.
101 Care din următoarele afirmaţii este adevărată?
A executarea silită a creanţelor fiscale se prescrie în termen de 1 an de la data de
1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere acest drept;
B valorificarea bunurilor potrivit înţelegerii părţilor se realizează de organul de
executare;
C poprirea asiguratorie presupune existenţa titlului executoriu în momentul
declanşării executării silite;
D valorificarea bunurilor potrivit înţelegerii părţilor se realizează de debitorul √
însuşi, cu acordul organului de executare;
E în cazul bunurilor sechestrate valorificate prin vânzare la licitaţie, legislaţia
prevede obligaţia organului de executare de a efectua publicitatea vânzării cu
cel puţin 30 zile înainte de data fixată pentru desfăşurarea licitaţiei.
102 Stingerea obligaţiei fiscale prin scădere se aplică:
A când din plăţile exigibile la o anumită scadenţă sunt deduse sumele plătite în
plus la buget, la scadenţele anterioare;
B prin trecerea în proprietatea publică a statului sau, după caz, a unităţii
administrativ-teritoriale a bunurilor imobile;
C în caz de insolvabilitate sau în cazul în care se constată decesul sau dispariţia √
contribuabilului;
D la împlinirea termenului de prescripţie a obligaţiei fiscale;
E în cazul în care au fost sechestrate bunuri perisabile sau supuse degradării.
103 În cazul metodei de amortizare degresivă, aceasta se calculează prin înmulţirea
cotelor de amortizare liniară cu unul din coeficienţii următori:
A 0, 5 pentru primul an de utilizare, iar pentru următorii ani 2,0;
B 5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este mai mare de 10 ani;
C 1, 5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este între 2 şi 5 ani; √
D 2,5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este între 6 şi 10 ani;
E 3,0 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este mai mică de 10 ani.
104 Pentru provizioane şi rezerve, valoarea fiscală este reprezentată de:
A costul de achiziţie;
B valoarea deductibilă la calculul profitului impozabil; √
C valoarea de înregistrare în patrimoniu;
D valoarea de piaţă;
E valoarea de achiziţie sau de aport.
105 Cheltuielile cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate sunt:
72
A cheltuieli de exploatare; √
B cheltuieli financiare;
C cheltuieli extraordinare;
D creşteri ale activelor;
E cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite.
106 Cheltuielile înregistrate în avans nu includ:
A chirii achitate anticipat;
B subvenţii; √
C plăţi pentru abonamente la diverse publicaţii;
D decontarea anticipată a primelor de asigurare pentru diverse bunuri;
E reparaţii capitale care se eşalonează pe mai multe exerciţii financiare.
107 Contul de rezultate exprimă, într-o formă analitică, rezultatele obţinute prin
prisma:
A încasărilor şi plăţilor;
B cheltuielilor şi veniturilor; √
C activelor şi pasivelor;
D creanţelor şi datoriilor;
E intrărilor şi ieşirilor de bunuri.
108 Evaluarea reprezintă pentru metoda contabilităţii:
A un principiu;
B un procedeu comun tuturor ştiinţelor;
C un procedeu specific metodei contabilităţii; √
D o convenţie contabilă;
E un procedeu al metodei contabilităţii utilizat şi de alte discipline economice.
109 1Lao staţie de separatoare din industria petroliferă s-au prelucrat 250 t ţiţei brut,
obţinându-se 237,5 t ţiţei şi 50 m3 gaze de sondă. Ştiind că 4 m3 gaze au
echivalent caloric 1 t ţiţei şi că s-au cheltuit cu exploatarea 60.000 lei, costurile
pentru o tonă de ţiţei şi un m3 de gaz sunt:
A a. 228,57 lei/t și 57,14 lei /m3
B b. 240 lei/t și 60 lei /m3 √
C c. 228,57 lei/t și 60 lei /m3
D d. 240 lei/t și 57,14 lei /m3
E e. 266,67 lei/t și 66,67 lei/ m3
110 1Cheltuielile fixe sunt considerate cheltuieli de structură sau cheltuieli ale
perioadei care se efectuează, indiferent de ....................., şi privesc în
ansamblul capacitatea întreprinderii de a produce şi de a vinde”:
A rezultatul exerciţiului;
B volumul producţiei; √
C cheltuielile variabile;
D cantitatea de produse vândută;
E numărul de purtători de costuri sau sectoare de cheltuieli.
111 1Tehnicile contabilităţii de gestiune:
A garantează profitabilitatea întreprinderii;
B răspund tuturor cerinţelor de ordin fiscal;
C răspund nevoilor informaţionale ale managementului; √
D reprezintă principalul element al contractului de muncă negociat cu
sindicatele;
E răspund nevoilor de informare ale băncii, la solicitarea de credite de acoperire
a necesarului de trezorerie.
73
112 Care1 din afirmaţiile următoare despre calculul coeficientului suplimentării este
adevărată:
A este specific etapei de colectare a cheltuielilor pe purtători de costuri şi pe
sectoare de activităţi;
B cu ajutorul său se calculează costul subactivităţii;
C se aplică sub formă de raport direct sau inversat;
D se determină ca raport între suma cheltuielilor reprezentând baza de repartizare
şi totalul cheltuielilor de repartizat;
E este un procedeu de repartizare a cheltuielilor comune (indirecte). √
113 Este1 corect ca, la sfârşitul perioadei, în contabilitatea de gestiune să se separe
cheltuielile privind producţia finită de cele privind producţia în curs de
execuţie ?
A da, deoarece producţia în curs de execuţie diminuează costul de producţie; √
B nu, deoarece şi producţia în curs de execuţie a încorporat aceleaşi materii prime
şi materiale ca şi producţia finită;
C nu e necesar, deoarece valoarea producţiei în curs de execuţie nu influenţează
costul de producţie;
D da, deoarece producţia în curs de execuţie se va reflecta separat ca diferenţă de
preţ nefavorabilă;
E nu, deoarece în acest fel nu se mai furnizează o informaţie corectă privind
costul de producţie.
114 O1unitate economică a realizat într-o perioadă de gestiune produsele A şi B. La
sfârşitul perioadei trebuie să calculeze costul de producţie al fiecăruia dintre
produsele fabricate, știind că:
Produsul Costul materiilor prime Costul manoperei

A 3.400 2.600
B 2.600 2.400
Cheltuielile indirecte sunt de 9.000 lei iar baza de repartizare este costul
materiilor prime consumate. Costul de producţie calculat este de:
A 6.100 pentru A şi 4.400 pentru B;
B 7.700 pentru A şi 8.900 pentru B;
C 15.000 pentru A şi 4.500 pentru B;
D 11.100 pentru A şi 8.900 pentru B; √
E 11.400 pentru A şi 8.100 pentru B.
115 Principiul1 delimitării cheltuielilor în timp presupune:
A delimitarea cheltuielilor care se include în costul de producţie de cheltuielile
care nu se include în costul acestora;
B includerea cheltuielilor în costuri să se efectueze în perioada de gestiune căreia √
îi aparţin;
C delimitarea cheltuielilor productive de cheltuielile neproductive;
D delimitarea cheltuielilor efectuate într-o anumită perioadă de gestiune pe
principalele procese sau alte locuri de cheltuieli care le-au ocazionat.
E delimitarea cheltuielilor materiale de cele salariale.
116 Conform1 principiului separării cheltuielilor care privesc obţinerea bunurilor,
lucrărilor şi serviciilor, cum sunt delimitate cheltuielile:
A cheltuieli care se includ (încorporabile) în cost şi cheltuieli care nu se includ √
(neîncorporabile) în acesta;
B cheltuieli de desfacere şi generale de administraţie;
74
C cheltuieli directe şi indirecte;
D cheltuieli fixe şi variabile;
E delimitarea cheltuielilor materiale de cele salariale
117 Cheltuielile1 după comportamentul lor față de volumul fizic al producției sunt
structurate astfel:
A cheltuieli directe, indirecte, de desfacere și generale de administrație;
B cheltuieli de bază și de regie;
C cheltuieli variabile și fixe; √
D cheltuieli productive și neproductive;
E cheltuieli complexe și simple.
118 Formula1 contabilă:
902 Decontări interne privind producția obținută = 933 Costul producței în
curs de execuție reprezintă:
A destocarea producției neterminate la începutul lunii următoare;
B stocarea producției neterminate la finalul lunii curente; √
C înregistrarea producției obținute exprimată la preț de livrare;
D înregistrarea cheltuielilor aferente activităților generale de administrație;
E înregistrarea cheltuielilor efective aferente producție de bază.
119 Decontarea1 cheltuielilor auxiliare către secțiile sau sectoarele sau produsele
beneficiare se înregistreză:
A 921=923
B 922=924
C % = 922
921 √
923
924
925
D 922 = %
921
923
924
925
E % = 921
922
923
924
925
120 Ce1semnificaţie are următoarea formulă contabilă: 641=421?
A Înregistrarea avansului acordat;
B Înregistrarea reţinerilor din salarii;
C Înregistrarea pe cheltuieli a salariilor plătite;
D Înregistrarea pe cheltuieli a avansului acordat şi reţinut;
E Înregistrarea salariilor datorate personalului. √
A valoarea materiilor prime aduse de la terţi;
B valoarea materiilor prime date spre prelucrare la terţi; √
C valoarea materiilor prime constatate lipsă la inventar;
D valoarea materiilor prime date în consum;
E scăderea din gestiune a materiilor prime distruse de calamităţi.
75
A diminuarea provizioanelor;
B anularea provizioanelor;
C constituirea provizioanelor; √
D valoarea provizioanelor;
E reducerea provizioanelor.
123 Ciclul1 de exploatare al unei entităţi economice reprezintă:
A perioada de timp dintre achiziţia materiilor prime care intră într-un proces de √
producţie şi finalizarea sa în numerar sau sub forma unui instrument uşor
convertibil în numerar;
B perioada de timp dintre achiziţia materiilor prime şi obţinerea produselor finite;
C anul calendaristic;
D perioada de timp dintre obţinerea produselor finite şi vânzarea lor;
E perioada de timp dintre vânzarea produselor finite şi încasarea lor.
124 Clasificarea1 conturilor în conturi de activ, pasiv şi bifuncţionale are la bază
unul din următoarele criterii de clasificare:
A după conţinutul economico-financiar;
B după funcţia contabilă; √
C după sfera de cuprindere;
D după legătura dintre conturile sintetice şi analitice;
E în funcţie de analiza activităţii economice.
125 Poziţia1 financiară a întreprinderii este dată de relaţia:
A Active - Datorii = Capitaluri proprii;
B Venituri - Cheltuieli = Rezultate; √
C Active - Capitaluri proprii = Datorii;
D Active + Cheltuieli = Datorii + Venituri;
E Capitaluri proprii = Rezultate.
126 Contul1 funcţionează pe baza următoarei relaţii matematice:
A Existente iniţiale + Creşteri = Existente finale + Micşorări;
B Existente iniţiale + (Creşteri + Micşorări) = Existente finale;
C Existente iniţiale - (Creşteri + Micşorări) = Existente finale;
D Existente iniţiale + Micşorări - Creşteri = Existente finale;
E Existente iniţiale + Creşteri - Micşorări = Existente finale. √
127 Contul1 403 “Efecte de plătit” evidenţiază obligaţiile de plată stabilite pe bază
de efecte comerciale. Precizaţi ce reflectă creditul contului:
A valoarea efectelor comerciale neachitate;
B plăţile efectuate la scadenţă pe bază de efecte comerciale;
C valoarea acceptată de furnizori a cambiilor sau a biletelor la ordin; √
D drepturile de creanţă din relaţiile cu clienţii, stabilite pe baza efectelor
comerciale;
E contravaloarea efectelor comerciale de primit.
128 Creanţele1 numite şi valori în curs de decontare nu includ:
A avansurile încasate; √
B creanţele comerciale;
C creanţele între entităţile afiliate;
D creanţele privind capitalul subscris nevărsat;
E pagubele de recuperat de la debitori diverşi pe baza titlurilor executorii.
129 După1 conţinutul economic şi după funcţia contabilă contul 456 “Decontări cu
acţionarii/asociaţii privind capitalul” este:
A cont de surse proprii de finanţare şi are funcţie contabilă de pasiv;
B cont de surse de finanţare, bifuncţional;
76
C cont de creanţe şi are funcţie contabilă de cont de activ;
D cont de creanţe, cât şi cont de obligaţii, iar după funcţia contabilă este √
bifuncţional;
E cont de obligaţii şi are funcţie contabilă de cont de pasiv.
130 Elementele1 ce compun activul bilanţier, sunt reflectate după destinaţia şi
lichiditatea bunurilor economice. Lichiditatea reprezintă:
A disponibilităţile de numerar pe o perioadă mai mare în care urmează să se
onoreze angajamentele financiare scadente;
B capacitatea fiecărui bun de a parcurge mai rapid sau mai încet, calea normală √
a ciclului de exploatare, până la transformarea în bani;
C creanţe aferente ciclului de exploatare;
D numerar sau echivalente de numerar, a căror utilizare este restricţionată;
E echivalente ale numerarului uşor convertibile în bani.
131 Imobilizările1 corporale cuprind bunuri:
A cu conţinut material concret, care participă la mai multe cicluri de exploatare √
şi îşi transmit treptat valoarea asupra produselor obţinute, pe calea amortizării;
B care nu au conţinut concret material, care atestă drepturile de proprietate ale
întreprinderii;
C achiziţionate sau produse pentru consum propriu sau în scopul comercializării
în termen de 12 luni de la data bilanţului;
D ce conferă posesorului lor calitatea de creditor al unei întreprinderi;
E utilizate în scopuri administrative sau pentru a fi închiriate pe parcursul unei
perioade mai mici de un an.
132 Precizaţi1 care este operaţia la care sunt supuse documentele justificative după
ce au fost înregistrate în registrele contabile:
A clasare;
B arhivare;
C prelucrare; √
D verificare;
E rectificare greşeli.
133 Precizaţi1 ce poate reflecta soldul debitor al contului 5121:
A contul 5121 nu poate avea sold debitor;
B poate reprezenta creditul acordat de bancă prin contul curent;
C disponibilităţile băneşti existente la un moment dat; √
D dobânzile de plătit aferente creditelor bancare pe termen scurt;
E creditele de la trezoreria statului.
134 Soldul1 creditor al contului 121 “Profit sau pierdere” reflectă:
A profitul realizat, dacă veniturile depăşesc cheltuielile; √
B pierderea realizată, dacă cheltuielile depăşesc veniturile;
C contul 121 nu prezintă sold final creditor;
D pierderea neacoperită;
E profitul nerepartizat.
135 Operația1 de inventariere se realizează:
A în prezența tuturor membrilor comisiei și a gestionarului; √
B numai în prezența unui expert contabil sau contabil autorizat;
C în prezența a cel puțin două persoane;
D în prezența managerului entităţii;
E doar de către gestionar.
136 Pregătirea1 inventarierii necesită:
A realizarea unor măsuri cu caracter organizatoric și contabil; √
77
B întocmirea corectă a documentelor de gestiune;
C întocmirea contului de profit și pierdere;
D întocmirea bilanţului;
E organizarea de şedinţe pe compartimente.
137 Care1 din următoarele afirmații este adevărată?
A balanțele de verificare se întocmesc concomitent cu bilanțul;
B balanțele de verificare sunt operații premergătoare întocmirii bilanțului; √
C balanțele de verificare sunt operații ulterioare întocmirii bilanțului;
D balanțele de verificare sunt operații zilnice;
E balanțele de verificare sunt operații care se întocmesc la jumătatea anului.
138 Conform1 normelor legale din țara noastră principalele registre de contabilitate
obligatorii sunt:
A Registrul–jurnal, Registrul–inventar, Registrul de încasări și plăți;
B Registrul–jurnal, Registrul–inventar, Registrul de evidență a salariaților;
C Registrul–jurnal, Registrul–inventar, Cartea mare; √
D Registrul–jurnal, Registrul–inventar;
E Registrul–inventar, Registrul de încasări și plăți.
139 Produsele1 pot fi evaluate la:
A cost de producţie; √
B preţ de achiziţie şi preţ standard;
C preţ de producţie şi preţ de achiziţie;
D cost de achiziţie;
E preţ standard.
140 Ce1semnifică următoarea formulă contabilă: 5187=766?
A venituri din dobânzi aferente împrumuturilor acordate;
B dobânzi de încasat pentru disponibilul din cont; √
C dobânzi de plătit pentru creditul primit;
D încasare în contul curent;
E depunere în casierie de numerar.
141 Din1 punct de vedere practic, costul unitar al produsului este:
A expresia valorică a consumului celor trei factori de producţie;
B raportul între expresia valorică a consumurilor de valori efectuate pentru √
obţinerea şi desfacerea producției și cantitatea de produse, lucrări sau servicii;
C expresia valorică a consumului de resurse;
D totalitatea cheltuielilor de exploatare înregistrate în contabilitatea financiară şi
preluate în contabilitatea de gestiune;
E totalitatea cheltuielilor ocazionate de desfăşurarea normală a activităţii
142 agentului economic.
Costul1 de producţie se formează prin însumarea:
A cheltuielilor directe, cheltuielilor indirecte şi a cheltuielilor generale de
administrare;
B cheltuielilor directe, cheltuielilor indirecte şi a cheltuielilor de desfacere;
C cheltuielilor directe şi a cheltuielilor de desfacere;
D cheltuielilor directe şi a cheltuielilor indirecte repartizate raţional asupra √
produselor fabricate;
E cheltuielilor indirecte, cheltuielilor de desfacere şi generale de administrare.
143 Cheltuielile1 variabile pe unitatea de produs se modifică odată cu modificarea
volumului de activitate astfel:
A Cresc odată cu creşterea volumului de activitate;
B Scad odată cu creşterea volumului de activitate;
78
C Scad odată cu reducerea volumului de activitate;
D Cresc odată cu reducerea volumului de activitate;
E Au un caracter relativ constant. √
144 Amenajările1 de terenuri se amortizează pe o durată de:
A 5 ani;
B 2 ani;
C 10 ani; √
D până la 1 an;
E nu se amortizează.
145 Specialitatea1 auditorului intern este:
A reprezentată de asistența acordată managementului;
B arta și maniera de a proceda pentru a emite o judecată asupra controlului intern; √
C detectarea prejudiciilor provocate entității și recuperarea acestora;
D realizarea abordărilor fără a judeca salariații;
E menținerea independenței în raport cu structurile și responsabilii entității.
146 Recomandările1 auditului intern trebuie să:
A se apropie de descoperirile științifice;
B fie adevărate sarcini executorii;
C încerce să rezolve orice probleme, indiferent de costuri;
D fie viabile și acceptabile; √
E reprezinte cea mai bună soluție posibilă.
147 Care1 dintre următoarele instrumente de audit intern sunt de descriere?
A instrumentele informatice;
B verificările;
C comparările;
D grila de analiză a sarcinilor; √
E sondajul statistic.
148 A1pregăti un interviu de audit intern înseamnă:
A să începem prin a ne prezenta;
B definirea subiectului; √
C să facem eforturi de adaptare la interlocutor;
D epuizarea subiectului;
E să studiem atitudinea interlocutorului.
149 Cu1 ocazia verificării pe fond a documentelor se are în vedere:
A autenticitatea documentelor;
B realitatea întocmirii și a altor tratamente aplicate;
C realitatea operațiilor economice consemnate; √
D existența semnăturilor persoanelor cu drept de dispoziție;
E depistarea eventualelor modificări.
150 Principalele1 tehnici utilizate de către auditorii financiari externi sunt
următoarele:
A inspecţia activelor, observarea, interogarea, verificarea înregistrărilor şi a √
documentelor;
B observarea şi interogarea;
C inspecția activelor imobilizate, observarea proceselor și intervievarea
persoanelor;
D inspecţia activelor, testele controalelor, verificarea înregistrărilor şi a
documentelor;
E inspecţia, intervievarea şi testarea.
79

Admitere Cfa Editat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Admitere Cfa Editat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Domeniul de studii Contabilitate

La Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, Facultatea de Științe Economice, în cadrul

Prezentarea programului de studii CFA

Rezultatele cheie ale învățării

Profilul ocupațional al absolvenților

Tematica și bibliografia pentru examenul de admitere la CFA

1 Scoaterea din evidenţă a unui mijloc de transport în valoare de 20.000 lei,

B mişcarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal către un alt antrepozit

B livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;

B entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică;

C debitorul posedă bunuri mobiliare care pot fi valorificate;

Produsul Costul materiilor prime Costul manoperei

S-ar putea să vă placă și